Poti Muta Muntii Din Loc - 6 Metode Verificate

w w w .nl pmani a.r o "o| muta mun|| d|n |oc!
6 met ode ver i f i cat e de cr etere a |ncreder|| |n s|ne

NLP Mania Simte-te liber sa daruiesti mai departe aceste metode extraordinare! 1
w w w .nl pmani a.r o "o| muta mun|| d|n |oc! 6 met ode ver i f i cat e de cr etere a |ncreder|| |n s|ne
CUPRINS
Par t ea I
Int r oducer e .............................................................................................pg. 3
De ce am al es dezvol t ar ea i ncr eder i i i n si ne ............................................pg. 5
Cat eva l ect i i pe car e am f ost nevoi t sa l e i nvat r api d ...............................pg. 7
Un mi c r ezumat al pr ogr amul de dezvol t ar e a i ncr eder i i i n si ne ..............pg. 8
Par t ea II
Cel e sase met ode de dezvol t ar e a i ncr eder i i i n si ne .................................pg. 9
Cum sa t r eci de l a nei ncr eder e l a i ncr eder e i n si ne .................................pg.13
Cum sa i dent i f i ci convi nger i l e negat i ve si pozi t i ve pe car e l e ai ...............pg. 15
Par t ea III
Cum ampl i f i ci o convi nger e pozi t i va (met oda 1) .......................................pg.18
Pr egat est e-t e pent r u succes pr i n ancor ar ea i ncr eder i i (met oda 2) ............pg.19
Cum sa pr i mest i mai mul t a put er e de l a subconst i ent ul t au (met oda 3)....pg.20
Fol osest e aut osugest i a pent r u dezvol t ar ea i ncr eder i i i n si ne(met oda 4)...pg.21
Test eaza i ncr eder ea i n si ne pr i n comuni car e(met oda 5) ...........................pg.24
Tr ansa hi pnot i ca usoar a pent r u cr est er ea i ncr eder i i i n si ne(met oda 6).....pg.27
Est i l a un i nceput de dr um, nu l a f i nal ......................................................pg.32
Bonus sur pr i za Act i veaza-t i put er ea i nt er i oar a si mpl u si r api d................pg.34
PO|I MU1A MUN|II DIN LOC !
PARTEA I
INTRODUCERE
Bi ne ai veni t pe NLP M ani a!
Pent r u o scur t a pr ezent ar e a pr oiect ului NLP M ania i t i
r ecomand sa accesezi sect i unea Despr e noi a si t e-ului .
Cl i k ai ci pent r u det al ii .
Pachet ul pe car e t ocmai l -ai pr i mi t odat a cu inscr ier ea la
newslet t er const a i nt r -un mat er ial PDF car e cont ine expli cat i i le
de baza de car e ai nevoie pent r u a r ezol va odat a pent r u
t ot deauna ne-incr eder ea in t i ne.
Ui t e ce pot i sa schi mbi odat a cu ci t ir ea mat er ialul ui ur mat or :
- In pr i mul r and at i t udi nea t a se va schi mba de la ghi ocel
l a r egel e j ungl ei .
- In al doi -lea r and gandi r ea pozi t i va va f i sub cont r ol ul
mi nt i i t ale. Pot i sa schi mbi gandur i le de i nsucces cu
gandur i i n car e est i i nvi ngat or i n mai put in de o
sapt amana de exer cit i i pe car e o sa le f ac i mpr euna cu
t i ne i n mp3-ur i le pe car e le-ai pr i mi t .
Ce est e i n cr ed er ea
i n si n e?
I ncr eder ea in sine
est e senzat ia
int er ioar a de put er e
pent r u indeplinir ea
pr opr iilor dor int e.
I nseamna sa
ai i n cr ed er e i n
cap aci t at ea t a d e a
g an di , de a i n v at a,
de a al eg e, de a l u a
d eci zi i , de a t e
ad ap t a l a
sch i mb ar i
Si inseamna sa st i i
ca mer i t i sa f i i
i mpl i n i t .
- In al t r ei-lea r and vei l ua deci zi i l e mul t mai r api d si mai
hot ar at - par ca t e-ai schi mbat din Donal d Duck in Agent ul
007.
Toat e acest ea au un si ngur scop: t u vei deveni i r ezist i bi l din
punct de veder e al per sonal i t at i i .
Ce i nseamna ast a?
Iubi t a/ iubi t ul o sa simt a ca est i di f er i t pent r u ca est i mul t mai
st apan pe t i ne si iei deci zi i le mul t mai r apid si vei f i t i pul de om
car e st ie ce vr ea .
Schi mbar ea de 180 de gr ade pe car e t i -o pr opun o sa apar a
dupa mi ni m una doua sapt amani de la inceput ul exer ci t i i lor . In
t ot acest t i mp ai posi bi l i t at ea sa iei legat ur a cu mine pent r u
or i ce int r ebar i si or i ce nedumer ir i ai la adr esa:
cont act @nlpmania.r o
Fi si er ele pe car e le-ai descar cat cont in exer ci t i i le pr opr i u-zise
pent r u a ampli f i ca incr eder ea in si ne.
O sa i t i expl i c pe par cur s cum sa f ol osest i si acele f i sier e.
Dupa ce t r eci pr in t oat e exer ci t i ile pe car e t i le pr opun vei
obser va singur si vor obser va si cei din j ur ul t au ca o sa ai o al t a
at i t udi ne. Vei f i mul t mai r el axat , mai i ncr ezat or si mai spont an,
adi ca exact ceea ce i si dor esc oameni i sa vada la t i ne.
Toat a lumea zi ce ca ar e i ncr eder e i n si ne si t oat a lumea lauda
aceast a cal i t at e.
Af l a cat est i d e
i n f l u en t abi l !
Not eaza f iecar e
r aspuns cu not e de la
1 la 5. Pune 1 pent r u
nicidat a si pune 5
pent r u int ot deauna .
1. Cand ma imbr ac,
t in seama de
pr ognoza met eo.
2. Cand nu vr eau sa
fumez, dar mi se
of eer a o t igar a,
accept .
3. Cand nu sunt in
for ma si cineva imi
zice ca ar at r au. . . ma
depr im si mai mult .
4. Sunt la o
pet r ecer e si cineva
imi of er a o baut ur a
alcoolica. Accept
chiar daca nu imi
dor esc sa beau
at unci.
5. M- am t uns la fel
ca dat a t r ecut a
pent r u ca mult a lume
mi- a spus ca le place
cum imi st a.
6. Cand par t ener ul
vr ea sa mear ga la un
film si eu nu vr eau,
ma r ezgandesc
r epede.
Insa put ini sunt di spusi sa f aca ceva ca sa o ampli f i ce. Ni ciodat a
i ncr eder ea in sine nu e deaj uns. Fie ca ai dej a aceast a cal i t at e f ie
ca dor est i sa o amplif i ci - met odele pe car e t i le pr opun eu sunt
at at de pr act i ce incat r ezul t at ele apar i mediat .
DE CE AM ALES DEZVOLTAREA INCREDERII IN SINE
Inai nt e de a incepe, vr eau sa i t i povest esc cum de m-am hot ar at
sa f ac acest pachet de dezvol t ar e per sonala. Ni mi c nu e mai
mot i vant decat o exper ient a per sonala.
E suf i cient sa ma gandesc la mine si sa i mi dau seama cat de mul t
m-a int ar ziat i n dezvol t ar ea mea, f apt ul ca mul t i ani nu am avut
dest ula incr eder e ca pot sa r eusesc or i ce i mi pr opun. Acum imi
vi ne sa r ad cand ma gandesc la cat de aiur ea gandeam pe at unci .
Er a o per i oada cand er am convi ns ca nu r eusesc sa vor besc i n
publ i c de t eama de a nu gr esi , sau ca nu r euseam sa am o
r el at i e asa cum vr oi am de t eama de a nu f i r espi ns.
Imi amint esc ca in li ceu er am inchi s in mi ne si i i invi diam pe
col egi i mei car e er au t ot t i mpul ext r over t i t i si par ca st iau in
f iecar e moment ce t r ebuie sa spuna. Ei aveau t upeul sa se ia de
pr of esor i eu deabia aveam cur aj ul sa copi ez la t est e. Ei er au t ot
t i mpul cu cat e o al t a f at a in br at e eu er am t ot t i mpul cu acceasi
f at a in mi nt e.
Er am convi ns ca acele cali t at i car e ei le aveau eu nu le-am pr imi t
l a nast er e si ni ci nu o sa le am vr eodat a.
7. Cand cineva imi
spune ca ar t r ebui
sa mai slabesc, t in
cont de ast a cand
mananc.
8. Daca un pr iet en
insist a, r eusest e sa
ma det er mine sa
fac ce spune el.
9. Pot sa f iu usor
convins/ convinsa sa
fac dr agost e chiar
daca nu imi dor esc.
10. Chiar daca nu
imi e f oame,
mananc daca cineva
insist a.
Rezult at e:
Aduna not ele t ale.
Daca ai int r e 10 si
20 de punct e est i o
per soana foar t e
independent a.
30 de punct e est i o
per soana car e ar e
un gr ad mediu de
r ezist ent a la
inf luent ele celor lalt i.
50 de punct e est i
foar t e inf luent abil si
ar t r ebui sa iei
decizii pr opr ii cat
mai des si sa t e t ii
de ele.
Pana i nt r -o zi cand m-am pr ins ca t oat e acest e convinger i sunt
pr inse in ur mat oar ea schema:
Exper ient e negat i ve -> Convinger i negat i ve -> Imagine f alsa despr e lume
O t eama pe car e o aveam pe at unci er a ca nu cunost eam
suf i ci ent a i nf or mat i e despr e ni mi c. Asa ca daca spuneam ceva
gr esi t er am si gur ca ci neva ma va cor ect a si ma f ac de r as. Dupa
ce am pat i t ast a de cat eva or i mi -am f or mat convi nger ea ca mai
bine e sa t ac, ca si asa habar nu am ce vor besc. Imaginea f alsa
despr e lume i mi spunea ca t oat a lumea ar e ceva cu mi ne pe
buna dr ept at e din moment ce nu ma pr icep la ni mi c.
Experienta negativa -> Convingeri negative - > Imagine
falsa despre lume
(greselile pe care le faceam (e mai bine sa tac pentru (Lumea
si umilinta din partea celorlalti) ca si asa nu stiu nimic) are ceva
impotriva
mea)
Imi dau seama cat de i n spat e am lasat acest e convinger i si imi
vi ne acum sa sar i n sus de bucur ie. Par ca r evad un f i l m alb-negr u
f oar t e vechi , in car e eu er am per sonaj ul acela de car e t oat a
l umea r adea si ni meni nu dadea doi bani pe el .
Toat e ast ea au di spar ut at unci cand am i nvat at o lect ie si mpla pe
car e t i -o spun si t ie:
SCHI MBAREA SE PETRECE NUMAI I N PREZENT.
NU LASA PREZENTUL SA TREACA PE LANGA
TI NE.
Acum est e moment ul in car e se pet r ece schi mbar ea. Ni ci odat a
schi mbar ea nu se pet r ece i n vi i t or . Numai in pr ezent .
O buna pr oba a
incr eder ii in sine
apar e in r elat ia de
cuplu.
Gelozia ar at a ca nu
ai incr eder e I N TI NE,
nu in par t ener .
