Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
capitolul 6dp

capitolul 6dp

Ratings: (0)|Views: 23 |Likes:
Published by Maris Andreea

More info:

Published by: Maris Andreea on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/10/2013

pdf

text

original

 
CAPITOLUL 6PRELUCRAREA PRIN EXTRUZIUNE6.1
 
Noţiuni generale
 Prin extruziune se înţelege procesul de deformare plastică la care semifabricatul sau produsul finit (bare, profile, sau piese) se obţin prin curgerea forţată a materialului metalic printr-un orificiu calibrat al sculei în care se execută deformarea (numită matriţă) sub acţiunea uneiforţe de comprimare.Pentru realizarea diferitelor produse prin extruziune (fig. 6.1)
 
semifabricatul
1
 
seintroduce într-un recipient metalic al presei de extruziune numit container 
2
 ,
de unde subacţiunea forţei de comprimare exercitată de poansonul
3
 
 prin intermediul şaibei de presare(preşaibă)
4
materialul metalic este forţat să treacă prin orificiul calibrat al matriţei
5
 
susţinută deinelul de sprijin I şi port matriţa
.Folosirea extruziunii în obţinerea unoanumite produse are la bază următoarele avantajeale acestui procedeu de prelucrare plastică faţă decelelalte procedee de deformare:- asigură presiuni hidrostatice foarte ridicate,ceea ce are ca efect posibilitatea deformării unor materiale metalice cu plasticitate foarte redusă;- permite obţinerea unor profile sau piese cucomplexitate ridicată, care prin alte procedee dedeformare nu pot fi realizate.Dintre dezavantajele extruziunii se potmenţiona: forţele necesare pentru deformaresunt foarte mari, neuniformitatea deformaţiei şiîn consecinţă anizotropia proprietăţilor pelungimea şi în secţiunea produselor extrudate estemai mare decât în cazul altor procedee dedeformare.În procesul de extruziune tensiunile principale rezultă din acţiunea următoarelor solicităriexterne (fig. 6.1):- tensiunea principală σ
1
 
este asigurată de forţa de extruziune
 P;
- tensiunile principale σ
2
 
şi σ
3
 ,
radiale sunt produse de către forţele de reacţiune din parteamatriţei ca efect al presiunii exercitate de materialul semifabricatului asupra pereţilor orificiuluicalibrat cât şi de forţele de frecare dintre material şi suprafaţa activă a matriţei.Din punctul de vedere al modului de realizare a procesului de extruziune acesta se poateîmpărţi în următoarele tipuri:- extruziune directă (fig. 6.2.
a
), la care sensul deformaţiei principale
ε
1
 
coincide cu sensulforţei de extrudare:- extruziune indirectă (fig. 6.2.
b
)
 ,
la care deformaţia principală are loc în sens invers faţăde forţa de extrudare. În acest caz, forţa de extrudare are o valoare mai mică decât la extruziuneadirectă deoarece nu mai are loc frecare între semifabricat şi pereţii containerului;- extruziune combinată (fig. 6.2.
c
), la care materialul metalic se deformează atât în sensulforţei de extrudare cât şi în sens contrar;- extruziune hidrostatică (fig. 6.2.
),
 
la care materialul metalic este forţat să treacă prinorificiul matriţei sub acţiunea unui lichid sub presiune. În acest caz, materialul semifabricatuluinu mai vine în contact cu suprafaţa interioară a containerului, deci forţele de frecare se reducfoarte mult, presiunea şi forţa necesară pentru extruziune sunt mai mici, deformarea este multmai uniformă, iar prin presiunea hidrostatică realizată se asigură condiţii mult mai bune pentruextrudarea materialelor greu deformabile.
Fig. 6.1
 
Schema de realizare a deformării prinextruziune
 
Procesele de extruziune se mai pot clasifica şi în funcţie de direcţia de deplasare amaterialului. Astfel, se întâlnesc extruziunea cu curgere directă a
 
materialului metalic şiextruziunea cu curgere inversă (fig. 6.2).
Fig. 6
.
2
 
Moduri de realizare a procesului de extruziune:a - extruziune directă; b - extruziune inversă; c - extruziune combinată;
 
d
-
extruziune hidrostatică.
1 - container; 2 - şaiba de presare; 3 - poanson; 4 - matriţă; 5 - inel portmatriţă;6 - semifabricatul supus extruziunii; 7 - produsul obţinut prin extruziune; 8 - poanson tubular;9 - lichid cu rol de ungere şi transmitere a presiunii de deformare.
 În cazul curgerii inverse a materialului (caz întâlnit frecvent la extruziunea aluminiului şialiajelor sale), ca urmare în special a aplicării unor grade de deformare mari, rezistenţa ladeformare din zonele de contact ale semifabricatului cu pereţii containerului fiind mai maredecât rezistenţa la deformare din zona centrală a semifabricatului, materialul din stratul exterior al capătului posterior al semifabricatului se deplasează spre zona centrală a acestuia.Procesele de extruziune sunt caracterizate prin aşa-numitul raport de extrudare, carereprezintă de fapt raportul dintre secţiunea transversală a semifabricatului (
δ
)
 
