Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
1Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

Ratings: (0)|Views: 293|Likes:
Published by Francesca Tudor

More info:

Published by: Francesca Tudor on Feb 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/19/2012

pdf

text

original

 
 Departamentul Securitii Statului a fost denumirea oficial a serviciului de informaii din România din perioadacomunist, desemnat colocvial cu denumirea de Securitatea.
Istoric 
Securitatea a fost, oficial, înfiinat prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii AdunriNaionale a RPR. Iniial, a purtat numele de Direcia General a Securitii Poporului (DGSP). În realitate,Securitatea a început s acioneze dup 23 august 1944, când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltratmasiv de comuniti. Securitatea a fost creat de SMERc, o divizie a NKVD, având ca misiune înlocuireaserviciilor secrete din rile ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic. Unitatea SMERc din România,numit Brigada Mobil, a fost condus, pân în 1948, de colonelul NKVD Boris Grünberg, care folosea, înRomânia, numele Alexandru Nicolski.Primul director al Securitii a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie, poreclit Pantiua (nume real: PanteleimonBodnarenko). ceful Securitii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Minitri, fiind secondat de 2directori adjunci cu rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru Nicolski i gen-mr. Vladimir Mazuru(nume real: Wladimir Mazurow). Toi cei 3 erau ofieri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD.DGSP a înlocuit Direcia General a Poliiei de Siguran. Conform Decretului 221, Securitatea avea rolulde "a apra cuceririle democratice i de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotrivauneltirilor dumanilor interni i externi". De asemenea, organele de securitate erau "singurele abilitate ainstrumenta infraciunile ce primejduiesc regimul democratic i securitatea poporului". Prin Decretul nr.50 din 30 martie 1951, DGSP i-a schimbat numele în Direcia General a Securitii Statului, iar prinDecretul 264 din aprilie 1951, SSI (Serviciul Special de Informaii) a intrat în compunerea DGSS.Dup moartea lui Stalin, în martie 1953, a urmat o perioad de relativ liberalizare în interiorul lagruluicomunist. Totui Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist convins, a iniiat o campanie de epurri dupmodel stalinist, în urma creia i-a eliminat potenialii dumani din interiorul partidului. Securitatea, subcomanda lui Alexandru Drghici, a avut un rol important de jucat în aceast campanie. În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofieri, 4.108 sergeni reangajai,1.416 angajai civil i 46.028 militari în termen, adic 57.185 persoane.Nici Securitatea nu a scpat de epurri, în perioada 1960-1965, fiind înlturai muli ofieri impui de laMoscova, care ar fi putut s amenine autoritatea lui Dej. Securitatea a fcut parte din Gardapreedintelui Ceauescu pân în 1989 când acesta a fost împucat. Dup aceea Securitatea a maifuncionat pentru aproximativ 2 ani dup care i-a schimbat denumirea în SRI.Dup moartea lui Dej, venirea lui Nicolae Ceauescu în fruntea PCR a marcat o nou reorganizare aSecuritii. Astfel, din 22 iulie 1967, în urma Decretului nr. 710, a fost înfiinat Departamentul SecuritiiStatului (DSS), condus de Consiliul Securitii Statului (CSS), având în frunte un preedinte cu rang deministru. La 4 aprilie 1968, Consiliul Securitii Statului devine organ independent de Ministerul deInterne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, s reintre în cadrul Ministerului de Interne. DepartamentulSecuritii Statului a fost reorganizat având ase direcii principale (informaii interne, contrainformaiieconomice, contraspionaj, contrainformaii militare, securitate i gard i cercetri penale). Aceasta afost forma sub care a funcionat Securitatea pân la cderea regimului comunist, în decembrie 1989.Ultimul ef al Securitii a fost Iulian Vlad. În 30 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvrii Naionale ahotrât desfiinarea Departamentului Securitii Statului.
 
