1

UNIVERSITATEA FACULTATEA

LUCRARE DE LICENTA CU TEMA:

EXPERIMENTAREA FOLOSIRII UNOR METODE SI PROCEDEE METODICE PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI LA ELEVII DE CICLU GIMNAZIAL

INDRUMATOR STIINTIFIC:

ABSOLVENT:

PLANUL LUCRARII Cap.1. INTRODUCERE 1.1. Importanta si actualitatea temei. 1.2. Tratarea temei in literatura de specialitate. 1.3. Motivarea alegerii temei. Cap.2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A TEMEI 2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contextul noii reforme a invatamantului. 2.2. Particularitati somatice, functionale, psihice si biologice la elevii de varsta pubertatii. 2.2.1. Particularitati, somatice. 2.2.2. Particularitati, functionale. 2.2.3. Particularitati psihice. 2.2.4. Particularitati motrice. 2.3. Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertatii, una din sarcinile principale ale educatiei fizice scolare. 2.3.1. Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertatii. 2.3.2. Calitatile motrice elemente de baza ale modelului de educatie, fizica scolara. 2.3.3. Calitati motrice si metodica dezvoltarii lor. 2.4. Viteza, calitate motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea elevilor din c1asele V-VIII. 2.4.1. Factorii care conditioneaza valoarea vitezei. 2.4.2. Formele de manifestare ale vitezei: A- viteza de reactie ; B- viteza de executie;

C- viteza de repetitie; 2.4.3. Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei. 2.4.4. Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei. 2.4.4.1.Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei (exercitii). 2.4.4.2. Indicatii exercitii). 2.4.4.3. Indicatii (exercitii). Cap.3. ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII 3.1. Scopul lucrarii. 3.2. Metode si tehnici de cercetare. 3.3. Esantionul si conditiile cercetarii. 3.4. Sistemul de probe aplicat in cercetare 3.5. Indicii statistico-matematici folositi in cercetare. 3.6. Programarea si planificarea exercitiilor pentru dezvoltarea vitezei. 3.7. Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei. Capitolul4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR 4.1. Prezentarea rezultatelor la testarea initiala si finala. 4.2. Prelucrarea datelor obtinute. 4.3. Prezentarea si interpretarea rezultatelor reusite din cercetare. 4.4. Prezentarea grafica a rezultatelor cercetarii. CONCLUZII SI PROPUNERI ANEXE BIBLIOGRAFIE metodice pentru dezvoltarea vitezei de repe1 metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie de reactie

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE
Educaia fizica si sportul scolar reprezint activiti de interes major, prin practicarea crora se urmareste ntrirea capacitii de sntate, formarea si dezvoltarea unor trasaturi pozitive de caracter. Educatia fizica si sportiva scolara constituie in conceptia actuala una din verigile cele mai importante ale educatiei fizice si sportului in tara noastra. Aceasta se datoreaza faptul ca invatamantul si implicit educatia fizica si sportiva scolara cuprinde intreg tineretul nostru aflat la varsta scolarizarii sub aspectul biologic, aceasta reprezentand totodata etapa cea mai favorabila cultivarii talentelor sportive. Educatia fizica, ca principala activitate de tip motrica e accesibila tuturor varstelor, are obiective generale si diferentiate pentru fiecare subsistem specific ca proces instructiv-educativ in mod deosebit educatia fizica, dar ca si auto educatie fizica este o activitate deliberat construita si desfasurata in vederea perfectionarii, dezvoltarii fizice si a capacitati motrice ale participantilor exercitiilor fizice, in functie de particularitatile de varsta si sex, de cerintele de integrare sociala, specificul unor profesii. Educatia fizica are un pronuntat caracter formativ in sensul, ca face pregatire pentru "viata' nefiind exclus, ba chiar recomandat caracterul competitiv. Educatia fizica beneficiza de un numar foarte mare de exercitii fizice, diferentiate si adaptate la toate subsistemele si variabilele. Ea presupune practicarea sistematica si dupa reguli stiitifice a unor exercitii. Necesitatea

practicarii exercitiilor fizice in mod sistematic, ca parte componenta a regimului de viata, a capatat un caracter axiomatic pentru omul contemporan. In schimb punerea in practica a acestui concept are rezolvari diferite in foarte multe cazuri, el nu depaseste stadiul de deziderat. Educatia fizica desfasurata in randul tinerii generatii scolare reprezinta subsistemul care este cel mai bine organizat. La nivelul acestui subsistem exista: - cadre de specialitate n eductie fizica,ca o disciplina de nvmnt; - programele scolare; - obligativitatea participarii la forma organizatorica e baza(lectia); - posibilitatea elevilor de a beneficia de o serie de alte forme bine statuate (gimnastica zilnica,momentul de educatie fizica). - activitatea sportiva si educativa; - evaluarea randamentului subiectilor pe baza unor probe si criterii precise. Educatia fizica si sportiva scolara are de indeplinit obiective educativ distractive specifice, precum subordonarea idealului si functiilor general valabile pentru intreg femomenul de practicare a exercitiilor fizice. Aceasta "minune" , nu poate fi realizata decat prin conceperea si transpunerea n practica a unui proces desfasurat n timp si dupa anumite reguli bine statornicite n sistemul de invatamant. Procesul respectiv include n primul rand o activitate depusa si desfasurata in mod sistematic i n cel de-al doilea rand,condusa de cadre cu competenta profesionala. Procesul de educatie fizica sportiva scolara este bilateral, aceasta afirmatie nu trebuie limitata numai la cele doua aspecte pe care le implica, adica instruirea si educatia, ci si la practicarea activa la realizarea sa a celor doi factori implicati:

- cadrul de specialitate (profesorul) e post de emitor" n raport cu informatia pe care o detine; - elevul n postura de receptor a celor transmise; Important este sa nu delimitam strict atributiile celor doi factori, la doua roluri "emitator si receptor". Pentru ca sa funtioneze eficient procesul respectiv, presupune o relatie corecta intre cei doi factori, o relatie adecvata la noile coordonate ale invatamantului modern. Se apreciaza ca, chiar daca in invatamant a patruns cibernetica, informatica, si programarea instruirii s-au introdus mijloacele si tehnicile audiovizuale, profesorul ramane in continuare factorul principal, indispensabil care trebuie sa se implice in relatii mai subtile de mai mare profunzime. Educatia fizica si sportiva reprezinta o preocupare costanta pentru toti factorii responsabili de educatia generatiilor in formare, de sanatatea si capacitatea biomotrica a populatiei. Latura constitutiva a procesului complex de instruire si formare a tinerei generatii, educatiei fizicei a fost recunoscuta contributia la indeplinirea multilaterala a personalitatii in toate perioadele de dezvoltare a societatii. Totodata a fost considerata, ca fiind una dintre principalele forme de calire a organismului, de compensare si recreere. In decursul dezvoltarii societatii, educatia fizica a cunoscut o perioada de inflorire dar si momente de declin. Dupa perioade obscure in care educatia fizica si sportul erau cosiderate in multe tari preocupari minore, acestea revin in prezent pe primul plan cunoscand o noua perioada de inflorire. Treptat conceptiile retrograde in virtutea carora educatia fizica si sportul erau mentinute la periferia preocuparilor instructiv-educative a activitatilor de interes social, au fost abandonate, rolul si contributia educatiei fizice si sportului in realizarea obiectivelor urmarite in societate, in legatura cu

formarea tinerei generatii si cu complexa problematica a conservarii sanatatii si capacitatii de munca a populatiei, sunt reconsiderate. In prezent, este tot mai acceptata ideea, ca educatia fizica si activitatile sportive constitue modalitati eficiente de educare multilaterala a tineretului, de fortificare, compensare si reconfortare, motiv pentru care sunt tot mai pregnant integrate in procesul instructiv-educativ. In tara noastra, educatia fizica si sportul sunt cosiderate activitati de interes national, fiind integrate in programul vast conceput de societatea nostra in scopul pregatirii conservarii fortei de munca, in vederea educarii tineri generatii. Depasind dimensiunile unor activitati de agrement, educatia fizica si sportiva scolara este chemata sa contribuie la formarea si pregatirea omului pentru munca si viata. De altfel, eductia fizica si sportiva scolara are ca scop intarirea continua a sanatatii, asigurarea dezvoltarii fizice armonioase a tinere generatii, insusirea bagajului de deprinderi motrice utile in activitatea lor cotidiana si a celor necesare realizarii perfonnantelor sportive. Educafia fizica este considerata, ca fiind una din pricipalele mijloace de calire si fortificare a organismului. Educatia fizica este singura activitate normata prin planul de invataman care organizeaza pentru elevi echilibrul necesar intre solicitarile intelectuale si fizice, intre efortul intelectual si activitatea recreativ deziderat foarte important cand pe primul plan trebuie situate preocuparile pentru cresterea si dezvoltare corecta, armonioasa si multilaterala a organismului. Educatia fizica urmareste cu precadere dezvoltarea si perfectionare laturii fizice (biomotrice) a personalitatii,dar influenteaza favorabil si activitatile intelectuale, afective si morale. Exercifiile fizice produc modificari si pe linia actvitatii afectiv influentand favorabil emotiile, sentimentele, interesele si pasiunile elevilor.

Efortul muscular in cadrul lectiilor de educatie fizica este susfinut si insotit de efortul de vointa, capabil sa mobilizeze resursele organismului (fizice,afective,intelectuale) la un nivel mult mai ridicat decat cel intalnit in activitatea obisnuita. Avand in vedere ca educatia educatia fizica contribuie nemijlocit la solutionarea unor probleme ale invatamantului este necesar ca in vederea ei sa se acorde o prioritate obiectivelor care concura la potentarea starii de sanatate si a capacitatii de munca, la perfectionarea calitatilor, priceperilor si deprinderilor motrice de baza si aplicativ utilitare cu valoare practica si cu o larga zona de aplicare . Modernizarea permanenta a activitatii de educatie fizica si sport n scoala impune gasirea unor noi metode, procede si mijloace prin care sa actioneze in practica, precum si perfectionarea continua a celor existente, a celor asa zise clasice, traditionale, n baza noilor obiective ce stau n fata acestui obiect de nvmnt. Obiectivele care trebuie realizate prin predarea educatiei fizice si sportive n scoala in contextul noului curriculum colar sunt: 1. favorizarea mentinerii unei stari de sanatate optime; 2. influentarea dezvoltarii fizice corecte si armonioase a organismului elevilor; 3. cultivarea respectului elevilor pentru natura nconjurtoare n vederea integranii in acest mediu; 4. realizarea unei bune conditii fizice prin dezvoltarea calitatilor motrice; 5. formarea si consolidarea deprinderilor motrice de baza si specifice unor ramuri de sport; 6. formarea obisnuintei de practicare sistematica a exercitiilor fizice; 7. Insusirea unor notiuni necesare intelegerii realizarii obiectivelor eduatiei fizice;

8. contributii la formarea personalitatii elevilor n spiritul demnitatii si respectului valorilor umane. Fiind cuprinsa la fel ca celelalte discipline n planul de invatamant, avand in baza programe judicios alcatuite, si fiind un proces organizat, activitatea de educatie fizica se supune acelorasi cerinte, metode si principii carora li se supun toate celelalte activitati din cadrul procesului instructiveducativ din scoala.

1.1 Ipotezele,importanta si actualitatea temei

Cuprinsa fiind in planul de invatfunant, educata fizica nu dispune de suficiente ore pentru asi indeplini pe deplin sarcinile. Pornind de la aceasta premisa putem afirma ca educata fizica rezolva doar in linii largi obiectivele stabilite in programe. In ceea ce priveste dezvoltarea calitatlor motrice si in special al vitezei, nici aceasta nu dispune de un numar suficient de ore alocat de programe pentru indeplinirea sarcinilor specifice, deci in concluzie o solute ar fi acordarea unei atentii mai deosebite educatei fizice si in special calitatilor motrice pentru ca dupa cum vom vedea in desftasurarea experimentului si din rezultatele acestuia calitatile motrice pot imbunatati potentialul bio-psihic al copilului, contribuind activ la dezvoltarea acestuia. Privita ca o permanenta confruntare cu viata educatia fizica reprezinta o cucerire a genului uman,o realitate culturala datorita careia cu ajutorul altor domenii ale culturii si educatiei, omul agoniseste picatura cu picatura, sensul desavarsirii sale, deoarece "corpului uman isi are limbajul sau,care trebuie stapanit in acelasi fel ca si limba".

10

In societatea umana contemporana invatanantul este obligat sa isi reorganizeze obiceiurile, continutul, sistemul institutional si tehnologia utilizata "datorita,exploziei informationale" ce implica modalitati perfectonate de stocare si documentare, cauze care schimba radical esenta si funcpile invatanantului, deplasand accentul de la memorare spre formativ solicitandu-i acestuia un salt calitativ. Sincronizarea comenzii sociale cu produsul scolii impusa de cerintele actuale si de perspectivele societatii,va inlesni integrarea rapida a tineretului in activitatea productiva si il va pregati mai bine pentru viata. Ani de-a randul ,in tara noastra asa numita "pregatire pentru viata devenise unul din sloganurile cele mai "uzate"si prin solicitare "uzate" ale scolii pana in decembrie 1989. In realitate poate acesta este domeniul cel mai precar al invatamantului romanesc, iar rezultatele, atat in planul fizionomiei spirituale a tinerilor in societate au confirmat acest lucru. Conceptul ambigu si inconstient de "pregatire pentru viata" trebuie substituit printr-un cadru in care rupturile dintre societate si individ-aceasta din urma sa fie considerat nu ca o cantitate abstracta si uniformizata, ci in dimensiunea sa umana, ca o fiinta completa si ireparabila. In acest sens consideram ca invatamantul trebui sa isi fixeze ca obiectiv important si actual o exigenta privind competenta sociala a tinerilor care sa le permita adaptabilitatea la multitudinea de manifestari ale vietii cotidiene. Cu alte cuvinte comptenta sociala a tinerilor trebuie privita ca un sistem de deprinderi, abilitati si capacitati de o reala complexitate, care sa-i permita tanarului perceperea netrunchiata reala a componentelor de ordin social ale existentei cotidiene.

11

Asadar, adaptarea la social, insertia socio-profesionala in domen industrial, agrar, financiar-administrativ, strategiile relatiilor interumane sunt numai cateva idei directionale care trebuie sa stea la baza invatamantului, actual n ara noastr. Eductia fizica, prin specificul sau, trebuie ca alaturi de celelalte obiecte de invatamant sa-si aduca contributia la realizarea acestor oricutari si tendinte actuale ale invatamantului. Intre obiectivele educatiei fizice, prevazute in programa, dezvoltarea calitatilor de baza si a celor implicate in practicarea unor ramuri de sport, ocupa un loc primordial, formarea deprinderilor motrice de baza si aplicative fiind posibila numai pe fondul axistentei unor calitati motrice bine dezvoltate. La nivelul gimnaziului procesul de educatie fizica trebuie sa urmareasca finalizarea modelului de educatie fizica a absolventului de opt clase, model care este intermediar celui liceal, ce urmareste anumite finalitati prin intermediul carora absolventul de liceu sa fie capabil sa valorifice in activitatea cotidiana intreg bagajul motric dobindit de-a lungul anilor. O fiinta umana activa este permanent in miscare si implicit intr-un efort fizic care se realizeaza cu atat mai usor cu cat omul detine o mai buna dezvoltare a calitatilor motrice in general si a vitezei in special fara de care celelalte calitati motrice nu pot exista. Tema isi justifica noutatea deoarece: - viteza cu diferitele ei forme de manifestare este prezenta in majoritatea actiunilor motrice. Ea prezinta un interes deosebit pentru toate ramurile sportive, aportul ei in realizarea performantelor fiind determinat in probe de sprint din atletism, patinaj, sporturi nautice si ciclism, in saritura in lungime, jocuri sportive (contraatac, repliere, marcaj, demarcaj), scrima, box etc. In combinare cu forta (in varianta forta-viteza sau viteza-forta) are o iportanta

12

deosebita in haltere, saritura in inaltime, aruncarea greutatii, box, lupte, schiprobe alpine etc. Dezvoltarea vitezei contribuie la dezvoltarea celorlalte calitati motrice si se poate afirma ca ea detine rolul hotarator in cadrul raporturilor de interconditionare dintre acestea. Argumentand importanta si actualitatea temei, nu putem neglija aspectul notarii elevilor prin aplicarea probelor S.U.V.A.D. care au la baza dezvoltarea calitatilor motrice si in special a vitezei sub toate formele ei de manifestare care devin esentiale in progresul si stimulare a procesului instructiv-educativ.

