You are on page 1of 14

I. II.

Obinerea de informaii necesare stabilirii strii de independen/dependen a bolnavului: interviul; profilul bolnavului. Tehnici de evaluare i satisfacere a nevoilor fundamentale: principii generale

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson porneste de la existenta unor necesitati fiziologice si aspiratii ale fiintei umane numite nevoi fundamentale. Acesta se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale, cu componente bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului. Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie sa stie ca: o nevoie fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine, in apararea fizica si mentala. Cele 14 nevoi fundamentale sunt: 1. a respira 2. a se alimenta si hidrata 3. a elimina 4. a se misca, a pastra o buna postura 5. a dormi, a se odihni 6. a se imbraca si dezbraca 7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale 8. a fi curat, a-si proteja tegumentele 9. a evita pericolele 10. a comunica 11. a actiona dupa credintele si valorile sale 12. a se realiza 13. a se recrea 14. a invata cum sa-ti pastezi sanatatea. Fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale finite umane anume: o dimensiune biologica (biofiziologica) o dimensiune psihologica o dimensiune sociologica o dimensiune culturala o dimensiune spirituala Dupa conceptual Virginiei Henderson scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale. Asistenta care vrea sa personalizeze ingrijirile trebuie deci sa tina seama de diversele dimensiuni implicate si de interactiunea intre nevoi. Satisfacerea sau nesatisfacerea unei nevoi are consecinte asupra satisfacerii sau nesatisfacerii celorlalte nevoi. Exemplu:nevoia de a elimina comporta si o dimensiune psihologica nevoia de intimidate
1

A. CLASIFICAREA NEVOILOR UMANE DUPA TEORIA LUI MASLOW Abraham Maslow, psiholog si umanist american afirma ca exista cinci categorii de nevoi umane, ierarhizate, in ordinea prioritatilor, astfel: 1. Nevoi fiziologice 2. Nevoi de siguranta 3. Nevoia de apartenenta 4. Nevoia de recunoastere sociala (stima) 5. Nevoia de realizare (depasire) Dupa aceasta teorie trebuie sa fie satisfacute intai nevoile de baza fiziologice si de securitate pentru ca persoana sa poata tinde spre satisfacerea nevoilor de ordin superior apartenenta, stima, realizarea. B. NEVOIA SI HOMEOSTAZIA Satisfacerea in ansamblu a nevoilor unei personae permite conservarea in stare de echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice. Nevoia: stare care cere un aport, o usurare, lipsa unui lucru de necesitate, de dorinta, de utilitate. Homeostazia: este o stare de echilibru si de autoreglare care se instaleaza in diverse procese fiziologice ale persoanei. Azi se vorbeste de homeostazie fiziologica homeostazie psiho-sociala a individului. Ierarhizarea nevoilor dupa ABRAHAM MASLOW 5. 4. 3. NEVOIA DE REALIZARE realizarea personalitatii autodepasire creativitate NEVOIA DE RECUNOASTERE de iubire de recunostinta de stima de recunoastere de respect NEVOIA DE APARTENENTA nevoia de a stapani situatiile de a apartine unui grup de a fi recunoscut si acceptat de catre grup de a avea cui impartasi nevoia de putere

2. NEVOIA DE SIGURANTA - nevoia de siguranta se manifesta in cazul agresiunilor externe (pierderea locului de munca, schimbarea mediului, orasului) catastrofe: razboi, etc. - evenimente sociale, etc.
2

1. -

NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si corporale elementare) a manca, a bea, ate odihni, a comunica, a se distra, a elimina, absenta durerii, anularea suferintei nevoia de aer, apa ...

