Actiunea in revendicare imobiliara

Actiunea in revendicare este o actiune reala, petitorie prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau cere restituirea de la posesorul neproprietar. aceasta tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului. Prin aceiasi actiune se pot solicita si despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat. Temeiul juridic al revendicarii il constituie dreptul de proprietate asupra lucrului, si anume dispozitiile art. 480 din Codul Civil. Pentru a putea exercita actiunea in revendicare se cere conditia ca reclamantul sa fie proprietar exclusiv al bunului imobil revendicat. In cazul in care exista mai multi proprietari in indiviziune asupra imobilului revendicat, conditia de adminisibilitate a actiunii in revendicare o reprezinta respectarea principiului unanimitatii. Aceasta trebuie sa fie introdusa de toti coproprietarii , in caz contrar actiunea urmand a fi respinsa pentru motivul ca aceasta are ca scop recunoasterea dreptului de proprietate al reclamantului asupra bunului in litigiu si readucerea lui in patrimoniul acestuia. Altfel s-ar ajunge la prejudicierea celorlalti coproprietari, care s-ar alfa in situatia de a pierde respectivul bun, asupra caruia cel care a introdus actiunea si-a preconstituit deja un titlu de proprietate. Conditia esentiala a actiunii in revendicare, este ca proprietarul sa fi pierdut posesia asupra bunului respectiv, in caz contrar lipsind unul din elementele esentiale ale unei cereri de chemare in judecata, si anume interesul. Reclamantul trebuie sa-si dovedeasca dreptul de proprietate si o poate face apeland la toate mijloacele de proba. Se poate face dovada proprietatii cu un titlu de proprietate: acte translative de proprietate sau prin acte declarative de proprietate. Aceasta sunt prezumtii de proprietate care fac dovada pana la proba contrarie. Atunci cand cele doua parti au cate un titlu de la acelasi autor va avea preferinta cel care a inscris primul titlu in cartea funciara. Cand titlurile vin de la autori diferiti, alaturi de data inscrierii in cartea funciara se va avea in vedere autorul care are un drept preferential , deci cel care a fost adevaratul proprietar al imobilului. Paratul are un statut privilegiat pana la dovada contrara, el este considerat pasiv obligatiei de a dovedi dreptul sau. El se bucura de o prezumtie dedusa din simplul fapt al posesiei. Daca reclamantul nu a reusit sa faca aceasta proba, actiunea va fi respinsa, fara ca paratul sa mai fie tinut a-si proba dreptul sau de proprietate asupra imobilului. Actiunea in revendicare este in principiu imprescriptibila, sub aspect extinctiv. Acest lucru inseamna ca dreptul de proprietate are un caracter perpetuu, care nu se stinge prin neuz, indiferent de timpul cat titularul sau nu l-a exercitat. Competenta materiala poate apartine judecatoriei sau tribunalului in functie de criteriul valorii imobilului revendicat. Astfel, pentru imobilele a caror valoare este pana la 500.000 lei, competenta apartine judecatoriei, iar peste aceasta valoare, tribunalului. Competenta teritoriala este absoluta si apartine instantei in circumscriptia careia se afla imobilul.

Actiunile posesorii

Actiunile posesorii sunt reglementate de dispozitiile art. 674-676 Cod Civil si reprezinta mijloace procesuale care apara posesia impotriva oricaror tulburari sau pentru redobandirea posesiei in cazul in care aceasta a fost pierduta. Efectele posesiei sunt: - crearea unei prezumtii de proprietate, - posesorul poate dobandi proprietatea prin uzucapiune, - are loc o prescriptie instantanee in cazul bunurilor mobile, - obtinerea fructelor lucrului posedat de posesorul de buna-credinta,