1.2 Tratarea temei in literatura de speciaiitate

Paralel cu programa de educaie fizic pentru nvmntul de toate gradele aprat n Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 1986 i 1989 si instructiunile privind organizarea educatiei fizice si sportului, ca o activitate didactica in invatamantul primar, gimnazial, liceal si profesional sub editura Ministerului si Invatamantului 1456 Bucuresti 1975 privind organizarea si destasurarea activitatilor de educatie fizica si sport in invatamantul de toate gradele, continutul instruirii cu privire la dezvoltarea calitatii motrice este reflectat si in literatura de specialitate, astazi tot mai bogata si necesara aprofundarii activitatii noastre in domeniu. Dupa caracterul ei structura literaturii de specialitate care contine teme referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice-viteza; distingem manuale care ca scop sa scoata in evidenta laturile teoretice, metodologice si organizatorice ale acestui domeniu.

13

Alte publicatii informationale ca publicatii cotidiene, cuprind sinteze ce analizeaza dezvoltarea calirntilor motrice-viteza, necesitatea dezvoltarii acestei calitati, precum si modalitati si procedee eficiente folosite in acest scop. Pusa in discutie prima data in 1924 de Bellin Conteau in literatura specialitate, problema calitatii motrice semnalizeaza prezenta a patru calitati de baza, numite de el: viteza, indemanarea si rezistenta. Literatura de specialitate ofera posibilitatea unor eficiente metode dezvoltare a activitatilor motrice evidentiind obiectivitatea procesului respectiv printr-o ordonare a celor mai eficiente mijloace si formare de organizare a activitatii, ceea ce asigura un randament sporit in indeplinirea obiectivelor propuse. Un alt aspect vizeaza gama mijloacelor recomandate pentru dezvoltarea, calitatilor motrice, o mare varietate de exercitii din care putem selecta pe cele mai eficiente, posibile a fi executate in conditiile de inzestrare materiala a scolii si de organizare a activitatilor,dar si in raport cu varsta si sexul elevilor Gheorghe Mitrea si Alexandru Mogos vizeaza in lucrarea "Dezvoltarea calitatilor motrice" -Editura Sport-Turism1977 "precum si lucrarea lui Gheorghe Mitra "Metodica dezvoltarii calitatilor motrice" Editura Sport-Turism 1997, perfectionarea profesionala de educatie fizica in directia realizarii cote superioare a unui obiectiv, deosebit de important in pregatirea fizica generala a elevilor. Sunt prezente particularitati specifice actionarii in scopul dezvoltarii calitatilor motrice in activitatea scolara si recomand unele solutii metodice pentru o mai buna intelegere a acestor preocupari in structura lectiei de educatie fizica in scopul ridicarii eficientei sale. Intr-un amplu spatiu sunt prezente principalele caracteristici ale calitatilor motrice, precum si a sistemelor de actionare pentru obtinerea lor tinandu-se cont de specificul activitatii scolare de educatie fizica si sport

14

raportate la nivelul de pregatire al elevilor din diferite clase, la volumul activitatii ce se poate realiza in diferite etape de scolarizare si la conditii materiale. Prezentand argumente convingatoare ce pledeza pentru intensificarea activitii n directia calitatilor motrice n atletism, Ardeleanu.T in lucrarea "Predarea lectiilor de atletism in lectia de educatie fizica", precum si in "Particularitatile exercitiilor motrice in atletism" sunt prezentate principalele modalitati de actionare, subliniind faptul ca dezvoltarea calitatilor motrice trebuie realizate pe cai si mijloace specifice. In planul tematic anual se specifica perioada n care predomina lucrul pentru dezvoltarea calitatilor motrice viteza, corespunzator lucruluii in interiorul planului calendaristic semestrial, document ce deriva din planul tematic anual, trebuie sa exprime in mod clar temele si obiectivele fiecarei lectii de educatie fizica din semestrul respectiv. La baza sistemelor de actionare trebuie sa stea criteriul eficientei si succesiunii logice. De asemeni, n lucrarea "Teoria si metodica educatiei fizice si sportuiui" de Carste Gheorghe se abordeaza problema calitatilor motrice din punct de vedere teoretico-metodic. In literatura de specialitate, calitatile motrice au fost tratate de autori cu prestigiu ca V.M.Yatiorscki, N.G.Ozolin, A.D.Nicovov, L.P.Mateev, A.M.Slemin, D.Marre, care au adus o contributie deosebita in fundamentarea teoretica a temei. Problema calitatilor motrice a fost abordata din punct de vedere fiziologic si bio-chimic de catre doctorul Andrei Demater. Gasim in literatura de specialitate abordarea din punct de vedere al psihologilor a calitatilor motrice cu contributii in ceea ce priveste factorii care le conditioneaza, precum si delimitarile in raportul psihic-uman-motricitate. In ideea cunoasterii multilaterala a problemei de continut ce implica tema propusa

15

pentru cercetare, am consultat un bogat si variat material de bibliografie din care am desprins o serie de aspecte ce au stat in atentia diferitilor autori. In acest sens am retinut o serie de idei si metode, referitoare la continutul educatiei fizice din gimnaziu. Dintre ele amintesc urmatoarele: Metodica dezvoltarii calitatilor motrice - Mitre si Mogos Metodica dezvoltarii calitatolor motrice - C.Florescu Problema eficientei procedeelor de dezvoltare a vitezei in cadrul lectiilor de educatie fizica din gimnaziu, mi-a creat o serie de dificultati datorita complexitatii acestui obiectiv, dar si datorita gradului de solicitare a elevilor. Totusi m-am oprit la aceasta tema cu intentia de a creste eficieta lectiilor, precum si de a incerca sa dezvolt viteza la clasele gimnaziale. Lucrarea isi propune sa stabileasca eficieta unor exercitii pentru dezvoltarea vitezei in conditiile specifice lectiilor de educatie fizica in ciclul gimnazial cu baza materiala buna.

1.3 Motivarea alegerii temei

Diferite studii, cercetari in domeniu au relevat faptul ca la nivelul populatiei colare, n general nivelul de dezvoltare al calitatilor motrice viteza este scazuta intr-un proces apreciabil. M-am oprit asupra studierii acestei calitati deoarece viteza este una dintre cele mai importante calitati de care dispune organismul uman si alaturi de celelalte calitati motrice este utilizata foarte frecvent n activitatile motrice. Imbunatatirea calitatii muncii, sporirea eficientei acesteia,a randamentului sunt cerinte majore ale fiecrui domeniu de activitate.

16

Una din caracteristicile instruirii din domeniul educatiei fizice este ca perfectionarea componentelor acestora si atingerea obiectivelor propuse de programa scolara se realizeaza pe baza depunerii unor eforturi intense din aria acestor eforturi nelipsite de importanta sunt cele ce se refera la dezvoltarea calitatilor motrice, atat de importante n integrarea tinerilor intr-un proces socio-profesional. Diversitatea mare n ceea ce priveste conditiile materiale de desfasurare a activitatii de educatie fizica, la noi n tara ca: sali de gimnaziu cu dotari corespunzatoare, piste de atletism pana la holul scoii sau la sala de clasa face practic imposibila o anumita directie de activare care sa fie valabila la toate aceste nivele. La fiecare inceput de an scolar s-au efectuat o serie de testri n scopul cunoasterii nivelului de pregatire si dezvoltare a elevului i n consecinta stabilirea unor masuri corespunzatoare pentru recuperarea acestor neconcordante n raport cu cerintele programei scolare. Printre deficientele constatate n urma acestor testari au fost si cele legate de existenta unor indici scazuti de viteza la aproximativ toate clasele gimnaziale. In sinteza alegerea acestei teme s-a facut din urmatoarele motive: - dezvoltarea vitezei constituie un obiectiv prioritar n educatia fizica de la nivelul gimnazal; - viteza este o calitate motrica perfectibila influentata odata cu dezvoltarea celorlalte calitati motrice; - prin formele ei de manifestare viteza (de reactie, de executie, de deplasare) imbogateste bagajul motric al elevului; - sistemul unitar de verificare al elevilor prezinta cerinte specifice, precise privind viteza prin stabilirea probelor si baremurilor pentru fiecare nota pe clase si sexe.

17

- condiiile n care are au loc experimentarile permit lucrul pentru dezvoltarea vitezei la valori bune.

18

CAPITOLUL 2. FUNDAMENTAREA STIINTIFICA A

TEMEI

2.1. Educatia fizica in invatamantul gimnazial in contex1ul noii reforme a invatamantului

Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa deosebit de importanta in cresterea si dezvoltarea copiilor, data fiind varsta lor, care reprezinta etapa pubertara propriu-zisa (12-14ani). Datorita acestui lucru, la acest nivel de invatamant, un loc prioritar trebuie sa il ocupe preocuparile profesorului pentru realizarea dezvoltarii armonioase, insusirea corecta a deprinderilor motrice cu deosebire de cele de viteza si mdemanare si combinatiile acestora cu celelalt calitati fara a neglija si pe cele de forta si de rezistenta. Invatamantul gimnazial reprezinta o etapa superioara de pregatire in acest ciclu de invatamant. Continutul educatiei fizice pentru aceasta categorie de elevi, ce se afla din punct de vedere al cresterii si dezvoltarii in perioada pubertara, reprezinta o faza de pregatire ce se adauga celei primite in ciclul primar. In nvmantul contemporan, perfectionat si modernizat, lectia reprezinta principala forma de organizare a proceselui instructiv-educativ; ea constituie calea pedagogica unitara prin intermediul careia generatii de elevi, constituite in clase omogen sau mai putin omogene, lucrand pe grupe, echipe sau lucrand in mod independent, vor dobandi, sub indrumarea educatorilor si prin efort propriu valori materiale si spirituale, isi vor insusi experienta de munca si de viata a generatiilor anterioare si isi vor dezvolta aptitudinile si capacitatile pregatindu-

19

se pentru viata si activitate sociala. Conform prevederiolor

planurilor de

invatamant elaborate de Ministerul Educatie Nationale, educatia fizica este obiect de studiu obligatoriu pentm toti elevii, cu exceptia celor cu scutiri medicale de efort fizic. In noul plan cadrul comun de invatamant sunt prevazute 1-2 ore (lectii) de educatie fizica pe saptamana. Aria curriculara a educatiei fizice si sportului cuprinde urmatoarele discipline: Educatia fizica si optionale. Aceasta arie curriculara pune accentul pe: dezvoltarea fizica si armonioasa a elevului; stimularea interesului pentm participarea la activitati sportive; respectarea regulilor specifice diferitelor jocuri.

Curriculum-ul scolar de educatie fizica pentru invatamantul gimnazial urmareste realizarea finalitatilor stipulate in "Legea invatamantului", iar pentru educatie fizica are in vedere, intarirea sanatatii, a capacitatii psihico-motrice, precum si formarea trasaturilor pozitive de caracter. Fata de curriculum anterior, actualul curriculum prezinta urmaoarele caracteristici: continuturi adecvate din punct de vedere cantitativ posibilitatilor elevilor; orientarea obiectivelor spre dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor; curriculum este orientat spre respectarea particularitatilor fizice si spre interesele elevilor; formarea unor obiective in termeni de aptitudini. Educatia fizica se realizeaza in scoala prin intermediul urmatoarelor activitati: lectia de educatie fizica, "orele de activitati sportive", gimnastica din regimul zilnic scolar momentul de ducatie fizica recomandat in mod deosebit la

20

clasele mici(I-IV). Activitati organizate in reactie, activitatie de educatie fizica si sportive (drumetii, excursii, serbari, concursuri), activitatea independenta a elevilor. Lectia reprezinta princinala form de organizare a procesului instructiveducativ si are urmatoarele caracteristice: prin educatiei fizice se se intermediul ei, obiectivele infaptuiesc sistematic si unitar pentru toti elevii; desfasoara intr-un cadru organizat, cu clase si

activitatea este sistematic desfasurata in baza unui orar stabil. activitatea competenta stabile; colectivul de elevi dintr-o clasa este relativ omogen, avand acceasi varsta si acelasi nivel de pregatire; activitatea se destasoara sub indrumarea unui specialist pregatit pentru a fi educator; activitatea din cadrul lectiei este obligatorie pentru intregul efectiv de elevi; in cadrul ei se va valorifica la un inalt nivel experienta didactica acumulata, cerintele didactice fundamentale in baza carora se stabilestr si se realizeaza continutul procesului instructiv-educativ, principii si metode, forme de organizare a activitatii. Etapa ciclului gimnazial reprezinta o etapa importanta pentru cresterea si dezvoltarea copiilor. Prin specificul sau ,educatia fizica ca disciplina de invatamant, actioneaza atat pe linie biologica, cat si sociala. In acest ciclu de invatamant educatia fizica a elevilor se realizeaza in mod diferit, pe varste si sexe. Tratarea diferentiata se refera la continutul instructiv si la metodologia folosita (forme de organizare, mijloace, parametrii efortului). Un element esential in continutul educatiei fizice la ciclul gimnazial este pregatirea elevilor pentru practicarea independenta a exercitiilor fizice. Pentru aceasta se va

21

insista pe formarea dragostei elevilor pentru miscare, pentru sport. Elevii trebuie sa posede cunostinte si tehnici de educatie fizica care sa le permita sa isi desfasoare formele de activitati individuale sau in grup. Nu trebuie neglijata nici formarea capacitatii de organizare si conducere ale unor forme de practicare a exercitiilor fizice la nivel de grup. In acest fel absolventul invatamantului gimnazial va dobandi o educatie fizica completa, la nivelul exigentelor actuale, conform modelului preconizat.

2.2 Particularitatile dezvoltarii generale ale varstei pubertare

Urmarind n fiecare etapa a vietii scolarului capacitatea reala de efort si adaptabilitatea organismului fata de cerintele complexe ale efortului fizic depus n cadrul lectiilor de educatie fizica i n cadrul activitatilor sportive punem n centrul atentiei nu atat varsta biologica,cat varsta fiziologica a elevilor.De aceea, din punct de vedere functional varsta scolara poate fi mprit n trei perioade inegale, ca durata si anume: - perioada antepubertarai sau varsta scolarului mic (de la 6-7 ani pana la 10-11 ani) corespunzator ciclului primar, respectiv claselor I-IV; - perioada pubertara sau varsta scolarului mijlociu (de la 10-11 ani pana la 15-16 ani) corespunzator ciclului gimnazial, respectiv claselor V-VIII; - perioada post pubertara sau varsta scolarului mare(de la 15-16 ani pana la 18-19 ani) corespunzator ciclului de invatamant liceal. Aceasta clasificare se bazeaza pe criteriul major al elementului fiziologic si psiho-fiziologice cu represiuni adanci in ceea ce priveste constructia fizica determinand intreaga dezvoltare functionala si psihica a copilului.

22

Pubertatea este un fenomen deosebit de complex, fiind o etapa de durata variabila de la un individ la altul, in care caracterele sexuale primare (organe genitale) trec printr-un proces accelerat de dezvoltare, devin similare cu cele ale adultilor, iar ce1e secundare (sanii, pilozitrea pubiana, axiala si faciala) ocupa un loc important in structura corpului. Se produc manifestari semnificative procesului cresterii si dezvoltarii, accelerarea dezvoltiirii oaselor in dauna procesului de alungire,accelerarea dezvoltarii sistemului muscular, dezvoltarea aproape exploziva a laringelui, mai ales la baieti. In perioada pubertara se caracterizeaza printr-un ritm neuniform de crestere si dezvoltare inscriindu-se intr-o faza de accelerare a ritmului de dezvoltare atat in privinta organelor, aparatelor, sistemelor din sfera somatica, cat si cele din sfera vegetativa.