Evolutia este o nevoie superioara, nu se poate realiza pe deplin decat atunci cand nevoia inferioara este satisfacuta. C. INDEPENDENTA SI DEPENDENTA IN SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE Ca sa-si mentina un echilibru fiziologic si psihologic, pacientul trebuie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale. 1. Independenta la adult Atingerea unui nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individul insusi, fara ajutorul unei alte persoane. Pentru copii, independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altor persoane in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului. 2. Dependenta Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent. Originea acestei dependente este o - lipsa de forta,(cand pacientul nu poate) - lipsa de vointa,(cand nu vrea) - lipsa de cunoastere.(cand nu stie cum sa actioneze ptr satisfacerea nevoilor fundamentale) Este incorect sa denumim un pacient dependent de aceea este preferabil sa se spuna problema de dependenta. Notiunea de nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor inseamna ca poate exista un oarecare grad de insatisfactie fara ca acest lucru sa presupuna o dependenta a persoanei. Dependenta unei persoane poate fi:dpdv a intensitatii moderata - totala dpdv a duratei: - temporala - permanenta. Atunci cand o nevoie fundamentale este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie. Exemplu: O pers. este indep. daca foloseste intr-un mod adecvat un dispozitiv, sau proteza(proteza auditiva, oculara, dentara, carja, etc) fpat care-i permite sa manifeste o stare de bine , deci e independenta. Dependenta apare in momentul in care pers. trebuie sa recurga la alta pers. ptr. a utiliza un aparat, dispozitv.

6. Manifestarea de dependenta(m.d) - cand o nevoie fundamentala nu este satisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta; m.d = sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie. Exemplu: - incap. unei pers. sa-si protejeze tegumentele poate duce la roseata sau la leziune + este o manifestare de dependenta = fata de aceasta nevoie - incapac. de a comunica manif. de depend. izolare sociala

Clasificarea nivelurilor de dependenta


Nivelul de dependenta (indicele de gravitate) al persoanei ingrijite se poate determina dupa evaluarea functiei de independenta/dependenta a fiecarei nevoi fundamentale, dupa urmatorul tabel: Tabel de corespondenta a nivelurilor de dependenta Nivel 1 Niveluri de dependenta Persoana este independenta si autonoma Nivel 2 Persoana prezinta o dependenta moderata Nivel 3 Persoana prezinta o dependenta majora Nivel 4 Persoana prezinta o dependenta totala

Fiecare nevoie fundamentala poate fi incadrata intr-una dintre cele 4 categorii. Prin acordarea unui punct de la 1 la 4 (in functie de gravitate) fiecarei nevoi si totalizand aceste puncte, se obtine un total care poate varia intre 14 si 56 de puncte.

TABEL 2 Nivelul de / Data dependenta 1. A respira 2. A bea si a manca 3. A elimina ....... 14. A invata TOTAL NIVEL DE DEPENDENTA Numele 25.III 2 3 2 26.III 2 2 2 27.III 1 2 2

Totalul de puncte obtinut permite clasificarea pacientilor in patru categorii de dependenta, astfel:

Clasificarea in patru categorii de dependenta persoana independenta: pacient cu dependenta moderata: pacient cu dependenta majora: pacient cu dependenta totala: pana la 14 = nivel 1 de la 15 la 28 = nivel 2 de la 29 la 42 = nivel 3 de la 43 la 56 = nivel 4

Importante practica - evaluarea nivelului de dependenta a pacientului foloseste ca instrument de masura pentru a ne orienta in procesul de ingrijire. - determinarea nivelului de dependenta se poate face numai ptr. una sau mai multe dintre nevoile nesatisfacute , acordand nevoii respective punctaj de la 1-4 fara a mai totaliza punctele. Tipuri de dependenta si nivelul de interventie Dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fiintei umane. Exista 4 forme de dependenta: - potentiala - actuala - descrescanda - permanenta Aceasta problema trebuie sa fie considerata sub unghiul celor 3 niveluri de interventii deja mentionate: prevenirea primara, secundara si tertiara.(LP 1 / 1) Potentiala Daca problema de dependenta este posibil sa apara din cauza anumitor predispozitii, atunci vorbim de o stare de dependenta POTENTIALA. In acest caz trebuie planificata o interventie. Exemplu: pac. subalimentat, imobilizat rani sub presiune(escara) .Actiunea preventiva poate evita aceasta problema de dependenta. Actuala In acelasi timp, daca problema este prezenta, dependenta este ACTUALA. - in acest caz actiunile vor fi corective. Descrescanda Cand dependenta pacientului se reduce este in DESCRESTERE rolul asistentei in acest caz este de a sustine acest proces si de a ajuta pacientul sa-si regaseasca gradul optimal de autonomie. Permanenta Daca in ciuda ingrijirilor din partea asistentei problema nu poate fi corectata, dependenta este atunci PERMANENTA sau CRONICA (ex in paraplegie). Rolul asistentei este in acest caz suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a-l ajuta sa se adapteze in aceste limite