- apararea posesiei prin actiunile posesorii. Actiunile posesorii sunt reale, nepetitorii si imobiliare, putand fi exercitate timp de un an de la tulburarea sau atingerea adusa posesiei. Dreptul civil roman recunoaste doua actiuni posesorii, una generala, numita si actiune in complangere si una speciala, numita actiune in reintegrare. Actiunea posesorie in complangere se foloseste pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei care provine de la un tert, si poate fi introdusa in termen de un an de la tulburare sau deposedare, iar posesorul trebuie sa fi stapanit cel putin un an inainte de actul deposedarii sau tulburarii si posesia sa fie utila si neviciata. Actiunea posesorie in reintegrare se foloseste pentru apararea posesiei cand deposedarea sau tulburarea s-a produs prin violenta si se poate exercita numai daca nu a trecut mai mult de un an de la deposedarea sau tulburarea prin violenta a posesiei. Aceasta actiune poate fi introdusa si de detentorul precar. Hotararea judecatoreasca data in cazul actiunilor posesorii nu are putere de lucru judecat fata de cele pronuntate in cazul actiunilor petitorii, datorita faptului ca cele doua actiuni au o natura diferita si un temei juridic diferit, neputand exista identitate de cauza intre o actiune posesorie si una petitorie. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului.

Actiunea in servitute

Servitutea este un drept real asupra lucrului altuia si reprezinta un dezmembramant al dreptului de proprietate , avand totodata un caracter perpetuu si indivizibil. Servitutea presupune doua bunuri imobile care apartin la doi proprietari diferiti, fiind deci un drept imobiliar si un accesoriu al fondului. Servitutile se clasifica din mai multe puncte de vedere: - dupa modul constituirii lor ele se impart in: naturale, legale si stabilite prin fapta omului, - dupa obiectul lor: pozitive, negative, - dupa cum sunt stabilite in folosul unei cladiri ori al unui teren se mai impart in: urbane, rurale, - dupa cum sunt exercitate in mod continuu sau nu, precum si dupa cum sunt vizibile prin semne exterioare sau nu, servitutile se mai clasifica in: servituti continue, aparente. Proprietarul fondului dominant are la indemana doua actiuni, si anume actiunea confesorie de servitute, si cea posesorie in complangere. Proprietarul fondului aservit isi poate exercita dreptul sau de proprietate cu exceptia restrictiilor impuse prin servitute si nu ii este permis sa faca ceva care sa micsoreze fondul servitutii. Tot acesta are si el la indemana doua actiuni, respectiv actiunea negatorie prin care contesta existenta servitutii si o actiune posesorie pentru incetarea tulburarii care I se aduce. Servitutile se sting prin imposibilitatea materiala de a mai exercita servitutea, prin neuz timp de 30 de ani, daca aceasta a fost stabilita prin fapta omului, prin confuziune, prin pieirea fondului aservit, prin expirarea termenului pentru care servitutea a fost stabilita, prin renuntarea la ea de catre proprietarul fondului dominant sau prin revocarea, rezolvirea sau anularea dreptului celui care a constituit servitutea. Actiunile ce au ca obiect servituti, sunt de competenta judecatoriei in a carei raza se afla situate imobilele.

Actiunea in superficie

Dreptul de superficie este un drept real care consta in dreptul de proprietate ce-l are o persoana, denumita superficiar asupra constructiilor, plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe un teren proprietatea unei alte persoane, teren asupra caruia superficiarul capata un drept de folosinta. Dreptul de superficie este un drept real imobiliar ce are ca obiect numai constructii sau plantatii, lucrari atasate de sol, si implica dreptul de folosinta asupra terenului pe care se afla acestea, care nu se stinge prin neintrebuintare, fiind perpetuu. Superficia nu poate inceta prin indiviziune, intrucat dreptul proprietarului terenului si dreptul superficiarului, desi strans legate, nu constituie caz de indiviziune. Dreptul de superficie poate lua nastere prin conventia incheiata intre proprietarul terenului si cel care

construieste pe acest teren sau in temeiul legii. Instanta competenta este judecatoria de la locul situarii imobilului.