2.2.1. Particularitati somatice

Pubertatea este caracterizata de mari si rapide transformari somatofunctionale si psiho-motrice. Interventia pubertatii duce la accelerarea cresterii in inaltime fata de alte perioade. Cresterea se semnalizeaza mai intens la membrele inferioare, apoi la cele superioare, care duc la dezarmonii; trunchiul este lung, toracele ingust, abdomenul supt. Organele din cutia toracica sunt putin dezvoltate ceea ce genereaza dificulti n adaptarea la efort prin lipsa de rezistenta functionala; sistemul articular este slab. Datorita pubertatii care se instaleaza mai repede la fete, acestea au valori superioare ale cresterii n nlime si greutate, trunchiul este mai lung, iar membrele inferioare sunt mai scurte.

23

2.2.2. Particularitati functionale

La aceasta varsta capacitatea de adaptare la efort si rezistenta functionala a inimii si plamanilor este scazuta. Astfel la varsta de 12 ani capacitatea vitala este de 2000 cm crescand pana la 3000 cm la 15 ani. Plamanii i n general aparatul respirator sunt putin rezistenti la infectii in timpul efortului inima este mult mai solicitata pentru irigarea organelors~i sistemelor, deoarece lumenele vaselor sunt inguste, ceea ce duce la ameteli, tulburarile ale ritmului cardiac si oboseala. Volumul creierului creste puin, ns se adancesc circumvolutiunile dar prin inmultirea fibrelor de asociatie sporesc conexiunile dintre diferite tone. Celulele carticale se dezvolta continuu, crescand baza functionala de prelucrare a informatiei.Tot acum se realizeaza diferentele dintre cele doua sexe.

2.2.3.Particularitati psihice
In aceasta perioada a pubertatii. intreaga activitate nervoasa si psihica se dezvolt rapid. Procesele gndirii (analiza, sinteza, generalizarea, sistematizarea, comparaia, analogia, etc) se perfecioneaz fiind posibil realizarea unor situaii problem. Din acest motiv tehnologia de predare trebuie structurat punndu-se accent pe o pricepere activ i constant din partea elevilor.

24

2.2.4.Particulariti motrice
Datorit creterii plasticitii scoarei cerebrale i mobilitii proceselor nervoase de excitaie i inhibiie se pot dezvolta calitile motrice n special, viteza fetelor este mai mare decat a baietilor, iar in continuare baietii progreseaza depasind fetele. Acest proces evolutiv dureaza pana la 14-15 ani. Datorita dezvoltarii aparatului locomotor indemanarea se dezvolta evident, pubertatea fiind denumita varsta indemanarii. Existenta disproportiei dintre segmente duce la stangacie in miscari, insa disponibilitate pentru mbuntirea ndemnrii sunt crescute mai ales, cnd se dezvolta simultan cu sistemul orientarii in spatiu, care la 12-13 ani se apropie de cel al adultului. Mobilitatea are cele mai sczute valori la 12-13 ani la fete i 13-14 la biei, ceea ce duce la o amplitudine necorespunztoare a micrilor, impunndu-se msuri principale n lecii. Prin inbunatatirea calitatii muschilor, in special a laturii functionale ce conditioneaza viteza, creste forta in regim de viteza sub forma detentei (forta exploziva). Se mareste si capacitatea de efort static moderat la baieti. Capacitatea de rezistenta este scazuta, ceea ce impune o actionare sistematica, continua, pentru dezvoltarea ei. Se va actiona asupra rezistentei in regim de forta sau viteza. La fete rezistenta este mai scazuta decat la baieti. Pentru forta si rezistenta se impun msuri metodice atente. Motricitatea nu prezint diferene ntre fete i biei, fiind n calcul numai unele particulariti care necesit totui o tratare difereniat. Astfel, bieii prefer acele exercii de forta, executate cu repezeala, in timp ce fetele inclina spre cele expresive efectuate pe muzica, spre acuratete, tehnica. In acest sens baietii executa miscar ce reclam precizie, iar fetele exerciii de gimnastic.

25

Alergarea este cel mai des folosit. Volumul ei scade odat cu naintarea n vrst lucrul care trebuie prevenit de profesori prin crearea obinuinei de a alerga. aruncarile sunt accesibile baietilor, mai ales cele de tip-azvarlire, pe cand fetele efectuiaza aruncarile prin impingere. La sarituri, bataia este puternica, insa este redusa. Se impune deci lucrul pentru detent. Important este coordonarea dintre segmente precum i nvarea aterizarilor elastice. Varsta pubertara are disponibilitati pentru insusirea unor procedee specifice ramurilor de sport,in special din jocurile sportive.

2.3.Dezvoltarea functiei motrice la elevii de varsta pubertara una din sarcinile principale ale educatiei fizice si spotive
Aceasta etapa de mari trasformari morfologice si functionale ale organismului n cretere risc n atenia prinilor i educatorilor de la necesitatea cultivrii n continuare a motricitii generale nceput i realizat fr dificulti n etapele anterioare. Problema devine acut i important mai ales la fete, deoarece cum am amintit anterior, observaiile pedagogice i cercetrile medicale au scos n eviden c ncepnd de la 13-14 ani tendina de ncetinire a dezvoltrii funciei motrice la fete, care din diferite motive se eschiveaza de la orele de educatuie fizic i chiar renun definitiv la activitatea sportiv . Paralel cu ncetinirea ritmului de dezvoltare cu stagnarea dezvoltarea prealabil ascendent a unor indici fiziologici este stopat i riscul permanentizrii acestei stagnri apare evident.

26

Dezvoltarea motricitatii elevilor de vrsta pubertar mbrac dou aspecte de baz: - ridicarea la o trept superioar a calitii motrice; - formarea unor deprinderi motrice noi.

2.3.1 Dezvoltarea calitatilor motrice la elevii de varsta pubertara

In etapa antepubertar, particularitile morfo-funcionale ale elevilor determinm orientarea preocuprilor spre dezvoltarea vitezei, substratul morfologic i funcional, predispunnd de eforturi de mare vitez, dar i de durata scurta. In etapa pubertara substratul morfo-functional al organismului favorizeaz n continuare dezvoltarea vitezei, mobilitatea funcional a scoarei cerebrale, fiind foarte mare la aceast vrst. Astfel, la elevii de varsta pubertar, viteza se poate dezvolta sub toate aspectele (de reactie, de repetare, de executie, de deplasare) in asa fel incat la 14 ani viteza micrilor n timpul reaciei motrice s se apropie de valorile constante de adult. Observatiile pedagogice si medicale au dovedit ,c n timpul eforturilor de viteza de scurta durata ,cu pauze de odihna suficiente si cu alternarea diferitelor tipuri de activitati ,capacitatea de lucru a elevilor de varsta pubertara ramane crescuta ,dezvoltarea vitezei este rapida,iar modificarile functionale produse in organism sunt favorabile .Bazele fiziologige ale dezvoltarii vitezei sunt determinate genetic prntr-o constitutie somatica mostenita exprimata prin anumite raporturi segmentare, prin relatiile masei musculare agonisite si

27

antagoniste angreante in efort. La fete dezvoltarea vitezei are loc la o varsta cronologica mai timpurie (11-12ani) n comparatie cu baietii (Irina Jurinova, 1966). Efortul de rezisten, ntr-un volum si cu o intensitate adecvata varstei fiziologice ale elevilor si elevelor aflate n plin proces biologic de transformari pubertare, reprezinta un stimulent biologic pretentios dezvoltarii marilor sisteme functionale ,n special a celor angrenate n prelucrarea ,transportul si utilizarea oxigenului la nivel tisular. De aici, rezulta avantajul incontestabil al efortului aerobic de durata (6-30 minute), la o intensitate moderata,care nu necesita o frecventa cardiaca peste (120-130 pulsatii pe minut). Alergarile n tempo ridicat, pe distante de 200-600m, reclama eforturi cardio-respiratorii excesive, suprasolicitand inima. Efortul de forta nu trebuie sa lipseasca din programul pregatirii sportive a elevilor de varsta pubertara si nici din lectiile de educatie fizica. Indemanarea este strans corelata, viteza se poate dezvolta n anumite conditii la elevii de varsta pubertara. Marea plasticitate a scortei cerebrale, tendinta de iradiere a excitatiei si predominanta starii de excitabilitate corticala la aceasta varsta favorizeaza realizarea unor miscari fine, precise limitate n timp si spatiu. Vor fi evitate miscarile si exercitiile de indemanare care solicita atentia incordata pe o perioada mai indelungata, deoarece provoaca oboseala precoce, dezavantaje fixarea legaturilor temporale necesare invatarii miscarilor. In schimb exercitiile variate si atractive (jocurile de miscari dinamic) trezesc interes copiilor, produc emotii placute si stimuleaza dezvoltare indemarii. In concluzie putem afirma ca particularitatile morfo-functionale al varstei pubertare ne indreptateste sa apreciem aceasta etapa a vietii ca una dintre cele mai favorabile dezvoltarii calitatilor motrice.

28

2.3.2 Calitiltile motrice elemente de baza ale modelului de educatie fizic colar
Dezvoltarea calitatilor motrice joaca un rol important in realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare, reprezentad o finalitate importanta a acestui proces care reprezinta un sistem de cerinte riguros formulate. Este necesar sa se actioneze sistematic si consecvent pentru dezvoltarea calitatilor motrice la nivelul indicilor programati pentru fiecare an de studiu si ciclu de invatamant. Avand in vedere, ca progresele ce se realizeaza in dezvoltarea calitatilor motrice sunt mai evidente decat in cazul deprinderilor care se pot masura cu mai mare exactitate dispunand de criterii obiective. Principala lege ce o guveneaza o reprezinta continuitatea ,planificarea pe semestre, an scolar si chiar ciclu de scolarizare devine o necesitate de prim ordin. Continutul modelului de educatie fizica este structurat pe baza unor componente ca: dezvoltarea fizica, desprideri motrice, cunostinte de specialitate, initiere sportiva, capacitate de practicare independenta a exercitiilor fizice. Realizarea obiectivelor educatiei fizice scolare este posibila numai daca se urmareste in mod sistematic lectie de lectie, semestrial, anual si pe durata unui ciclu de scolarizare a elevilor,desfasurarea unor finalitati de prima importanta pentru instruirea motrica,precum: dezvoltarea calitatilor motrice,insusirea unui sistem de cunostinte,priceperi,deprinderi motrice concretizate in programele scolare.

29

2.3.3 Calitatile motrice si metodica dezvoltarii lor

Calitatile motrice sunt componente indispensabile activitatii fizice umane,care asigura posibilitatea efectuarii unor eforturi caracteristice, valorificand in mod natural pana la un nivel dependent de o multime de factori si sunt perfectibile prin exersare. In practica educatiei fizice si sportului calitatile motrice se impart in doua categorii distincte: calitati motrice de baza: viteza, forta, rezistenta, indemanare, suplete; calitati motrice combinate, specifice, probelor sportive sau ramurilor sportive. Dezvoltarea calitatilor motrice prezinta o mare importanta pentn dezvoltarea fizica, corecta si armonioasa a tinerilor si prezinta o serie de trasaturi specifice din care amintim: 1. intluenteaza favorabil indicii marilor functiuni, motricitatea generala, calitatile volitile; 2. are un rol important in procesul dezvoltarii fizice corecte si armonioase contribuind la intarirea sanatatii. 3. se poate actiona segmentar, pentru dezvoltarea calitatilor motrice deficitare (corectarea deficientelor fizice) pentru dezvoltarea lor la un nivel superior (util in activitatea sportiva) 4. are efecte deosebite (tonicitate-troficitate); 5. valorifica superior aptitudinile organismului uman; 6. aflandu-se intr-o stansa interdependenta cu deprinderile motrice favorizeaza insusirea accestora, iar exersarea deprinderilor are ca efect cresterea calitatilor motrice;

30

7. calitatile motrice sunt interdependente in sensul ca, dezvoltarea uneia implica efecte asupra altei calitati (influetele pot fi favorabile-transfer sau nefavorabile-interferenta); 8. sistemele de actionare specifice sunt utilizate ca mijloace pentru refacerea capacitatii motrice (recuperarea sau combaterea unor maladiiobezitatea); 9. cel mai des, calitatile motrice sunt combinate cu ponderi diferite pentru ramura de sport; 10. se perfectioneaza prin exersare cu efort specific; 11. se manifesta diferentiat pe sexe si in functie de varsta. In functie de dezvoltarea calitatilor motrice depind in mod deosebit consolidarea deprinderilor motrice.

2.4 Viteza ,calitatea motrica importanta in dezvoltarea si pregatirea elevilor din claseleV-VIII
Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare este prezent n majoritatea aciunilor motrice. Ea prezint un interes deosebit pentru toate ramurile sportive, aportul ei n realizarea performanelor, fiind derminat n probele desprinse din atletism, not, patinaj, sporturi nautice i ciclism n sritura n lungime, jocuri sportive (contraatac, repliere, marcaj, demarcaj etc), scrim, box etc. In combinaie cu fora (n variant fort-vitez sau for-vitez) are o importana deosebita in haltere, saritura in inaltime, aruncarea grutatii, box, lupte, schi, probe alpine etc., iar in combinare cu rezistenta este prezenta in majoritatea probelor sportive in cadrul caruia efortul se realizeaza in contul unei mari datorii de oxigen.

31

N.G.Ozolin defineste viteza, ca fiind -"capacitatea de a executa rapid miscarea". V.M.Zatiorski- "capacitatea de a efectua actiunile motrice intr-un timp minim pentru conditiile, respectiv Andrei Demater- "capacitatea omului de a executa miscarile cu rapiditate si frecventa mare. Rezulta, deci ca in definirea vitezei nu sunt diferente semnificative, majoritatea specialistilor caracterizand viteza prin iuteala (rapiditatea) cu care efectuiaza actiunile motrice in structurile si activitatile motrice intalnim viteza sub forma combinarii principalelor sale fonne de manifestare, avand general ponderea cea mai mare in efectuarea actiunii. Formele de manifestare ale vitezei pot fi: - de reactie; - de executie; - de repetitie. Un alt aspect important din punct de vedere al cunoasterii implicatiilor acestei calitati in randamentul spotiv-viteza este specifica transferul pozitiv facandu-se intr-un grup limitat de actiuni, in general in cadrul actiunilor cu structuri asemanatoare din punct de vedere al coordonarii. Viteza se masoara apreciind: a) durata necesara aparitiei reactiei motrice, timpul consumat de la emiterea semnalului pana la reactia de raspuns (timpul de latenta). b) viteza actiunii singulare (un singur pas, o singura lovitura etc.) c) fregventa maxima a miscarilor, determinata la nivelul unei singure articulatii. In Invatamant la ciclu gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate formele ei de manifestare cu sublinierea unor accente particulare la fiecare grupa de clase.

32

Astfel: In clasele V-VI-accentul se pune pe viteza de reactie si pe viteza de decizie. In clasele VII-VIII-se prevede viteza de reactie si de execuie n conditiile manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie. De asemenea ,n ntregul ciclu gimnazial se prevede si obiectivul, perfectionarea vitezei de receptie in conditiile pastrarii ritmului (frecventei de executie).

