Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
capitolul 4dp

capitolul 4dp

Ratings:
(0)
|Views: 15|Likes:
Published by Maris Andreea

More info:

Published by: Maris Andreea on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/21/2014

pdf

text

original

 
CAPITOLUL 4PRELUCRAREA PRIN TRAGERE
4.1. Bazele teoretice ale tragerii
Prin tragere se înţelege procesul dedeformare plastică ce se realizează prin trecereafoată a unui semifabricat printr-un orificiucalibrat, sub acţiunea unei forţe de tragere P(fig. 4.1), cu scopul reducerii seiuniitransversale şi crterii corespuntoare alungimii produsului. Dacă prin acest proces dedeformare se obţin sârme cu diametrul cuprinsîntre 0,0056 mm, prezentate sub formă de
 colaci, procedeul poartă numele de trefilare, iar daprodusul finit îl prezinbare şi ţevi, procedeul se numeşte tragere.În cazul trefilării foa de tragere esteasigurată de rola sau toba de tragere (organ demaşină cu mişcare circulară), iar în cazul tragerii barelor şi ţevilor forţa de deformare este asigurată de căruciorul de tragere (organ de maşină cumişcare rectilinie).Deformarea plastiprin tragere estecaracterizată de doi parametrii:-reducerea relativă de secţiune:- coeficientul de alungire:În cazul tragerii ţevilor se mai folosesc câteva rimi carecaracterizează deformaţia pereţilor:- reducerea absolută a grosimii peretelui:
0
;
 gg
=
- reducerea relativă a grosimii peretelui:
0
 g  g 
 g 
ε 
=
.
4.2.
 
Starea de tensiune şi de deformare la tragere.
Pentru tragerea ţevilor se folosesc următoarele procedee:- tragerea fără ghidaj interior (la gol);- tragerea cu ghidaj scurt şi susţinut (pe dop);- tragerea cu ghidaj scurt autocentrat (pe dop flotant);- tragerea cu ghidaj lung (pe dorn);- evazarea ţevilor prin tragere.1
Fig. 4.1. Tensiuni ce acţionează în zona de deformare a procesului de tragere a produselor cu secţiune plină.
0 110 0
1 ;
S S
δ 
= =
010 1
1.1
 L L
λ δ 
= = =
 
Tensiunile ce apare în zona de deformare la tragerea produselor cu secţiune plină sunt generate astfel (fig. 4.1):- tensiunea principală
σ
1
apare ca urmare a aplicării forţei detragere P;- tensiunea
σ
2
este asigurată de către componenta normală decomprimare
σ
n
a tensiunii
σ;
-
 
tensiunea
σ
3
este asigurată de către componenta tangenţialăde frecare a tensiunii
σ
.La tragerea ţevilor fără grilaj interior (la gol – fig.4.2.a) tensiunea principală
σ
1
are valoarea maxi,
σ
2
valoarea minimă, iar 
σ
3
 