At unci cand it i cr est i
incr eder ea in t ine, o
sa it i cr easca
aut omat si
incr eder ea in
celalalt .
Daca ai incr eder e in
t ine, nu it i pasa
unde mer ge si cu
cine vor best e
par t ener ul. Tu est i
cel mai bun si cel
mai t ar e. . .
Chiar daca t e- ar
par asii nu ar f i nici
o pr oblema pent r u
t ine.
Nu pot i avea
incr eder e in t ine
numai pe plan
pr of esional sau
numai in t er enul de
spor t .
Or i est e pest e t ot
or i nu est e
niciunde.
CATEVA LECTII PE CARE A TREBUIT SA LE INVAT RAPID!
Am caut at met ode, am i nceput sa pr act i c ar t el e mar t iale si a f ost
pr i ma schi mbar e pe car e am f acut -o.
Pr i ma mea l ect i e er a sa invat aut odi sci pl i na. Ast a am i nvat at in 2
ani in car e am t r ai t exper ient e alat ur i de oameni car e cr edeau
i nt r -un cod mor al si er au convi nsi ca pot sa f ie mai buni decat
er au.
A doua lect ie ce a t r ebui t sa o i nvat a f ost gasi r ea model ul ui . A
f ost dest ul de si mplu sa i mi aleg un model pe at unci . Pacat ca er a
mor t de cat eva deceni i. Er a vor ba de Br uce Lee.
A t r eia lect ie pe car e a t r ebui t sa o i nvat a f ost cont r ol ul mi nt i i .
Nu e ni mi c par anor mal la mi j loc ci numai psihologie apli cat a in
f iecar e moment al viet i i. Am r eusi t sa invat met ode de r elaxar e si
de concent r ar e ment ala car e m-au aj ut at sa f iu at at de at ent la ce
vor beam incat mint ea mea avea vr eme sa se gandeasca la f iecar e
cuvant ce ur ma, i naint e sa i l spun. Ast a a f ost un sal t enor m i n
schi mbar ea modului i n car e ma vedeau cei lal t i. Acum aveau
i mpr esia ca sunt un om cal culat car e spune exact ceea ce t r ebuie
i n or i ce moment . Nimeni nu mai r adea de mi ne si ni ci eu nu mai
gr eseam at unci cand expli cam ceva.
A pat r a lect ie a f ost aut o-i r oni a. Pent r u ast a, un pr iet en bun al
meu s-a st r adui t , poat e const ient , poat e inconst ient sa ma invet e
1. Aut odi sci pl i na
2. Gasi r ea unui model
3. Cont r ol ul mi nt i i
4. Aut o-i r oni a
Lipsa de incr eder e
in sine la bar bat i:
E pr ea buna pent r u
mine, nu o sa se
uit e la unu ca mine
Lipsa de incr eder e
in sine la f emei:
Sigur ar e pe alt a
mai fr umoasa decat
mine, nu o sa ma
bag in seama ca sa
ma simt aiur ea mai
t ar ziu
Nu o sa it i vina sa
cr ezi, dar si sexul
opus ar e t ot
aceleasi pr obleme
de incr eder e in sine
pe car e le ai si t u.
Nu st a degeaba,
spune- i ca int elegi
ca se simt e sub
pr esiune si ca ai
r abdar e sa isi
r evina. . . 5 minut e.
sa pot glumi i pe seama pr opr i il or gr esel i. A r eusi t at at de bine
i ncat si acum i mi amint esc cum zi cea ca nu ar e r ost sa t e st r esezi
cand ci neva i t i vede gr eseala pent r u ca acel ci neva e mai at ent
el sa nu gr eseasca si ui t a r epede de or i ce gr eseala de a t a. Tu
cat e zi le t i mint e gr esel i le al t or a? Cat t i mp cr ezi ca t in ei mint e
gr esel i le t ale?
Acest e lect i i au f ost cele car e au i nsemnat ceva nou pent r u
mi ne. Dar dupa o per i oada am vr ut sa pun i nt r -o f or ma t ot ceea
ce am invat at . Am vr ut sa cr eez un si st em de dezvol t ar e al
i ncr eder i i in si ne. Vedeam incr eder ea i n si ne ca nucleul de la
car e por nesc celelal t e schi mbar i ale mele.
UN M IC REZUM AT AL PROGRAM UL DE DEZVOLTARE A
INCREDERII IN SINE
O sa i t i spun pe scur t i n ce const a acest pr ogr am.
Inai nt e de a incepe pr ogr amul nost r u de dezvol t ar e a incr eder i i
i n sine vr eau sa i t i amint esc ca incr eder ea se bazeaza pe o
convi nger e i nt er i oar a.
Daca eu cr ed ca sunt cel mai bun si cel mai t ar e at unci asa o sa
ma compor t si asa o sa ma si mt a si cei lal t i . Daca convi nger ea
ast a nu se bazeaza insa pe ni mi c valor os, in t i mp oameni i o sa
i si dea seama si o sa se i ndepar t eze dar ast a e o al t a povest e.
O sa i t i spun pe scur t cum se f or meaza i ncr eder ea in pr opr i ile
f or t e. Aceast a at i t udine e dat a de modul i n car e par i nt i i t ai au
Parintii cu incredere
de sine foarte
dezvoltata vor creste
copii cu aceeasi
calitate.
Apoi urmeaza ca
importanta, mediul in
care copiii vor invata.
Persoanele care au
reusit sa-si
cladeasca o
incredere de sine
puternica rar cad in
patima viciilor, cum
ar fi alcoolul,
drogurile violenta
sau crima.
Studiile arat c,
din 1975 pn n
prezent, frecven[a
timidit[ii a crescut
de la 40% la 48%.
Timizii, aparent
blnzi i calmi
triesc, de fapt
analizndu-i pr[ile
negative i
preocupndu-se
peste msur de
prerea celorlal[i
despre ei.
r eact i onat at unci cand t u er ai mi c si ai i nceput sa cer cet ezi
l umea, sa mer gi i n pi ci oar e pr in camer a. Daca ei se pani cau
at unci cand t u cadeai si se agi t au sa t e r idi ce si apr oape chemau
medi cul daca puneai l i mba pe ceva de pe j os, at unci st ar ea l or de
pani ca t i s-a t r ansmis si t i e. Cu aceast a st ar e ai cr escut si o ai de
f iecar e dat a in f at a unei si t uat i i mai inconf or t abi le. Incl usi v t i se
t r ansmi t e si in al eger i l e t al e l egat e de cupl u si i ubi r e. Caut i o
per soana car e sa i t i sat isf aca exact st ar i le cu car e t e-ai obisnui t i n
copi lar ie.
Aceast a r epet ar e de-a lungul vi et i i t i -a cr eat o convi nger e.
Bi nei nt eles ca acest a est e un si mplu exempl u, pr ocesul r eal f ii nd
mul t mai complex si mai ampl u.
Dar ui t e ce o sa f acem i n cont inuar e...
PARTEA II
CELE SASE M ETODE DE DEZVOLTARE A INCREDERII IN SINE
M et oda 1
In pr i mul r and vom af la ce convinger i ai t u si apoi o sa t e invat
cum pot i sa i t i ampli f i ci o convi nger e pozi t i va si sa el i mini una
negat i va pe car e o ai.
Convi nger i le negat i ve sunt ca f r ana de mana la masina. Daca ai o
convi nger e negat i va e ca si cum ai vr ea sa aj ungi la dest i nat i e cu
f r ana de mana pusa. Te va t r age t ot t i mpul inapoi.
Insa o convi nger e pozi t i va t e va i mpinge de la spat e si t e va aj ut a
sa i t i at ingi obiect i vul . Ui t e o convi nger e pozi t i va ca exemplu
ur mat or Tot ceea ce mi se int ampla est e o lect ie di n car e pot sa
Principiul
teatrului:
Daca vrei sa ai
un anumit
comportament,
prefa-te ca deja ai
acel
comportament!
La fel e si cu
emotiile...
Cum
functioneaza?
Ai nevoie sa te
obisnuiesti cu
atitudinea dorita,
apoi sa iti accepti
noua atitudine,
apoi sa iti placa
noua persoana
care ai devenit.
Pentru asta ai
nevoie sa te joci
si sa te prefaci ca
ai deja o atitudine
pe care o doresti.
i nvat mai mul t aceast a convinger e t e impi nge de la spat e sa
nu abandonezi at unci cand int alnest i pr obleme si i t i da
capaci t at ea de a caut a sol ut i i .
Insa ui t e ce f ace o convi nger e negat i va ca ur mat oar ea Un lucr u
r au nu vi ne ni ci odat a singur aceast a convinger e t e t r age
i napoi , i t i pui singur piedi ca si t e sabot ezi. Apr oape ca t e
pr egat est i pent r u esec i n loc sa t e pr egat est i pent r u succes.
M et oda 2
Dupa ce vom lucr a pent r u a i mbunat at i i convi nger i le t ale o sa
t r ecem sa ancor am st ar ea emot ionala de incr eder e in t ine.
Ancor a est e o condi t i onar e ment ala. It i amint est i cum f acea
Pavl ov cu cainele sau? Ii dadea mancar e si suna din clopot el!
Repet a ast a de cat eva or i pana cand in cr eier ul cainelui se f acea
o legat ur a int r e clopot el si mancar e. Apoi ce se i nt ampla? Daca
suna di n clopot el cai nele sal i va ca si cum ar vedea mancar ea.
Sau un al t exemplu: aplauzele i t i sunt o al t a ancor a. Cand auzi
aplauze t e gandest i aut omat la ceva pozi t i v. Asa de mul t au
i nt r at in mi nt ea noast r a acest e ancor e i ncat daca ele apar ,
poar t a cu si ne si st ar ea legat a aut omat de ele. O sa f ol osi m ast a
i n avant aj ul nost r u i n cat eva moment e!
Asa f unct ioneaza cu or i ce st ar e emot ionala si cu or i ce gand.
Cr eier ul ar e acest obi cei de a incer ca sa supr apuna si t uat i l e, sa
l e asocieze si sa le uni f i ce. O sa pr of i t am de aceast obi cei al
cr eier ului pent r u a ampl i f i ca, la voi nt a, st ar ea de i ncr eder e in
si ne.
M et oda 3
M ai mul t decat at at o sa ne f ol osi m pent r u a dezvol t a incr eder ea
i n sine si de put er ea i mensa ascunsa i n subconst i ent ul t au . St i i
ca t oat e inf or mat i i le se ascund de t i ne i n acest subconst ient ,
Foloseste oglinda
in felul urmator:
- Uita-te la
imaginea ta
si in timp ce
te privesti,
ridica capul
si indreapta
umerii.
Scoate
pieptul in fata
si striga in
mintea ta (nu
te va auzi
nimeni) ca
esti multumit
de tine.
Nu e nevoie sa
iti zici ca esti cel
mai tare si cel
mai destept si
cel mai bogat.
Trebuie sa
ajungi sa fii
multumit de tine
asa cum esti ca
sa le poti avea si
pe celelalte
lucruri.
Fa acest
exercitiu zilnic
si o sa vezi ca o
sa inceapa sa iti
placa de tine,
fara motiv.
t oat e gandur ile i t i vin din acest e adanci mi ale subconst ient ul ui.