 Organizare
Direcia de Investigaii avea ageni i informatori la fiecare nivel al structurilor de partid si guvern,precum i în societate pentru a raporta orice activiti sau opinii împotriva regimului. Realiza percheziiiilegale în instituii i locuine, arestând oponenii regimului lui Ceauescu. Agenii foloseau frecvent forapentru a obliga dizidenii s-i denune compatrioii i activitile lor. Potrivit unor importani dizideni,datorit influenei Securitii asupra unor judectori sau procurori, nici un oponent nu a fost achitatvreodat de vreun tribunal. Direcia de Investigaii lucra în colaborare cu Direcia de Supraveghere iDirecia pentru Cenzura Corespondenei. Ultima s-a ocupat, printre altele, cu supraveghereacorespondenei dizidenilor i etnicilor unguri din Transilvania. Pentru aceasta, agenii au adunat mostrede scris de la populaie i a monitorizat înregistrarea oficial a tuturor mainilor de scris i copiatoarelorde ctre miliie.Direcia General de Tehnic Operativ (DGTO) era un serviciu important pentru activitile Securitii. Afost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 i avea rolul de a monitoriza toate mijloacele decomunicare electronice i telecomunicaiile din ar. DGTO intercepta toate telefoanele, telegramele saufaxurile venind din sau spre strintate. Agenii DGTO puneau microfoane în cldiri publice i locuineprivate pentru a supraveghea discuiile dintre ceteni.Direcia de Contraspionaj se ocupa cu supravegherea strinilor (în special împotriva cetenilorsovietici) pentru a monitoriza sau împiedica contactele lor cu români. Impunea o serie de restriciipentru a opri întâlnirile dintre strini i oamenii de rând, pentru a-i împiedica pe acetia din urm sajung în ambasade strine i pentru a nu cere azil politic. Oamenii trebuiau s anune orice contact cuvreun strin la Securitate în termen de 24 de ore.Direcia a IV-a avea atribuii similare cu cele ale Direciei de Contraspionaj, numai c avea atribuii lanivelul forelor armate. Principala sa misiune era aceea de a identifica i neutraliza spionajul sovietic.Direcia a V-a asigura protecia demnitarilor.Direcia de Securitate Intern, având peste 1000 de ageni, se ocupa cu eliminarea oponenilor dininteriorul PCR, din Consiliul de Minitri i din Securitate. Aceast direcie reprezenta o Securitate îninteriorul Securitii, având propriile structuri de supraveghere, cenzur a corespondenei imonitorizare a telecomunicaiilor.La nivelul anului 1989, Departamentul Securitii Statului din cadrul Ministerului de Interne, aveaurmtoarea organizare:Direcia I - Informaii InterneDirecia a-II-a - Contraspionaj EconomicDirecia a-III-a - ContrainformaiiDirecia a-IV-a - Contraspionaj militarDirecia a-V-a - Securitate i GardDirecia a-VI-a - Anchete PenaleOpt uniti speciale:Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.)Unitatea Special F - FilajServiciul de Protejare a Secretelor de StatServiciul Independent pentru Comer ExteriorCentrul de Informatic i DocumentareServiciul D - DezinformareServiciul Independent Secretariat-JuridicServiciul Independent Învmânt-Mobilizare.
 
Fost sediu al securitii, ocldire nou a renscut dinruinele revoluiei
 
DOCUMENTELE SECURITII I CERCETAREA ISTORICSorin D. Ivnescu
Regimul comunist a însemnat, dincolo de lupta de clas, controlul tuturor domeniilor de activitate,crearea unor mecanisme destinate s produc atitudini docile i s garanteze c nemulumireacetenilor nu se va putea transforma într-o opoziie organizat.La data de 30 august 1948 s-a publicat în "Monitorul Oficial" textul Decretului nr. 221, privind înfiinareai organizarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a Direciunii Generale a Securitii Poporului(DGSP).Iniial, s-a pornit de la personalul i structura Direciei Generale a Siguranei Statului, pentru ca, în scurttimp, conducerea impus de NKVD. (Alexandru Nicolschi, Gheorghe Pintilie i Vladimir Mazuru) s treacla reorganizarea i extinderea noii instituii. O jumtate de an mai târziu, prin Decretul nr. 25, din 23ianuarie 1949, este înfiinat Direcia General a Miliiei, iar la 7 februarie 1949 a fost desfiinatJandarmeria, fiind înlocuit cu trupele de securitate. Dei Securitatea a suferit numeroase modificri destructur din 1948 pân în 1989 (reorganizat în 1951, 1952, 1953, 1956, 1963, 1967, 1971, 1972, 1973,1978), toate reorganizrile efectuate au avut în comun urmtorul model funcionalDireciile (ca o component a instituiei centrale) reprezentau liniile muncii de securitate, fiecare avândo structur unic la nivel naional (ex. Direcia I - informaii interne, Direcia a III-a - contrainformaii).Fiecare dintre acestea executa i coordona la nivel naional munca de securitate pe profil, având încoordonare i control serviciile omoloage din toate unitile teritoriale. Unitile centrale eraustructurate în Servicii, în acord cu diversele aspecte particulare ale profilului general de munc al unitii(probleme, obiective).

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->