şi secţiuneatransversală a produsului extrudat (
e
) respectiv coeficientul de alungire: 
c ce e
S m nLnS m L
δδ
λ= ==
(6.1)în care:
n
 
este numărul profilelor extrudate simultan;
m
c
 
- masa specifică a containerului;
m
e
- masa specifică a produsului extrudat;
 L
e
 
- lungimea produsului extrudat;
 L
δ
 
- lungimeasemifabricatului supus extruziunii.Valoarea raportului de extrudare depinde de mai mulţi factori dintre care o
 
importanţădeosebită o au următorii:-
compoziţia chimică a materialului metalic extrudat 
; astfel, cu cât materialul metalic areun procent mai ridicat de elemente, de aliere cu atât raportul de extruziune trebuie să aibă ovaloare mai redusă:
- forţa maximă ce o poate asigura presa de extruziune
, având în vedere că valoarea forţeicreşte direct proporţional cu logaritmul raportului de extrudare;
- viteza de extruziune
(
e
), care se defineşte prin lungimea de produs extrudat ce părăseşteorificiul matriţei în unitatea de timp; este direct proporţională cu raportul de extruziune şi viteza poansonului (
 p
) presei de extrudare:
e
= λV 
 p
 
(6.2)
- temperatura de extrudare
, care, crescând, dă posibilitatea folosirii unor rapoarte deextrudare mărite ca urmare a îmbunătăţirii proprietăţilor de deformabilitate;
 
- proprietăţile mecanice cerute produselor extrudate
, având în vedere că valorile acestora
γ
e
 
HB) sunt cu atât mai ridicate cu cât raportul de extrudare este mai mare. În acelaşi timpînsă scad proprietăţile plastice ale produselor extrudate (δ,Ψ)
.6.2.
 
Neuniformitatea deformatici la procesul de extruziune
Extruziunea este procesul de deformare caracterizat de cel mai înalt grad deneuniformitate a deformaţiei.Studiindu-se neuniformitatea deformaţiei prin metoda trasării de reţele rectangulare peun plan ce trece prin axa longitudinală a semifabricatului (fig. 6.3), s-a constatat că materialuldin zona axială a semifabricatului devanseamaterialul din straturile periferice. Aceastădeformare neuniformă este cauzată, pe de o parte, de forţelor de frecare mari de pe suprafaţa decontact dintre semifabricat şi scule, iar, pe de altă parte,de răcirea semifabricatului în zona periferică ca urmare a contactului cu containerul, care atrag după sine, în primul caz, creşterearezistenţei la deformare, iar în al doilea caz, micşorarea plasticităţii materialului din zona periferică a semifabricatului faţă de zona sa centrală.Prin determinarea valorilor deformaţiilor locale cu ajutorul reţelelor rectangulare s-aconstatat că neuniformitatea deformaţiei este minimă la capul anterior al produsului extrudat,medie în zona sa de mijloc şi maximă la capul posterior al acestuia (fig. 6.4).
 
Aceasvariaţie a neuniformităţi deformaţiei pe lungimea produsului extrudat sedatoreşte creşterii forţelor de frecare de la valoarea minima, la începutul procesului deextruziune, nd acţioneanumai forţele de frecare de pe suprafa de contact dintresemifabricat şi orificiul calibrat al matriţei, la o valoare superioară când extruziunea intră înregim staţionar şi la forţele de frecare amintite mai sus se adaugă şi cele de pe suprafaţa decontact dintre semifabricat si container.La sfârşitul extruziunii, neuniformitatea deformaţiei atinge valoarea maximă deoarece,intra în acţiune şi forţele de frecare de pe suprafaţa de contact dintre semifabricat si şaiba de presă din capul poansonului.Pentru reducerea neuniformităţii deformaţiei şi obţinerea unor produse extrudate cu proprietăţi cât mai uniforme pe lungimea şi secţiunea lor se preconizează următoarele mijloace:- micşorarea forţelor de frecare exterioară prin mărirea gradului de prelucrare şi a durităţiisuprafeţelor active ale sculelor cât şi prin folosirea de lubrifianţi tehnologici;- reducerea temperaturii semifabricatului în vederea creşteri componentei
arezistenţei la deformare şi a raportului
q
, având în vedere că neuniformitatea deformaţiei
Fig. 6.3 Aspectul reţelei rectangulare trasate pe un plan axial alsemifabricatului:
a
- înainte de deformare;
b, c
- după deformarea cu diferiteunghiuri ale conului de lucru executat în matriţă.Fig. 6.4 Alura curbei de variaţie aneuniformităţii deformaţiei pe lungimea produsului extrudat

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->