Actiunile in materie de carte funciara

Pentru realizarea evidentei tehnico-juridice a proprietatii, a titularilor dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acesteia, legea instituie o serie de operatiuni de lucru in materie de carte funciara reprezentate de inscrieri, notari, radieri. In general, un raport juridic susceptibil de a fi inscris in cartea funciara este evidentiat prin inscrierea: - in partea intai a imobilului, caracteristicile acestuia date de nr. Cadastral, suprafata, categorie de folosinta, pozitionare, - in partea a doua date referitoare la numele proprietarului, actul sau faptul juridic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum si mentionarea inscrisului pe care se intemeiaza acest drept, stramutarea proprietatii, servitutile constituite in folosul proprietatii, faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la proprietate, orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face in titlu in partea intai sau a doua a cartii funciare cu privire la inscrierile facute, - in partea a treia inscrierile referitoare la dezmembramintele dreptului de proprietate si sarcini, respectiv dreptul de superficie, uzufruct, uz, folosinta, abitatie, servitutile in sarcina fondului aservit, ipoteca si privilegiile imobiliare, locatiunea si cesiunea de venituri pe timp mai mare de trei ani, faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum si actiunile privitoare la drepturile reale inscrise in aceasta parte, sechestrul, urmarirea imobilului sau a veniturilor sale, orice modificari, indreptari sau insemnari ce s-ar face cu privire la inscrierile facute in aceasta parte. Intabularea reprezinta inscrierea prin care se transmite, constituie, modifica sau stinge un drept real imobiliar cu caracter definitiv, de la data inregistrarii cererii de intabulare. Cerintele procedurale pentru intabulare sunt: - cerere de intabulare, - acte in original sau copii legalizate ( prinvind transmiterea, constituirea, modificarea sau stingerea dreptului real imobiliar) - taxa de timbru, - timbru judiciar de 0.3 lei. Inscrierea provizorie este operatiunea prin care se transmite, constituie, modifica sau stinge un drept real imobiliar sub conditia si in masura justificarii ei. Cerintele procedurale pentru inscrierea provizorie sunt aceleasi ca si pentru intabulare. Notarea este operatiunea efectuata in scop de opozabilitate, aducand la cunostinta o serie de acte sau de fapte in legatura cu imobilul sau cu situatia juridica personala a titularului dreptului inscris. Ca regula, publicitatea reala, instituita prin evidenta de carte funciara, trebuie sa reflecte situatia reala a unui imobil cu privire la atributele date de inscrierile facute in cartea funciara. Uneori este posibil sa exista o neconcordanta intre cuprinsul cartii funciare si situatia juridica reala. Actiunea in rectificare a cartii funciare este cea prin care se poate cere instantei de judecata sa dispuna fie inscrierea, fie radierea unor inscrieri necesare pentru a restabili concordanta dintre inscrierile din cartea funciara si situatia juridica reale. Titularul actiunii in rectificare poate fi orice persoana interesata. Actiunea se promoveaza impotriva celui care este inscris in cartea funciara si in legatura cu care inscrierea din cartea funciara este susceptibila de a fi rectificata sau impotriva succesorilor acestuia. Competenta pentru solutionarea cererilor in rectificare apartine judecatoriei in raza careia se afla imobilul inscris in cartea funciara a carei rectificare se cere. Actiunea in rectificare este imprescriptibila, insa trebuie avut in vedere ca, pentru promovarea acesteia, trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila cu privire la dreptul in fond al reclamantului. Actiunea in prestatie tabulara este reglementata de doua articole diferite din Legea nr. 7/1996. Conform acestora avem actiune in prestatie tabulare obisnuita si speciala. Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia se afla imobilul .