2.4.1 Factorii care conditionaza valoarea vitezei

Valoarea vitezei, a formelor de manifestare a acesteia este conditionata de mai multi factori fiziologici, biochimici, psihici i ntr-o anumita masura morfologici. Unii apartin pregnant de structura ereditara a fiecami individ si sunt mai putin perfectibili. Cei mai importanti factori care asigura suportul biologic si psihic al vitezei sunt: - mobilitatea proceselor nervoase corticale; - altemanta rapida in centrii corticali a excitatiei si inhibitiei; - viteza de transmisie a impulsurilor nervoase; - acuitatea, precizia organelor receptoare ale semnalelor; - ritmul optim de altemare a contractiilor si relaxarea grupelor musculare; - calitatea fibrei musculare si valoare surseloe si proceselor energetice (A.T.P.,fosfo-creatina);

33

- nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice (indemanare, forta, rezistenta si supletea); - capacitatea de concentrare si mobilizare; - unii factori de tip constitutional (lungimea segmentelor, mobilitatea articulara). Dependent de formele de baza ale manifestarii vitezei in diferitele actiuni motrice, unii dintre acestia au un rol hotarator, iar altii sunt mai putin semnificativi. Asa de exemplu in cazul miscarilor care implica viteza de reactie, principalii factori limitativi: timpul de reactie, sesizarea semnalelor transmiterea impulsului nervos pe calea aferenta-centripeta si eferenta centrifuga, timpul necesar pentru elaborarea raspunsului etc., in cazul , vitezei de executie (vitezei miscarii singulare) factorii limitativi sunt: componenta forta, mobilitatea articulara, forta proceselor nervoase fundamentale; in cazul vitezei de repetitie-frecventa mare sau mai putin mare cu care se repeta miscarile este determinata in principal de: mobilitatea proceselor nervoase corticale; alternarea rapida a contractiilor si relaxarilor (a excitatiei si inhibitiei), sursa energetica, lungimea segmentelor. Rezulta, deci ca, formele de manifestare ale vitezei au un cararter independent, suportul biologic si psihic diferind de la una la alta. Dintre factorii amintiti unii prezinta importanta deosebita si merita o analiza mai aprofundata, furnizandu-ne elemente pretioase pentru orientarea corecta a procesului de perfetionare a vitezei in activitatea de educatie fizica si sport scolar Mobilitatea proceselor nervoase corticale, labilitatea functionala a acestora-conditioneaza altemanta rapida a excitatiei si a inhibitiei, echilibrul necesar in iradierea, concentrarea si inductia excitatiei si inhibitiei,si relaxarii grupelor musculare cu actiuni contradictorii, raspunderilor corecte la

34

excitatii.In felul acesta energia cinetica transmisa membrului inferior in alergare, de exemplu, se stinge treptat pentru a i se imprima, o accelerare in sens invers, ciclul fiind repetat cu o frecventa maxima (intindere-serutare). Viteza de transmisie a impulsurilor nervoase- (timpul de receptie)- este conditionata de :timpul de receptionare a semnalelor (excitatie); calitatea receptorilor (acuitatea analizatorilor motorii, vederea periferica, simtul echilibrului, simtul alunecarii etc.), timpul de transmitere a impulsului catre sistemul nervos central; timpul necesar de transmisie a impulsului nervos catre organele efectoase (muschi); timpul necesar activizarii organelor efectoare (excitarii mudchiului si aparitiei reactiei de raspuns). In cazul reactiilor simple (miscarilor reflexe, deprinderilor elementare), aceasta viteza de transmitere a impulsurilor nervoase va fi mai mare, avand n vedere ca informatiile (semnalele) nu trebuie selectionate si nici raspunsurile nu necesita timp de elaborare. Valoarea vitezei este conditionata si de nivelul de dezvoltare a celorlalte calitati motrice. Conditionarea vitezei de catre forta. Intre viteza miscarii si marimea incarcaturii exista o relatie invers proportionala, viteza crescand odata cu invingerea rezistentei externe. Crescand forta se invingere mai usor aceasta rezistenta. Zatiorski remarca, ca mana neincarcata efectueaza miscari mai rapide, ceea ce conduce la concluzia ca disponibilitatile sistemului nervos central de a realiza o frecventa mai mare n alternarea impulsurilor nervoase sunt limitate de efortul de invingere al incarcaturii externe. Conditionarea vitezei de catre elasticitate O buna elasticitate musculara reduce franarea miscarii de catre muschii antagonisti, iar n cazul vitezei de alergare asigura castigarea terenului n contul fileului.

35

Condiionarea vitezei de ctre rezisten Pentru a mentine tempoul rapid,la un nivel maxim de manifestare a capacitatii de viteza, pe o durata mai lunga este necesara o anumita rezistenta specifica. Si acest factor este perfectibil.Probele de viteza care se efectueaza peste 5-6 secunde implica cuplul viteza -rapiditate. Conditionarea vitezei de catre indemanare Acest factor limitativ trebuie analizat n stransa dependenta cu nivelul tehnicii de executie a actiunii motrice.Insusirea unei tehnici cat mai rationale automatizarea miscarilor care intrri n structura actiunii vor permite utilizarea rationala a miscarilor, reglarea autagonistilor, plasare corecta a centrului de greutate.

2.4.2 Formele de manifestare ale vitezei

Majoritatea specialistilor (N.G.Ozolin, V.M.Zatiorski, C.Florescu etc.) disting trei forme de baza, relativ independente si cu indici de corelare minimi (Zatiorski) in manifestarea vitezei in diferite actiuni motrice, probe si ramuri sportive:viteza de reactie (timpul latent al reactiei), viteza de excutie (viteza miscarii singulare, viteza propriu-zisa a misctarilor) si viteza de repetitie (frecventa miscarilor). Unele surse bibliografice mentioneaza, in plus, ca forme de manifestare a vitezei (forme independente sau subordonate formelor mentionate mai inainte)-viteza de deplasare (varianta a vitezei de repetitie), viteza de accelerare-capacitatea de a creste indicii de frecventa (varianta a vitezei de repetitie), viteza in regim de rezistenta-capacitatea de a efectua actiunile motrice cu indici constanti de viteza pe o durata mai lunga (varianta a vitezei

36

de executie in cadrul careia se realizeaza o anumita combinare a vitezei cu forta), viteza de decizie (varianta a vitezei de reactie si de executie in cadrul careia acestea se manifesta colaborat cu capacitatea de anticipare, cu indemanarea si cu o serie de procese psihice superioare, gandire, spirit de observatie, imaginatie, analiza).

A.

Viteza de reactie

Viteza de reactiei motrica (N.G.Ozolin,C.Florescu), timpul de latenta a reactie motrice se refera la rapiditatea cu care organismul raspunde la semnale (excitatii-comenzi), la iuteala cu care sesizeaza si receptioneaza semnalele si la durata necesara angajarii in actiune. Principipalii factori care conditioneaza indicii valorici ai reactiei motrice sunt durata perioadei latente, acuitatea si precizia analizatorilor (vaz, auz, simt tactil, simtu1 echilibrului, proprio-receptori), calitatea conducatorilor, procesele nervoase fimdamentale. Reactiile motrice pot fi simple sau

37

complexe. Reactia poate fi definita din punct de vedere biologic ca procesul nemijlocit prin care materia vie raspunde unui excitant. In domeniul educatie fizizce scolare viteza de reactie este implicata in:orientarea in spatiu si timp (actiunile de front si formatii, unele stafete si jocuri de miscare; "Gaseste-ti locul", "Crabii-crevetii" etc, "sarituri"; consolidarea unor priceperi si deprinderi utilitare); trasee aplicative; tehnica startului; jocuri sportive etc. Indicii vitezei de reactiei nu coreleaza cu indicii celorlalte forme de manifestare a vitezei, adica inbunatatirea vitezei de reactiei nu se va recupera favorabil asupra vitezei de executie sau a vitezei de repetitie (V.M.Zatiorski). In cauzl reactiilor simple se costata un grad mai mare de transfer (generalizare) individul care reactioneaza rapid la unele situatii va manifesta aceeasi rapiditate i n altele (A.N.Kkrestovnicov). Viteza de reactie nu este identica pentru toate segmentele corpului membrele superioare prezentand indicii cei mai ridicati de viteza de reactie.
B.

Viteza de executie

Viteza miscarilor separate (C.C.Florescu), viteza miscarilor singulare (V.M.Zatiorski), viteza propriu-zisa (N.G.Ozolin) defineste iuteala cu care se executa o actiune motriciala singulara (deprindere elementara, deprindere complexa), unitara ca structura motrica (deprinderea, pasa, directa de stanga, o singura tragere a palmei prin apa). Viteza de executie este determinata in mod deosebit n unele sporturi cu structuri motrice aciclice: sarituri, aruncari (atletism), elemente de gimnastica, schi, slalom, lovitura de atac-volei, box, scrima etc.

38

Multi specialisti considera, ca factori limitativi n dezvoltarea vitezei de executie, forta si tehnica de executie. Viteza trebuie analizat ntr-o stransa dependenta cu celelalte calitati motrice deoarece atat viteza de executa, cat si cea de repetitie se manifesta n actiunile motrice, probele si ramurile sportive,in conditiile de inghemuire (forta, rezistenta) sau de compexitate (coordonare).

C. Viteza de repetitie
Frecventa unitatea de timp. Viteza de repetitie este implicata in actiunile motrice care au in structura lor miscari ciclice ce se repeta intr-o succesiune rapida intr-un termen limitat: alergari, mars, cadenta pasilor (fond schi), un doi (box). Prelungirea duratei executiei actiunii, pe de o parte,cresterea incarcaturii efortului, pe de alta parte, limiteza considerabil manifestarea vitezei-efectuarea actiunii, in aceste cazuri, fiind posibila numai prin imbinarea vitezei cu rezistenta si cu forta. Cresterea fortei musculare constituie, deci o premisa pentru cresterea vitezei, dar aceasta relatie opereaza si invers, viteza marita aunei miscari conduce la cresterea fortei (mai ales in contul vitezei de executie). In cazul vitezei de deplasare ("viteza cu care se avanseaza in spatiu") randamentul este conditionat si de fuleu, mobilitate articulara si neelasticitate musculara. miscarilor (N.G.Ozolin, Cflorescu, A.Demeter,

V.M.Zatiorski) viteza de deplasare (D.Harre) cu care se repeta miscarile in

39

2.4.3 Prevederile programei scolare privind dezvoltarea vitezei

In legatura cu dezvoltarea vitezei programele scolare prevad obiective instructiv-educative particulare fiecarei clase si indica totodata principalele exercitii si activitati pe fondul carora se constituie sistemele de actionare utilizate in lectii pentru indeplinirea obiectivelor. La clasele I-IV se prevede educarea tuturor formelor de manifestare a vitezei si la ciclul gimnazial se prevede dezvoltarea vitezei in toate formele ei de manifestare cu sublinierea unor accente particulare la fiecare grupa de clase. In clasele V-VI accentul se pune pe viteza de reactii si pe viteza de decizie. In clasele VII-VIII se prevede dezvoItarea vitezei de reactie si de executie in conditiie manifestarii capacitatii de anticipare si de decizie. De asemenea, la intregul ciclu gimnazial se prevede si obiectivul-perfectionarea vitezei de repetitie in conditiile pastrani ritmului (frecventei )de executie. La ciclul liceal se mentin obiectivele stabilite pentru ciclul gimnazial,adaugandu-se sarcina de a perfectiona viteza. Perioada cea mai favorabila pentru educarea vitezei de reactie,se situiaza intre 6 si 18 ani, la varsta mica existind cele mai mari posibilitati,deoarece procesele psihice fundamentale nu sunt stabilizate, analizatorii, in mod deosebit analizatorul motric, isi pot perfectiona functiile de baza si mai ales cele legate de activitatea motrica. Daca la clasele mici castigul in dezvoltarea vitezei se obtine mai ales in contul vitezei de reactie si intr-o oarecare masura si in cel al vitezei de

40

executie.La clasele mari acest castig se inregistreaza, mai ales in contul vitezei de repetitiei si a celei de executie, in ambele cazuri actionand asupra factorilor de granita care dezvolta viteza pe sarcina fortei si a rezistentei si pe seama perfectionarii mecanismelor si surselor energetice specifice vitezei.

2.4.4 Metode si mijloace pentru dezvoltarea vitezei

Pentru dezvoltarea vitezei se folosesc diferite exercitii si activitati in conditiile lectiei de educatie fizica si orelor de activitati sportive scolare acestea ar fi: a. Exercitii cu influenta selectiva (exercitii de dezvoltere fizica generalaN.Ozolin-intinderi, indoiri, rotan etc, executate in ritm rapid timp de 510 sec.). Dezvoltarea viteza de execupe si viteza de repetitie,precum si simtul ritmului. Pe parcursul executiei se va mari treptat ritmul (clasele I-VII). b. Exercitii din grupa actiunilor de front si formatie in mod deosebit schimbarile de formatii, refacerea formatiei in alte zone ale spatiului de lucru, schimbarile de directie in deplasarea, luarea unor pozitii, la comenzi directe saudate prin surprindere, la comenzi inverse. Se recomanda la toate clasele. Influenteaza viteza de reactie si de executie. c. Stafetele si jocurile de miscare care solicita atentia si reactii prompte la diferite semnale (vizuale, sonore sau tactile). Dezvolta viteza de reactie, decizia ,capacitatea de anticipare, viteza de repetitie. Se recomannda la toate clasele.

41

d. Exercitii si jocuri cu mingea aruncari, prinderi, lovituri, evitari, aruncari i prinderi efectuate rapid, lovituri cu mingea si evitarea loviturii, prinderea mingii sau unor obiecte aruncate in sus sau ricosate din zid, pasarea si prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in diferite formatii. Dezvolta toate formele de manifestare ale vitezei. e. Plecari ( starturi) din diferite pozitii ( in picioare, culcat, cu fata sau cu spatele spre directia de deplasare, din alergare sau de pe loc, la diferite comenzi si semnale). Dezvolta viteza de reactie si executie la toate clasele. f. sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare. Dezvolta viteza de executie si viteza in combinatie cu forta la toate clasele. g. Exercitii din scoala alergarii implicate in alergarea de viteza: pasul de accelerare, lansarea de la start, startul de jos, pasul lasat de viteza. Dezvolta viteza de alergare (repetitie), precum si celelalte forme de manifestare ale vitezei. Se recomanda la toate clasele. h. Exercitiile si actiunile care solicita echilibrul. Dezvolta simtul echilibrului. i. Exercitii si actiuni din jocurile sportive, pase indoi, aruncari rapide la poarta, contraatac, marcaj, demarcaj, dribling, angajarea pivotului. Dezvolta viteza de reactie in cadrul unor actiuni complexe. j. Jocuri sportive bilaterale, realizate in conditii de viteza: reprize scurte teren redus. k. Unele exercitii de forta, impingeri, tractiuni; deprinderi, pasi sariti, aruncari, exercitii speciale pentru dezvoltarea fortei dinamice a diferitelor segmente etc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor de forta.

42

Metode pentru dezvoltarea vitezei

N.Ozolin grupeaza metodele de dezvoltare a vitezei ,astfel: 1. Metoda exercitiului "din mers',- parcurgerea rapida a unei distante dupa un elan prealabil. 2. Metoda altemativa- consta in alternarea intensitatii vitezei. 3. Metoda handicapului "egalizatoare" - asigura conditii egale de intrecere intre concurenti. 4. Metoda stafetelor si jocurilor. 5. Metoda intrecerilor oficiale si de antranament -constituie una dintre principalele cai pentru dezvoltarea vitezei. 6. Metoda repetarii -care consta in repetarea exercitiilor.

2.4.4.1 lndicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de reactie(exercitii)

In educarea vitezei de reactie, atentia trebuie orientata spre solutionarea urmatoarele doua aspecte principale: - educarea capacitatii de a sesiza ,mai din timp,situatii1e care vor determina actiunea de raspuns; incadrarea miscarii adversarilor si partenerilor in vederea periferica; sesizare a directiei mingii, denivelarii terenului etc.; - selectarea-precizarea reactiei de raspuns din multitudinea raspunsurilor posibile.

