Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Untitled

Untitled

Ratings: (0)|Views: 9|Likes:
Published by Oana Langa

More info:

Published by: Oana Langa on Feb 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2015

pdf

text

original

 
REGIMUL JURIDIC AL SERVICIILOR PUBLICE LOCALECAPITOLUL 1 – CONSIDERATII GENERALEIn cadru general, notiunea de “serviciu public” defineste o activitate de interes general, prestata de un organism, respectiv de o persoana juridica, autorizata de o autoritate a administratiei publice. Pe cale de consecinta, “serviciilepublice locale” vizeaza activitatile de interes local aflate in sfera de influienta a organelor administratiei publice locale.In literatura de specialitate notiunea de serviciu public este abordatadin doua perspective:-in sens material => ca tip de activitate de interes general pe care administratia intelege sa si-o asume;-in sens organic => organismul prin intermediul caruia se realizeaza o activitate de interes general.Privit ca o notiune complexa si esentiala a dreptului administrativ, asupra conceptului de serviciu public au operat o serie de modificari importantede-a lungul timpului, avand drept consecinta pierderea claritatii initiale.Daca la inceputul sec . XX se considera ca serviciul public este acea activitate de interes general prestata numai de o persoana publica, respectiv ,, activitatea pe care guvernantii sunt obligati sa o presteze in interesul celor guvernati ” , astazi identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a 3 elemente :1) Elementul material: serviciul public este o activitate de interes general. Serviciul public nu mai este privit ca un organism public ci ca o activitate care raspunde unui obiectiv de interes general. Aceasta activitate poate fi asigurata eventual de catre o persoana privata. Orice activitate de interes general reprezinta si un serviciu public;2) Elementul voluntarist reprezentat de intentia puterilor publice. Nu va exista un serviciu public decat daca puterile publice (autoritati nationale sau locale) si-au manifestat intentia de a-si asuma (direct sau indirect) o activitate de interes general . Nu exista deci, servicii publice ,,prin natura lor ”. Orice serviciu public depinde in mod direct sau indirect de vointa unei persoane publice care decide crearea sa, modul de gestiune si regulile fundamentale de organizare.3) Elementul formal. Regulile aplicabile in mod normal activitatilor deservicii publice provin din acel regim juridic caruia ii este supusa activitateade interes general in cauza. Existenta unui regim juridic specific (regim de drept administrativ) apare atunci cand serviciul public este asigurat in mod direct de catre o persoana publica.Definitia actuala s-a conturat la sfarsitul anilor 1980, ca urmare a evolutiei democratiei. Ideea democratismului si descentralizarii a impus in practica sistemul preluarii gestiunii serviciilor publice din mana statului si predariilor catre persoane private.In jurisprudenta s-a raspandit astfel sintagma ,,servicii private de interes general” care nu corespunde insa pe deplin celor 3 conditii stabilite in practica administratiei publice.Serviciile publice pot asigura servicii considerate esentiale pentru economie, în ansamblu. Sunt situatii în care activitatile de interes nu apartin serviciului public. Sunt considerate servicii publice numai activitatile care satisfacnevoi sociale apreciate de puterea politica ca fiind de interes public (furnizate ca servicii în retea). De multe ori, guvernele acorda facilitati grupurilor dezavantajate. Aceste servicii impun investitii initiale mari conducând la tendinte monopoliste. Prin natura lor, aceste servicii pot avea un impact politic.Sensul notiunii de “serviciu public local” este acela de activitate organizata de autoritatile comunale, orasenesti, municipale si judetene, destinata a sat
 