a. SURSELE DE DIFICULTATE Sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei = orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale, constituie o sursa de dificultate. Sursele de dificultate pot fi cauzate de: 1. Factori de ordin fizic 2. factori de ordin psihologic 3. Factori de ordin social 4. Factori de ordin spiritual 5. Factori legati de insuficiente cunostinte Factori de ordin fizic Sursele de dificultate de ordin fizic cuprind toate obstacolele (piedicile) fizice de natura intrinseca sau extrinseca ce influenteaza negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. Sursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi.(problema articulara, paralizie, problema metabolica, infectie etc.) Sursele de dificultate extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman, impiedica functionarea normala.(o sonda nazo-gastrica, vezicala care provoaca iritatii , pansament compresiv, o imobilizare) Factori de ordin psihologic Sursele de dificultate de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii starile sufletesti si intelectuale care pot influenta satisfacerea anumitor nevoi fundamentale(tulb. de gandire, stress, situatii de criza, doliul etc.) Manifestarile de dependenta la acest nivel pot afecta toate nevoile. Factori de ordin social Surse de dificultate de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau, cu partenerul de viata, cu familia sa, cu prietenii, cu colegii de munca. Se pot prezenta sub forma de modificare a rolului sau social, dificultati de comunicare, probleme de adaptare la o cultura, sentiment de respingere etc. Asistenta nu poate intotdeauna sa influenteze direct problemele generate de aceste surse de dificultate dar ea trebuie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul. Asistentele trebuie sa deceleze nivelul igienei locuintelor, salubritatea, aerul ambiant etc. Factori de ordin spiritual Surse de dificultate de ordin spiritual Este vorba de aspiratiile spirituale , revolta persoanei asupra sensului vietii , intrebari religioase, filosofice Au repercursiuni (mai ales) asupra persoanelor in varsta sau la muribunzi. Factori lipsa de cunostinte Surse de dificultate legate de lipsa de cunoastinte Asistenta poate ajuta pacientul in castigarea unor cunostinte care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor.(cunoasterea de sine, cunostinte despre sanatate si boala, cunoasterea celeorlalte persoane, cunoasterea mediului social) Interventia asistentei poate fi asupra sursei de dificultate direct sau asupra manifestarilor de dependenta Uneori asupra sursei de dificultate nu se poate actiona(deficit vizual sau intelectual, retentie urinara datorita efectului anestezicului la un pac. operat)
6

PROCESUL DE INGRIJIRE
Procesul de ingrijire este: metoda organizata si sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Demersul de ingrijire este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ (sau grupa de indivizi) la o modificare reala sau potentiala de sanatate. Demersul mai poate fi definit ca: un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate, avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului. Dupa Genevieve Dechanoz, procesul de ingrijire reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor, a analizei situatiei, a ingrijirilor, pentru a raspunde nevoilor fizice, psihosociale ale persoanei.