valoarea medie. Sensul deformaţiei pedirecţia tensiunilor principale
σ
1
şi
σ
3
corespunde cu sensultensiunilor, iar deformaţia după direcţia tensiunii principale
σ
2
depinde de raportul dintre tensiunile
σ
1
şi
σ
3
. Astfel, pentruvalori mari ale raportului
σ
1
/
σ
3
grosimea peretelui ţevii semicşorează, pentru valori mici ale raportului
σ
1
/
σ
3
grosimea peretelui ţevii se măreşte, iar pentru valori intermediare aleraportului grosimea peretelui nu se modifică.În cazul tragerii ţevilor pe ghidaj susţinut scurt (pedop – fig. 4.2.b), pe lângă micşorarea diametrelor ţevilor seobţine şi reducerea grosimii peretelui. În funcţie de condiţiileîn care are loc deformarea, pe lungimea orificiului filierei, sedisting trei zone: în prima zonă, ţeava, intrând în orificiulfilierei, se reduce ca şi în cazul tragerii la gol; în zona a doua,ţeava trece prin spaţiul inelar delimitat de peretele orificiuluifilierei şi dop, micşorându-şi grosimea peretelui; în zona atreia are loc calibrarea ţevii la dimensiunile finale. În zona Itensiunile şi deformaţiile sunt similare celei de la tragerea lagol, iar în zona a II-a şi a III-a, tensiunile şi deformaţiilecorespund celei de la tragerea produselor pline.La acest procedeu de tragere efectul negativ al frecăriieste mai intens decât în cazul tragerii ţevilor la gol, deoarece, pe lângă forţele de pe suprafaţa de contact dintre ţeava şifilieră, orientate în sens invers deformării, apar şi forţele defrecare între suprafaţa de frecare şi dop. Aşadar, gradul dedeformare ce se poate aplica este mai mic decât în cazultragerii ţevilor la gol sau al tragerii produselor pline.În cazul tragerii ţevilor pe dop autocentrat (fig. 4.2.c) tensiunile şi deformaţiile suntsimilare celei de la tragerea ţevilor pe dop susţinut.La procedeul de tragere a ţevilor pe dorn (fig. 4.2.d) zona de deformare se divide înaceleaşi trei porţiuni ca şi în cazul tragerii pe dop, iar schema mecanică a deformaţiei estesimilară celei de la tragerea pe dop. Deosebirea între aceste procedee de tragere a ţevilor estecauzată de condiţiile de frecare de pe suprafaţa de contact dintre ţeavă şi dop (respectiv dorn).În cazul tragerii pe dorn, viteza de deplasare a dornului este constantă pe toată lungimeazonei de deformare şi este egală cu viteza de tragere, în timp ce viteza materialului ţevii estevariabilă pe lungimea zonei de deformare. Astfel, la ieşirea din zona de deformare viteza ţeviieste egală cu viteza de tragere a dornului, în timp ce la intrarea în zona de deformare, viteza ţeviieste mai mică decât viteza dornului. Din această cauză, în zona de reducerii a grosimii pereteluiţevii, materialul acesteia în sens invers sensului de tragere, iar forţa de frecare ce apare esteorientată în sensul tragerii având un rol activ asupra mărimii gradului de deformare.Pentru obţinerea ţevilor de diametre mai mari se foloseşte procedeul de evazare al ţevii prin tragere (fig. 4.2.e). La acest proces apar tensiuni de tracţiune, pe direcţie longitudinală
σ
1
 
şi2
Fig. 4.2. Schemele de tensiune şi dedeformare ce apar la tragerea ţevilor 
 
în secţiunea inelară a ţevii apare
σ
3
, dar şi tensiune de comprimare radială
σ
2
,
astfel
 
diametrulţevii se măreşte, grosimea peretelui ţevii se micşorează, ca şi lungimea ţevii.În concluzie, la tragere forţele de frecare de pe suprafaţa de contact dintre produsul tras şiscula de tragere dau componente orientate în sens contrar sensului de tragere, ceea ce duce lacreşterea valorii forţei necesare tragerii şi la micşorarea corespunzătoare a gradului de deformare posibil de realizat. Forţele de frecare produc şi o creştere a neuniformităţii deformaţiei, mărimeauzurii sculelor de deformare şi înrăutăţirea calităţii suprafeţelor produselor trase. Aşadar, estenecesar să se ia măsuri în vederea micşorării coeficientului de frecare din zona de deformare.Deosebirea între aceste două procedee de tragere a ţevilor este datorată în special condiţiilor defrecare de pe suprafaţa de contact dintre ţeava şi dop (respectiv dorn).
4.3.
 
Presiunea şi forţa de tragere
Pentru determinarea forţei de tragere există un număr foarte mare de relaţii, care diferăîntre ele în special prin simplificările admise ca bază pentru stabilirea ecuaţiei diferenţiale a presiunii. Formula dată de Perlin admite următoarele simplificări:- tensiunile din secţiunea transversală
σ
2
şi
σ
3
se consideră constante în toate punctele de pe oanumită traiectorie a zonei de deformare;- rezistenţa la deformare se consideră constantă în toată zona de deformare şi egală cu mediaaritmetică a rezistenţei la deformare a materialului înainte şi după deformare;- coeficientul de frecare pe suprafaţa de contact se consideră constant, cu toate că valoarea sa semicşorează pe lungimea zonei de deformare ca urmare a creşterii vitezei de alunecare întresuprafaţa sculei şi produsul tras.Considerându-se elementul
dx
din zona de deformare (fig. 4.3.
a
), echilibrul pe direcţialongitudinală a forţelor ce apar în momentul aplicării tensiunii de tragere este exprimat în relaţia(în care s-a neglijat termenul infinit mic de gradul II):
Fig. 4.3. Tensiunile ce acţionează pe un element de suprafaţă din zona de deformarea procesului de tragere a produselor pline
(a)
sau tubulare
(b, c, d, e)
.
 
2
024
 x x x x x x x x
 DdDdD pDdtgDdx
σ σ α τ 
+ + + =
(1)3

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->