No iune
Dreptul de proprietate privat este definit ca dreptul real principal care confer titularului s u atributele de posesie, folosin i dispozi ie (jus possidendi, jus utendi, jus fruendi, jus abutendi) asupra bunului apropriat n form privat , atribute care pot fi exercitate n mod absolut, exclusiv i perpetuu, cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [1]. Poate fi titular al dreptului de proprietate privat att o persoan fizic , ct i o persoan juridic , inclusiv statul. n cazul n care ns statul de ine bunuri cu titluri de proprietate privat , acestea sunt supuse aceluia i regim juridic ca bunurile aflate n proprietatea oric rei alte persoane. Posesia (jus possidendi) este dreptul de a st pni bunul. n acest sens este un element de drept, iar nu unul de fapt (care rezult din st pnirea concret a bunului). Folosin a (jus utendi i jus fruendi) cuprinde att utilizarea bunului, ct i culegerea fructelor acestuia. Dispozi ia (jus abutendi), are dou elemente: dispozi ia material asupra bunului (n cazul bunurilor corporale (care exprim posibilitatea de a modifica forma lucrului, a transforma, distruge sau consuma substan a acestuia) i dispozi ia juridic (ce exprim posibilitatea nstr in rii n tot sau n parte a dreptului de proprietate).

[modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat

Dreptul de proprietate privat este un drept absolut, exclusiv i perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut pentru c titularul s u are libertatea oric rei ac iuni sau inac iuni n leg tur cu bunul s u. Caracterul exclusiv cuprinde dou idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului s u i excluderea ter ilor, inclusiv a autorit ilor publice, de la exercitarea prerogativelor propriet ii. n fine, dreptul de proprietate este perpetuu, n sensul c el dureaz atta vreme ct exist i bunul care face obiectul dreptului; n plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz i nu poate fi pierdut prin interven ia prescrip iei extinctive.

[modificare] Limitele exercit rii dreptului de proprietate privat

Limitele exercit rii dreptului de proprietate pot fi materiale sau juridice. Limitele materiale, n cazul bunurilor corporale, constau n limitele fizice ale bunului. n cazul terenurilor, de pild , proprietarul i poate exercita atributele dreptului s u pe toat suprafa a terenului, inclusiv deasupra acestuia (pn la limita inferioar a spa iului aerian, care este obiect al dreptului de proprietate public ), i n subsol, cu men iunile c , potrivit Constitu iei, bog iile subsolului fac obiectul exclusiv al propriet ii publice i c subsolul poate fi utilizat pentru efectuarea de lucr ri de interes general, sub condi ia ns a desp gubirii proprietarului. Limitele juridice se stabilesc fie prin lege, fie de c tre o instan judec toreasc , fie de c tre proprietar, printr-un act juridic ncheiat de acesta. Ele sunt o modalitate de limitare a exerci iului absolut al dreptului de proprietate ntr-un mod care s concilieze interesul particular al proprietarului cu cel general sau cu interesele altor particulari. Exemple de astfel de limit ri juridice (care sunt de regul prezentate sub forma dreptului de servitute sunt: obliga ia de ngr dire a caselor, cur ilor i gr dinilor, obliga ia de a respecta o

distan minim fa de proprietatea vecin n cazul realiz rii de planta ii sau construc ii, dreptul de trecere pe proprietate vecin n cazul lipsei unui drum de acces la drumul public etc. Alte limit ri juridice aduse exerci iului dreptului de proprietate sunt reglement rile care in de disciplina n construc ii, regimul terenurilor forestiere i agricole, posibilitatea aplic rii, n anumite condi ii a unor m suri de rechizi ie, expropriere sau confiscare a bunurilor etc.

[modificare] Dezmembr mintele dreptului de proprietate privat

Dezmembr mintele dreptului de proprietate sunt acele drepturi reale de inute asupra unui bun al altei persoane. Ele confer titularului lor numai o parte din atributele dreptului de proprietate, de regul cel al folosin ei bunului. Acestea sunt dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abita ie, dreptul de servitute i dreptul de superficie.