Etapele procesului de ingrijire


Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1. Culegerea de date 2. Analiza si interpretarea lor (probleme, diagnostic de ingrijire) 3. Planificarea ingrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Evaluarea

1. Culegerea de date sau aprecierea


Culegerea datelor ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa. Culegerea informatiilor este un proces continuu, in sensul ca pe tot parcursul muncii sale, asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba si de a nota datele privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei sa-si stabileasca actiunile de ingrijire. Tipuri de informatii culese. Informatiile culese sunt: - date obiective observarea de asistenta despre pacient - date subiective expuse de pacient - date continand informatii trecute - date continand informatii actuale - date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau sau de mediul inconjurator Identificarea problemelor de ingrijire a pacientului se bazeaza pe: cunoasterea pacientului - cunoasterea deficientelor pacientului - cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste: - ingrijirea - sanatatea - spitalizarea sa - cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate Toate informatiile culese pot fi grupate in doua mari categorii:
7

date relativ stabile date variabile

Date relativ stabile Informatii generale: nume, varsta, sex, stare civila etc. Caracteristici individuale: rasa, limba, religie, cultura, ocupatie etc. Gusturi personale si obiceiuri: alimentatia, ritm de viata etc. Evenimente biografice legate de sanatate: boli anterioare, sarcini, interventii chirurgicale, accidente etc. Elemente fizice si reactionale: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze, alergii etc. Reteaua de sustinere a pacientului: familie, prieteni etc. Date variabile Sunt date in continua evolutie, care cer o constanta reevaluare din partea asistentei. Date variabile legate de starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitul sau anorexia, eliminarea, somnul, miscarea, reactii alergice, inflamatii, infectii, oboseala, intensitatea durerii, reactii la tratament. Date variabile legate de conditiile psihosociale: anxietate, stres, confort, inconfort, stare depresiva, stare de constienta, grad de autonomie, capacitatea de comunicare, acceptarea sau neacceptarea rolului etc. Surse de informatie Pentru culegerea datelor, asistenta trebuie sa recurga la diferite surse de informatii, astfel: sursa directa primara: pacientul surse secundare sau indirecte: familia si anturajul pacientului membrii echipei de sanatate dosarul medical actual anterior scheme de referinta

Mijloacele principale cele mai eficiente de a obtine informatiile dorite sunt fara indoiala urmatoarele: a) observarea pacientului b) interviul pacientului c) consultarea surselor secundare a. Observarea - este elementul primordial de baza pe care-l foloseste asistenta pe parcursul activitatii - se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa, ceea ce determina marea sa fragilitatea - observarea este filtrata prin mecanismele noastre senzoriale, de perceptie si emotivitate - trebuie deci ca in atentia noastra sa fie diminuarea subiectivitatii (prin efort intelectual) Implicarea simturilor Asistenta se foloseste de organele de simt: vedere, auz, atingere si miros. Vederea: aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane (fizionomia, privirea, comportamentu etc.). Ea ne informeaza, de asemenea, asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacuta, o problema de sanatate.
8

Fata trista sau denotand suferinta Agitatie sau descurajare Eruptii ale pielii, ictere etc. Auzul : prin simtul auzului ne parvin cuvintele - Intonatia vocii - Gemete, vaicareli, plangeri - Zgomote emise de pacient, batai cardiace, gaze

Atingerea : joaca rol important la examenul fizic sau la palparea anumitor parti ale corpului, permitand cunoasterea detaliilor. Mirosul : permite : Decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului Procese patologice infectia unei plagi care degaja miros urat Halena de exemplu la un diabetic Utilizarea observatiei Observatia trebuie sa fie facuta cu multa atentie. Aceasta grila cu cele 14 nevoi ale pacientului din punct de vedere bio-psiho-social, cultural, spiritual permite observarea pacientului ca un tot adica de a avea o viziune holistica asupra persoanei. Presupune, de asemenea, depistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei pacientului. Elemente de evitat: -asistenta trebuie sa se fereasca de: - Subiectivism - Judecati preconcepute - Rutina si superficialitate - Lipsa de concentratie si continuitate b. Interviul Interviul intrevederea, dialogul, discutia cu pacientul Interviul este un instrument prin excelenta de personalizare a ingrijirilor (instrument de cunoastere a personalitatii). Conditiile pentru interviu alegerea momentului oportun pentru pacient respectarea: orei de masa momentelor de oboseala si de repaus perioadelor cand pacientul se simte foarte suferind asistenta sa-si organizeze astfel munca sa, incat sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau asistenta trebuie, de asemenea, sa creeze toate conditiile tinand cont de intimitatea la care pacientul are drept si de confortul pacientului interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare eficace si clara de asemenea, interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa reflecte:
9

atitudine de acceptare capacitate de ascultare atitudine de respect capacitate de empatie