43

EXERCITII 1.La semnale sonore: -gruparea si regruparea in diferite surprindere; -luarea unor pozitii la semnale sonore stabilite diferentiat pentru fiecare pozitie; -aceleasi actiuni efectuate la semnale inverse; -jocuri si stafete: "Bughetele", "Gaseste-ti locul", "Ocupa locul libel"', "Crabii si crevetii" etc, 2.La semnale vizuale: -"Vanatoarea caprelor", "Imitarea miscarii partenerului", "Ulmareste-l pe cel cu sapca", "Ogarul si iepurele", "Mingea in cerc", "Sa nu ai mainile ocupate", "Automobile", "Batista" etc. pase cu schimbarea locului, starturi la semnale vizuale, jocuri cu mingea pe perechi, cu supraveghere sau surprinderea adversarului, ultimul sprinteaza. 3. La senmalele tactile (proprio-receptori) "Lupta cocosilor" (din ghemuit, stand intr-un picior, impingeri cu palmele, impingeri cu corpul). Lupta cocosilor in cerc (dobandirea de pe banca de echilibru) "Scote-l din cerc" (prin tractiune sau impingere) "Lupta in cirlig" (pe spate culcat, cu agatare la genunchi) "Leapsa"... formatii indicate prin

44

2.4.4.2 Indicatii metodice pentru dezvoltarea vitezei de executie (exercitii)

Viteza de executie se manifesta in toate cazurile combinanta cu celelalte forme ale vitezei (de reactie sau repetitie) sau forta (explozia miscariiimpingeri: viteza de lovire detenta, deprinderea; zvacnirea, explozia aruncarii, fandarea-scrima, viteza de evitare). Pentru considerente viteza de executie trebuie analizata in contextual: "viteza-forta", notiune care ne atrage atentia, ca viteza de executie se poate educe numai in conditiile dezvoltarii concomitente a vitezei de reactie si a fortei. eu cat se cere o mai mare viteza in efectuarea unei miscari (cu incarcaturi suplimentare sau nu), cu atat si solicitarea contractiei musculare va fi mai intensa. Toate exercitiile si activitatile indicate pentru dezvoltarea vitezei de reactie pot constitui mijloace eficiente pentru dezvoltarea vitezei de executie. Trebuie sa se tina cont in dezvoltarea vitezei de executie de distante si duratele programate pentru efectuarea efortului sa fie mai scurte pentru a permite viteza maxima de executie.

2.4.4.3 Indicatii metodice privind dezvoltarea vitezei de repetitie

Frecventa repetata a miscarilor in unitatea de timp constituie o conditie esentiala pentru realizarea unor rezultate de valoare in multe ramuri si probe sportive.

45

Din punct de vedere metodic rezulta ca viteza de repetitie nu se poate dezvolta in general,ci prin actiuni motrice, corecte si concrete. Transferul pozitiv al vitezei de repetitie de la o actiune la alta se poate realiza numai cand structurile lor motrice (cinematice) si particularitatile de efort (dinamica efortului) sunt asemanatoare. In educatia fizica scolara, principalele mijloacelor pentru dezvoltarea vitezei de repetitie vor fi:-alergarile de viteza din atletism, alergarile din cadrul jocurilor sportive (contraatacuri-replieri) si unele procedee din jocurile sportive-circulatia rapida a mingii . La acceasta vor fi adaugate exercitiile si activitatile recomandate pentru dezvoltarea vitezei de reactie si de executie, ambele prezente in manifestarea vitezei de repetitie. Mijlocul fundamental pentru dezvoltarea vitezei de repetitie cu largi posibilitati de utilizare in fiecare scoala va fi alergarea. In clasele VII-VIII,alergarea de viteza reprezinta unul din mijloacele principale pentru dezvoltarea tuturor formelor de manifestare a vitezei. Lansarile din start, alergarile cu cresterea progresiva a vitezei (accelerarile), sprinturile (plecarea in alergare cu maximum de diferenta), intrecerile de alergare pe echipe (stafete), exersarea contraatacului, jocurile bilaterale-reprize scurte si tempouri ridicate, apararea si atacul supranumeric stafete cu efectuarea pe fondul alergarii a unor procedee tehnice (dribling, pase etc.),sunt variantele in care se poate actiona asupra dezvoltarii vitezei prin intermediul alergarii.

46

CAPITOLUL III
ORGANIZAREA SI DESFASURAREA CERCETARII
3.1 Scopul lucrarii,ipotezele si sarcinile cercetarii
In prezent,privirile specialistilor se indrepta spre metode si forme noi de organizare a lectiilor de educatie fizica ,in scopul de a dinamiza dezvoltarea capacitatii vitale, a cresterii rezistentei organismului, a cresterii si eficientei ei. Dinamica motricitatii generale pentru a fi just apreciata, trebuie intotdeauna raportata la valorile antropometrice care influenteaza substantial nivelul capacitatii motrice. Cresterea si dezvoltare normala a corpului, implicit si a calitatilor motrice sunt deteminate de factorii interni si externi, care actioneaza toata viata dar cu efect si intensitate mai mare in copilarie si adolescenta. Programare procesului de educatie fizica, in conformitate cu aceste noi orientari metodice, impune ca intreaga activitate de proiectare sa fie conceputa in intentia valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in intentia valorificarii exacte a conditiilor materiale si umane existente in unitatea scolara .Pomind de la premisa ca finalul fiecarei etape reprezinta cate o trepta superioara in drumul atingerii modelului final, in lucrarea de fata miam propus, ca folosind unele exercitii de dezvoltare a vitezei la clasele a-VlII-a sa le compar si sa stabilesc, daca aceasta calitate motrica de baza sa imbunatatit sau nu. Pornind de la premisa, ca numai masuram si apoi judecam, putem avea dimensiunea aplecarii unui fenomen sau a unei activitati care se doreste

47

studiata, controlata, dar mai ales orientata spre o finalitate, am stabilit urmatoarele ipoteze: 1. Stiind ca la nivelul populatiei scolare viteza este o calitate motrica indispensabila elevilor de gimnaziu si liceu, dar din cauza unor motive subiective (preocupare, actionare deficitara) si mai putin din motive obiective (baza materiala, conditii deosebite de lucru, metodologie etc.), numai folosind o metodologie adecvata si in concordanta cu particularitatile morfo-functionale si motrice ale elevilor in cadrul lectiilor de educatie fizica, obtinem o eficienta a procesului de instruire. 2.Dezvoltarea vitezei prin exercitiile folosite este eficient si nu rare efecte negative asupra dezvoltarii elevilor si a imbunatatirii indicilor celorlalte calitati motrice daca incarcaturile sunt moderate, iar exersarea este extensiva. In vederea atingerii scopului propus, a verificarii ipotezei de lucru am stabilit urmatoarele sarcini organizatorice: a. consultarea materialului bibliografic; b. stabilirea conditiilor experimentului; c. elaborarea sistemelor de actionare si a spatiului de lucru; d. stabilirea duratei experimentului; e. stabilirea probelor ce vor constitui bateria de teste la care va fi supus esantionul; f. aplicarea in lectii a sistemului de actionare conform planului; g. efectuarea testaruor initiala si finala din punct de vedere functional si al calitatii motrice viteza; h. nterpretarea statistico-matematica a datelor si stabilirea concluziilor finale.

48

3.2 Metode si tehnici de cercetare

Preocupandu-ma de realizarea sarcinilor stabilite, am folosit urmatoarele metode de cercetare: 1. Studiul materialului bibliografic de specialitate care a dat posibilitatea cunoasterii aspectelor generale privind dezvoltarea calitatilor motrice si a vitezei n special, factorii care determina valoarea vitezei, formele ei de manifestare, metodologia dezvoltarii ei. 2. Metoda observatiei ce reprezinta contemplarea intentionata a unui obiect,a unui fenomen, document sau proces, n care sunt angajate cu pondere specifica procesele sezoniere si logice. Conditiile n folosirea ei: A.Organizarea observatiei: Stabilirea scopului,; Observarea regularitatii observatiei

Modalitati de integrare a datelor. B.Pregatirea observatorului: Documentare lui; Aspectele teoretice; Experimentarea pe loturi mici; Inregistrarea de date numeroase. Experimentul a fost facut la scoala Nr.2. din judetul Braila, experimentul a cuprins un numar de 44 de elevi de la doua clase a-VIII-a. Clasele au fost mixte si au avut urmatoarea componenta: 1. La clasa a VIII-a au lucrat experiment). 11 baieti s1 11 fete (clasa

49

2. La clasa a VIII-a au lucrat 11 baieti si 11 fete (clasa martor). Activitatea s-a destasurat n sala scolii special amenajata pentru efectuarea execitiilor fizice n interior si pe terenul anexa din curtea scolii ,teren cu dimensiunile unui teren de hadbal. Pentru buna destasurea a experimentului sau folosit urmatoarele materiale, care sunt intrebuintate in permanenta n cadrul orelor de curs si a activitatilor sportive. 1. Banci de gimnastica trei bucati. 2. Corzi de sarituri. 3. Mingi de baschet unsprezece bucati. 4. Garduri mici unsprezece bucati. 5. Saltele de gimnastica opt bucati. 6. Bastoane de gimnastica doua zeci si opt de bucati.

3.4 Etapeie experimentuiui

Studiul de fata a fost efectuat n cadrul Scolii Generale Nr.2. din orasul Braila unde prin amabilitatea profesorului de educazie fizica Munteanu Claudiu am efectuat cercetarea. S-a apicat experimentul ca metoda de cercetare acest lucru presupunand interventia activa a cercetatorului ,el selectand mijloacele si luand masuri organizatorice specifice dinainte stabilite n vederea organizarii corecte a ipotezelor de lucru. In vederea organizarii experimentului am studiat literatura de specialitate referitoare la dezvoltarea calitatilor motrice; viteza si a tratarii ei in literatura de specialitate, precum i n cadrul lectiilor de educatie fizica scolara, am stabilit

50

ipotezele de lucru ce trebuie verificate in urma experimentului, precum si testele ce trebuie efectuate Tot n aceasta etapa am stabilit sistemele de actionare pentru fiecare procedeu in parte, precum si testarea n vederea realizarii dozarii efortului. A urmat apoi, stabilirea spatiului la clasele a VIII- A si a VIII-a B n anul scolar 2007-2008 mai ales in perioada 14.09.2007-15.06.2008. Perioad n care au avut loc testarile initiale si finale la parametri urmariti si lucrul efectiv pentru dezvoltarea calitatii motrice viteza. In perioada 21.09.2007-02.10.2007 au avut loc testarea initiala aprobelor motrice: - Alergarea de viteza pe distanta de 50 m; - Sritura n lungime de pe loc; - Detenta pe verticala; - Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta. Toate aceste probe au fost reluate n perioada 03.11.2007 avnd ns caracter de testare finala. Testarea initiala a probelor specifice dezvoltarii vitezei a avut loc n perioada 21.09.2007 ( din perioada semestruluiI), iar testarea finala n perioada 08.03.2008-22.03.2008 (din semestrul II).

3.5 Sistemul de probe aplicat in cercetare

Pentru realizarea experimentului au fost folosite urmatoarele masuratori: A.masuratori antropometrice: Greutatea; Inaltimea;

51

B.probe motrice: Alergarea de viteza pe distante de 50 m Sritura n lungime prevazute de S.U.V.A.D Detenta pe verticala-proba s-a efectuat fara elan si a constat in masurarea semnului cel mai inalt lasat de pe palma pe perete in pozitia stand cu bratul ridicat si semnul cel mai inalt in urma sariturii pa verticala; Aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta-proba s-a desfasurat in conditiile prevazute de S.U.V.A.D. de pe loc-proba desfasurata in conditiile

3.6 Sistemul de indicatori statistico-matematici folositi in cercetare pentru prelucrarea datelor

In lucrarea de fata in analiza si interpretarea datelor culese prin cele doua testari initiale si finale ala elevilor s-au folosit urmatorii indicatori statistici: - Media aritmetica-este indicatoml statistic cel mai des utilizat in interpretarea datelor recoltate si care se ia in considerare in toate calculele interioare-media aritmetica, calculata dupa formula care reprezinta suma valorilor individuale impartita la numaml de cazuri. Statistica ne ajuta sa analizam cauzele si sa eliminam factorii disturbatori. Tot ce ne pune la dispozitie sunt o serie de parametri referitori la datele obtinute. Acestia ne pot indica:tendinta fenomenelor de a se grupa in jurul unor cifre, deci masura in care colectivul cercetat este omogen sau nu din punct de vedere al cercetarii. Legatura care exista intre doi sau mai multi factori si directia pozitiva ori negativa ce se influenteaza reciproc.

52

- Amplitudinea W1 (gradul de imprastiere) corespoode intervalului de timp dintre valoarea maxima si cea minima a unei serii de valori. Cu cat intervalul este mai mic omogenitatea colectivului respectiv este mai mare si invers. Dintre doua colective care are amplitudinea mai mica este omogen, datele fiind grupate astfel: W=Xmaximal -Xminimal Xmax=valoarea cea mai mare Xmin= valoarea cea mai mica

- Abaterea standard Se calculeaza dupa formula:

sau eroarea standard S, este indicatorul

dispersiei care se foloseste cel mai des in practica cercetarii stiintifice.

X1= valoarea individuala X = media aritmetica X1-X= diferenta dintre valoarea individuala si media aritmetica

53

N= numarul de cazuri Ea ne arata dispersia de la media unui sir de valori indicand gradul de omogenitate sau de dispersie si daca esalonul a fost bine ales din punct de vedere al parametrului respectiv. Abaterea standard are totdeauna inainte semnul . Aceasta reprezinta standardul cu care se poate abate de la media aritmetica fiecare din valorile individuale. Cu cat abaterea tip va fi mai mica va arata cu atat mai mult ca medie aritmetica , ce caracterizeaza mai bine esantionul. Ordinea operatiilor: 1. Se calculeaza diferentele dintre fiecare valoare individuala si media aritmetica. 2. Se ridica la patrat fiecare diferenta calculata. 3. Se calculeaza suma diferentelor ridicate la patrat. 4. Se imparte la suma patratelor diferentele lor. 5. Se extrage radacina patrata. -Coeficientul de variabilitate cv, reprezinta raportul dintre abaterea tip si media aritmetica dupa formula propusa de Pearson, in care: c.v-coeficient de variabilitate se calculeaza dupa formula : c.v si se exprima in procente a catului dintre abaterea tip si media aritmetica. Valoarea coeficientului de variabilitate este invers proportionala cu omogenitatea: 0-10%-omogenitate mare ; 10-20%-omogenitate medie; peste 20%-lipsa de omogenitate. - Rata de crestere (progresul), calculat in urma diferentei dintre media aritmetica a testarii finale si media aritmetica a testarii initiale: p=X2-X1.

54

- Progresul in valori relative, indicator care da valoarea in procente a progresului realizat. Pentru reprezentarea lor grafica am folosit diagramele. Interpretarea corecta a datelor obtinute de elevii claselor aVIII-aB) la testarile initiale si finale, la masuratorile autropometrice, precum si la probele de control si la cele specifice, reprezinta o etapa importanta in aprecierea randamentului educatiei fizice.

3.7 Programarea si planificarea exercitiiior de dezvoltare a vitezei si a sistemelor de actionare experimentale

Activitatea propriu-zisa de dezvoltare a vitezei prin metodele experimentate n prezenta lucrare s-au desfasurat n urmatoarele etape calendaristice: 16 noiembrie-18 decembrie 2007, 5 saptamani, 10 lectii; 5 februarie-25 martie 2008, 6 saptamani, 12 lectii. In total pentru dezvoltarea vitezei la clasa aVIII-a A, am folosit exercitiile specifice dezvoltarii vitezei fiindu-i alocate un numar de 22 de lectii clasei martor a VIII-aB, i-a fost aplicata programarea semestriala adica un ciclu de 10 lectii, la care se aduga semestrul pentru dezvoltarea vitezei, perioada 1 februarie -5 martie. Exprimate cifric, concluziiIe dobandesc forta de convingere, confera un plus de certitudine a actiunilor itreprinse in directia cunoasterii stiintifice. De la inceput trebuie evidentiat faptul ca cifrele care reprezinta performantele realizate au un pronuntat caracter probabilistic.

55

Asa cum am apreciat mai sus, caracterul probabilistic al performantelor trebuie sa capete consistenta pa baza prelucrarii statistico-matematici, n felul acesta depasindu-se interpretarile descriptive contemplative putin eficiente. Statistica matematica nu reprezinta o metoda, ci priveste insusi evolutia fireasca a stiintelor, deci si a educatiei fizice si sportive scolare.

3.8 Modalitati de actionare pentru dezvoltarea vitezei folosite in lecii

In lectia de educatie fizic n cadrul experimentului aplicat n vederea eficientei variantelor de dezvoltare a vitezei din ciclul gimnazial, am folosit tipuri de exercitii specifice dezvoltarii vitezei specifice. Pentru aplicarea acestor procedee am recurs n primul rand la selectionarea sistemelor de acionare n concordanta cu ipotezele de lucru si in conditiile materiale de care dispune scoala. Am tinut cont de dezvoltarea calitatilor motrice ale elevilor de varsta lor, am stabilit ordinea,succesiunea exercitiilor, am organizat spatiul de lucru. In urma testarilor experimentului am stabilit testari orientative pentru fiecare elev, cu caracter stimulativ.