Di n pacat e am ui t at sa comuni cam cu acest i mens comput er
ascuns i n cr eier ul nost r u. O sa t e i nvat un exer ci t iu pe car e sa i l
f aci ca sa ampl i f i ci aceast a comuni car e cu emot ii le t ale cele mai
pr of unde. Acest e emot i i pr of unde sunt f oar t e echi l ibr at e. Ele nu
au aj uns sa f ie cont aminat e de obi snuint ele t ale de gandi r e,
de condi t ionar i le si r epet ar i le sociale.
O asemenea emot ie echi l ibr at a ce o gasest i i n st ar e congelat a
i n subconst ient est e aceast a i ncr eder e i n si ne.
Acest exer ci t i u t e va aj ut a sa i t i gasest i in t i ne f or t a int er ioar a si
sa o ai int ot deauna la indemana cand ai nevoi e de ea.
M et oda 4
Inca nu am t er minat t r eaba cu subconst ient ul t au. Spuneam mai
devr eme ca ai nevoie de convi nger i pozi t i ve ca sa pot i avea o
at i t udi ne de incr eder e in t ine si put er e int er ioar a. Aceast a
met oda est e cea car e t e aj ut a sa ai o gandi r e pozi t i va asa cum
ni ci nu ai vi sat . Pent r u ast a t i -am pr egat i t o f or mul a de
aut osugest i e pe car e o pot i ascul t a zi l ni c l a or i ce player de mp3.
Cu cat o r epet i mai mul t cu at at ea se sedi ment eza in
subconst ient si devine o r eal i t at e pent r u t ine devi ne o
convi nger e pozi t i va. Daca i t i r epet i ca est i put er ni c si pl i n de
i ncr eder e i n t ine subconst ient ul t au va accept a si va t r i mi t e
acest mesaj mai depar t e spr e cr eier car e va act iona in aceast a
di r ect ie. Apoi compor t ament ele t ale se vor schi mba. Te vei
compor t a ca or i ce om car e ar e o mar e incr eder e in el si i n
pr opr i i le f or t e.
Ai ci se pot r i vest e de minune ceea ce spunea un maest r u
or ient al despr e dest i n: Cul t i va un gand bun si vei avea un
compor t ament bun. Cul t i va compor t ament ul bun si vei avea un
Cand incepe sa
iti placa de tine
fara nici un
motiv atunci esti
pe drumul cel
bun.
Nu ai cum sa ai
incredere in
cineva de care
nu iti place, pe
care nu il
suporti si ai vrea
sa fie complet
altfel.
Trebuie sa te
apreciezi asa
cum esti iar
increderea in
tine va creste
mai apoi.
Daca nu iti place
de tine ca esti
gras, ca ai
cosuri, ca razi
fara rost...
atunci nu o sa ai
rapid increderea
in tine pe care o
doresti.
Prima data
invata sa iti
placa de tine si
apoi o sa ai
incredere in
tine.
obi cei bun. Cul t i va obi ceiur i bune si vei avea o per sonal i t at e
buna. Cul t i va per sonali t at ea buna si vei obt ine un dest in bun.
M et oda 5
Apoi o sa i t i ar at ce sa f aci ca sa ai un maxi m de incr eder e in
t i ne cand discut i cu cineva sau at unci cand est i in f at a unui gr up
de oameni si t r ebui e sa pr ezint i ceva. Cum t r ebuie sa st ai cu
cor pul ca sa suger ezi i ncr eder e i n t ine, cum sa r espi r i , cum sa it i
t i i br at ele si cum sa vor best i. M ai mul t decat at at , i t i voi spune
si cum sa gandest i in acele moment e pent r u ca in gandur i le t ale
se past r eaza cea mai mar e ener gie car e poat e sa schi mbe sor t ii
de succes ai unei discut i i in f avoar ea t a. Aceast a met oda t i ne nu
at at de ci t i r ea l i mbaj ului cor pul ui cat de f ol osi r ea de cat r e t ine
a unui anume li mbaj al cor pului. Tu est i cel car e i mpr i mi un
anumi t mesaj pr in pozi t i a cor pul ui t au. Cel cu car e vor best i o sa
ci t easca acest mesaj si o sa vezi ca va r eact iona in modul in
car e vr ei t u. E o mi ca manipular e la mi j l oc dar una f oar t e
subt i la. Ideea mea est e sa t e invat nu numai o at i t udine
ment ala de i ncr eder e dar si o pozi t i e f i zi ca a i ncr eder i i i n si ne.
Aceast a pozi t ie mai f ace inca ceva ui mi t or pent r u t i ne. Daca st ai
i n aceea pozi t ie si i nt r eg cor pul t au t r ansmi t e mesaj ul ca ast a
est e pozi t ia t a de incr eder e... cr eier ul o sa zi ca si el ca ai
i ncr eder e in t ine. Apoi va f i suf i cient sa st ai i n aceea pozi t ie si
i ncr eder ea va apar e i nst ant aneu, ca si cum ai apasa pe un
but on. Ti -ai dat seama ca si ast a e un al t f el de ancor a?
M et oda 6
La f i nal , daca dor est i sa par t i ci pi la un exer ci t i u mai deosebit
car e sa i t i ampli f i ce si mai mul t incr eder ea in si ne t e i nvi t sa
i nt r i i n t r ansa hi pnot i ca usoar a. Aceast a met oda i mpl i ca
r elaxar ea si eli mi nar ea gandur i lor si i nducer ea unei st ar i de
i ncr eder e i n si ne di r ect pr in int er mediul sugest i i lor pe car e le
Mintea ta s-a trezit
de dimineata si a
inceput sa sape in
memorie si sa
scoata la iveala
toate momentele in
care ai gresit, in
care s-a ras pe
seama ta, in care ti-
a fost teama ca nu
esti suficient de
bun sau suficient
de destept.
Inca mai crezi ca
mintea ta esti tu?
Trezirea..... !!!
Mintea este un
sclav al tau, scapat
de sub control. Are
nevoie de
disciplina.
Daca ar fii sub
controlul tau nu te-
ai gandi la haine
cand esti la
examen, nu te-ai
gandi la femei cand
esti la biserica, nu
te-ai gandi la
servici cand esti pe
plaja. Dar nu tu esti
cel care are
controlul ci mintea.
Pentru moment !
ascul t i. Se f olosest e i n si t uat ia in car e dor est i sa gr abest i
pr ocesul de dezvol t ar e a incr eder i i in sine. Daca si mt i ca t e ia
somnul in t i mp ce f aci acest exer ci t iu deschi de un pi c ochi i si
cl i pest e apoi por nest e iar de unde ai r amas. M et oda nu ar e
ni ci un ef ect secundar si pot i sa exper i ment ezi emot i i complet
noi pent r u t ine. M ai mul t decat at at , met oda t e f ace sa f i i
aut onom si independent i n dezvol t ar ea t a per sonala. Scopul
est e sa depi nzi cat mai put in de mi ne sau de cei de la car e
i nvet i. Tr ebui e sa i t i f aci pr opr iul dr um si sa mer gi pe acela.
CUM SA TRECI DE LA NEINCREDERE LA INCREDERE IN SINE
At unci cand t u ai o anumit a
convi nger e nu mai st ai sa anal i zezi
l ucr ur i le cum sunt ele i n r eal i t at e.
Daca est i dej a convi ns ca t ie t i se
i nt ampla numai r ele, at unci cand
cade nor ocul pest e t ine, t u t ot r au
o sa vezi i n j ur ul t au. Sau i nver s
daca est i convins ca uni ver sul vine
t ot t i mpul in spr i j i nul cel or car e
i ncear ca si lupt a vei vedea
avant aj e si i n cel e mai mar i
pr obl eme, ceea ce si gur ca t e
pune cu un pas i n f at a cel ui car e
ar e convi nger i negat i ve. Ti -am spus mai devr eme ca acest e
convi nger i ale t ale sunt ni st e opt i uni adi ca int r -un anume
moment i n viat a t u opt ezi ca sa cr ezi i n succes sau sa cr ezi i n
esec. Daca t e-ai l ovi t numai de succes in vi at a, at unci e nor mal
ca sa ai convi nger ea ca or i ce act iune de-a t a va avea succes.
Cat dureaza pana
cand am incredere
in mine?
Pai dureaza exact
atata timp cat iti
aloci tu zilnic ca sa
iti rezolvi definitiv
aceasta problema.
Oricum rezolvarea
nu sta in metoda ci
in cel care aplica
metoda.
Daca tu ai rezultate
cu o metoda asta e
din cauza ca ai
adus in aceea
metoda propria ta
inteligenta, propria
ta vointa si
concentrare
mentala.
O alta metoda
poate nu ti se
potriveste la fel de
bine, dar poate i se
va potrivi altei
persoane.
Totul e un joc de
noroc in care
castiga cel mai
insistent.
Daca t e-ai l ovi t de esec si cr i t i ca at unci t i -ai f or mat convi nger ea
negat i va ca t ot ce f aci e sor t i t esecului.
Acest e convi nger i i t i f i l t r eaza gandir ea spr e exemplu: ai auzi t
oameni car e sa aibe ur mat oar ea convinger e negat i va or i ce f ac
t r ebui e sa f ac de doua or i ca sa r eusesc ? Ei bine, o per soana
car e ar e aceast a convi nger e se sabot eaza de unul singur . Chiar
daca t r ebuie sa f aca o act i une pe car e cu si gur ant a ar put ea
or i cine sa o f aca cor ect din pr i ma incer car e o asemenea
per soana o sa gr eseasca pr i ma dat a si o sa t r ebuiasca sa r epet e
act iunea. Cand zi c act iune ma r ef er la exemple de genul:
examene, i nt er vi u pent r u ser vi ci , r elat i i de cuplu, et c.
Convi nger i l e i t i dau ener gia pent r u a r eal i za ceea ce i t i pr opui .
Daca ai numai convinger i pozi t i ve pot i sa r eusest i mul t mai usor
decat cei car e au convi nger i negat i ve. Eu mi -am f or mat acest e
convi nger i pozi t i ve dar a t r ebui t sa le el i mi n pe cel e negat i ve
din mint ea mea. Inai nt e, cat t i mp aveam convi nger i negat ive,
i mi er a f r i ca si de umbr a mea si nu aveam i ncr eder e in mi ne. Am
i nceput in per i oada f acul t at i i sa el i min din convi nger i le negat i ve
si sa le inl ocuiesc cu unele pozi t i ve. Di f er ent a a f ost ur iasa.
Daca inaint e mer geam l a examen cu st r ess si t eama si din cauza
ast a nu r euseam sa f iu ni ci cr eat i v ni ci sa imi amint esc usor ceea
ce am invat at ca sa nu i t i mai spun de cum pr ezent am or al , ma
pier deam complet . Cand am schi mbat din convinger i chiar
daca nu i nvat am f oar t e bine, aveam incr eder e in mine si calm,
i mi er a deaj uns sa f i u r elaxat si cal m ca sa imi amint esc mul t mai
usor ceea ce invat asem.
Convi nger ea noast r a est e cea car e hot ar ast e cat din pot ent ialul
nost r u ar uncam in lupt a si cat nu. Daca ai o convi nger e negat i va
Napoleon zicea ca
intr-o lupta nu
castiga cel care are
soldati mai multi
sau arme mai
bune... ci cel care
reuseste sa reziste
cu 15 minute mai
mult decat
adversarul sau.
