Barthold Georg Niebuhr

B.G.Niebuhr a devenit lider istoric al Germaniei si al Romei Antice si tata fondator al istoriografiei stiintifice moderne.Prin 1810 Niebuhr a fost sursa de inspiratie germana in patriotismul studentilor de la Universitatea din Berlin.In viziunea istoricilor el este vazut ca un lider de epoca romantica si simbol al spiritului national german care a aparut dupa infringerea de la Jena.Fiind inradacinat in spiritul clasic al epocilor luminilor in presupozitiile sale intelectuale,utilizarea lui de analiza psihologica si accentul pus de el pe ambele fenomene generale si particulare din istorie

 Tn rul Niebuhr in anul 1794 a fost deja realizat ca un savant clasic i care a sdudiat mai multe limbi. Dup studiile de la Universitatea din Kiel a devenit secretar privat la ministrul de finan e danez. Dar, n 1798 el a renun at la aceast numire i a c l torit nMarea Britanie, a petrecut un an la Edinburgh studiat agricultura si fizica. n 1799 sa ntors n Danemarca, unde a intrat n serviciul de stat, n 1800 el sa c s torit i sa stabilit la Copenhaga. In 1804 a devenit director ef al B ncii Na ionale n septembrie 1806 a renuntat acest lucru pentru o programare similara n Prusia. El a sosit n Prusia, n ajunul catastrofei din Jena. A nso it guvernul fugar la Knigsberg, unde aprestat un serviciu considerabil n comisariat .El a fost, de asemenea, pentru o perioad scurt de timp ministru prusac, n rile de Jos,unde a ncercat f r succes pentru a finan a un mprumut,fiind descalificat pentru politic , ea sa dovedit imposibil n rela iile sale cu Hardenberg i al i mini tri, i n 1810 sa retras pentru un timp din via a public , devenind istoriograf regal i profesor laUniversitatea de la Berlin.

El a nceput cursurile sale, cu un curs de istorie a Romei, bazindu-se pe materialele lui Rmische Geschichte. Primele dou volume, bazate pe cursurile sale, au fost publicate n 1812, dar sa atras aten ia mai tirziu din cauza interesului absorb ie a evenimentelor politice. n 1813 aten ia propria lui Niebuhr a fost deviata de la istorie de revolta a poporului german, mpotriva lui Napolen. El a editat pentru o perioad scurt de timp un jurnal patriotic asistatind la lupta de la Bautzen. Din1816 accepta postul de ambasador la Roma, i pe drum acolo, el a descoperit n biblioteca catedrala din Verona Institute de mult pierdute a lui Gaius, ulterior editat de Savigny, pentru care a comunicat descoperirea sub impresia c el au g sit o parte din Ulpian. n timpul ederii sale la Roma, Niebuhr a descoperit i a publicat fragmente din Cicero i Titus Livius. El, de asemenea, ntr-o c l torie acas din Italia,a descifrat ntr-un palimpsest, la m n stirea Sf. Gall fragmente de Merobaudes Flavius, un poet roman din secolul al cincilea. n 1823 el a demisionat i sa stabilit la ambasada sa de la Bonn, n cazul n care restul vie ii lui a fost petrecut, cu excep ia unor vizite la Berlin, ca consilier de stat. El a rescris aici i republicate (1827-1828) primele dou volume din Istoria roman , i a compus un al treilea volum, aducnd narativ pn la sfr itul primului r zboi punic ,un fragment scris n 1831, a fost editat dup moartea sa (1832) de c tre Johannes Classen. El a contribuit de asemenea la editia din august Bekker a istoricilor bizantini, i livrat cursuri de prelegeri despre istoria antic , etnografie, geografie, i, pe Revolu ia Francez . In februarie 1830 casa lui a fost arsa, dar cea mai mare parte a c r ilor sale i manuscrise au fost salvate. Revolu ia din iulie n acela i an a fost o lovitur cumplit pentru el, i a umplut-l cu anticip rile mai sumbre legate de viitorul Europei

n Bonn, Niebuhr a f cut un plan pentru o colec ie complet de istoricii bizantini, care a fostde a prezenta lucr rile lor ntr-o edi ie critic , cu variante, traducerea latin , prefa i note.Pentru a participa au fost implica i n Immanuel Bekker, fra ii i al ii Dindorfy Niebuhr nsu ia f cut acest Corpus Scriptorum Historiae Byzantinae Agatha edi ie (Bonn, 1828), ncolaborare cu I MM. Becker i Klassen, restul a reuniunii de istorici Deksippa, Evpapiya,Patrick Peter, Priscus, Malchus, i Menander (Bonn, 1829). Dup moartea a acestei publica ii Niebuhr a fost continuat de c tre Academia din Berlin.
n Bonn, Niebuhr a f cut un plan pentru o colec ie complet de istoricii bizantini, care a fost de a prezenta lucr rile lor ntr-o edi ie critic , cu variante, traducerea latin , prefa i note. Dup moartea a acestei publica ii Niebuhr a fost continuate de c tre Academia din Berlin.

Niebuhr a fost unul dintre fondatorii revistei stiintifice de renume Rheinisches Muzeu, ncare a pus n anul 1827 un num r mare de articole politico-economice, n care el este un sus in tor fervent al libert ii de pretutindeni, motivele istorice sin unite in cea mai mare parte,n lucrarea Griechische Heroengeschichten, seinemSohn erzhlt.