EXERCITII, PENTRU DEZVOLTAREA VITEZEI FOLOSITE IN ACEST EXPERIMENT Cu aceste exercitii s-a luat de catre clasa experiment adica aVIII-a A n mai multe complexe:

56

Complexul 1 de exercitii si metode: 1. intinderi, indoiri si rotari executate timp de 5-10 secunde n tempo rapid; 2. metoda exercitiului, din mers " si anume parcurgerea rapida a unei distante dupa un elan prealabil; 3. starturi din diferite pozitii n picioare, culcat, ghemuit cu fata sau cu spatele spre directia de deplasare, din deplasare sau de pe loc, la semnale auditive si vizuale pe distanta de 10-20-30 metri; 4. alergarea cu genunchii sus pe 15-20m; 5. unele procedee tehnice din jocurile sportive (suveici, circulatia mingii, pase in doi si trei cu schimb de locuri). Complexul 2 de exercitii pentru dezvoltarea vitezei: 1. Sarituri variate cu batai pe unul sau ambele picioare; 2. Exercitii din scoala alergarii simplicate in alergarea de viteza: - pasul de accelerare pana la 30-40m; - lansari de la start; - alergare lansata 15-20m. 3. Exercitarea prin metoda alternativa: - adica alternarea intensitatii, vitezei in efectuarea exercitiilor. 4. Jocurile si stafete ca: "Buchetele", "Ocupa locul liber", "Cheama-ti schimbul", "Curse pe numere". 5. Exercitii si actiuni care solicita echilibml: - pasiri pe banca de gimnastica; - alergari pe banca de gimnastica; - prin urmarnea unei linii trasate imaginar.

57

Complexul 3 de exercitii pentru dezvoltare a vitezei: 1. Exercitii si jocuri cu mingea: - aruncari, loviri, evitari, aruncari si prinderi efectuate rapid; - lovituri cu mingea si evitarea loviturii; - prinderea mingii sau a unor obiecte aruncate in sus ricosate din zid; - pasarea si prinderea a 2-3 mingi introdu-se in circuit in diferite formatii, 2. Sarituri la coarda de gimnastica efectuate cu intensitati diferite: - pe un picior sau pe ambele picioare; - in spate sau in fata prin ducerea corzii; 3. Unele exercitii, de forta: - impingeri, tractiuni, deprinderi, pasi sariti, aruncari, - exercitii speciale pentru forta dinamica a diferitelor segmente etc., in conditiile manifestarilor rapide a exercitiilor de forta. 4. Jocuri sportive bilaterale realizate in conditiile de viteza: - reprize scurte; - teren redus. 5. Efectuarea jocurilor prin metoda handicapului, egalizare"- se asigura conditii egale de intrecere intre concurenti. Aceste exercitii s-au desfasurat pe intreaga perioada incare s-a desfasurat experimentul. Complexele de exercitii amintite mai sus servind ca principal mijloc de dezvoltare al vitezei ,exercitiile fiind dozate in sensul atingerii obiectivelor propuse. Pe tot parcursul desfasurarii experimentului al clasei experimentale

58

VIII-a, am folosit trei "complexe" de exercitii, fiecarei modalitati de lucru a fiecarui complex revenindui cate sapte lectii. Modul de organizare al colectivului nu s-a facut intamplator, in ordinea inaltimii sau al preferintelor ,ci pe grupe constituite pe criteriul performantelor motrice in urma testarilor initiale si a celorlalte testari fizice. Succesiunea exercitiilor a fost in concordanta cu prevederile metodice in ceea ce priveste abordarea musculara.

59

CAPITOLUL 4 RETULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA LOR

Dorinta de miscare, dinamismul,caracteristic tineretului, trebuie sa devina instrument in mana profesorului de educatie fizica, prin care sa actioneze in sensul formarii unor oameni vigurosi, sanatosi, apti din punct de vedere fizic si moral. Prin exercitiul fizic se realizeaza forme variate si utile ale miscarii, elevii capata incredere in fortele lor, isi coordoneaza activitatea nervoasa, dobandesc curaj, spirit de initiativa si organizare,devin mai sociabili, ceea ce indreptateste sa se afirme ca activitatea de educatie fizica constituie o necesitate vitala, fiind un stimulent deosebit de pretios pentru cresterea si dezvoltarea lor armonioasa, pentru formarea caracterului, pentru mentinerea, dezvoltarea si asigurarea sanatatii. Prin studiul efectuat am incercat sa fac o evaluare a continutului educatiei fizice scolare, care poate fi realizata si utilizata in diferite variante si scopuri: dupa incheierea unor sisteme de lectii prin aplicarea in mod curent a probelor de control sau la incheierea unor etape ale anului scolar, semestru. Experimentul s-a destasurat aproximativ pe perioada unui an scolar si a fost aplicat la doua clase de aVIII-a la care s-au aplicat cele trei coplexe de exercitii pentru dezvoltarea vitezei. Acest capitol se refera la rezultatele experimentului ,la felul cum acesta s-a incheiat destasurat, cum au fost interpretate si inregistrate datele. Studiul experimentului s-a destasurat in anul scolar 2007-2008, iar rezultatele la

60

probele antropometrice ca si la probele motrice au fost recente in tabele si grafice.

4.1 Prezentarea rezultatelor la testarea iniial i finala

Rezultatele inregistrate si centralizarea lor in urma testarilor si calculelor indicatorilor statistici, au determinat interpretarea datelor experimentului efectuat. Pentru asta am ordonat probele la care s-au facut testarile intr-o succesiune logica de acionare n functie de grupa musculara careia i se adreseaza. Probe specifice: - aruncare mingii de oina de pe loc de la distanta; - saritura in lungime de pe loc; - detenta pe verticala; - alergarea de viteza pe 50m. Masuratori antropometrice: - inaltime - greutate. Pentru fiecare indicator (proba de control) am calculat media aritmetica initiala si finala indicand progresul sau dupa caz, regresul, sau amplitudinea, abaterea standard si coeficientul de variabilitate sunt prezente la discutarea fiecarei probe n parte. In urma testarilor initiale si finale a probelor motrice, am observat ca nu exista diferente remarcabile inregistrate la fete si baieti progresele inregistrandu-se n tabelele si diagramele intocmite.

61

Prezentarea rezultatelor progresului mediu realizat, le-am prezentat n tabelele centralizatoare ,astfel: - In tabelul 1 este prezentat progresul mediu realiazat la probele motrice specifice dezvoltarii vitezei la proba motrica , viteza pe 50m la clasele aVIII-a A si a VIII-a B. - In tabelul 2 este prezentat progresul mediu realizat la probele motrice specifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-A si B prin probele specifice : -sritura n loogime de pe loc, detenta pe verticala. - In tabelul 3 este prezent progresul mediu realizat la probele motrice specifice dezvoltarii vitezei la clasele aVIII-aA si B. prin probe1e specifice : -aruncarea mingii de oina de pe loc la distanta. - In tabe1ul 4 este realizat progresul mediu realizat la probe1e motrice specifice pentru dezvoltarea vitezei la clasele aVlII-a A si B privind indicii antropometrici inaltime si greutate.

4.2. Prelucrarea datelor obtinute

Pentru rezultatele testarilor initiale si finale la clasa experimentala si clasa martor am calculat pentru fiecare proba: - media aritmetica X; - amplitudinea W; - abaterea standard S; - coeficientul de variabilitate C.V; - rata de crestere a progresului P.

62

Materializarea acestora este ilustrata prin medii aritmetice, ca si raporturi comparative, inregistrand progresul sau regresul inregistrat. Datele obtinute ale fiecarei clase sunt inscrise sub fiecare tabel corespunzator.

4.3.Prezentarea si interpretarea rezultatelor

Din datele obtinute se poate afirma ea la colectivele unde se lucreaza cu mijloaee judicios selectionate si aplicate metodic se pot obtine progrese atat pe plan motric,cat si pe plan biologic,atat din punct de vedere calitativ ,cat si din punct de vedere cantitativ.In continuare voi prezenta modul in care s-a efectuat fiecare proba, precum si rezultatele si interpretarea datelor in ordinea sus mentionata.

A.Rezultatele obtinute la probele motrice si interpretarea lor

1 .Alergarea de vitez pe 50 m PLAT Privind motricitatea generala am anlizat si interpretarea rezultatelor obtinute dupa mediile obtinute privite comparativ la cele doua clase comparativ prin aplicarea celor trei complexe de exercitii pentru dezvolotarea vitezei. Proba testata-alergarea de viteza: -vizeaza timpul de executie al actului motric ciclic-viteza -prin alergare pe distanta scurta. Aceasta proba vizeaza viteza de reactie, viteza de executie, viteza de accelerare. Conditiile de desfasare au fost acleas pentru toti elevii, proba desfasurandu-se in conditii prevazute de S.U.V.A.D.

63

S-au acordat doua incercari eu pauza de 10 minute intre alergari si se intrgistreaza cea mai buna. Proba se executa cu start din picioare, cronometraj la miscare.Se folosesc pantofi de sport. Nu se folosesc terenuri in panta sau in denivelari. Rezultatele se inregistreaza in secunde si zecimi de secunde. In urma analizei testarilor initiale si finale se observa cresterile indicilor la toate cele doua clase care au lucrat prin ambele procedee aplicate.Sunt urmatoarele cresteri:clasa a VIII-a A are o crestere de 0,4 fata de clasa aVIII-a B care are o rata de crestere de 0,2. Lucrand in mod deosebit pentru dezvoltarea calitatilor motrice-viteza, influente asupra celorlalti indici ai motricitatii si acestea sunt acumulative; aprope sunt si rezultatele clasei martor. Toate aceste rezultate obtinute si analizate se observa urmarind tabelele si graficele de la anexe. 2.Saritura in lungime de pe loc Combinatia, viteza-forta, a fost testata la cele doua clase de aVIII-a A, la care s-au aplicat cele trei complexe de exercitii si o clasa martor aVIII-a B la care s-au publicat prevederile programei scolare. Proba s-a desfasurat in aceleasi conditii pentru toate clasele, executandu-se doua sarituri de fiecare elev si inregistrandu-se cea mai buna perfomanta. Masuratoarea a fost inregistrata in metri si centimetri. Urmarind tabelele centralizatoare si calculand media aritmetica realizata la testarile initiale si finale observam cresteri la clasa cuprinsa in experiment. Indicatorii dispersiei, reprezentativi pnn coeficientul de variabilitate ne indica o omgenitate mai buna la clasa care a lucrat exercitii din cele trei complexe pentru dezvoltarea vitezei respectiv clasa aVIII-a A, fata de clasa martor aVIII-a B.

64

Rata progresului este mai mare la clasa care a lucrat cele trei comlexe, clasa aVIII-a A, decat cea care a aplicat planificarea semestriala, clasa a VIIIaB.La clasa a VIII-a A rata de crestere este de 0,11, iar la clasa aVIII-a B, rata de crestere este de 0,04. Evidenta este progresia realizata de clasa aVIII-a A care a lucrat efectiv din cele trei complexe de exercitii pentru dezvolterea vitezei.

3. Detenta pe verticala
Urmatoarea proba pentru cercetarea vitezei de executie si mai precis viteza exploziva a fost saritura pe verticala de pe loc. Proba a constat din doua sarituri pe verticala fara elan, langa perete, masurandu-se in centimetri, si facandu-se diferenta intre semnele lasate pe perete de palma inainte si dupa saritura,am stabilit in centimetri care este detenta. S-a inregistrat rezultatul cel mai bun, iar proba s-a desfasurat in aceleasi conditii pentru tot esalonul de elevi, in sala de sport. Mediile relizate la testarile initiale si finale, atat pentru clasa care a lucrat exercitiile efectiv pentru dezvoltarea vitezei, cat si cea care a lucrat conform programei sunt superioare progresul realizat, deci rata de crestere este evident la clasa aVIII-a A, care este de 2,95 cm fata de clasa martor aVIII-a B de 2,05. La aceasta proba se observa superioritatea lucrului prin cele trei complexe pentru dezvoltarea vitezei. 4.Arunearea mingii de oina de pe loc la distanta Pentru viteza membrelor superioare am folosit penru testare o alta proba:aruncarea mingii de oina pe un spatiu dinainte stabilit in metri. Elevii au beneficiat de doua incercari fiecare, inregistrandu-se cea mai buna. Masuratorile s-au efectuat in metri. Proba s-a desfasurat in conditiile prevazute de S.U.V.A.D.

65

Aceasta proba urmareste sa testeze viteza exploziva a lanturilor musculare ale membrelor superioare. Efectuarea probei a urmarit masurarea vitezei de reactie, a vitezei explozive, a fortei si coordonarea miscarilor in momentul aruncarii. La aceasta proba s-au inregistrat urmatoarele rezultate dupa testarea finala:rata de crestere la c1asa aVIII-a A este de 2,41 prin cele trei complexe de exercitii pentru dezvoltarea vitezei,iar rata de crestere la clasa martor aVIII-a B este de 1,59. Concluzia este deci ca,clasa experiment a fost mai eficienta.

B.Rezultatele obtinute la masuratorile antopometrice inaltimea

Dintre masuratorile antopometrice care pot fi aplicate cu usurinta colectivelor de elevi si care sunt mai semnificative la aceasta varsta, am considerat ca fiind de importanta deosebita inaltimea (talia) si greutatea. Primul care s-ia facut masurarea copilului si i-a urmarit cresterea longitudinala a fost Montbeillard (1759-1777), constituind astfel si prima cercetare in acest domeniu. In tara noastra primele cercetari cu privire la cresterea si dezvoltarea copiilor,au fost facute in 1924 si apartin Valentinei Rosca. Inaltimea este dimensiunea cea mai importanta care pune in evidenta cresterea si dezvoltarea organismului. Inaltimea sau talia este distanta dintre talpi si crestetul capului. Masurarea s-a efectuat in pozitie verticala,cu ajutorul unui stativ gradat (taliometru). Gradarea este in centimetri,iar pe stativ aluneca un indicator vizual. Elevii au stat cu spatele si calcaiele de baza stativului. Corpul elevului care il masuram trebuie sa aiba o pozitie corecta, astfel incat, barbia sa fie paralela cu pamantul, privirea lui indreptata inainte,

66

trunchiul drept, genunchii bine intinsi. Rezltatele au fost inregistrate in metri si centimetri. Din calculele efectuate a rezultat ca media aritmetrica calculata la testarile finale la clasa aVIII-a A sunt superioare avad in rata de crestere de 0,02, iar la clasa aVIII-aB de 0,01. Folosind mijloace judicios selectionate si aplicate metodic, tinand cont de particularitatile, morfo-functionale ale colectivelor si de cele de varsta cronologica, dar si fiziologica putem concluziona, ca se pot obtine progrese pe plan somatic, din punct de vedere cantitativ si calitativ.

Greutatea
O alta masurare antropometrica aplicata colectivului de elevi, a fost greutatea care este unul din indicatorii labili ai cresterii cantitative a corpului. Greutatea este raportata la inlaltimea corpului, varstei,starii de nutritie. Ea este modificata putand sa creasca sau sa scad n functie de influenta unor factori interni si externi, patologi cum ar fi: - alimentatia, efortul fizic, tulburalile organice n stransa legatura cu varsta de instalare a maturitatii sexuale, a preocuparilor actuale de pregatire intensa n vederea reusitei profesionale, deci multa munca intelectuala. - cu pregatire a orientarii elevilor spre obiectivelor de baz n vederea reusitei la examenul de capacitate. Elevii au fost cntrii n echipamentul sportiv, tricou si sort, desculti, iar masuratorile s-au fcut n kilograme. Testarea mediei aritmetice initiale calculata ne indica valori cuprinse intre 48,72Kg la clasa aVIII-a A, iar la clasa aVIII-a B 47,59Kg.