Tu te lupti cu
temerile tale, cu
vocile parintilor
care iti suna in cap
si iti spun ca nu
esti in stare de
nimic
Ai rabdare cu 15
minute mai mult
decat mintea ta
care iti pune piedici
si iti aminteste
zilnic sa crezi exact
ceea ce vrea ea.
Cat de bine ar fii sa
nu iti amintesti
esecurile sau vocile
critice ale
celorlalti?
Ai avea mai multe
sanse atunci cu
increderea?
ast a t e f ace sa f i in apar ar e t ot t i mpul. Iesi la at ac numai daca ai
suf i cient de mul t e convi nger i pozi t i ve.
CUM SA IDENTIFICI CONVINGERILE NEGATIVE SI POZITIVE PE
CARE LE AI
Caut a o f oai e de har t ie si un pi x acum.
Impar t e pagina in doua col oane cu o l i nie t r asa pe mi j loc de sus i n
j os. Acum pe col oana din st anga pune convi nger i le t ale pozi t i ve iar
pe col oana di n dr eapt a scr ie convi nger ile t ale negat i ve.
Convi nger i pozi t i ve
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
Convi nger i negat i ve
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
.................................
...........................
Ia-t i cat t i mp ai nevoi e pent r u aceast a. Nu t e gr abest e ni meni
sa devi i mai bun sau mai put er ni c daca nu t e gr abest i t u singur .
It i r ecomnad sa f aci aceast a li st a acum cat i nf or mat ia est e inca
calda in mint ea t a. Incepe sa scr i i t oat e acele lucr ur i in car e t u
cr ezi si car e t e l i mi t eaza, car e t e f ac sa dai i napoi de la ceva. Si
deasemena scr ie t oat e acele l ucr ur i i n car e cr ezi si car e t e
i mping de la spat e, t e aj ut a.
Gandest e-t e la t ot ceea ce cr ezi t u ca t e st opeaza din a f i
put er ni c si i ncr ezat or . Incepe pe domeni i di f er i t e: gandest e-t e
l a vi at a t a pr of esionala sau scolar a si scr i e t oat e convi nger i le
t ale negat i ve si pozi t i ve. Apoi gandest et e l a r elat ii le cu ceilal t i
oameni si scr ie t oat e convinger i le t ale l egat e de aceast a.
Gandest e-t e apoi la vi sele si obiect i vele t ale pe t er men l ung.
Car e convi nger i ale t ale t e bl ocheaza sa l e at ingi si car e t e
i mpul sioneaza?
Ui t e cat eva convi nger i ale mele car e sa i t i f ol oseasca de
exemplu:
Negat i ve: Cr ed ca e pr ea gr eu sa i ncep ceva de la zer o , Cr ed
ca comodi t at ea e mai i mpor t ant a decat or ice al t ceva
Pozi t i ve: Cr ed ca daca ceva e f oar t e dif i cil pot sa i l r eal i zez dar
dur eaza un pi c mai mul t , Cr ed ca daca cineva a r eusi t un
l ucr u si eu i l r eusesc , Cr ed ca daca am r eusi t sa f ac o dat a
bine ceva o sa f ac cel put i n l a f el de bi ne si in vi i t or , Cr ed ca
ni cidat a ceva r au nu se i nt ampla f ar a sa nu am de i nvat at de
acolo , Cr ed ca nu exi st a pr obl eme f ar a sol ut ie , Cr ed ca in
or i ce r au est e si un bi ne , Cr ed ca daca i mi dor esc ceva cu
adevar at i nt r eg univer sul conspi r a la r eal i zar ea dor i nt el or
mel e , Cr ed ca or ice obst acole as avea sunt suf i ci ent de
i nt el i gent sa l e ocol esc daca nu pot sa l e dist r ug , Cr ed ca
at unci cand ci neva ar e ceva cu mi ne de f apt i si vede pr opr i i le
Fii atent ca dupa ce
o sa iti dezvolti
increderea in tine
nu toata lumea din
jurul tau o sa fie
multumita.
E posibil ca unii sa
fii profitat de pe
urma ta asa cum ai
fost pana acum.
Daca o sa inveti sa
spui NU nu o sa ii
faci prea fericiti pe
toti.
Stiu pe pielea mea
cum a fost
momentul acela.
Imi parea rau ca nu
toti apreciaza
schimbarea mea
dar nu imi pasa
decat de faptul ca
eram independent
emotional.
Daca reusim sa nu
ne mai dorim sa
multumim pe toate
lumea, deja am
facut un mare pas
inainte.
gr esel i acolo, nu i i pasa de ale mele , Cr ed ca gr eseli le mele
sunt ui t at e de lume in ur mat oar ea zi , de aceea nu est e sf ar si t ul
l umi i cand gr esest i , et c.
Obser va t e r og ca acest e convinger i pozi t i ve al e mele conduc
t oat e la ef ect ul de a i mi da incr eder e in pr opr i i le f or t e. Put er ea
i nsumat a a acest or convi nger i ma f ace ca si at unci cand si t uat ia
e disper at a sa gasesc o solut ie si sa nu dau i napoi.
Acest set de convi nger i pozi t i ve nu le-am avut de cand ma st iu.
Am el i mi nat mul t e di n convi nger i l e negat i ve pe car e le aveam
si le-am i nl ocui t cu acest ea pozi t i ve. Am r amas insa cu ceva
convi nger i negat i ve dar incet incet o sa l e el i min si pe acelea.
Or i cum f apt ul ca mul t mai mul t se i ncl i na bal ant a i n di r ect i a
convi nger i l or pozi t i ve f ace ca cel e negat i ve sa nu pr ea aiba
put er e.
E i mpor t ant sa i t i f aci l i st a cu pr opr i i le t ale convi nger i si sa i ncepi
sa le anulezi pe cel e negat i ve. Iar daca cele pozi t i ve nu sunt
suf i cient e t r ebui e sa incepi sa mai adaugi la acest ea.
In cont i nuar e o sa i t i spun o l ist a de convi nger i car e sunt
consider at e ca t e conduc spr e un succes r api d i n ceea ce i t i
pr opui:
1. Tot ul se i nt ampla dint r -un mot i v si cu un scop si ne est e de
f olos.
2. Nu exi st a esec. Exi st a numai r ezul t at e.
3. Or i ce s-ar i nt ampla, i mi asum r aspunder ea.
4. Nu est e necesar sa int eleg t ot ul pent r u a put ea f olosi t ot ul.
Est e i mpor t ant sa f ie ext r asa esent a dint r -o si t uat ie, sa
i nvat am ceea ce t r ebuie si sa nu pier dem t i mpul cu r est ul
5. Oameni i const i t uie mar ea r esur sa
6. A munci inseamna a ma r ecr eea
O metoda de
aplicat cand
adormi:
Gandeste-te ce ai
facut bine si ce ai
gresit in ziua care
tocmai a trecut.
Incepe cu
rememorarea
trezirii tale si
continua sa iti
amintesti toata ziua
prin care ai trecut,
pana seara.
Incearca sa simti
momentele in care
ai fost multumit de
tine. Gandeste-te
ce ai fii putut face
mai bine si ce ai
gresit.
Fii bucuros pentru
ce ai facut bine, dar
nu te critica pentru
greselile tale.
E foarte bine sa
gresesti... inca nu
esti robot.
Cei care ii admiri si
crezi ca nu gresesc
asa ca tine...
gresesc alfel !
Ni meni nu obt ine r ezul t at e f acand ceva ce i l obosest e si
nu-i place
7. Nu pot avea r eusi t e de dur at a f ar a angaj ament
Acest e convinger i au f ost alese pent r u ca f ac par t e di n
convi nger i le a mai mul t or oameni de succes din lume. Ai vazut
ca unele di nt r e ele l e am si eu dar f or mulat e in al t mod. It i
r ecomand sa i t i alegi si t u din aceast a l i st a macar cat eva.
Tr ebuie sa i t i f aci pr opr ia li st a de convi nger i pe car e l e ai apoi sa
t r eci sa i t i f aci l ist a de convinger i pe car e ai vr ea sa l e ai .
Di n acest moment put em i ncepe munca noast r a. Sa modi f i cam
convi nger i le t ale negat i ve si sa cr eem sau sa ampl if i cam pe cele
pozi t i ve.
PARTEA III
CUM AM PLIFICI O CONVINGERE POZITIVA (M ETODA 1)
Exi st a doua cai numai pent r u a modif i ca convi nger i l e. O sa t i l e
spun pe ambele pent r u ca ambele t e vor aj ut a.
Pr i ma met oda est e cea mai f olosi t a de t i ne si anume i nf i r mar ea
convi nger i l or negat i ve. Ce zi ce ast a? O f ol osest i f ar a sa st i i de
ea. Daca cr edeai ca nu pot i sa t e dai pe schi ur i t u iei schi ur i le i n
pi ci oar e si i t i dai dr umul pe par t ie. Dupa ce vezi ca aj ungi j os cu
aj ut or ul gr avi t at iei si ambulant a pleaca f ar a t ine...ai r eusi t sa it i
schi mbi convinger ea f ar a sa f aci nu st i u ce met oda super
f ant ast i ca NLP.
O metoda de
aplicat cand te
trezesti:
Azi va trebui sa
privesti in ochi 3
persoane cu care
nu ai avut nimic in
comun pana acum.
Pot fii trei straini
sau trei cunoscuti
oarecare.
Nu lasa privirea jos
pana cand nu o
lasa celalalt.
In timp ce privesti
imagineaza-ti ca
prin ochii tai ii spui
ca tu esti cel mai
tare.
Dupa ce faci timp
de o saptamana
asta cu cate trei
necunoscuti zilnic,
e momentul sa
incepi si cu
persoana de care te
simti atras.
Priveste-o in ochi si
gandeste-te ca ii
transmiti, prin
energia privirii,
faptul ca iti place.
Sau inca un exemplu: daca am convi nger ea ca nu pot sa invat o
l i mba st r ai na at unci sa ma pun si sa invat aceea li mba st r aina.
Pur si si mplu i t i t ai di n r adaci na convi nger ea negat i va. Daca
cr ezi ca nu pot i sa ai cur aj sa spui sef ul ui ceva at unci pur si
si mplu pune-t e si spune-i . O sa f ie ca un r azboi pe car e i l incepi
cu convi nger i le t ale negat i ve. Daca ai r abdar e o sa invi ngi t oat e
acest e convi nger i negat i ve. Tot ce t r ebuie sa f aci est e sa
r eusest i sa i nf i r mi o convi nger e negat i va pe car e o ai .
A doua met oda pe car e t i -o pr opun pent r u modi f i car ea
convi nger i l or est e i nr egi st r at a i n f i sier ul cu numele
Ampl i f i car ea unei convi nger i pozi t i ve . Dar inaint e sa i l ascult i
o sa i t i spun cum f unct i oneaza.
Incepi pr in a t e i magi na pe t i ne ca est i exact asa
cum t i -ai dor i sa f i i. Cu ce cal i t at i si ce convi nger i ai
vr ea sa ai . It i r ecomand sa le scr i i pe har t ie ca o sa
ai nevoie de ele in t impul exer ci t iului . Apoi o sa t e
ghidez pr i n i nt er medi ul f i sier ului audi o ast f el i ncat
sa pot i sa adopt i ment al aceast a i magine noua a t a.
