Padurea spanzuratilor - roman obiectiv, realist

Liviu Rebreanu Geneza romanului:

Liviu Rebreanu foloseste un fapt autobiographic pe care il ridica la rang de simbol si consta in experienta pe care a avut-o fratele sau in timpul Primului Razbiu Mondial: In amintirea fratelui meu Emil, executat de austro-unguri, pe frontul romanesc, in 1917. Deasemenea o poza in care este infatisata o padure in care erau spanzurati soldati cehi, devine pentru scriitor o sursa importanta de inspiratie. Aceasta imagine fotografica se va regasi si in interiorul romanului.

Tematica:
Rebreanu urmareste formarea lui Apostol Bologa (bilduns roman). In acelasi timp este surprinsa si conditia tragica a intelectualului ardelean nevoit sa lupte impotriva propriului popor in contextul politic generat de Primul Razboi Mondial.

Constructie:
Romanul este alcatuit din patru carti, primele trei avand cate 11 capitole, iar al IV-a doar 8. Numarul mai mic de capitole din ultima carte ar putea sugera destinul frant al lui Apostol Bologa, care in ciuda sansei pe care i-o oferta capitanul Klapka de a se salva, prefera moartea. Incipitul romanului sta si de data aceasta sub semnul mortii, numai ca, de data aceasta, o moarte a fizicului, idee argumentata de aria semantica dominanta din prima parte:sub bolta cenusie de toamna ca un clopot urias de sticla aburita, spanzuratoarea noua si sfidatoare infipta la marginea satului, intindea bratul cu streangul spre campia neagra, intepata ici colo cu arbori aramii. Dimensiunea temporala aleasa este cea a sfarsitului, undeva toamna, este momentul preferat de catre Liviu Rebreanu pentru a urmari executia personajului Svoboda(libertate, eliberare). In finalul romanului momentul in care Apostol Bologa este spanzurat este primavara, sugerand pe de o parte izbavirea personajului, iar pe de alta parte ideea ciclicitatii. Destinul lui Bologa este unul repetabil, marcand astfel constructia in bucla, sau sferica. Apostol Bologa, in calitate de locotenent si reprezentant al Curtii Martiale da verdictul de condamnare la moarte a sublocotenentului Svoboda. El se duvedeste a f i mandru si intransigent, considerand ca isis face doar datoria: in ochii lui Apostol Bologa, albastri si adanciti in cap se aprinde o mandrie stranie [...]. Un sublocotenent ceh, Svoboda... mai mare rusinea pentru corpul ofiteresc, A fost prins tocmai cand era sa treaca la dusman inarmati cu harti si planuri. Rusinos si revoltator..

Apostol este intransigent insa, odata cu executia lui Svoboda, o nota de indoiala ii strabate sufletul fiind generata tocmai de privirea condamnatului:bologa, cu inima stransa se uita acum drept in ochii lui mari, negri si fierbinti. Treptat, in sufletul lui Bologa se intaleaza indoiala si astfel isi schimba conceptia despre viata. In finalul romanului acesta se substituie lui Svoboda, avand parte de aceeasi eliberare survenita prin acceptarea mortii si dragostea nemarginita nutrita fata de Dumnezeu:Atunci Apostol fu impresurat de un val de iubire, izvorata parca din rarunchii pamantului. Ridica ochii spre cerul tintuit cu putinele stele intarziate.Crestele muntilor se desenau pe cer ca un fierstrau urias cu dintii tociti. Drept in fata lucea tainic luceafarul, vestind rasaritul soarelui. Apostol isi potrivi singur streangul, cu ochii insetati de lumina rasaritului. Pamantul i se smulse de sub picioare . Isi simti trupul atarnand ca o povara. Privirile insa ii zburau nerabdatoare spre stralucirea cereasca in vreme ce in urechi i se stingea glasul preotului: - Primeste Doamne sufletul robului tau Apostol ... Apostol ... Apostol. Deasemenea sfarsitul are darul de a suera constructia in bucla sau sferoida datorita faptului ca sfarsitul lui Apostol nu inseamna incheierea unui destin caci alte persoane il pot inlocui asa cum sugereaza si titlul romanului. Constructia arhitectonica: La fel ca si in romanul Ion, L. Rebreanu isi construieste opera secvential pentru ca in cele din urma sa uneasca microstructurile intre ele pentru a da viata macrostructurii. Prin tehnicile moderne, prolepsa care leaga inceputul de final si analepsa , adica intoarcerea in trecut prin care cititorul cunoaste intreaga evolutie a personajului. Constructia simfonica: Elemente de asteptare: y Transformarea mentalitatii personajului intra in orizontul de asteptare al cititorului in momentul in care Apostol este zdruncinat de privirea lui Svoboda. y Apostol isi aduna toate fortele pentru a distruge reflectorul de pe frontul rusesc tocmai pentru a capta bunavointa generalului Kreg. Cititorul insa se asteapta ca acesta sa reactioneze intransigent in momentul in care Apostol cere sa fie mutat de pe frontul Romanesc. Elemente de surpriza: y Schimbarea radicala a mentalitatii personajului este surprinzatoare, avand in vedere ca la inceput Apostol este animat de idei fixe peste care nu poate sa treaca. y Ruperea logodnei cu Marta datorita admiratiei acesteia pentru unguri si indragostirea de Ilona, care care este unguroaica y Momentul in care Apostol isi doreste cu ardoare sa se intoarca acasa si in care asteptarile sale sunt contrazise, fiind considerat de consateni un dusman.

