Professional Documents
Culture Documents
E.I.M. doreşte să prezinte un corect sumar al segmentelor de piaţă ce pot fi eficient servite dar
şi al celor potenţial dispuse să primească produsele şi serviciile EXTSTAR. Pentru magazine relativ mici
între care se încadrează la această oră şi EXTSTAR-ul, o nişă de marketing poate fi o importantă şansă
şi un bun câştigat în defavoarea concurenţilor. În orice caz trebuie descrise segmentele ca şi nişa în
termeni cât mai complecţi, şi ceea ce este foarte important, plasarea în zone cu potenţial de dezvoltare
sau abandonate de concurenţă!.
Concurenţi principali/Participanţi
E.I.M. se întreabă dacă concurenţii principali sunt firme şi companii comparabile ca mărime
dar îşi pune problema despre clasificările deseori subiective de firmă mică sau mijlocie ori boutique-uri.
El caută răspunsuri şi privind profitabilitatea acestora. E.I.M. trebuie să găsească ce poate face mai
bine EXTSTAR decât concurenţii! Dar ce fac mai bine concurenţii faţă de EXTSTAR şi modul în care se
poate anticipa emergenţa unui nou competitor în acest domeniu sunt poate principalele probleme de
consultanţă ce pot schimba strategia propusă. E.I.M. decide să facă o sinteză care să surprindă
competenţele cheie ale unui număr de firme.
În această secţiune E.I.M. descrie partea a doua a analizei SWOT şi se focalizează pe factorii
externi/exogeni/independenţi/ daţi de către Dumnezeu, natură sau societate, factorul politic (guvern)
etc., în aşa numitele Şanse (oportunitătţi) şi Ameninţări (Threats) ori presiuni exterioare. În timp ce,
scrie el, se întreabă ce şanse pot apărea sau ce segmente neidentificate de cumpărători potenţiali există
în cadrul pieţei, ce ameninţări reale sau potenţiale există? Subparagrafele vor cuprinde şanse curente,
oportunităţi potenţiale (în viitorul apropiat), ameninţări create de mediu, cele legate de concurenţi,
precum şi factorul de lag tehnologic (ramânere în urmă, deterioare, uzură morală). El construieşte o
matrice sinteză a analizei SWOT.
Şansele curente
În acest paragraf sunt descrise şansele sau oportunităţile externe care coexistă şi pe care piaţa
le oferă. Spre exemplu exista segmente care nu sunt servite corespunzător sau nedescoperite? Există o
nişă de marketing care merită să fie explorată şi apoi apărată? Există o competiţie online sau vei fi
primul în această aplicaţie a tehnologiei informaţiei?
Când E.I.M. se referă la oportunităţi potenţiale într-un viitor previzibil, el trebuie să dea
dovadă de creativitate pentru a ilustra corect o viziune personală dar acceptabilă care ţine de planul
elaborat. Spre exemplu cum se poate alege din ceea ce viitorul oferă şi în acest fel să fie determinat? Se
pot amplifica vânzările către clienţi prin oferte de produse şi servicii complementare sau suplimentare?
E.I.M. descrie în această secţiune ce crede el despre ameninţarile ori presiunile din mediu care
pot reduce efectele eforturilor de eMarketing. Spre exemplu, merită să îl îngrijoreze tendinţele generale
ale mediului, ori cele sociale, geo-demografice, politico-economice?
Cea mai mare ameninţare venită din mediul extern căruia trebuie să-i facă faţă
EXTSTAR e tendinţa mondială de încălzire şi scăderea ninsorii la nivel global. Numărul
de zile cu zăpadă şi cantitatea de ninsoare pe sezon scade pe toate continentele. Zăpada e
cea care dirijează industria SK şi SN. Clienţii nu se gândesc să schieze până nu văd
zăpadă în curtea din spate.
Mediul financiar are şi el un impact asupra vânzărilor. Scăderea puterii de
cumpărare a clasei de mijloc şi creşterea costului biletelor de transport pe cablu, benzinei
şi echipamentelor au dus la scăderea numărului de schiori. Spre exemplu, mai puţin de
5% din populaţia S.U.A. practică schiul şi snowboardingul. Imaginea de sport elitist se
păstrează intactă în lume.
Presiuni din partea concurenţilor
În această secţiune E.I.M.scrie despre presiunile şi ameninţările concurenţiale. El trebuie să
gasească răspunsuri la reacţiile concurenţei în faţa eforturilor de marketing pe care le va propune prin
contract. Va evalua resursele concurenţei în eventualitatea creerii unor obstacole semnificative care să
umbrească succesul prefigurat de plan bun de eMarketing.
Scriind această secţiune, E.I.M. se gândeşte la schimbările tehnologice rapide, la costurile mai
mici apărute după o perioadă de timp la aceleaşi produse şi servicii datorită revoluţiei în tehnologia
informaţiei, care costuri vor avea foarte curând un impact advers asupra eforturilor de eMarketing.