Dupa ce o sa o r epet am i mpr euna de cat eva or i , vei
r eusi sa o si mt i mul t mai usor zi lni c. Bineint eles ca
i t i r ecomand sa f aci met oda macar o dat a pe
sapt amana in ur mat oar ea per ioada, daca vr ei sa
apar a ef ect e cat mai mar i si cat mai r epede.
PREGATESTE-TE PENTRU SUCCES PRIN ANCORAREA
INCREDERII (M ETODA 2)
St i u ca poat e sa sune ci udat dar ancor a est e o met oda cu car e
t u t e int alnest i zi lni c, asa cum t i -am zi s dej a. De f iecar e dat a
cand deschi zi t elevi zor ul si vezi o r eclama acolo i nt alnest i o
ancor a. At unci cand vezi o masina si t i se spune ca un om de
Pe la 16 ani am
fugit de acasa...
pentru 6 ore. Asta a
fost rebeliunea mea
de copil fara
incredere in mine...
De cand am inceput
sa povestesc ca
lucrez la acest
material pentru
incredere in sine,
tot mai multa lume
imi spune ca va fii
util.
Eu eram convins ca
va fii util tinerilor
dar se pare ca nu
conteaza varsta
pentru a iti dezvolta
increderea in tine.
Am vorbit cu
persoane de 16 ani,
cu adulti de 30 de
ani dar si cu
oameni maturi de
40 de ani.
Toti mi-au spus ca
vor sa isi dezvolte
increderea in ei.
Se pare ca
increderea nu vine
tot timpul cu varsta
ci se invata la orice
varsta.
succes ar e asemenea masi na i ncepe sa se f or meze o asemenea
ancor a. Pur si si mplu t u asociezi succesul cu masi na r espect i va.
Daca vezi o asemenea masina t e gandest i aut omat ca per soana
r espect i va ar e si succes. Apoi t i se suger eaza ca si t u pot i avea
masina, par don succes daca cumper i acum cu discount de
15 %. In mi nt ea t a ei vor sa f aca asoci er e i nt r e succesul pe car e
si -l dor est e or i ci ne si det iner ea unei masi ni. Cand vei r eusi sa
obt ii aceea masina dupa mul t a munca, o sa t e si mt i in al noua-
l ea cer pent r u ca t u acum est i convi ns ca ai dej a si succes.
Un al t exemplu de ancor a pe car e i l f aci est e at unci cand t e cer t i
cu o per soana. Daca est i ner vos si t e ui t i l a per soana r espect i va
si ast a se pet r ece de mai mul t e or i o sa aj ungi sa t e ener vezi
chiar si daca est i calm dar vezi aceea per soana. Si opusul est e
valabi l: daca t e si mt i bi ne cu o per soana o sa aj ungi ca si i nt r -un
moment i n car e t e simt i mai r au, daca vezi per soana r espect i va
o sa i ncepi sa t e simt i i ar asi bine. Ast a t ot din cauza ca i n
cr eier ul t au ai legat cele doua inf or mat i i: i magi nea per soanei cu
st ar ea emot i onal a. Si unde apar e una apar e si cealal t a. Ast a
est e ancor a! Ascul t a f i sier ul Cr ear ea unei ancor e pent r u
i ncr eder e i n si ne.mp3 .
CUM SA PRIM ESTI M AI M ULTA PUTERE DE LA
SUBCONSTIENTUL TAU (M ETODA 3)
Subconst ient ul t au e ca un r ezer vor de ener gi e pent r u t ine.
Daca ai r eusi sa iei de acolo ener gie, ai f i vesni c i n f or ma maxi ma
t ot t i mpul si nu t e-ai mai plange ca nu ai suf i cient a i ncr eder e in
t i ne.
Esti increzut sau ai
incredere?
Esti increzut daca
numai tu ai
dreptate, daca
numai masina ta e
cea mai rapida,
daca numai tu stii
cel mai bine sa
vrajesti fetele, daca
hainele trebuie sa
fie de firma si cand
duci gunoiul.
Ai incredere in tine
daca atunci cand
cineva este certat
ai curaj sa aperi
aceea persoana,
daca atunci cand
esti criticat esti
calm pentru ca iti
cunosti limitele,
atunci cand esti
laudat te distrezi,
pentru ca stii ca nu
ai facut nimic
special, ci ai lucrat
la fel ca toata
lumea.
Di n subconst ient pr ovi n ideil e t ale cel e mai bune dar si
cosmar ur i le cele mai ur at e. Va t r ebui sa t e por t i f r umos cu
subconst ient ul pent r u ca e ca o magazi e i n car e ni meni nu f ace
ni ci odat a cur at . Pot i gasi acol o lucr ur i ut il e dar si mul t e lucr ur i
de ar uncat . Def apt aici sunt adunat e si t oat e convi nger i l e t ale si
t oat e inf or mat i i le pe car e ai i mpr esia ca le-ai ui t at . Ni mi c nu se
ui t a, pur t am cu noi absol ut t oat e secundel e pe car e l e-am t r ai t ,
i ar ele ne i nf luent eaza t ot t i mpul.
Ca sa pot i ext r age din subconst ient t ot ce ar e mai pozi t i v si mai
bun pent r u t ine t i -am pr egat i t acest exer ci t i u. Ef ect ele l ui sunt
at at de a t e aj ut a sa obt i o st ar e de incr eder e in sine cat si de a
deschi de por t ile subconst ient ului si de a aduce de acolo numai
ener gie pozi t i va.
Pent r u a f ace exer ci t i ul di n pachet ul de dezvol t ar e a incr eder ii
va t r ebui sa ascul t i f i sier ul cu numele: Put er ea
subconst i ent ul ui t au . Pent r u aceast a ai nevoie sa pot i r amane
i n li ni st e t i mp de 10 mi nut e, f ar a t elef on sau or i ce car e ar put ea
sa t e der anj eze. Apoi mai ai nevoie de un scaun sau un f ot oliu
pe car e sa t e asezi pent r u ca exer ci t iul se f ace sezand. Va t r ebui
sa gasest i o camer a l i nist i t a si cu o t emper at ur a placut a ast f el
i ncat sa t e si mt i conf or t abi l. Fa-t e comod si por nest e apoi mp3-
ul cu exer ci t iul pr opus.
FOLOSESTE AUTOSUGESTIA PENTRU DEZVOLTAREA
INCREDERII IN SINE (M ETODA 4)
Una dint r e cele mai bine vazut e r egul i ale mar ket i ngului est e ca
or i ce mi nci una daca est e r epet at a l a i nf i ni t devi ne adevar .
Ai un frate mai mic
sau chiar un copil?
Uite ce ai de facut
ca sa il ajuti sa isi
dezvolte si el
increderea in sine:
- Inventeaza
pentru el
exact acele
sarcini pe
care le poate
indeplinii tot
timpul
- Cere-i
ajutorul
pentru
lucruri pe
care le poate
face si
acorda-i
credibilitate
- Si cel mai
important:
pune-l sa ia
singur decizii
legate de
activitatea si
viata lui.
In pr i ma j umat at e a secol ul ui t r ecut din ce i n ce mai mul t i bani
au f ost invest i t i in psihologie si o buna par t e di n acest e invest i t ii
au f ost i ndr ept at e spr e st udier ea mar ket i ngului si a met odelor
de manipular e.
Nor mal ca int er esele er au mai mar i in aceast a di r ect ie asa ca au
f ost f acut e pr ogr ese dest ul de r api de si mar i in acest sens. Una
dint r e descoper ir i le acel or ani a f ost si f apt ul ca daca auzi o
mi nci una r epet at a la nesf ar si t i ncepi sa nu o mai anal i zezi si o
consider i ca e adevar at a. Cum de se int ampla ast a? Pai cr eier ul
nost r u nu st ie daca o i nf or mat ie est e adevar at a sau nu. Ui t e
cum i t i demonst r ez ast a: i nchi de ochi i si imagineaza-t i i n f at a t a
o l amai e t ai at a i n doua. Ceva in t i ne st ie ca lamaia est e
i magi nar a dar cr eier ul (car e est e un biet i nst r ument ) se
compor t a ca si cum ai avea i n f at a o lamaie r eala ... si i t i pr oduce
sal i vat ie. Asa ca nu cont eaza daca o inf or mat ie est e adevar at a
sau nu cont eaza sa o f aci sa f i e accept at a de cr ei er . Si se par e
ca devine accept at a ca f ii nd r eala daca est e r epet at a des. Asa a
l uat nast er e aut osugest i a!
Aut osugest ia const a i n r epet ar ea la nesf ar si t a unor af i r mat i i
bine f or mulat e car e l a un moment dat sunt acept at e ca f i ind
r eal i t at e. Chiar daca t u incepi aut osugest ia zi cand sunt cel mai
t ar e di n par car e dar t e si mt i slab si f r i cos nu cont eaza. Daca o
r epet i suf i cient de mul t cr eier ul o sa inceapa sa cr eada aceast a
af i r mat ie. Fapt ul ca est i acum slab si f r i cos est e pent r u ca t i -ai
r epet at in mint e de nenumar at e or i acest a l ucr u, de f iecar e dat a
cand viat a t e-a pus int r -o si t uat ie de genul acela. Daca t i -a l uat
20 de ani ca sa devi i slab si f r i cos, sa zi cem ca t i -ai r econf ir mat
f apt ul ca est i slab si f r i cos de mi i de or i i n acest i ani. A f ost
nevoie de mul t e si t uat i i si mul t e gandur i negat i ve car e sa t e f aca
sa t e si mt i asa. Acum e moment ul sa f aci dr umul i nver s. Sa
i ncepi sa zi ci ca est i cel mai t ar e si sa i t i r epet i ast a de macar
Fii atent cu
alimentatia care te
agita.
Alimentele care iti
agita mintea iti
stimuleaza tot
timpul acele emotii
care nu ai vrea sa
apara.
Si cum cred ca nu
ai vrea sa iti apara
teama, fii foarte
atent cu ce manaci
si ce bei.
Cauta alimentele
naturale si fara
chimicale.
Cat mai putina
cafea si zahar
pentru ca
actioneaza direct
asupra proceselor
mentale.
Daca ai avea
preponderent
emotii pozitive si ai
fii multumit de ele
atunci alimentatia
nu ar fi asa
problema mare.
Nu uita de coca
cola... e foarte buna
la curatat chiuveta!
at at ea or i cat t i -ai spus ca est i slab. Nu e o vest e pr ea buna!
Avant aj ul cu aut osugest ia est e ca pot i i nt r -o or a sa ascult i
mesaj ul r epet at de sut e de or i adi ca cast i gi sut e de or e i nt r -o
si ngur a or a de aut osugest ie.
M ai e ceva int er esant la aut osugest ie. Nu cont eaza ca vocea
car e spune pr opozi t ia de aut osugest ie sa f i e neapar at a t a. Nu
cont eaza ni ci macar daca i nt el egi l i mba in car e se spune
pr opozi t ia. Nu cont eaza ni ci macar daca e spusa suf i ci ent de
t ar e incat sa o auzi clar . Pur si simpl u capaci t at ea de
decodi f i car e a subconst ient ul ui nost r u est e gigant i ca. Chiar daca
l asi sa mear ga f or mul ele de aut osugest ie in sur di na, sau daca le
pui in l i mba chi neza ele t ot i si f ac ef ect ul . Nu int r u acum in
det al i i sa i t i expl i c ast a, dar daca vr ei mai mul t e inf or mat i i ui t e
un l ink unde pot i sa i mi scr i i si o sa i t i r aspund la int r ebar i:
Cont act - w w w .nl pmani a.r o.