[modificare] Dreptul de proprietate public

[modificare] No iune
Dreptul de proprietate public este dreptul real principal, inalienabil, insesizabil, imprescriptibil, care confer atributele de posesie, folosin i dispozi ie asupra unui bun, care, prin natura sa sau prin declara ie a legii, este de uz sau de utilitate public , atribute care pot fi exercitate n mod absolut, exclusiv i perpetuu, cu respectarea limitelor materiale i a limitelor juridice [2]. Titularul dreptului de proprietatea public poate fi statul sau o unitate administrativ-teritorial . Bunurile de uz public sunt bunurile la a c ror utilizare au acces to i membrii comunit ii, indiferent de momentul sau durata acestei utiliz ri. Exemple de astfel de bunuri sunt: drumurile na ionale sau locale (n cadrul unor suprafe e mai mari de teren care sunt obiect al propriet ii private pot exista ns i drumuri private), bibliotecile publice na ionale sau locale etc. Bunurile de interes public sunt bunurile care, de i nu sunt accesibile uzului public, sunt afectate func ion rii serviciilor publice (cl diri ale ministerelor i altor institu ii publice, echipamente i instala ii destinate ap r rii na ionale etc.) sau sunt destinate s realizeze n mod direct un interes na ional sau local (bog iile subsolului, opere de art etc.). Bunurile care fac parte din domeniul public pot fie exploatate n urm toarele modalit
y y y

i:

drept de administrare; drept de concesiune; drept de folosin gratuit asupra bunurilor proprietate public .

[modificare] Caracterele juridice ale dreptului de proprietate public

Dreptul de proprietate public are urm toarele caractere:
y

este un drept inalienabil, n sensul c nu poate fi nstr inat;

y y

este un drept insesizabil, neputnd fi obiect al procedurilor de executare silit ; este un drept imprescriptibil, n sensul c bunurile care fac obiect al propriet ii publice nu pot fi dobndite de ter e p r i prin uzucapiune (prescrip ie achizitiv ).

Definitia Imobilului
Una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar, situate pe teritoriul unei unit?ti administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinta, identificat printr-un numar cadastral unic. DREPTUL DE PROPRIETATE
I.Scurte precizari teoretice 1.Notiune. Definitia legala.ntre termenii de "proprietate" si "drept de proprietate" nu exista ntotdeauna o sinonimie perfecta, deoarece notiunea de proprietate este susceptibila de mai multe ntelesuri, n functie de perspectiva - economica sau juridica din care este abordata : -"proprietatea", n limbajul obisnuit ,desemneaza att dreptul de proprietate , ct si obiectul acestui drept;(1)

-"proprietatea", din perspectiva socio-economica este o relatie economica de nsusire a unor bunuri, adica o realitate socio-economica;(2)
-"proprietatea" intereseaza dreptul civil din momentul n care a devenit o realitate juridica, respectiv un raport juridic, prin interventia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socio-economica(a proprietatii) ncadrata de norma juridica devine realitatea juridica(a proprietatii), adica dreptul de proprietate;(3) Daca ar fi sa transpunem afirmatia (1) n planul stiintei dreptului ar rezulta ca "proprietatea"- din punct de vedere tehnico-juridic desemneaza obiectul dreptului subiectiv real de proprietate;Codul civil defineste nsa proprietatea n art.480 prin raportare la dreptul subiectiv , de unde rezulta ca cele doua notiuni sunt , daca nu sinonime, corespondente: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru n mod exclusiv si absolut, nsa n limitele determinate de lege."