y Surprinzator este si faptul ca desi ar fi avut motive sa traiasca, Apostol nu lupta pentru a se elibera de condamnarea la moarte. Tehnica contrapunctului: Inca de la inceput se observa o discordanta de opinie intre Apostol si Klapka. Daca Apostol considera ca numai razboiul este adevaratul generator de energii, Klapka sustine: - Si eu care credeam ca razboiul este ucigator de energii.. Deasemenea Apostol considera ca cei care dezerteaza sunt niste tradatori, iar Klapka , cel care fusese pus in aceasta situatie a preferat sa aleaga linistea, datorita sentimentelor pentru familia sa. Caracterizare: Apostol Bologa: y Este intelectual, urmeaza facultatea de filosofie la Budapesta, in cadrul armatei este locotenent. Se inroleaza datorita intentiei de a-i demonstra logodnicei lui Marta ca este in stare sa faca acte de eroism. y Este introvertit, interiorizat y Are ochii albastri si bagati in cap; y Este intransigent, are idei fixe, imprimate de catre tatal sau: ca barbat sa iti faci datoria, si sa nu uiti niciodata ca esti roman Aflandu-se in armata austro-ungara Apostol respecta cu tarie prima parte a devizei transmisa de tata, aceea de a-si face intotdeauna datoria, astfel incat ajunge la o judecata nevalida: acolo unde-ti este datoria acolo e statul tau. y Se dovedeste a fi nerabdator sa participe la condamnarea lui Svoboda; y Este mandru ca a participat la condamnare; y Se implica in tot ceea ce inseamna procesul de condamnare a cehului pentru a fi sigur ca totul decurge asa cum trebuie, chiar daca nu erau atributiile lui. Considera ca Svoboda este un tradator, si resimte chiar ura fata de omul care si-a tradat datoria. y Este impresionat de privirea lui Svoboda, care devine lait-motiv, care patrunde adanc in inima lui Bologa si ii zdruncina mentalitatea. Apostol incepe sa se autoculpabilizeze, realizand ca omul este mai presus de stat. y Atat privirea lui Svoboda cat si discutiile mai ales cu capitanul Klapka il determina pe Apostol sa isi schimbe radical ideile. In momentul in are este nevoit sa lupte impotriva alor sai prefera sa faca un cat de eroism (distrugerea reflectorului rusesc) tocmai pentru a capata bunavointa generalului Kreg. Speranta de a fi mutat pe alt front se spulbera odata cu aflarea nationalitatii lui Apostol, generalul Kreg este intransigent, resimte acelasi dispret fata de tradatori asa cum odata resimtise si Bologa.

y Spiritul nationalist pune stapanire pe constiinta lui Apostol si accepta ideea de dezertare. Lupta interioara este una profunda pana in momentul acceptarii ideii de dezertare, osciland intre idei contradictorii. y Prima data Apostol incearca sa dezerteze pe frontul rusesc, este insa ranit, si prin urmare nevoit sa se retraga din razboi pentru a se vindeca. Apostol da dovada de o vitalitate extraordinara, dorinta de a trai facandu-l sa supravietuiasca. Klapka: y Capitan ceh in armata austro-ungara; y Este avocat y Este un alter-ego al lui Apostol bologa, este constiinta pura care se particularizeaza; y Admira curajul si puterea de sacrificiu a lui Apostol in numele datoriei, recunoscandusi in acelasi timp lasitatea, motivata de responsabilitatea pe care o are asupra familiei. y Este cel care priveste razboiul la dimensiunea sa reala, vazand in el doar o sursa de suferinta si durere, in care combatantii accepta umilinte in speranta de supravietuire: asculta sfatul meu prietenesc zise capitanul linistit. Sunt mai batran ca tine si am indurat mai multe in viata. Razboiul nu are alta filosofie decat norocul. y Este cel care pune pe primul plan familia, datorita careia ar fi in stare sa faca orice pentru a supravietui. y Prietenia adevarata o dovedeste fata de Apostol, in momentul in care Bologa se afla in situatia limita. Prin cunostintele de avocatura pe care le are reuseste sa gaseasca o solutie prin care Apostol putea fi salvat. Imaginea razboiului: Liviu Rebreanu reuseste sa surprinda o imagine duala a razboiului, initial din perspectiva lui Apostol razboiul este aducator de energii, de glorie si eroism. Pentru el, razboiul este un prilej de a-i dovedi logodnicei sale ca este capabil sa faca fapte eroice. Klapka are o imagine total opusa, el este cel care il reduce la dimensiunea normala, fireasca. Contradictia dintre cei doi camarazi in moemntul in care apostol va constientiza ca perceptia sa a fost una eronata. Cel care priveste razboiul din punct de vedere uman este Grass, cel care accentueaza pe inutilitatea unui razboi si pe faptul ca fiinta umana ar trebui sa se situeze deasupra oricarui conflict politic.