P. 1
Curs MEE

Curs MEE

Ratings: (0)|Views: 1,548 |Likes:
Published by fatigue_deea4322

More info:

Published by: fatigue_deea4322 on Feb 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

pdf

text

original

 
 1
 SORIN ENACHE
M
Ă
SUR 
Ă
RI ELECTRICE
Ş
IELECTRONICE
 NOTI
Ţ
E DE CURS
 
 2
1.
 
M
Ă
RIMEA FIZIC
Ă
 
Ş
I M
Ă
SURAREA
1.1.
 
Defini
ţ
ii. Clasific
ă
ri
Prin
m
ă 
rime
 
se în
ţ
elege o proprietate
 
comun
ă
pentru o clas
ă
de obiecte, evenimente, st
ă
ri,fenomene, procese etc.M
ă
rimea ce se poate evalua experimental, a
ş
a încât s
ă
i se poat
ă
ata
ş
a o descrieresimbolic
ă
 
(de tip numeric) se nume
ş
te
m
ă
rime fizic
ă
 
(sau m
ă
rime m
ă
surabil
ă
). Descriereanumeric
ă
ata
ş
at
ă
se nume
ş
te
valoarea numeric
ă 
a m
ă 
rimii fizice
.
Dup
ă
 
tipul simbolului matematic
folosit pentru descrierea m
ă
rimii fizice se întâlnesc:
-
m
ă
rimi fizice scalare, descrise doar prin intermediul unui num
ă
r real;- m
ă
rimi fizice vectoriale
 ,
cu o descriere numeric
ă
n-dimensional
ă
, componentele fiind detip num
ă
r real;- m
ă
rimi fizice tensoriale
 ,
descrise printr-o valoare numeric
ă
de tip matrice de numerereale, cu dimensiunile n,m; n este dimensiunea spa
ţ
iului în care este descris tensorul, iar mnum
ă
rul de componente ce descriu o dimensiune a acestui spa
ţ
iu.
 Dup
ă 
evolu
 ţ 
ia temporal 
ă 
a valorii numerice într-un interval de timp prestabilit, m
ă
rimilefizice se grupeaz
ă
în m
ă
rimi de tip determinist
ş
i m
ă
rimi de tip aleatoriu.M
ă
rimile de tip determinist (cu evolu
ţ
ie predictibil
ă
) pot fi periodice sau neperiodice,dup
ă
cum satisfac sau nu corela
ţ
ia )()(
 KT  x x
+=
, cu k num
ă
r întreg iar T interval de timp dedurat
ă
finit
ă
(numit
ă
perioad
ă
).M
ă
rimile de tip aleatoriu au o evolu
ţ
ie imprevizibil
ă
a valorii, putând fi descrise doar pe baza unor observa
ţ
ii statistice.
 M 
ă
 surarea
unei m
ă
rimi fizice ata
ş
ate unui obiect sau eveniment real, reprezint
ă
 experimentul ce permite asocierea unei descrieri simbolice pentru m
ă
rimea fizic
ă
respectiv
ă
.M
ă
rimea fizic
ă
ce face obiectul unei m
ă
sur 
ă
ri se nume
ş
te
m
ă 
 surand 
.Procedura ra
ţ
ional
ă
de conducere a unei m
ă
sur 
ă
ri se nume
ş
te
metod 
ă 
de m
ă 
 surare
.Obiectele fizice specifice folosite într-o m
ă
surare se numesc
mijloace de m
ă 
 sur 
ă 
; ansamblulmijloacelor de m
ă
sur 
ă
implicate de o metod
ă
de m
ă
surare se nume
ş
te
 structur 
ă 
de m
ă 
 sur 
ă 
.Dac
ă
prin m
ă
surare se evalueaz
ă
nemijlocit m
ă
surandul, metoda de m
ă
surare
ş
i m
ă
surarease numesc directe; dac
ă
pentru evaluarea m
ă
surandului se m
ă
soar 
ă
direct alte m
ă
rimi fizice,aflate- fa
ţă
de m
ă
surand într-o corela
ţ
ie cunoscut
ă
apriori, metoda
ş
i m
ă
surarea se numescindirecte.Dac
ă
se realizeaz
ă
automat atât m
ă
surarea cât
ş
i memorarea valorii m
ă
surate se spune c
ă
 s-a realizat achizi
ţ
ia valorii m
ă
surate.Se nume
ş
te
 sistem de unit 
ăţ 
i de m
ă
 sur 
ă
, o reuniune de unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
distincte ce permite m
ă
surarea tuturor m
ă
rimilor fizice din unul sau mai multe domenii ale fizicii.Un sistem de unitati de masura con
ţ
ine trei categorii de unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
: fundamentalederivate
ş
i suplimentare.
 