Trebuie să propună aplicaţii (care costă) la limita tehnologiei? Este bine a propune o putere tehnologică
pentru a răspunde rapid la posibilitatea creşterii numărului de clienţi şi deci a capacităţii de a controla
o piaţă în expansiune?.
3
eMarketing, referat Marketing pe Internet, Oana Georgiana Marin, sem.II, 2003.
reţeaua completă computer, server şi conectarea la INTERNET DSL de mare viteză sunt
principalele componente.
Calculatoarele cumpărate vor fi învechite în următorii trei ani şi vor trebui
înlocuite. Nu e nimic unic în acest proces. O idee de alternativă poate fi aceea de a păstra
calculatoarele şi a se trece la un proces de up-gradare (actualizare, adăugarea celor mai
moderne facilităţi). Folosind această strategie EXTSTAR nu va fi nevoită să cheltuiască
mult ci să utilizeze una două inovaţii pentru a ajunge la acelaşi nivel mondial.
Deoarece EXTSTAR nu are personalul calificat cu o experienţă în poziţionarea şi
întreţinerea website-urilor, se propune fie pregătirea personalului în acest domeniu, fie
angajarea unui consultant care să-i pregătească pe ceilalţi să întreţină sistemul după
dezvoltarea acestuia.
Cercetarea de eMarketing
Cercetarea de eMarketing constă într-o cercetare secundară (cercetări conduse de
alţii privind piaţa, segmentarea pieţei, clienţii) şi cercetări online care implică variante e-
metrics.
E.I.M. este conştient că deciziile de marketing nu trebuie niciodată create într-un vacuum.
Scopul culegerii de date, observaţii, informaţii sau conducerea unor cercetări de marketing este acela de
a reduce probabilitatea apariţiei unei decizii greşite care costă!. În timp ce nimeni nu poate să prevadă
viitorul cu un grad de siguranţă de 100%, se pot evita unele greşeli asociate cu luarea deciziei. Toate
teoriile deciziei consideră că este de preferat să se ia o decizie în condiţii de informare prealabilă decât
una spontană.
Există în general două tipuri de cercetări: primară şi secundară. Cercetarea primară este
aceea pe care o poate iniţia E.I.M. El o poate conduce singur sau sugera găsirea unei firme de cercetări
de marketing specializată. Proprietăţile benefice ale cercetării primare sunt cele legate de proiectarea
cercetării, culegerea de date şi proprietatea asupra lor fie că sunt culese personal, fie cumpărate de la
firma de specialitate. Cercetarea secundară este iniţiată de alţii, dar rezultatele sunt libere utilizării
publice, unele gratis altele contra unei taxe. Sursele de date ale cercetării secundare include statistici
guvernamentale (recensămintele), rapoartele asociaţiilor şi organizaţiilor guvernamentale şi non-
guvernamentale, asociaţii ale producătorilor, intermediarilor, consumatorilor, ş.a.
Indiferent de tipul de cercetare, scopul general este acelaşi: reducerea riscului unei decizii
proaste. Cel mai bun mod de a evita greşelile este acela de a ştii cât mai mult posibil despre clientul tău.
Este importantă diferenţierea dintre clienţi ai produsului şi serviciilor în general şi clienţii produselor şi
serviciilor tale.
Cercetarea Primară
În această secţiune, deşi importantă într-un plan de marketing, E.I.M., se hotărăşte să nu scrie
nimic deoarece el însuşi este consultantul angajat şi în acest nou proiect nu face apel la cercetări directe
tip interviu, anchetă sau investigaţie, experimente cu ajutorul monitorilor de schi, personalului angajat
ori persoanelor particulare ce sunt cumpărători potenţiali. Este adevărat că ar putea sponsoriza o
cercetare cu bani puţini, utilizind studenţi sau elevi ca operatori de interviu. Dacă ar proceda aşa, atunci
ar completa această secţiune cu rezultatele şi interpreţarea lor. Altă variantă ar fi o cercetare condusă
chiar utilizând website-ul firmei, care este incipient, şi poate prin activitatea de cercetare primară, prin
e-mail spre exemplu, prin deconspirarea obiectivelor tactice să strice efectul unei lansări bine pregătite.
Cercetarea secundară
În această secţiune E.I.M. descrie încercările făcute pentru cercetarea secundară deseori
denumită şi desk research, adică cercetare efectuată din birou. E.I.M. poate apela astfel la cercetări
făcute de alţii în legătură cu piaţa, segmentele de piaţă, clienţi. El caută informaţii necesare proiectului
propriu de plan de marketing şi o modalitate probabilă poate fi cea online.
Profilul Clientului
În această secţiune E.I.M. va descrie clientul. Cine este clientul EXTSTAR? Cum utilizează
produsele şi serviciile EXTSTAR-ului? Dacă a fost vândut deja un număr de produse el doreşte să ştie
cât de mult se cunoaşte despre clienţi. E.I.M. este interesat să ştie prin ce sunt unici clienţii EXTSTAR
faţă de alţi cumpărători ai unor produse şi servicii similare.