isface cu caracter de permanenta interesul general, in conditiile regimului juridic de drept public.CAPITOLUL 2 – PRINCIPII SI REGULI DE ORGANIZARESubiectul privind regimul juridic al serviciilor publice locale trebuieprivit din perspectiva principiilor de baza ale administratiei publice locale. Orice stat privit ca putere publica, organizata pe un teritoriu delimitat sirecunoscut de celelalte state, are rolul nu numai de a reprezenta populatia de pe acest teritoriu, ci si de a asigura, printr-un intreg sistem de norme juridicespecifice si institutii specializate, rezolvarea intereselor atât de diferite dela o persoana la alta sau de la un grup de indivizi la altul. In vederea îndeplinirii acestei functii, statul îsi delimiteaza teritoriul si populatia aflata pe acesta în zone de interese, utilizand diferite criterii: geografice, religioase, culturale, etc. Zonele acestea, diferite ca marime geografica, sunt unitatile administrativ-teritoriale care au purtat denumiri diverse de-a lungul istoriei: judet,tinut, regiune, oras, comuna, etc. Denumirile in vigoare la momentul actual se regasesc in art. 3 alin.3 din Constitutie, care stipuleaza ca “teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, orase si judete”.Pentru asigurarea respectarii functiei sale de putere publica, in toateaceste unitati administrativ-teritoriale statul a creat autoritati publice, caresa-l reprezinte si sa actioneze în acestea pentru realizarea intereselor sale, dar si ale locuitorilor respectivi.In orice tara sunt doua categorii de interese: unele care au un caractercu totul general privind totalitatea cetatenilor, întreaga colectivitate si altele care sunt speciale unei anumite localitati. Pentru armonizarea acestor categorii de interese, statul a creat regimuri juridice sau institutii speciale, fiecare dintre ele asigurând o rezolvare mai mult sau mai putin corespunzatoare situatiilor concrete. În aceste conditii vorbim de autonomie locala, centralizare, descentralizare, deconcentrare, tutela administrativa.Înfiinţarea serviciilor publice, indiferent de natura şi modul lor de gestiune, se face cu condiţia respectări unor principii de organizare şi funcţionare fundamentale: principiul eficienţei, principiul echităţii şi principiul descentralizării.Principiile de baza ale administratiei publice locale sunt stipulate intextele Constitutiei revizuite si în Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.Principiul eficientei serviciului public se refera la faptul că toate cheltuielile necesare functionarii sale se asigura de la buget, respectiv din taxele şi impozitele plătite de contribuabili.Principiul echitatii (egalităţii) prestărilor de servicii, este o consecinta a
 
principiului egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii şi, ca atare, toţi cetăţenii treficieze în aceeaşi măsură de serviciile publice.Principiul descentralizarii serviciilor publice este prevăzut atât de Constituţia Românieicât şi de Legea Administraţiei Publice Locale şi este definit prin deplasarea centruluide greutate al serviciilor publice de la “centru” către comunităţile locale.In Legea 215/2001 (art. 2, alin.1) se arata ca administratia publica dinunitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul urmatoarelor principii:1.- Principiul autonomiei locale,2.- Principiul descentralizarii serviciilor publice,3.- Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,4.- Principiul legalitatii,5.- Principiul consultarii cetatenilor în problemele locale de interes deosebit.Din cele doua texte rezulta cele sase principii de baza (cele cinci dinLegea 215/2001 la care se adauga principiul deconcentrarii serviciilor publice,din Legea de revizuire a Constitutiei, aprobata prin referendumul din octombrie2003). Aplicarea acestor principii nu poate aduce atingere caracterului de statnational, unitar si indivizibil al României.Prin autonomie locala se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, îninteresul legii. Colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala. Autonomia locala se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratieipublice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Autonomia locala se caracterizeaza si prin dreptul consiliilor locale de a putea hotarî asupra participarii cu capital sau cu bunuri, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, la constituirea de societati comerciale sau la înfiintarea unor servicii de interes public local sau judetean, dupa caz, în conditiile legii.Descentralizarea serviciilor publice reprezinta transferarea unora din atributii din competenta autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate catre un organism determinat, un serviciu public determinat, din unitatileadministrativ-teritoriale. Descentralizarea serviciilor publice implica organizarea unor servicii publice pe plan local, dotate cu un anumit patrimoniu si organe proprii. Astfel, serviciile publice descentralizate dobândesc o anumita libertate de actiune ce deriva din calitatea lor de persoana juridica.Centralizarea în administratia publica înseamna în plan organizatoric, subordonarea ierarhica a autoritatilor locale fata de cele centrale si numirea functionarilor publici din conducerea autoritatilor locale de catre cele centrale, iar înplan functional, emiterea actului de decizie de catre autoritatile centrale si executarea lui de catre cele locale.Centralizarea asigura o functionare coordonata a serviciilor publice. Functionarea pe principiul subordonarii ierarhice a serviciilor publice are drept consecinta înlaturarea suprapunerilor de acelasi nivel,precum si a paralelismelor. Conducerea centralizata, în principiul subordonarii ierarhice asigura pe planul exercitarii dreptului de control, mai multe trepte deefectuare a controlului si de luare a masurilor legale corespunzatoare, fapt cese constituie în garantii suplimentare pentru apararea intereselor celor administrati.Pe lânga avantajele prezentate mai sus, centralizarea în administratia publica are si unele dezavantaje. În regimul organizarii si functionarii centralizate aadministratiei publice interesele locale nu-si pot gasi o rezolvare optima, deoarece autoritatile centrale nu pot cunoaste în specificitatea lor aceste interesecare difera de la o localitate la alta. Concentrarea, la nivel central, a modului de conducere a unor servicii publice de interes local are ca efect supraaglomerarea autoritatilor centrale ceea ce duce la rezolvarea cu întârziere si superficialitate a problemelor care s-ar rezolva mai operativ si mai bine de catre autoritatile locale. Într-un regim administrativ centralizat, bazat pe numirea functionarilor publici de catre centru, cetatenii nu mai participa la administrarea treburi

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->