67

Rata de crestere la clasa aVIII-a A este de 1,09 Kg, iar la clasa aVlII-a B rata de crestere este de 0,77Kg. Privind dezvoltare morfologica, dupa analiza indicilor, putem face unele constatari, stabilind relatii intre datele antropometrice,acestea sunt cunoscute sub denumirea de indici antropometrici. La aceasta varsta ritmul de crestere este inegal, la fel si al segmentelor determinand variatii ale indicilor de personalitate. Toate acestea trebuiesc bine cunoscute de profesorul de educatie fizic, n mod deosebit pentru dezvoltarea judicioasa a mijloacelor si dozarii eficiente a efortului fizic, cat si a timpului de acordare a pauzelor. Analizand rezultatele testorilor reise, ca prin structurile motrice folosite in dezvoltarea vitezei, in cele trei complexe de exercitii se influenteaza in mod deosebit procesul de crestere si dezvoltare fizica armonioasa asigurand indici somatici superiori. Pe plan somatic la varsta pubertara, legile cresterii si dezvoltarii armonuaioase,actioneaza uniform, dar cu implicatii profunde aspra dezvoltarii calitatilor motrice si mai ales in metodologia influentarii favorabile acestora.. Deci, ritmul dezvoltarii corpului la elevii claselor aVIII-a este neuniform, aceasta perioada inregistreaza un ritm continu ascendent in mod deosebit la baieti

CONCLUZII SI PROPUNERI

68

Din multitudinea rezultatelor obinute n urma prelucrarii si interpretarii datelor s-a putut constata, ca la nivelul claselor testare sunt disponibilitati pentru dezvoltarea calitatilor motrice indeosebi a vitezei. Interpretarea indicilor statistici calculati, analiza fiecarei probe de verificare a fortei din punct de vedere al progresului realizat, confirma acest fapt. Prin folosirea procedeelor din cele trei complexe de exercitii de dezvoltare a vitezei se elimina rutina si lectiile se bucura de interes prin noutatile aduse. Rezultatele cercetarii confirma utilitatea unor sisteme de mijloace stabile si deschise inbunatatirii lor. Dupa prelucrarea rezultateior si interpretarea lor,precum si din datele obinute n cadrul experimentului, rezulta sapte serii de aspecte de care trebuie sa tinem cont si care ne conduc la unele concluzii bine conturate: 1. utilizand exercitiile pentru dezvoltarea vitezei n conditiile unei baze materiale bune, n urma prelucrarii datelor obpnute, s-au confirmat pe deplin ipotezele lucrarii. 2. evolutia calitatii motrice viteza - prezinta o crestere ascendenta la toate probele motrice si specifice testate. 3. aplicarea experimentala a exercilor pentru dezvoltarea vitezei asupra unui esantion format din elevii a doua clase aVIll-a si-a dovedit eficienta n procesul de educatie fizica. Extinderea folosirii lor la intreaga populatie scolara din scoala noastra ar prezenta o contributie pe linia modernizarii si optimizarii educatiei fizice la acest nivel. 4. progresele realizate difera la esantionul experimental, clasa care a lucrat exercitiile specifice pentru dezvoltarea vitezei avand indici superiori clasei martor care a lucrat conform programei scolare.

69

5. cu toate ca, experimentul s-a desfasurat pe o perioada de timp relativ scurta,ca urmare a folosirii unor exercitii de clongatii si corective s-a observat si o redresare a atitudinilor deficitare. 6. se observa o lipsa de omogenitate a colectivelor de elevi, explicata in mod deosebit prin diferentele indicilor somatici, a tulburarilor din echilibrul functional al structurii psihice instabile; mobilitatii intelectuale, puterii de concentrare nervoasa si fizica a elevilor. Omogenitatea colectivelor de elevi (acolo unde poate fi evidentiata) s-a realizat prin progrese semnificative ale elevilor cu rezulate initiale mai slabe. 7. marea varietate a sistemelor de actionare, a structurilor de exercitii au contribuit la dezvoltarea unui bagaj de deprinderi motrice de baza si aplicativ utilitare,la intarirea sanatatii si nu in ultimul rand a calitatii motrice viteza . Educarea vitezei la varsta elevilor din clasele aVIII-a, presupune multa prudenta, dar folosind mijloace adecvate, se obtin rezultate bune si se observa, ca are influente asupra dezvoltarii si unei pregatiri fizice superioare si multilaterale a elevilor. Avantajul acestor procedee il ofera posibilitatea de folosire a spatiilor disponibile si localizare mai precisa a diferitelor grupe musculare, resupand perfectionarea constienta, activa si continua a elevilor. Un alt avantaj il prezinta folosirea concomitenta a mai multor materiale si aparate sportive, a controlului progresului inregistrat prin sistemul normelor de control, a cresterilor posibilitatii de auto-control, auto-dirijare individuala. Angrenarea superioara la eforturi, posibilitatea lucrului exercitiilor de viteza, elminarea timpilor morti, cresterea interesului pentru activitatea si autoinstruire, mare adaptabilitate a intrecerii la orice conditii de baza materiala si

70

datorate, sunt numai cateva din principalele modalitati aplicate in experiment, care au asigurat o buna densitate a lectiilor, o dinamica inalta a efortului si deci, o eficienta sporita a lectiilor. Exercitiile aplicate in lucrare dominaindu-si eficienta in procesul de educatie fizica la clasa experimentala, recomandand a fi folosite la intreaga populatie scolara din gimnaziu, dar cu oarecare prudenta, tinand cont de nivelul de dezvoltare a colectivului de elevi, varsta, sex. Nu consider ca programele de dezvoltare a vitezei utilizate in lucrarea de fata sa fie cele mai eficiente, dar reprezinta totusi un model in optimizarea metodologiei de dezvoltarii vitezei din ciclul gimnazial...!

TABEL Nr.1 INDICATORII STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZAT LA PROBELE MOTRICE-VITEZA

71

CLASA aVIII-a A
EXPERIMENT

PROBA INDICARORI X1 X2

VITEZA 50M 8,2 7,8

RATA PROGRESULUI 0,4 (progresul mediu)

CLASA aVIII-a B
MARTOR

PROBA INDICATORI X1 X2 RATA DE CRESTERE (progresul mediu realizat)

VTTEZA 50M 8,8 8,5 0,2

TABEL Nr.2

72

PRINCIPALII INDICATORI STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZAT LA PROBELE MOTRICE SI ANTROPOMETRICE CLASAaVIII-a A

EXPERIMENT

PROBA INDICATORI

LUNGIME LOC 1,77 1,88 DE 0,11

DE

PE DETENTA VERTICALA 32 34,,95 2,95

PE

X1 X2
RATA CRESTERE (progresul)

CLASA aVIII-a B
MARTOR

PROBA INDICATORI

LUNGIME DE PE LOC DETENTA VERTICALA 1,76 1,80 DE 0,04 29,22 31,27 2,05

PE

X1
X2 RATA CRESTERE (progresul)

TABEL NR.3 PRINCIPALII INDICATORI STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZAT LA PROBELE MOTRICE SI ANTROPOMETRICE

73

ARUNCAREA MINGII DE OINA CLASA a-VIII-a A

EXPERIMENT

PROBA INDICATORI

ARUNCAREA OINA 24,68 27,09

MTNGTI

DE

X1 X2

RATA DE CRESTERE (progresul) 2,41

CLASA aVIII-a B
MARTOR

PROBA INDICATORI

ARUNCAREA MINGII DE OINA 24,86 26,45

Xl X2

RATA DE CRESTERE (Progresul) 1,59

TABEL NR.4 INDICATORII STATISTICI AI PROGRESULUI REALIZATE LA MASURATORILE ANTROPOMETRICE:

74

lNALTIME,GREUTATE Clasa aVIII-A

EXPERIMENT

MASURATORI INALTIME ANTROPOMETRICI INDICATORI X1 X2 1,63 1,65

GREUTATE

48,72 49,81 1,09

RATA DE 0,02 CRESTERE(progresul mediu realizat)

Clasa a VIII-a B
MARTOR

MASURATORTI INALTIME ANTROPOMETRICI INDICATORI X1 X2 RATA CRESTERE (progresul realizat) 1,57 1,58 DE 0,01 mediu

GREUTATE

47,59 48,36 0,77

CLASA a VIII-a A TABEL

75

CU REZULTATELE INREGISTRATE LA PROBA DE VITEZA PE 50 M PLAT EXPERIMENT

Initial Nr. crt. Nume si prenume X1 9,5 8,6 8,6 8,7 8,7 7,5 8,2 8,0 8,7 8,6 7,5 8,3 8,4 7,6 8,5 8,6 8,7 7,6 7,9 7,8 7,6 7,5 1,3 0,4 0,4 0,5 0,5 -0,7 0 -0,2 0,5 0,4 -0,7 0,1 0,2 -0,6 0,3 0,4 0,5 -0,6 -0,3 -0,4 -0,6 -0,7 1,69 0,16 0,16 0,25 0,25 0,49 0 0,04 0,25 0,16 0,49 0,01 0,04 0,36 0,09 0,16 0,25 0,36 0,09 0,16 0,36 0,49 X2 8,9 8,1 8,2 8,3 8,2 7,1 7,8 7,7 8,4 8,3 7,1 7,8 8,0 7,2 8,0 8,1 8,4 7,3 7,4 7,5 7,2 7,2 1,1 0,3 0,4 0,5 0,4 -0,7 0 -0,1 0,6 0,5 -0,7 0 0,2 -0,6 0,2 0,3 0,6 -0,5 -0,4 -0,3 -0,6 -0,7 1,21 0,09 0,16 0,25 0,16 0,49 0 0,01 0,36 0,25 0,49 0 0,04 0,36 0,04 0,09 0,36 0,25 0.16 0,09 0,36 0,36 Final

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22.

Avram Victor Balaban Marius Ciocoi Robert Chirila Cristian Cristescu George Done Darius Dornea Monica Draghici Sorina Gafita Florentina Ionescu Ovidiu Lupsan Simona Necula Crina Panait Adriana Paun Daniel Ropota Bianca Rotaru Teodor Rosu Magda Rusu Cosmin Tataru Anca Toader Paul Torcaciu Corina Zaharia Adelina

INDICATORI STATISTICI

X1 = 8,2 W1 = 2 S1 = 0,54 CV1 = 6,58 C1 = 6,31

X2 = 7,8 W2 = 1,8 S2 = 0,51 CV2 = 6,53 C2 = 5,58

CLASA a VIII-a A

76

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA DETENTA PE VERTICALA EXPERIMENT

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.V. B.M. C.R. C.C. C.G. D.D. D.M. D.S. G.F. I.O. L.S. N.C. P.A. P.D. R.B. R.T. R.M. R.C. T.A. T.P. T.C. Z.A. 29 29 28 33 32 32 40 38 28 30 39 28 29 38 29 27 28 35 38 28 27 39 -3 -3 -4 1 0 0 8 6 -4 -2 7 -4 -3 6 -3 -5 -4 3 6 -4 -5 7 9 9 16 1 0 0 64 36 16 4 49 16 9 36 9 25 16 9 36 16 25 49 X2 31 32 30 35 35 34 45 41 31 33 42 31 32 41 33 30 31 39 42 30 29 42 -3,95 -2,95 -4,95 0,05 0,05 -0,95 10,05 6,05 -3,95 -1,95 7,05 -3,95 -2,95 6,05 -1,95 -4,95 -3,95 4,05 7,05 -4,95 -5,95 7,05 15,6025 8,7025 24,5025 0,0025 0,0025 0,9025 103,0125 36,6025 15,6025 3,8025 49,7025 15,6025 8,7025 36,6025 3,8025 24,5025 15,6025 16,4025 49,7025 24,5025 35,4025 49,7025 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 32 W1 = 13 S1 = 4,62 CV1 = 14,43 C1 = 450

X2 = 34,95 W2 = 16 S2 = 5,06 CV2 = 14,47 C2 = 538,965

CLASA a VIII-a A

77

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA ARUNCAREA MINGII DE OINA DE PE LOC LA DISTANTA

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.V. B.M. C.R. C.C. C.G. D.D D.M. D.S. G.F. I.O. L.S. N.C. P.A. P.D. R.B. R.T. R.M. R.C. T.A. T.P. T.C. Z.A. 19 30 16 29 28 17 32 34 17 34 26 27 24 16 21 26 25 19 24 32 20 27 -5,68 5,32 -8,68 4,32 3,32 -7,68 7,32 9,32 -7,68 9,32 1,32 2,32 -0,68 -8,68 -3,68 1,32 0,32 -5,68 -0,68 7,32 -4,68 2,32 32,2624 28,3024 75,3424 18,6624 11,0224 58,9824 53,5824 86,8624 58,9824 86,8624 1,7424 5,3824 0,4624 75,3424 13,5424 1,7424 0,1024 32,2624 0,4624 53,5824 21,9024 5,3824 X2 22 35 18 33 32 18 35 38 18 37 27 29 27 18 22 28 27 21 27 34 21 29 -5,09 7,91 -9,09 5,91 4,91 -9,09 7,91 10,91 -9,09 9,91 -0,09 1,91 -0,09 -9,09 -5,09 0,91 -0,09 -6,09 -0,09 6,91 -6,09 1,91 25,9081 65,5681 82,6281 34,9281 24,1081 82,6281 65,5681 119,0281 82,6281 98,2081 0,0081 3,6481 0,0081 82,6281 25,9081 0,8281 0,0081 37,0881 0,0081 47,7481 37,0881 3,6481 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 24,68 W1 = 18 S1 = 5,86 CV1 = 23,74 C1 = 722,7728

X2 = 27,09 W2 = 20 S2 = 6,61 CV2 = 24,40 C2 = 920,0582

CLASA a VIII-a A

78

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC: INALTIME EXPERIMENT

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.V. B.M. C.R. C.C. C.G. D.D D.M. D.S. G.F. I.O. L.S. N.C. P.A. P.D. R.B. R.T. R.M. R.C. T.A. T.P. T.C. Z.A. 1,63 1,59 1,54 1,62 1,62 1,69 1,71 1,76 1,58 1,52 1,71 1,62 1,61 1,69 1,58 1,63 1,54 1,67 1,69 1,58 1,54 1,71 0 -0,04 -0,09 -0,01 0,02 0,06 0,08 0,13 -0,05 -0,11 0,08 -0,01 -0,02 0,06 -0,05 0 -0,09 0,04 0,06 -0,05 -0,09 0,08 0,0000 0.0016 0,0081 0,0001 0,0004 0,0036 0,0064 0,0169 0,0025 0,0121 0,0064 0,0001 0,0004 0,0036 0,0025 0,0000 0,0081 0,0016 0,0036 0,0025 0,0081 0,0064 Initial X2 1,65 1,61 1,54 1,66 1,66 1,72 1,73 1,78 1,60 1,53 1,73 1,63 1,63 1,72 1,60 1,66 1,56 1,70 1,71 1,59 1,55 1,75 0 -0,04 -0,11 0,01 0,01 0,07 0,08 0,13 -0,05 -0,12 0,08 -0,02 -0,02 0,07 -0,05 0,01 -0,09 0,05 0,06 -0,06 0,1000 0,09 0,0000 0,0016 0,0121 0,0001 0,0001 0,0049 0,0064 0,0169 0,0025 0,0144 0,0064 0,0004 0,0004 0,0049 0,0025 0,0001 0,0081 0,0025 0,0036 0,0036 0,0100 0,0081 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,63 W1 = 0,24 S1 = 0,06 CV1 = 3,68 C1 = 0,0950

X2 = 1,62 W2 = 0,25 S2 = 0,07 CV2 = 4,24 C2 = 0,1096

CLASA a VIII-a A

79

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC GREUTATE EXPERIMENT

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.V. B.M. C.R. C.C. C.G. D.D D.M. D.S. G.F. I.O. L.S. N.C. P.A. P.D. R.B. R.T. R.M. R.C. T.A. T.P. T.C. Z.A. 47 49 51 61 58 35 42 53 49 52 45 44 47 47 40 65 45 57 56 45 37 47 -1,72 0,28 2,28 12,28 9,28 -13,72 -6,72 4,28 0,28 3,28 -3,72 -4,72 -1,72 -1,72 -8,72 16,28 -3,72 8,28 7,28 -3,72 -11,72 -1,72 2,9584 0,0784 5,1984 150,7984 86,1184 188,2344 45,1584 18,3184 0,0784 10,7584 13,8384 22,2784 2,9584 2,9584 76,0384 265,0384 13,8384 68,5584 52,9984 13,8384 137,3584 0,9584 X2 48 49 53 62 59 36 44 54 50 54 46 45 48 49 40 66 46 58 58 46 37 48 -1,81 -0,81 3,19 12,19 9,19 -13,81 -5,81 4,19 0,19 4,19 -3,81 -4,81 -1,81 0,19 -9,81 16,19 -3,81 8,19 8,19 -3,81 -12,81 -1,81 3,2761 0,6561 10,1761 148,5961 84,4561 190,7161 33,7561 17,5561 0,0361 17,5561 14,5161 23,2761 3,2761 0,0361 96,2361 262,1161 14,5161 67,0761 67,0761 14,5161 164,0961 3,2761 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 48,72 W1 = 30 S1 = 7,49 CV1 = 15,37 C1 = 1180,5104