2.Definitia doctrinara. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv, care da expresia aproprierii unui bun, drept care permite titularului sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de acel lucru, n putere proprie si in interes propriu, n cadrul si cu respectarea legislatiei existente. 3.Reglementarea dreptului de proprietate. 3.1.Constitutia Romaniei consacra dreptului de proprietate un sediu general -art.135 intitulat"Proprietatea "din titlul "Economia si finantele publice " -si un sediu special pentru dreptul de proprietate privata- art.44, intitulat"Dreptul de proprietate privata ,capitolul "Drepturile si libertatile fundamentale :." Principiile constitutionale n aceasta materie sunt urmatoarele: -proprietatea este publica si privata (art.135 alin.1);

-proprietatea privata este inviolabila n conditiile legii organice, garantata si ocrotita n mod egal de lege ,indiferent de titular (art.135 alin.5 si art.44 alin.2) ; -dreptul de proprietate privata asupra terenurilor poate fi dobndit de cetatenii straini si apatrizi numai n urmatoarele conditii : aderarea la Uniunea Europeana, tratatele internationale la care Romania este parte, reciprocitatea, conform legii organice , mostenirea legala (art.44 alin. 2 teza a II-a); -exproprierea pentru o cauza de utilitate publica este conditionata de o dreapta si prealabila despagubire iar nationalizarile sau orice alte masuri de trecere n proprietatea publica a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin.3 si alin.4 , art.44); -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.44 alin.7); - proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege iar bunurile proprietate publica sunt inalienabile ( alin.2 si alin.4, art.135). 3.2. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.18/1991( M.Of.nr.1/ 05.o1.1998), Legea nr.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.Of.nr.373, Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica(M.Of), Legea nr.112/1995 privind reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului( M.Of.nr ), Legea nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.Of.nr.61/26.03.1996),Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor ( M.Of. nr.60/26.03.1998),Legea nr.114/1996 a locuintei(M.Of. nr.254.21.10.1996,modificata si completata prin O.G.nr.85/2001privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, n M.Of. nr.544/1.09.2001), Legea nr.213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia ( M.Of. nr.448/24.11.1998), Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate n mod abuziv (M.Of. nr.75/14.01.2001 s.a. 3.3.Dreptul de proprietate este reglementat n tratate internationale la care Romania a aderat : "Declaratia universala a drepturilor omului" n art.17 prevede ca "orice persoana , privita ca subiect unic sau asociat n colectivitati, are dreptul la proprietate.Nimeni nu poate fi privat n mod arbitrar de proprietatea sa"; Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ( intrata n vigoare n 1953 n Comunitatea europeana si n tara noastra n 1994), prevede n Protocolul aditional nr.1, art.1 alin.1 ca orice persoana fizica sau juridica are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect pentru cauza de utilitate publica si n conditiile prevzute de lege si de principiile generale de drept international. Spre deosebire de Conventia europeana a drepturilor omului care este o conventie ntre statele semnatare si are forta juridica obligatorie pentru acestea, Declaratia universala a drepturilor omului este o rezolutie adoptata de Adunarea generala a Organizatiei Natiunilor Unite , nefiind deci, un izvor de drept de sine statator; Declaratia este considerata "modelul si sursa da inspiratie pentru sutele de instrumente ce alcatuiesc n prezent edificiul juridic al protectiei fiintei umane.(I.Closca,I.Suceava)" Se constata nsa tendinta de evolutie n sensul recunoasterii valorii juridice a Declaratiei. 4.Structura dreptului de proprietate.Ca orice raport juridic civil,n structura dreptului de proprietate vom retine urmatoarele elemente: subiecte, continut, obiect.