Asistenta demonstreaza acest comportament prin: - mentinerea unui contact vizual expresie senina a fetei surazatoare - printr-o pozitie comoda si limbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-l asculta si de a-i usura urmarirea interviului. Abilitati ale asistentei de a facilita interviul Abilitatea de a facilita interviul a) Abilitatea de a pune intrebari adecvate Intrebarile pot fi: inchise sau deschise Intrebarile inchise aduc un raspuns limitat prin da sau nu. Intrebarile deschise permit pacientului sa se exprime, pot fi de diverse tipuri: - de tip narativ(povestiti-mi ce probleme va mai creaza boala; povestiti-mi ceea ce s-a petrecut) de tip descriptiv(descrieti-mi felul dvs de-a servi masa) de tip de calificare(de ce nu mancati niciodata carne?) Abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu pacientul, in asa fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale(Mi-ati spus ca sunt 2 zile de cand nu mancati). c) Abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare d) Abilitatea de a face sinteza e) Abilitatea de a aplica o ascultare activa
b)

De retinut: pentru obtinerea prin interviu a unor informatii este recomandabil: - Sa se culeaga in prealabil informatii in legatura cu pacientul; - Asiguram o anumita intimitate, ambianta; - Sa se puna o singura intrebare o data; - Sa se lase suficient timp pacientului pentru a raspunde; - Daca este cazul sa se discute cateva minute despre lucruri banale; - Sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare; - Ii acordam toata atentia printr-un contact vizual; - NU NE GRABIM!; - Utilizam vocabularul adaptat; - Sa fim un ascultator activ; - Sa se puna intrebarea in asa fel incat sa nu se sugereze raspunsul; - Sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiilor; - Sa se faca o concluzie a interviului si sa se aprecieze daca pacientul considera folositor acest interviu; - Sa se multumeasca pacientului pentru colaborare Tipuri de interviu:

10

Structurat ptr obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient (cum va numiti, cu ce va ocupati) Semistructurat condus cu obiective si puncte de reper dinainte precizate (relatati-mi despre suferinta dvs legate de constipatie) Etapele interviului 1. inceperea interviului Ne adresam pacientului, numindu-l, ne prezentam Ii explicam scopul interviului Pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. desfasurarea interviului
asistenta pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor forma profilul pacientului pe parcursul interviului , asistenta si pacientul devin pe rand , emitator si receptor este bine sa se semnaleze apropierea sfarsirului interviului( am sa va mai pun 2 intrebari / vom termina in 2 minute)

3. concluzia interviului
asistenta va trage concluzii la sfarsitul interviului ( va multumesc ca mi-ati raspuns la intrebari / am inteles care sunt problemele dvs / raspunsurile dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile) Daca interviul initial nu poate fi finalizat trebuie sa se revina lucru care va fi mentionat pacientului. b) Profilul pacientului Este obtinut din informatile culese din interviu si cuprinde urmatoarele elemente de baza: Informatii generale Nume, prenume Sex Stare civila Ocupatie Religie Surse de sustinere Antecedente medicale Bolile copilariei, vaccinari Traumatisme Spitalizari(experienta pacientului cu ocazia spitalizarilor anterioare) Interventii chirurgicale Alergii medicamentoase Utilizarea tratamentelor empirice Antecedente familiale Boli cronice, Afectiuni mentaleale membrilor de familie Mod de viata , obisnuinte Utilizare de alcool, tutun , droguri Obiceiuri de munca, somn, alimentatie Practicarea de exercitii fizice
11