Evaluări demografice
În această secţiune E.I.M va descrie caracteristicile demografice ale clienţilor. El se va
preocupa şi de celelalte variabile de segmentare, socio-economice, psihologice şi legate de
caracteristicile produsului/serviciului/ideii/proiectului. Deci cine este CLIENTUL în termeni de venit,
ocupaţii, sex, vârstă? Care sunt variabilele esenţiale (care introduc variante, diferenţe) pentru a descrie
audienţa ţintă? Cât de mult cheltuieşte CLIENTUL, online?
Evaluări geo-demografice
În această secţiune, E.I.M. descrie variabilele geo-demografice esenţiale pentru structura bazei
de clienţi. Sunt zone preferate din care provin cumpărătorii în sensul că răspund mai repede la eforturile
de marketimg EXTSTAR decât ale altora?
Conştientizare
În această secţiune, E.I.M. analizează cum pot fi informaţi clienţii potenţiali despre EXTSTAR,
produsele şi serviciile oferite şi cum pot fi contactaţi pentru a li se oferi mai multe detalii online. E.I.M.
va produce în această secţiune a planului de eMarketing, o panoramă asupra activităţilor promoţionale.
E.I.M. va dezvolta şi activităţi promoţionale specifice cu focalizare pe e-advertising (e-reclamă),
promoţii sau e-vânzări şi e-relaţii publice.
Explorare
În timpul stadiului de explorare, clienţii iniţiază acţiuni destinate pentru a testa dacă doresc sau
nu să dezvolte o relaţie cu o firmă sau companie. În lumea online, explorarea poate lua forma unor vizite
pe site, iar câteodată plata unor sume mici sau cumpărarea unor produse cu un cost mic, cu minimum de
risc sau investigaţii prin e-mail pentru obţinerea mai multor informaţii despre produsele, serviciile,
modul de plată şi livrare, disponibilitatea lor ş.a. În această secţiune, E.I.M. descrie cum EXTSTAR
poate livra informaţii către clienţii potenţiali cu intenţia de a-i stimula în intenţia lor de a explora şi
extinde relaţia cu firma. El va sugera modul în care se poate facilita procesul de învăţare al clientului. El
va sugera sau nu dacă sunt necesare aşa numitele FAQ, întrebări frecvent puse, în prima pagină online
pentru a se răspunde mai rapid la întrebările posibile. E.I.M. va decide dacă trebuie să nu publice
decizia asupra unui timp de răspuns cât mai rapid sau în cadrul a 48 de ore pentru ca un client să aibă o
imagine clară, bine definită pentru primirea răspunsurilor la întrebările puse personal.
Prin oferirea unui set unic de produse şi servicii proiectate pentru entuziaştii
radicali EXTSTAR speră să ademenească clienţii pentru explorarea site-ului. La rândul
lui magazinul fizic oferă o mulţime de informaţii clienţilor efectivi şi potenţiali, fideli şi
ocazionali pentru a lua decizia de cumpărare.
ANGAJAMENTUL în planificarea unor cheltuieli.
În acest context, angajamentul se referă la preferinţele unui client pentru a face o afacere prin
cooperarea cu EXTSTAR. În principiu, ţinta angajamentului este aceea de a crea fidelitate faţă de
marcă. Pregătirea unor IDEI ÎN REZUMAT de către E.I.M. cu privire la intenţiile de creare a mărcii
sau a preferinţelor de vizitare a site-ului pentru a obţine clienţi fideli EXTSTAR. El va dezvolta în cele ce
urmează ţinte legate de dezvoltarea mărcii online, aşa cum a propus metode prin care să existe şi pe
termen lung o relaţie de beneficiu reciproc între EXTSTAR şi clienţi.
Clienţii fideli şi clienţii potenţiali vor fi ademeniţi să fie loaiali, repetat prin
programe de loializare. Se adaugă folosirea de către EXTSTAR e-mai-lui opt-in pentru
promovarea vânzărilor şi disponibilităţile speciale doar pentru clienţii fideli.
Disoluţia
Nu există un client mediu, standard şi nu toţi clienţii sunt egali, deoarece în marketing nu există
democraţie, un gen de uniformitate. În marketing şi mai ales în cel online, diferenţierea este căutată şi
exploatată, varietatea.. În marketingul industrial, manageri se referă adesea la regula 80-20 în sensul
că: 20% dintre clienţi sunt responsabili pentru 80% din venitul global al vânzărilor. În această secţiune,
E.I.M. va descrie metodologia prin care el va identifica cele 20 % dintre clienţi care fac vânzările să
crească.
Apoi, E.I.M. va descrie cum EXTSTAR va diferenţia nivelul serviciilor oferite celor fideli,
potenţiali şi încă necunoscători. El trebuie să decidă de la ce punct EXTSTAR devine neprofitabilă şi
cum se poate evita acest lucru. Trebuie reţinut ca un client rămâne client atâta timp cât fiecare poate
profita de un schimb. De aceea nu trebuie descurajaţi tocmai clienţii care apelează des la servicii sau
produse EXTSTAR.