In f isier ul Aut osugest i e i ncr eder e i n si ne.mp3 o sa gasest i o
f or mular e uni ver sal valabi la pent r u t oat e per soanele. Est e in
l i mba r omana si o pot i pune int r -un playl i st sa o lasi sa se
der uleze cat de mul t ai posi bi l i t at ea. O pot i deasemenea invat a
pe de r ost si sa o r epet i cat de des ai ocazia i n mint e. Cu cat mai
des o r epet i , cu at at mai r epede f or mula r espect i va devine
adevar at a pent r u mint ea t a.
Cr eier ul t au va i ncepe at unci sa i t i or gani zeze t oat e celelal t e
emot ii in f unct ie de aceast a idee f or t a pr edomi nant a. Daca
mi nt ea t a se invar t e in j ur ul unei idei f or t a at unci t oat e
emot ii le noast r e i ncep sa se or gani zeze i n f unct i e de aceast a.
Daca i deea r espect i va e pozi t i va, i t i dai seama ca va i nf luent a
t oat e celelal t e emot i i ale t ale.
Daca ampl f i ci aceast a idee in car e t u t e r ecunost i pr in
aut osugest ie ca f i ind put er ni c si avand i ncr eder e i n t i ne,
Asociatia pilotilor
de avioane civile
din America a dat
in judecata
compania Coca
Cola pentru ca
pilotii care
consumau asa ceva
erau nevoiti sa se
retraga din
activitate cu 5 ani
mai repede pentru
ca nu se mai
puteau concentra,
erau irascibili si
deveneau agresivi.
Ei bine, nimeni nu
are nevoie de
stimulente atunci
cand e pe cale sa
invete sa isi
controleze mintea
si emotiile.
Ai nevoie de o
minte si emotii cat
mai linistite pentru
ca munca cu tine
insuti iti cere
atentie de chirurg.
cr eier ul t au va incepe sa i t i gener eze si o pozi t ie cor por ala
sugest i va, o voce pe
masur a, o at i t udine si
chiar un t i p de
comuni car e ver bala car e
sa f ie conf or m cu emot ia
pr edominant a. Daca
i ncepi sa si mt i st ar ea de
i ncr eder e, o sa si mt i
cum t oat e emot ii le si
st ar i le t ale o sa se
f ocal i zeze si o sa f ie iar
or donat e. Incr eder ea in
si ne va f ace or dine in
i nt er ior ul t au.
TESTEAZA INCREDEREA
IN SINE PRIN
COM UNICARE (M ETODA
5)
Car e est e cel mai bun mod sa i t i t est ezi i ncr eder ea in sine daca nu
comuni car ea cu ceil al t i ? Far a incr eder e in t ine at unci cand
comuni ci cu al t e per soane t e si mt i t ot t i mpul ca si cum ar t r ebui sa
t e aper i de ceva. Ca si cum ai avea ceva de pier dut . Poat e ai
cat eva per soane cu car e comuni ci f ar a sa t e si mt i asa, dar cu
necunoscut i ai aceast a emot ie.
Cum comuni ca un om car e ar e mar e i ncr eder e in el ? In pr imul
r and i ncr eder ea ast a se mani f est a in di scut i e pr in:
- Se si mt e r el axat ca si cum ar discut a ceva placut si f ar a
r esponsabi l i t at i .
Obi ect ive si
dor i nt e mai
i nalt e
React ii si
decizii mai
r api de
Gandi re
pozit i va
Tonul vocii si
vocabul ar
schimbat
Pozit i e
cor por al a
det asat a si
r el axat a
At it udi ne
i ncrezat oar e
Am
i ncr eder e
depl i na i n
mi ne
- Responsabi li t at ea car e o ar e nu o si mt e ca e pr ea mar e
pent r u el , din cont r a ar e senzat ia ca f ace o act i une f oar t e
usoar a.
- St i e ca or i cand poat e sa gaseasca ar gument el e pot r i vi t e
i n discut ie.
- Ii si mt e pe ceilal t i cu car e discut a ca f i i nd egal i si
ni cidecum super ior i lui .
- St i e ca ar e or i cand l iber t at ea sa spuna ceea ce gandest e
pent r u ca ni meni nu poat e sa i l amenint e sau sa i l puna in
per i col cu adevar at .
- Vor best e cu placer e si se si mt e i n l ar gul l ui i mpr euna
cu cei lal t i .
Posi bi l sa f i e si al t e element e car e i l car act er i zeaza int r -o
di scut ie pe cel car e ar e incr eder e i n sine. Acest ea insa sunt cele
mai i mpor t ant e cele car e f ac di f er ent a.
Acum sa vedem cum anume si mt e aceeasi di scut ie o per soana
car e nu ar e suf i cient a incr eder e in sine:
- Si mt e ca si cum t oat a lumea ar f i i cu ochi i pe el sa ii
anal i zeze posibilele gr esel i .
- Cr ede ca nu ar e ce sa spuna int er esant chiar daca
cunoast e bine subiect ul discut iei .
- Ar e i mpr esia ca pent r u cei lal t i el est e put i n i mpor t ant si
usor de inl ocui t .
- Vor best e or i pr ea r epede si pi er de f i r ul i dei l or , or i pr ea
l ent pent r u ca i i e t eama sa spuna ceva gr esi t .
Ce parte creierului
folosesti in mod
frecvent?
Creierul are doua
emisfere care sunt
facute sa lucreze
impreuna. Emisfera
stanga controleaza
partea dreapta a
corpului, iar emisfera
dreapta contoleaza
partea stanga.
Emisfera stanga este
sediul limbajului,
cuvantului, este
sediul calculului
logic, cifrelor,
analizelor mentale si
rationale. Emisfera
stanga este logica,
rationala,
matematica,
stiintifica, calculata.
Toate acestea sunt
preferate de
persoanele care
folosesc mai mult
emisfera stanga.
- Cr ede ca oameni i se vor pl i ct i si di n cauza lui asa ca
i ncear ca sa j oace un r ol car e nu i l pr inde si t ot i ceilal t i isi
vor da seama de ast a.
- Se si mt e st i ngher i t din mot i ve si mpl e si at at de banale
i ncat cei lal t i ni ci macar nu le-ar obser va, dar el f ace din
t ant ar - ar masar .
Poat e t e-ai r egasi t i n acest t ipar de comuni car e sau poat e ca t i -ai
amint i t de ci neva din cunoscut i i t ai ca ar e acest e at i t udini si
compor t ament e.
Am i nr egi st r at un mat er ial audio t ocmai pent r u a t e aj ut a sa
r epet i at i t udi ni le cor ect e i nai nt ea unei di scut i i. Am gasi t un
exer ci t i u car e sa t e pr egat easca inaint ea unei di scut i i sau
i naint ea unei pr ezent ar i in publ i c. Va t r ebui sa der ul ezi f i sier ul
Incr eder ea i n si ne i n comuni car e.mp3 si vei ascul t a comenzi l e
mele car e o sa t e coor doneze pent r u a avea:
- At i t udinea cor por ala, mi mi ca f et ei si gest i ca pozi t i va,
pot r i vi t a unei discut ii i n car e vei f i pli n de i ncr eder e in
si ne,
- At i t udinea ment ala pot r i vi t a,
- Ri t mul r espi r at or pot r i vi t cu o st ar e de r elaxar e si
i ncr eder e i n si ne,
- Tonal i t at ea voci i adecvat a si t uat iei ,
- Act i var ea convi nger ilor pozi t i ve,
- Cr ear ea unor r epr ezent ar i ment ale ale succesului t au car e
sa t e mot i veze,
- Cr ear ea unor r epr ezent ar i ment ale car e sa i t i dea mai
mul t a i ncr eder e in t ine.
Emisfera
dreapta este sediul
gandirii fara limbaj, al
intelegerii
nonverbale, al
recunoasterii
formelor, perceptiilor
spatiale.
Ea este responsabila
pentru tonul si
intonatiile vocii,
pentru ritm, muzica,
imaginatie, simtul
culorilor, visarii.
Emisfera dreapta
este intuitiva,
ilogica, irationala,
poetica, platonica,
imaginativa,
romantica, mitica,
religioasa.
Pentru a aduce sub
controlul nostru
emotiile si
sentimentele
trebuie sa fie
activate egal cele
doua emisfere.
Pe langa aceast a f i sier ul va cont i ne si comenzi pent r u
di minuar ea st ar i l or de t r ac si emot ie excesi va din t i mpul unei
pr ezent ar i sau din t impul unei discut i i i mpor t ant e.
TRANSA HIPNOTICA USOARA PENTRU CRESTEREA INCREDERII
IN SINE (M ETODA 6)
Ai auzi t dej a at at ea despr e hipnoza dar cel mai mul t de la TV
unde cat e un magici an se pr ef acea ca hipnot i zeaza o sala
i nt r eaga si i i punea pe t ot i sa mer ga pr i n sala pr ecum gaini le sau
sa cant e pr ecum cocosi i . Ei bine, hipnoza adevar at a e mult
depar t e de asa ceva. Nu se ur mar est e spect acol ci o buna
i nt egr ar e i n subconst i ent a unor inf or mat i i . Sau exact opusul ,
adi ca scoat er ea din subconst ient a unor i nf or mat i i de mul t
ui t at e.
Exi st a mul t e f or me de hipnoza, de la cea indusa de un t er apeut
pr in cuvi nt e sau pr i n sunet ele unei mel odi i sau un r i t m muzi cal.
Ui t e i n cont inuar e t ext ul pent r u inducer ea st ar ii de t r ansa
usoar a. Est e o var iant a de t ext usor de apli cat . Va t r ebui insa sa
ascul t i f i sier ul t r ansa usoar a pent r u cr est er ea i ncr eder ii in
si ne.mp3 pent r u a f ace ef ect i v exer ci t i ul . O sa obser vi ca vocea
mea ar e anumi t e t onal i t at i si est e modi f i cat a in f unct i e de
scopul ur mar i t de exer ci t iu.
Exer ci t i u pent r u st ar ea de t r ansa usoar a:
Cu sigurant a ca acum ai gasi t suf i ci ent t i mp in
car e se r amai cu t ine i nsut i si , daca dorest i pot i
chiar incepand din acest moment sa t e r el axezi
placut si sa incer ci o st ar e de t r ansa usoar a pent ru
ampl if i car ea incr eder i i in sine. Pot i , daca dor est i sa
pui maini l e pe genunchi , i n modul cel mai placut si
Metoda pentru
activarea egala a
celor doua emisfere
si pentru a atinge
echilibrul emotional:
Inchide ochii si
imagineaza-ti
deasupra ta un soare
de dimensiunea unui
balon. Cat de
luminos si stralucitor
poti tu sa il
imaginezi. La o
distanta de un metru
de capul tau.
Imagineaza-ti ca
pentru cinci minute,
soarele emite
caldura si tu primesti
aceea caldura. Este
un soare virtual,
mental. Nu te
bronezeaza dar iti
trimite raze incarcate
de PUTERE,
VOINTA,
MOTIVATIE,
FERMITATE.