X2 = 49,81 W2 = 30 S2 = 7,67 CV2 = 15,39 C2 = 1236,6542

80

CLASA a VIII- a A TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC EXPERIMENT
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.V. B.M. C.R. C.C. C.G. D.D D.M. D.S. G.F. I.O. L.S. N.C. P.A. P.D. R.B. R.T. R.M. R.C. T.A. T.P. T.C. Z.A. 1,85 1,65 1,60 1,75 1,90 1,70 1,90 1,95 1,65 1,65 1,95 1,75 1,65 1,90 1,80 1,70 1,60 1,65 1,85 1,90 1,60 1,95 0,08 -0,12 -0,17 -0,02 0,13 -0,07 0,13 0,18 -0,12 -0,12 0,18 -0,02 -0,02 0,18 0,03 -0,07 -0,17 -0,12 0,08 0,13 -0,17 0,18 0,0064 0,0144 0,0289 0,0004 0,0169 0,0049 0,0169 0,0324 0,0144 0,0144 0,0324 0,0004 0,0144 0,0324 0,0009 0,0049 0,0144 0,0324 0,0064 0,0169 0,0289 0,0324 Initial X2 1,95 1,70 1,65 1,85 2,05 1,75 2,10 2,15 1,70 1,75 2,05 1,85 1,75 2,20 1,95 1,80 1,70 1,75 2,00 2,05 1,65 2,10 0,07 -0,18 -0,23 -0,03 0,17 0,13 0,22 0,27 -0,18 -0,13 0,17 -0,03 -0,13 0,32 0,07 -0,08 -0,18 -0,13 0,12 0,17 -0,23 0,22 0,0049 0,0324 0,0529 0,0009 0,0289 0,0169 0,0484 0,0729 0,0324 0,0169 0,0289 0,0009 0,0169 0,1024 0,0049 0,0064 0,0324 0,0169 0,0144 0,0289 0,0529 0,0484 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,77 W1 = 0,35 S1 = 0,01 CV1 = 0,56 C1 = 0,3668

X2 = 1,88 W2 = 0,55 S2 = 0,03 CV2 = 1,59 C2 = 0,6617

CLASA a VIII-a B

81

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA ALERGARE DE VITEZA PE 50 m PLAT MARTOR

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. Nume si prenume X1 Albu Adrian Bratu Alina Carstian Dorin Ciocoi Madalin Condrea Costin Dornea Ramona Gingaras Ionela Gurau Gianina Ionescu Catalin Irimia Bogdan Jipa Adriana Lupascu Cosmin Margarit Iulian Negoita Valentina Oancea Mihaela Petru Elena Roibu Viorel Spirache Sorin Tataru Oana Toader Claudia Tudorache Vicentiu Vlaicu Corina 8.8 8,6 8,3 8,8 8,5 8,3 8,6 8,2 9,5 8,0 8,7 9,2 8,6 9,5 9,6 9,5 8,2 9,6 9,5 8,4 8,8 8,9 0 -0,2 -0,5 0 -0,3 -0,5 -0,2 -0,6 0,7 -8,8 -0,1 0,4 -0,2 0,7 0,8 0,7 -0,6 0,8 0,7 -0,4 0 0,1 0 0,04 0,25 0 0,09 0,25 0,04 0,36 0,49 0,64 0,01 0,16 0,04 0,49 0,64 0,49 0,36 0,64 0,49 0,16 0 0,01 X2 8,6 8,5 8,1 8,5 8,2 8,0 8,3 8,0 9,3 7,8 8,6 8,8 8,3 9,4 9,4 9,1 7,9 9,3 9,2 8,1 8,5 8,7 0,1 0 -0,4 0 -0,3 -0,5 -0,2 -0,5 0,8 -0,7 0,1 0,3 -0,2 0,9 0,9 0,6 -0,6 0,8 0,7 -0,4 0 0,2 0,01 0 0,16 0 0,09 0,25 0,04 0,25 0,64 0,49 0,01 0,09 0,04 0,81 0,81 0,36 0,36 0,64 0,49 0,16 0 0,04 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 8,7 W1 = 1,6 S1 = 0,51 CV1 = 5,79 C1 = 5,65

X2 = 8,5 W2 = 1,6 S2 = 0,52 CV2 = 6,11 C2 = 5,74

CLASA a VIII-a B

82

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA DETENTA PE VERTICALA MARTOR

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.A. B.A. C.D. C.M. C.C. D.R. G.I. G.G. I.C. I.B. J.A. L.C. M.I. N.V. O.M. P.E. R.V. S.S. T.O. T.C. T.V. V.C. 27 29 32 30 26 22 26 32 29 34 37 25 27 34 39 25 28 33 27 27 25 29 -2,22 -0,22 2,78 0,78 -3,22 -7,22 -3,22 2,78 -0,22 4,78 7,78 -4,22 -2,22 4,78 9,78 -4,22 -1,22 3,78 -2,22 -2,22 -4,22 -0,22 4,9284 0,0484 7,7284 0,6084 10,3884 52,1284 10,3884 7,7284 0,0484 22,8484 60,5284 17,8084 4,9284 22,8484 95,6484 17,8084 1,4884 14,2884 4,9284 4.9284 17,8084 0,0484 X2 29 32 32 32 28 23 28 36 31 34 40 28 29 36 42 25 30 36 29 30 26 29 -2,27 0,73 0,73 0,73 -3,27 -8,27 -3,27 4,75 -0,27 2,73 8,73 -3,27 -2,27 4,73 10,73 -6,27 -1,27 4,73 -2,27 -1,27 -5,27 -2,27 5,1529 0,5329 0,5329 0,5329 10,6929 68,3929 10,6929 22,3729 0,0729 7,4529 76,2129 68,3929 5,1529 22,3729 115,1329 39,3129 1,6129 22,3729 5,1529 1,6129 27,7729 5,1529 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 29,22 W1 = 17 S1 = 4,25 CV1 = 14,54 C1 = 379,9048

X2 = 31,27 W2 = 19 S2 = 5,02 CV2 = 16,05 C2 = 530,0368

CLASA a VIII-a B

83

TABEL CU REZULTATE LA INREGISTRATE LA PROBA ARUNCAREA MINGII DE OINA DE PE LOC LA DISTANTA MARTOR
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.A. B.A. C.D. C.M. C.C. D.R. G.I. G.G. I.C. I.B. J.A. L.C. M.I. N.V. O.M. P.E. R.V. S.S. T.O. T.C. T.V. V.C. 39 26 28 25 18 18 21 37 16 23 39 19 29 22 34 19 27 17 19 26 18 27 14,14 1,14 3,14 0,14 -6,86 -6,86 -3,86 12,14 -8,86 -1,86 14,14 -5,86 4,14 -2,86 9,14 -5,86 2,14 -7,86 -5,86 1,14 -6,86 2,14 199,9396 1,2996 9,8496 0,0196 47,0596 47,0596 14,8996 147,3796 78,4996 3,4596 199,9396 34,3396 17,1396 8,1796 83,5396 34,3396 4,5796 61,7796 34,3396 1,2996 47,0596 4,5796 Initial X2 41 27 31 26 19 21 23 38 18 25 40 20 30 23 36 22 29 19 20 27 19 29 14,55 0,55 4,55 -0,45 -7,45 -5,45 -3,45 11,55 -8,45 -1,45 13,55 -6,45 3,55 -3,45 9,55 -4,45 2,55 -7,45 -6,45 0,55 -7,45 2,55 211,7025 0,3025 20,7025 0,2025 55,5025 29,7025 11,9025 133,4025 71,4025 2,1025 183,6025 41,6025 12,6025 11,9025 91,2025 19,8025 6,5025 55,5025 41,6025 0,3025 55,5025 6,5025 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 24,86 W1 = 0,23 S1 = 7,17 CV1 = 28,84 C1 = 1080,5912

X2 = 26,45 W2 = 23 S2 = 7,11 CV2 = 26,88 C2 = 1063,5555

84

CLASA a VIII-a B TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC: INALTIME MARTOR

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.A. B.A. C.D. C.M. C.C. D.R. G.I. G.G. I.C. I.B. J.A. L.C. M.I. N.V. O.M. P.E. R.V. S.S. T.O. T.C. T.V. V.C. 1,62 1,59 1,57 1,54 1,59 1,54 1,55 1,54 1,41 1,64 1,53 1,59 1,61 1,55 1,68 1,63 1,61 1,62 1,50 1,64 1,59 1,50 0,05 0,02 0 -0,03 0,04 -0,03 -0,02 -0,03 -0,16 0,07 -0,04 0,02 0,04 -0,02 0,11 0,06 0,04 0,05 -0,07 0,07 0,02 -0,07 0,0025 0,0004 0,0000 0,0009 0,0004 0,0009 0,0004 0,0009 0,0256 0,0049 0,0016 0,0004 0,0016 0,0004 0,0121 0,0036 0,0016 0,0025 0,0049 0,0049 0,0004 0,0049 X2 1,65 1,64 1,59 1,55 1,62 1,56 1,57 1,57 1,43 1,67 1,54 1,62 1,64 1,55 1,72 1,63 1,61 1,64 1,51 1,66 1,63 1,51 0,06 0,05 0 -0,04 0,03 -0,03 -0,02 -0,02 -0,16 0,08 -0,05 0,03 0,05 -0,04 0,13 0,04 0,02 0,05 -0,08 0,07 0,04 -0,08 0,0036 0,0025 0,0000 0,0016 0,0009 0,0009 0,0004 0,0004 0,0256 0,0064 0,0025 0,0009 0,0025 0,0016 0,0169 0,0016 0,0004 0,0025 0,0064 0,0049 0,0016 0,0064 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,57 W1 = 0,27 S1 = 0,06 CV1 = 3,82 C1 = 0,0758

X2 = 1,59 W2 = 0,29 S2 = 0,06 CV2 = 3,77 C2 = 0,0905

85

CLASA a VIII-a B TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PARAMETRUL SOMATIC: GREUTATEA MARTOR

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.A. B.A. C.D. C.M. C.C. D.R. G.I. G.G. I.C. I.B. J.A. L.C. M.I. N.V. O.M. P.E. R.V. S.S. T.O. T.C. T.V. V.C. 53 49 49 42 48 42 35 43 43 54 50 42 49 49 58 49 61 58 40 44 38 51 5,41 1,41 1,41 -5,59 0,41 -5,59 -12,59 -4,59 -4,59 6,41 2,41 -5,59 1,41 1,41 10,41 1,41 13,41 10,41 -7,59 -3,59 -9,59 3,41 29,2681 1,9881 1,9881 32,2481 0,1681 32,2481 158,5081 21,0681 21,0681 41,0881 5,8081 32,2481 1,9881 1,9881 108,3681 1,9881 179,8281 108,3681 57,6081 12,8881 91,9681 11,6281 X2 53 50 50 43 49 42 34 44 43 56 51 42 50 50 60 50 63 60 39 44 38 53 4,64 1,64 1,64 -5,36 0,64 -6,36 -14,36 -4,36 -5,36 7,64 2,64 -6,36 1,64 1,64 11,64 1,64 14,64 11,64 -9,36 -4,36 -10,36 4,64 21,5296 2,6896 2,6896 28,7296 0,4096 40,4496 206,2096 19,0096 28,7296 58,3696 6,9696 40,4496 2,6896 2,6896 135,4896 2,6896 214,3296 135,4896 87,6096 19,0096 107,3296 21,5296 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 47,59 W1 = 26 S1 = 6,74 CV1 = 14,16 C1 = 954,3182

X2 = 48,36 W2 = 29 S2 = 7,51 CV2 = 15,52 C2 = 1185,0912

CLASA a VIII-a B

86

TABEL CU REZULTATE INREGISTRATE LA PROBA SARITURA IN LUNGIME DE PE LOC MARTOR

Initial Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. N.P. X1 A.A. B.A. C.D. C.M. C.C. D.R. G.I. G.G. I.C. I.B. J.A. L.C. M.I. N.V. O.M. P.E. R.V. S.S. T.O. T.C. T.V. V.C. 1,95 1,80 1,85 1,75 1,70 1,60 1,60 1,90 1,60 1,75 1,95 1,65 1,65 2,00 2,00 1,95 1,65 1,95 1,60 1,65 1,60 1,65 0,19 0,04 0,09 -0,06 -0,06 -0,16 -0,16 0,14 -0,16 -0,01 0,19 -0,11 -0,11 0,24 0,24 0,19 -0,11 -0,19 -0,16 -0,11 -0,16 -0,11 0,0361 0,0016 0,0081 0,0036 0,0036 0,0256 0,0256 0,0196 0,0256 0,0001 0,0361 0,0121 0,0121 0,0576 0,0576 0,0361 0,0121 0,0361 0,0256 0,0121 0,0256 0,0121 X2 2,05 1,85 1,95 1,70 1,75 1,65 1,65 1,90 1,65 1,75 2,05 1,70 1,65 2,00 2,05 2,05 1,70 2,05 1,65 1,70 1,65 1,65 0,25 0,05 0,15 -0,10 -0,05 -0,15 -0,15 0,10 -0,15 -0,05 0,25 -0,10 -0,15 0,20 0,25 0,25 -0,10 0,25 -0,15 -0,10 -0,15 -0,15 0,0625 0,0025 0,0225 0,0100 0,0025 0,0225 0,0225 0,0100 0,0225 0,0025 0,0625 0,0100 0,0225 0,0400 0,0625 0,0625 0,0100 0,0625 0,0225 0,0100 0,0225 0,0225 Final

INDICATORI STATISTICI

X1 = 1,76 W1 = 0,40 S1 = 0,15 CV1 = 8,52 C1 = 0,4847

X2 = 1,80 W2 = 0,40 S2 = 0,02 CV2 = 1,55 C2 = 0,59

BIBLIOGRAFIE

87

Ardelean T.

Predarea exercitiilor de atletism in lectiile de educatie fizica scolara, Editura I.E.F.S. Bucuresti, 1980. Ardelean T. Particularitatile calitatilor motrice in atletism, Editura I.E.F.S. Bucuresti, 1992. Badiu T. Teoria educatiei fizice si sportului, teste, 1998 Carstea Ghe. Teoaria metodica educatiei fizice si sportului, Editura A.N.E.F.S. Bucurest, 1990. Carstea Ghe. Planificarea procesului de educatie fizica scolara, Editura I.E.F.S. Bucuresti, 1990. Demeter A. Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare, Editura Stadion, Bucuresti, 1974. Demeter A. Bazele fiziologice si biochimice ale calitatilor fizice, Editura Educatie Sport-Turism, Bucuresti, 1991. Dragnea A. Teoria si metodica dezvoltarii calitatilor motrice, Editura Compediu, A.N.E.F.S. Bucuresti, 1994. Dragnea A. Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1994. Epuran M. Psihologia educatiei fizice, Editura Sport-Turism, 1976 Mitea Ghe. Dezvoltarea calitatilor motrice, Editura Sport-Turism, 1977. Scarlat E. Educatia fizica a copiilor de varsta scolara, Editura Pentru Tineret si Sport, Bucuresti, 1993 Tibacu V. Circuitul in lectia de educatie fizica, Editura Stadion, Bucuresti, 1974. Tudose St. Elemente din statistica aplicata, Editura A.N.E.F.S. Bucuresti, 1993. XXX Programarea de educatie fizica pentru invatamantul gimnazial, liceal si profesional.