Probleme de sanatate actuala Aparitia simptomelor natura lor caracteristici( localizare, durata, intensitate, etc) factori declansatori(frig, umezeala, efort) masuri luate ptr a le usura si efectul acestora cunostinte despre sanatate Mediul ambiental Factori de risc (poluanti, zgomote, trepidatii) Securitatea fizica (respectarea masurilor de protectia a muncii) Profilul psiho-social si cultural Limba vorbita, etnie Capacitati cognitive Emotii, sentimente, stari sufletesti care pot influenta satisfacerea nevoilor Probleme generale in raport cu familia , anturajul In culegerea datelor va fi inclus si examenul sistemelor si aparatelor

Analiza si interpretarea datelor(a doua etapa a proc. de ingrijire)


Ne permit sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a generat, adica elaborarea diagnosticului de ingrijire. Analiza datelor se face prin: Examinarea datelor Clasificarea datelor: - date de independenta (acelea care permit satisfacerea autonoma a nevoilor) Date de dependenta Stabilirea problemelor de ingrijire Recunoasterea legaturilor si prioritatilor(problemelor) Regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi, si identificarea resurselor individuale

Dg. de ingrijire : Enuntul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate
prezente sau potentiale , la evenimentele de viata ale unei persoane , ale unei familii sau ale unei colectivitati. Ele servesc ca baza ptr a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea rezultatelor ptr care asistenta este responsabila. a) Componentele diagnosticului de ingrijire Dg. de ingrijire este format din 2/3 parti: 1. Problema de dependenta a persoanei (P) Se definesc in urma analizei si interpretarii datelor(a manifestarilor de dependenta) Termenii folositi: Alterarea Deteriorarea Deficit Incapacitate Diminuare
12

Dificultate Perturbare Asistenta trebuie sa traga concluziile si sa le defineasca clar: alterarea / / / starii de constienta, integritatii pielii, mobilitatatii fizice, eliminarii intestinale

Cauza problemei de dependenta (E) Cauza(etiologia) problemei, a sursei de dificultate ( def. sursei de dificultate: piedica/ obstacol major in satisfacerea uneia sau mai multor N.F.) In formularea dg. de ingrijire, etiologia(cauzele) se leaga de prima componenta(problema) prin urmatoarele cuvinte:- legat de ; din cauza In cazul in care sursa nu este cunoscuta clar , asistenta va descrie doar problema pacientului , sau specifica: sursa posibila 3. Semne si simptome (S) Semnele care se manifesta. Exemplu: P- alterarea elim intestinale- constipatia E- imobilitatea S- scaune rare, dure, dureri abdominale Tipuri de diagnostice de ingrijire: Dg. actual manif. de dep. sunt prezente, observabile( problema este prezenta, semnele si simpt. sunt validate si cauza identificabila ; ex:- alim. inadecvata prin deficit din cauza starii depresive) Dg. potential poate surveni , dar nu se previne(problema are mari sanse sa sapara, sunt prezenti factori de risc; ex: -atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii) Dg. posibil descrie o problema a carei prezenta nu este sigura.( risc dg. eronat, e preferabil sa se prezinte ca ceva posibil, atragand atentia pers. de ingrijire care apoi va infirma sau certifica dg.) Dg. de ingrijire trebuie sa se orienteze spre actiunile autonome, este esential a se identifica o cauza sau etiologie asupra careia asistenta poate sa actioneze. Formularea dg. de ingrijire = problema +legat de... / din cauza... + etiologie semne

4. Planificarea ingrijirilor ne permite:


a) determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmarite b) stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor

5. Executarea, aplicarea interventiilor 6. Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia starii
pacientului, eventual, daca este necesare reajustarea interventiilor si obiectivelor.

13

Avantajul cel mai mare este legat de faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de pacient sau luate din alte surse singure. Demersul constituie deci un instrument: - de individualizare - de personalizare a ingrijirilor ele concura la umanizare O alta calitate a demersului consta in faptul ca informatiile constituie o resursa foarte utila pentru controlul calitatii de ingrijire; pune la dispozitia intregii echipe de ingrijire detaliile planificarii ingrijirilor facand posibila rationalizarea ingrijirilor, coordonarea si stabilirea prioritatii.

14

You might also like