Repeta zilnic
metoda.
comf or t abi l posibi l. Al ege chiar acum pozi t ia cea
mai comf or t abi la pent r u t ine i n acest moment .
Ceea ce vr eau sa f aci acum est e sa obser vi t ot ceea
ce i t i place sa obser vi in acest moment in l egat ura
cu t ine, poat e ca est i at ent la r espi rat ia t a, poat e ca
est i at ent la t onul voci i mel e, sau poat e ca obser vi
car e mana a t a est e mai calda decat cealal t a. Or i ce
l ucru car e i t i at rage acum at ent ia est e per f ect
nor mal si est e exact ceea ce t r ebui e sa f i e pent ru
t i ne. Devi din ce i n ce mai const i ent de r espi rat ia t a,
devi din ce i n ce mai const i ent de moment ul pr ezent
i n car e t e af l i acum, de f apt ul ca est i pe acel scaun si
ca t e si mt i din ce i n ce mai bine si mai r elaxat . Acum
ai incepe sa si mt i si mai placut a r elaxar ea daca
i nchi zi ochi i . Foar t e bine, acum deschide-i , acum
i nchide-i , acum deschide-i. Acum ascul t a t onul vocii
mel e si f i din ce i n ce mai at ent la cuvint ele pe car e
l e auzi , iar acest e cuvi nt e vin spr e t i ne colorat e in
or i car e dint r e culori l e car e i t i plac t i e. Imagineaza-t i
ca acest e cuvint e plut esc col orat e si se i nalt a
zburand usor. Doar ur mar est e cuvi nt el e cum plut esc
si f i din ce i n ce mai at ent la el e. Fi at ent sa obser vi
culor i l e placut e al e cuvint elor mel e. Tu creezi acum
acest e cul or i f rumoase si l e vezi pl ut i nd, ast a
i nseamna ca est i dej a r elaxat si t e si mt i comf or t abi l
si placut . Cu cat r eusest i sa t e l asi i n voia rel axar i i cu
at at mai bine t e si mt i . Incepi sa int r i in cont act cu
mi nt ea t a inconst i ent a, ceea ce est e exact scopul
nost ru acum. Sa incepi sa comuni ci cu mi nt ea t a
i nconst i ent a. Devi no i arasi at ent la r espi rat ia t a.
Doar r espi rat ia t a exi st a acum pent ru t ine. O si mt i
l i bera, blanda, placut a. Pe masura ce auzi cuvint el e
Schimbare de
vocabular pentru
tine:
Prea cald => caldut
Prea frig => racoros
Nu pot => nu vreau
Nu stiu => studiez
Nu am timp => renunt
la altceva din
program
Se uita ciudat la mine
=> este curios legat
de mine
Imi cauta greselile =>
doreste sa ma
dezvolt
Sunt urat => sunt
urat pentru tine si
frumos pentru
altcineva
Nu am umor => sunt
un pic stresat acum
mel e i ncepi sa f i const i ent de cat de mul t est i r el axat
i nt r -un mod comf or t abi l si placut . It i place asa de
mul t ceea ce si mt i acum incat t e i nt or ci int r -o
per ioada din viat a t a cand t e-ai si mt i t compl et
r el axat si put er ni c.
Ami nt est e-t i un moment oar ecar e cand ai int rat
i nt r -un l i f t si ai apasat pe but on. Si dupa ce usi l e s-
au inchi s ai si mt i t cum i ncepi sa cobori , sa cobori din
ce i n ce mai mul t si mai mul t . 5 si mt i cum cobori si
i t i pot i t ine ochi i inchi si din acest moment sau pot i
sa i i inchi zi cand aj ungi la 1, 4 or i ce al egi est e
per f ect i n r egula in acest moment pent r u ca t e
r el axezi di n ce i n ce mai mul t . 3 si aceast a
i nseamna ca incepi sa int ri in cont act 2 - cu mint ea
t a inconst i ent a, 1 0 ochii inchi si .
Da-i voi e corpului t au sa se r el axeze compl et , da-i
voi e pi cioar elor si maini lor t al e sa f i e compl et
r el axat e si gr el e. Da-i voi e t r unchiului t au sa f i e
compl et r el axat . Lasa-t i capul cu f runt ea si i nt r eaga
f at a sa f i e compl et r el axat a. Gura si obraj ii i i si mt i
dej a at at de r el axat i i ncat gura se deschide un pi c.
Cei mai mul t i oameni si mt acum o caldura placut a si
r el axant a pe car e aproape ca o inspi ra, simt ener gi a
placut a cum coboara cu r espi r at ia prin gat coboara
pr in pi ept pana in abdomen. Coboara apoi pana la
soldur i pana la pi cioar e, apoi la gl ezne si t alpi. Acum
i nt r eg corpul t au est e t ot al si compl et r el axat . Ai
r eusi t sa t e r el axezi , f oar t e bine. In t i mp ce st ai ai ci
r el axat , comf or t abi l , devi const i ent de ceva ce vr ei
sa invet i , de i nt r ebar i pe car e l e ai , de ceva de car e
est i f oar t e cur ios si car e va i esi l a i veala dupa
Exer ci t i u de dezvol t ar e
per sonal a:
Fa o l i st a cu t oat e
l ucr ur i l e pe car e nu
vr ei sa l e f aci i n l una
aceast a dar st i i ca ar f i i
nevoi e de el e.
Exempl e: t r ebui e sa
mer g l a medi c pent r u
maseaua ai a , t r ebui e
sa mer g sa duc dul apul
vechi l a gunoi ,
t r ebui e sa cumpar
cadoul amanat pent r u
ci neva , t r ebui e sa
sun l a x ca sa i l r og
ceva , t r ebui e sa ma
bag i n seama cu gagi ca
ai a f ai na , et c, et c, et c.
Acum f a o al t a l i st a dar
i n l oc de t r ebui e
scr i e vr eau .
Pr obabi l ca st i i aceast a
met oda.
O sa vezi ce si mpl u
est e cand nu mai
t r ebui e sa f aci ceva.
O sa i ncepi sa f aci
l ucr ur i noi deabi a
cand zi ci vr eau .
aceast a t ransa, in ur mat oar el e zi l e chi ar. Vei af la
r aspunsul la int rebari l e t al e, int r -un mod
neast ept at , mi nt ea t a inconst i ent a st i e dej a
r aspunsul. Imagineaza-t e acum ca apesi pe un
bot on al l i f t ului si si mt i cum incepi sa ur ci . Ur ci incet
si t e si mt i comf or t abi l pe t ot par cur sul cal at ori ei . 1
i t i spui acum in mint e ca est i mul t umi t de t i ne si
de r eal i zar i l e t al e pana in acest moment , 2 t e
si mt i din ce i n ce mai incr ezat ori in put er ea t a
i nt er ioara pe masura ce i nt r i i n cont act cu mi nt ea t a
i nconst i ent a, 3 est i asa de r el axat incat mi nt ea t a
i nconst i ent a r evar sa spr e t i ne t oat a f or t a si put er ea
de car e ai nevoi e i n vi at a, 4 si mt i ca ai ener gia si
put er ea unui vul can si ni mi c nu t e poat e opr i din
drumul t au, 5 t ot ul in j urul t au i t i i nspi ra mai
mul t a incr eder e i n si ne, mai mul t a f ort a si mai
mul t a put er e i nt er i oara, t e si mt i cu adevarat
put er ni c si incr ezat or .
Par t ea f rumoasa la ceea ce si mt i acum est e ca pot i
avea t ot t i mpul aceast a st ar e. Nu ai nevoie de mi ne
sau de ni mi c al t ceva. Est i compl et independent si
st apan pe t ine. O sa t e l as acum sa si mt i placer ea
acest ui moment de t ot ala incr eder e i n t ine. Lasa sa
se scur ga din t ine or i ce ur ma de t ensi une, haide
l asa sa pl ece or i ce incordar e.
O sa numar acum pana la 5 iar cand aj ung la 5 vei f i
compl et l ucid, t ot al ener gi zat si bucuros. 1 devi
consi t ent de t i ne acum, 2 devi din ce i n ce mai
vi gil ent si at ent , 3 incepi sa i t i mi st i deget el e de l a
maini si de la pi cioare, 4 incepi sa i t i mist i si sa i t i
i nt i zi brat el e si 5- ochi i deschi si si compl et t r ezi t .
Car t i car e m-au aj ut at
pe mi ne:
Pescar usul Jonat han
Ri char d Back
Car t ea f emei i
Osho
Car t ea bar bat ul ui
Osho
Car t ea bar bat ul ui
super i or Davi n
Dei da
Int el i gent a si
t r ansf or mar e
Cl audi u Tr andaf i r
Put er ea voi nt ei
Paul Cl ement Jagout
Put er ea
ext r aor di nar a a
subconst i ent ul ui t au
Joseph M ur phy
Aceast a met oda o pot i f ol os de cat e or i dor est i t u, nu est e o
hipnoza pr of unda ci est e o st ar e de r elaxar e dir i j at a cat r e
comuni car ea cu subconst ient ul. Ceea ce obt i pr in aceast a f or ma
usoar a de t r ansa est e ca dai o comanda di r ect a subconst ient ului
t au. Ii spui ca e moment ul sa i t i debl ocheze si sa ampl i f i ce st ar ea
t a de incr eder e i n f or t a pr opr ie.
Cum de se poat e asa ceva? Pai t ot i avem i n noi , in mod
pot ent ial , t oat e acest e st ar i pozi t i ve. Pr oblema est e ca uni i
dint r e noi le au blocat e dat or i t a convi nger il or pe car e si le-au
f or mat dealungul vi et i i . Acum est e moment ul sa f aci ceva ca sa
scot i din subconst ient aceast a ener gie si sa scapi de blocaj el e
car e t e t ineau sa nu it i iei zbor ul.
Pent r u aceast a met oda f ol osest e f i sier ul Tr ansa hi pnot i ca
usoar a i ncr eder e i n si ne.mp3 .
Vr ei mai mul t a
i ncr eder e i n t i ne?
Tr ebui e sa i t i dezvol t i
i n par al el si voi nt a.
Ui t e o met oda si mpl a:
- Al ege or i ce l ucr u
pe car e pot i sa i l
f aci zi l ni c.
- De exempl u al ege
ca di mi neat a sa t e
t r ezest i si sa f aci
t ot t i mpul 5
genof l exi uni , sau sa
deschi zi geamul si
sa i l i nchi zi de 10
or i , sau sa f aci
or i car e di nt r e cel e
sase met ode
ver i f i cat e
Nu cont eaza ce anume
f aci ... cont eaza sa f i e
un pr oces cont i nuu,
f ar a ni ci o i nt r er uper e.
Cr ei er ul t au ar e nevoi e
de di sci pl i na.
Asa cum l -ai obi snui t
asa i l ai . Nu i l l asa sa f i e
l enes ni ci odat a pent r u
ca ast a o sa i t i devi na a
doua nat ur a a t a.
ESTI LA INCEPUT DE DRUM , NU LA FINAL
Ti-am spus dej a ca incr eder ea i n si ne est e poar t a de pl ecar e i n
vi at a nu est e l inia de sosi r e. Dupa ce r eusest i sa i t i dezvol t i
i ncr eder ea i n sine o sa t i se ar anj eze mul t e lucr ur i car e pana
acum er au gr eu de st apani t .