 3
Prin unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
fundamentale ale unui sistem de unitati de masura, se intelege unansamblu minim de unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
independente care, prin rela
ţ
ii dimensionale simple, permitexprimarea unit
ăţ
ilor de m
ă
sur 
ă
derivate; unit
ăţ
ile de m
ă
sur 
ă
suplimentare sunt de tipfundamental dar cu arie restrâns
ă
de utilizare.Un sistem de unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
trebuie s
ă
îndeplineasc
ă
urm
ă
toarele condi
ţ
ii:- s
ă
fie general, în sensul de a permite m
ă
surarea a cât mai multe m
ă
rimi fizice;- s
ă
fie practic adic
ă
potrivit m
ă
sur 
ă
rilor uzuale;- sa fie coerent, ceea ce înseamn
ă
c
ă
rela
ţ
iile prin care unit
ăţ
ile de m
ă
sur 
ă
fundamentaledefinesc unit
ăţ
ile de m
ă
sur 
ă
derivate nu con
ţ
in coeficien
ţ
i numerici;- unit
ăţ
ile sale fundamentale s
ă
fie u
ş
or de reprodus sub form
ă
de etaloane.Începând din 1961 în România este acceptat oficial doar Sistemul interna
ţ
ional de unit
ăţ
i(SI). SI are
ş
apte unit
ăţ
i de m
ă
sur 
ă
fundamental
ă
 
ş
i dou
ă
suplimentare.Unit
ăţ
ile de m
ă
sur 
ă
fundamentale din SI sunt: metrul (pentru lungime), kilogramul(pentrumas
ă
), secunda (pentru timp), kelvinul (pentru temperatur 
ă
), amperul (pentru intensitateacurentului electric), molul (pentru cantitatea de substan
ţă
), candela (pentru intensitatealuminoas
ă
).Unit
ăţ
ile de m
ă
sur 
ă
suplimentare din SI sunt: radianul
ş
i sterradianul (pentru unghiul planrespectiv pentru unghiul solid).
1.2.
 
M
ă
rimi periodice
Orice m
ă
rime periodic
ă
de perioad
ă
T, x(t), se poate dezvolta într-o serie trigonometric
ă
 de forma:
+=
=
10
)()(
 x X  x
,unde:-
0
 X 
reprezint
ă
componenta constant
ă
(valoarea medie), definit
ă
prin:
∫ =
dt  x X 
00
)(1;-
=
...1),(
 x
, m
ă
rime sinusoidal
ă
, de perioada
/
=
, numit
ă
armonica deordinul k a m
ă
rimii periodice x(t). Armonica de ordinul întâi,
)(
1
 x
, se nume
ş
te fundamental
ă
,toate celelalte armonici reprezentând reziduul deformant (deoarece ele determin
ă
abateream
ă
rimii alternative de la o form
ă
sinusoidal
ă
).Descrierea analitic
ă
a armonicii de ordinul k este:
)cos(2)(
 X  x
ϕ ω 
=
,în care:-
/2
π ω 
=
- pulsa
ţ
ia m
ă
rimii periodice x(t);-
 X 
- valoarea efectiv
ă
a armonicii )(
 x
:

Activity (26)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Romcik Molnea liked this
florinescu61 liked this
mihai37 liked this
Cristina Pirvu liked this
Mihail Nicora liked this
Nicu Dîrzu liked this
Adrian Tinu liked this
Stefanvnv liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->