You are on page 1of 12

Locomotiva cu abur a lui George Stephenson

Sarmasan Codruta Clasa VII B

Locomotiva cu abur este o locomotiva propulsata cu ajutorul fortei aburului. Incepand cu 1789, Richard Trevithick si v rul s u Andrew Vivian au construit trei vehicule rutiere cu abur. n 1804, pentru prima dat n lume, ei au pus n miscare un tren tras de o locomotiv adev rat , pe o cale ferat lung de 15 kilometri, pn atunci rezervat tractiunii animale. Locomotiva era ns prea grea, iar sinele s-au rupt sub ea. Astfel, desi reprezenta un progres, motorul lui Trevithick nu era potrivit pentru ac ionarea unei locomotive si avea probleme de ordin mecanic la mecanismul de transmisie si la suspensii.

A urmat o evolutie lenta a locomotivei pana in a aparut George Stephenson care a imbunatatit-o. Activitate sa i-a adus renumele de p rinte al locomotivei cu abur. Stephenson s-a n scut n orasul Wylam din Northumberland, ca fiu al unui mecanic. A fost un autodidact, urmnd cursurile scolii serale, iar n 1802 s-a c s torit si a avut un fiu. Sotia sa a decedat in 1806 iar George a inceput sa repare ceasuri si alte mecanisme mai simple pentru a-i putea asigura o educatie buna fiului sau.

Dupa ce a obtinut postul de mecanic la calea ferat a minelor Killingworth, unde a ajuns cunoscut pentru capabilitatea sa de a se descurca cu mecanismele dificile. Datorit acestei reputatii, a fost ales de companie c s proiecteze o locomotiv care s transporte c rbune. Cercet rile lui Stephenson s-au concretizat sub forma locomotivei Blucher, care functiona satisf c tor. El a descoperit ca dac redirectiona aburul eliminat printr-o teav ngust n cosul de fum, tirajul cuptorului se mbun t tea semnificativ. Cunoscut ca tehnica suflantei actionate de abur, aceasta fiind cea mai important inovatie de care a beneficiat locomotiva.

Stephenson si-a petrecut urm torii ani perfectionnd sinele de cale ferat si inventia sa. S-a asigurat de eficienta economic a motorului s u. n 1882, a fost angajat de C ile Ferate Stockton & Darlington, iar n 1825, locomotiva sa, botezat Locomotion, si-a f cut parcursul inaugural, atingnd o vitez de pn la 20 km/h. Mai trziu, Locomotion a fost folosit mai ales pentru tractarea unor trenuri de marf , tr gnd primele vagoane cu pasageri abia cinci ani mai trziu, pe calea ferat Liverpool Manchester.

Liverpool Manchester era o nou companie de cale ferat n c utarea locomotivei optime. n acest sens a organizat un concurs care s decid definitiv asupra unui sistem optim de locomotiv . Asa a luat nastere faimosul concurs de la Reinhill, al c rui premiu, n valoare de 500 de lire sterline, era n m sur s tenteze pe toti constructorii de locomotive. La data stabilit 6 octombrie 1899 numai patru locomotive s-au prezentat la start; dintre acestea numai dou contau n competitie pentru cstigarea premiului: Racheta construit de George si Robert Stephenson si F r Egal realizat deTimothy Hackworth. Concursul n sine a constituit un r sun tor succes pentru cei doi Stephenson, tat si fiu. Racheta a parcurs 70 de mile cu o vitez medie de 22,6 km/h devansnd-o cu mult pe rivala sa.

Nimic nu mai putea sta n calea dezvolt rii transportului cu locomotivele cu abur. La 16 noiembrie 1830 s-a inaugurat linia Liverpool Manchester, marcndu-se cu acest ocazie o nou premier mondial ; primul tren de persoane, cu 130 de c l tori, tractat de o locomotiv cu abur, a parcurs traseul ntr-o or si jumatate, cu o vitez de 35 km/h. Sistemul a fost extins cu repeziciune pe alte linii de cale ferat engleze, iar locomotivele realizate ulterior de Stephenson au fost adoptate de toate c ile ferate din lume. Constructia c ilor ferate a luat avnt, extinzndu-se dincolo de zona central si de nord a Angliei, n Sco ia (1831) si n Irlanda (1834). In Europa continental , primele c i ferate s-au construit n Belgia si Germania (1835), n Franta si Austria (1837), Rusia si Cehia (1838), Olanda (1839), Polonia (1842), Elvetia (1847). In prim vara anului 1847 ncep lucr rile la calea ferat Oravita-Bazias

C tre mijlocul secolului al XIX-lea era limpede c locomotiva cu aburi nvinsese definitiv postalionul. Calea ferat a scurtat imediat dep rt rile. Nu doar pe uscat, ci si pe ap . Navele cu aburi se r spndesc chiar din primele decenii ale secolului al XIX-lea si pe fluviile Europei. Din pacate aceste mari capodopere ale lumii nu mai pot fi intalnite pe sine. Ele au fost inlocuite gasindu-se surse aleatorii de energie pentru dezvoltarea unor noi transporturilor feroviare.

Bibliografie
 

http://www.ipedia.ro/locomotiva-cu-abur-104/ http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/04/01/inventiiin-istorie-calea-ferata-si-locomotiva/

You might also like