De exemplu:
- O sa i t i i mbunat at est i r elat ii le cu celelal t e per soane
- O sa pot i sa abor dezi mul t mai usor si f i r esc per soane de
sex opus
- O sa i t i f aci o al t a i magi ne i n modiul pr of esi onal
- O sa iei deci zi i mul t mai r apid si mai usor
- O sa r eusest i sa aduni in j ur ul t au oameni car e sa aibe
aceleasi obiect i ve ca si t ine
- O sa i ncepi sa t i nt est i mai sus, sa vr ei mai mul t de la viat a
- O sa t e si mt i f er i ci t si i mpl ini t
Spuneam insa ca nu ai r ezol vat absolut t oat e pr oblemele pr in
i ncr eder e i n sine. Acum ai i nsa suf i cient a f or t a si dor int a sa mer gi
mai depar t e. Pr ogr amele noast r e de dezvol t ar e per sonala incep
ai ci dar se t er mina at unci cand t e-au aj ut at sa r ezol vi t ot ce t ine
de dezvol t ar ea per f ect a a unui om super ior .
Am i nceput cu i ncr eder ea i n si ne si o sa cont inuam cu pachet e
de dezvol t ar e per sonala pent r u:
- Comuni car ea per f ect a si put er e de convi nger e
In ar mat a, i n t r ecut ,
daca comandant ul nu
avea o mi si une pent r u
t i ne, t e punea sa sapi o
gr oapa si cand er a
suf i ci ent de adanca t e
punea sa o umpl i l a
l oc.
Cel mai mar e dusman
al t au est e f r aza nu
am chef azi . Cu ast a
t e pacal est e mi nt ea si
devi ne l enesa pe zi ce
t r ece.
Daca azi nu ai chef , nu
o sa ai ni ci mai ne...
De f apt mi nt ea e ca un
mi c t i gr u pe car e t oat a
vi at a t r ebui e sa i l
dr esezi ... si el nu ar e
chef .
Pr ef er a sa sar a de l a un
l ucr u l a al t ul , de l a o
t eama l a al t a.
Cand o sa aj ungi sa i t i
t i mi nt ea concent r at a
pe aceeasi i dee 10
mi nut e const ant , l a
voi nt a t a, pot i sa f i i
mul t umi t de t i ne.
- Voi nt a si f er mi t at e int er ioar a
- Cont r ol ul dur er i i pr i n t ehni ci ment ale
- Gandi r ea pozi t i va si cont r ol ul mint i i
- Cal m si r abdar e in si t uat i i t ensi onat e
- St abil i r ea si at i nger ea obi ect i vel or si vi selor per sonale
- Aut ocont r olul depli n al emot i i l or
- Cum sa f aci f at a st r esul ui si pr esiunil or emot i onale
- Cum sa scapi de vi ci i si obi ceiur i negat i ve
- Cum sa i t i cr est i put er ea de convi nger e
Pachet ele acest ea, pr ecum si mul t e al t e i nf or mat i i si met ode
pr act i ce, ut i le pent r u t i ne si pent r u cei apr opiat i t ie, sunt
di sponibil e pe si t e-ul nost r u: www.nlpmania.r o sau la adr esa:
St r . Tr eboniu Laur ean, nr . 1, Ap. 1, cod post al 300200,
Ti misoar a, j ud. Ti mis.
Pe cur and,
M ar ius Si mi on
Un exercitiu de
concentrare a mintii:
Priveste timp de 10
20 de secunde
desenul unei
piramide.
Inchide ochii si
imagineaza-ti ca o
vezi in fata ochilor
mintii tale, pe ecranul
negru al mintii.
Acum imagineaza-ti
ca incepi sa o invarti
spre stanga, incet
incet, privind la ea
mental.
Apoi imagineaza-ti
ca o invarti spre
dreapta, incet incet.
Priveste aceasta
piramida din toate
unghiurile in mintea
ta timp de 5 minute
pe zi.
Daca o faci de
culoare rosie ca focul
o sa iti activeze un
arhetip al vointei pe
langa forta mentala
pe care ti-o da.
Arhetip = model de
baza al unei emotii
sau comportament.
BONUS SURPRIZA
Act i veaza-t i put er ea i nt er i oar a, si mpl u si r api d!
Ce ai f acut ast azi ca sa i t i i mbunat at est i vi at a?
Inca nu e chiar un cl iseu aceast a int r ebar e asa ca o f ol osesc acum,
ai ci.
Cr ed ca am o pr oblema sa nu cumva sa f ol osesc cl i see pe car e le
f olosesc al t e per soane e dor int a mea de a f ii dif er i t .
A f i i dif er i t est e unul din or gol i i le mele de car e i nca nu am scapat ,
e si pe l ist a mea de valor i.
Nu st iu car e est e l ist a t a de val or i dar cu si gur ant a ca una din
val or i le i n car e cr ezi est e dezvol t ar ea per manent a per sonala.
Al t f el nu ai f i ai ci i mpr euna cu mine in acest moment .
Aceast a met oda est e mi ni mul pe car e ar t r ebui sa i l f aci zi l ni c ca
sa st i i si gur ca nu a f ost o zi pier dut a din punct de veder e al
dezvol t ar i i t ale per sonale.
Sunt zi le in car e nu ai t i mp sa ci t est i , i n car e nu ai t i mp sau ai uit at
sa medi t ezi sau sa t e r elaxezi. Ai ui t at sa muncest i pent r u vi sul t au
sau t e-a dur ut capul sau ai f ost inconj ur at de pr iet eni si al lasat pe
maine ce t r ebuia sa f aci azi .
Exi st a insa macar 5 mi nut e in cele 1440 de mi nut e ale unei zil e in
car e, daca vr ei cu adevar at , pot i sa f aci un scur t exer ci t iu. O sa il
pot i downloada sau i l pot i invat a pe de r ost , nu ar e ni ci o
i mpor t ant a cum i l f olosest i.
E un mi c exer ci t i u de sugest ie si t r ansa usoar a car e i t i pr ezint a
i maginea t a i deala din vi i t or .
Cum f unct i oneaza
In gener al i maginea t a ment ala despr e t ine e una l i mi t at a. Pent r u
ca nu st ai t ot t i mpul sa t e gandest i la t i ne ca la o per soana
per f ect a ci t e vezi , t e si mt i ca o per soana nor mala. Nu e suf i cient
at at .
Sau, al t f el spus, daca vr ei sa f ii o per soana nor mal a at unci e
suf i cient si at at . Est i exact asa cum t e i magi nezi.
It i spuneam in al t ar t i col ca mi nt ea nu f ace deosebi r e i nt r e
i maginat ie si r eal i t at e. Ver if i ca ast a acum si inchide ochi i:
i magineaza-t i o lamaie t aiat a in doua bucat i. Cu ochi i mi nt ii
apr opi e i magi nea de t ine si si mt e savoar ea ei. O sa i ncepi sa
sal i vezi de dat a ast a r eal . Ast a pent r u ca mi nt ea habar nu ar e ca
l amaia er a i maginar a. M int ea a l uat i maginea vi r t uala si a cr eat o
r eact ie f i zi ca.
Tot asa, daca cr eezi o i magine ment ala despr e Eu-l t au i deal ,
mi nt ea t a va cr ea acele compor t ament e car e sa t e conduca spr e
r eal i zar ea pr act i ca a t ot ceea ce ai cr eat ment al .
Ceea ce est e par anor mal gl umesc, est e f apt ul ca e suf i cient sa
i t i i magi nezi despr e t i ne ca est i super f ant ast i c si super sexy si
cei lal t i oameni o sa i nceapa sa t e vada exact asa. Ne ci t esc
gandur i le cei lal t i ? Posi bi l da, posibi l nu! Dar , cu si gur ant a ca ne
ci t esc l i mbaj ul non-ver bal , car e dej a expr i ma ceea ce ai t u i n
mi nt e.
Asa cum l i mbaj ul non-ver bal t e t r adeaza cand mint i sau cand est i
t r i st / t r ist a, t ot asa el t r ansmi t e mesaj e si cand t e vezi ca o
per soana ext r aor dinar a si incant at oar e.
Pr i mii car e vor r eact i ona sunt ceilal t i oameni , apoi vor apar e
eveni ment e dif er i t e i n vi at a t a. Ast a se i nt ampla ca ur mar e a
f apt ului ca ai i nceput sa t e schi mbi .
Imi ami nt esc ca in moment ul in car e eu am f ost indr umat de
ci neva sa pr act i c acest e met ode, aceea per soana i mi spunea o sa
vezi , ca in cur and o sa vi na oameni i la t i ne sa i t i povest easca
pr obleme si o sa t e caut e. In aceea per ioada cand am auzi t
chest ia ast a eu er am un t i mi d si ni ci nu i mi t r ecea pr i n mint e
vr eodat a ca o sa pot sa vor besc cu ci neva st r ain si ni ci pomeneala
sa ma i magi nezi ca cineva mi -ar povest i mi e l ucr ur i per sonale. Er a
ceva st ii nt i f i co-f ant ast i c, f ar a sens. It i dai seama ca am dat din cap
si am zi s bine, bine ca sa scap mai r epede.
Cul mea dar dupa o per ioda, pr of esoar a mea de psiho a f ost pr ima
car e mi -a spus ca o sa lucr ez cu gr upur i mar i de oameni .
Bi nei nt eles ca nu am cr ezut si am zi s ca or icum e bat r ana si nu st i e
ce zi ce.
Dupa cat i va ani am caut at -o si i -am zis ca a avut dr ept at e. Pacat ca
nu si -a mai ami nt i t de mi ne ! :)
Cum se f ace t ehni ca
Exer ci t i ul acest a l -am pr eluat de la Paul M cKenna si i l pot i
descar ca in l i mba engl eza de ai ci. L-am t r adus pent r u t ine si l -am
i nr egist r at in r omana pent r u a f i i mai usor de f acut .
Ceea ce ai de f acut est e sa i t i f ol osest i i maginat ia. Daca est i o
per soana vi zuala e f oar t e usor pent r u t ine. Daca est i un kinest ezi c
(per soana car e pr ef er a sa si mt a decat sa vada) at unci vei avea
ceva di f i cul t at i . Daca nu r eusest i sub ni ci o f or ma sa cr eezi
i maginea vi zuala t e r og sa i mi spui si t e voi aj ut a i n mod dir ect .
Ceea ce ai de f acut est e sa i t i i magi nezi i n f at a ochil or mi nt ii t ale ...
pe t ine la modul i deal .
In cont inuar e ascul t a mp3-ul cu t ehni ca pr opr iuzisa, pent r u ca
vocea mea t e va insot i pe par cur sul acest ui exer ci t i u.
M ul t succes in dezvolt ar ea t a per sonala!
M ar ius si Si mona Si mi on
NLP M ani a - pas cu pas al at ur i de t i ne!

Poti Muta Muntii Din Loc - 6 Metode Verificate

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Poti Muta Muntii Din Loc - 6 Metode Verificate

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

w w w .nl pmani a.r o "o| muta mun|| d|n |oc!

6 met ode ver i f i cat e de cr etere a |ncreder|| |n s|ne

You might also like