4.1.-Subiectul activ este titularul dreptului- persoana fizica sau juridica, de drept public sau privat- care exercita prerogativele asupra bunului fara a avea nevoie de concursul altei persoane. -Subiectul pasiv este nederminat - ca n cazul oricarui drept real- , fiind format din totalitatea persoanelor carora le revine obligaaia generala negativa de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului. 4.2.Continutul.Dreptul de proprietate confera titularului - subiectului activ-urmatoarele atribute : - a ) de a folosi bunul - jus utendi-, care implica si posesia.Presupune un contact direct cu bunul. - b) de a culege derivatele bunului -jus fruendi.Derivatele bunului sunt fructele si productele.Fructele sunt derivatele bunului care se obtin n mod periodic, fara consumarea sau alterarea substantei lui.Codul civil distinge n art.483 ntre fructele naturale(ex.: pasunile, prasila animalelor), civile( veniturile bunului: chiriile) si industriale( ex.:recoltele ). - c)de a dispune de bun; distingem ntre : -dispozitia materiala- presupune savrsirea de acte materiale asupra bunului si --dispozitia juridica- presupune ncheierea de acte juridice de dispozitie cu privire la bun. Subiectul pasiv nedeterminat are obligatia negativa generala de a nu face. 4.3.Obiectul derivat al dreptului de proprietate l constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale. 5.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt urmatoarele : 5.1.-dreptul de proprietate este un drept absolut, nsa nu absolut n sine; caracteristica dreptului de a fi "absolut" este interpretata dintr-un ntreit punct de vedere : - tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale, ntruct confera titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau; - istoric : Revolutia franceza a abolit regimul feudal al proprietatii- mpartit n domenium eminens si domenium utile; codul civil proclama ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util , despartit de domeniul eminent;

- politic : Codul civil ,conform ideologiei liberale individualiste , a consacrat principiul potrivit caruia proprietarul nu poate fi restrictionat n ceea ce priveste exercitiul dreptului sau; 5.2.- dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este ndreptatit sa exercite singur, fara interventia altei persoane, prerogativele dreptului sau ; 5.3.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durata limitata n timp, depinznd de existenta materiala a bunului care formeaza obiectul sau;dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, cu urmatoarele consecinte : - este imprescriptibil extinctiv, actiunea in revendicare poate fi introdusa oricnd; - este nsa, prescriptibil achizitiv, uzucaparea dreptului de catre o terta persoana paraliznd actiunea n revendicare ;

6.Clasificari ale dreptului de proprietate.Exista mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1[1] , dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept; - din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati; - din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului, distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica.

Capitolul 1 Tipuri de lucr ri n conformitate cu prevederile art.3 din Legea nr. 50/1991
1

a) lucr ri de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destina ie sau de reparare a construc iilor de orice fel, precum i a instala iilor aferente acestora, cu excep ia celor prev zute la art. 11 din Legea nr. 50/1991; b) lucr ri de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum i orice alte lucr ri, indiferent de valoarea lor, care urmeaz s fie efectuate la construc ii reprezentnd monumente istorice, stabilite potrivit legii; c) lucr ri de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare i reabilitare privind c ile de comunica ie de orice fel, drumurile forestiere, lucr rile de art , re elele i dot rile tehnico edilitare, lucr rile hidrotehnice, amenaj rile de alibii, lucr rile de imbun t iri funciare, lucr rile de instala ii de infrastructur , lucr rile pentru noi capacit i de producere, transport, distribu ie a energiei electrice i/sau termice, precum i de reabilitare i retehnologizare a celor existente; d) mprejmuiri i mobilier urban, amenaj ri de spa ii verzi, parcuri, pie e i alte lucr ri de amenajare a spa iilor publice; e) lucr ri de foraje i excav ri necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice i a prospec iunilor geologice, proiectarea i deschiderea exploat rilor de cariere i balastiere, a sondelor de gaze i petrol, precum i a altor exploat ri de suprafa sau subterane; f) lucr ri, amenaj ri i construc ii cu caracter provizoriu, necesare n vederea organiz rii execut rii lucr rilor, n condi iile prev zute la art. 7 alin. (1 ) din Legea nr. 50/1991; g) organizarea de tabere de corturi, c su e sau rulote; h) lucr ri de construc ii cu caracter provizoriu, chio curi, tonete, cabine, spa ii de expunere situate pe c ile i spa iile publice, corpuri i panouri de afi aj, firme i reclame, precum i anexele gospod re ti ale exploata iilor agricole situate n extravilan; i) cimitire noi i extinderi; j) lucr ri de desfiin are a construc iilor de la lit. a
1