Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
269Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
O Scrisoare Pierduta - Comentariu

O Scrisoare Pierduta - Comentariu

Ratings:

1.5

(2)
|Views: 48,544|Likes:
Published by Andreea Elena

More info:

Published by: Andreea Elena on Feb 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2014

pdf

text

original

 
O scrisoare pierduta  argumentare: comedie
Ion Luca Caragiale
, dramaturg si prozator, a fost un observator ironic al societatii romanesti dinvremea lui, un scriitor realist si moralizator, un exceptional creator de personaje. Comediile sale (Onoapte furtunoasa, O scrisoare pierduta, D-ale carnavalului, Conu Leonida fata cu reactiunea)ilustreaza un spirit de observatie necrutator pentru cunoasterea firii umane, de aceea personajele luitraiesc in orice epoca prin vicii, impostura, ridicol si prostie.El foloseste cu maiestrie satira si sarcasmul, pentru a ilustra moravurile societatii romanesti si a conturapersonajele dominate de o trasatura de caracter reprezentativa pentru tipul uman. Intrucat Caragiale adat viata unor tipuri umane memorabile, unor tipologii unice in literatura romana, G. Ibraileanu afirmaca dramaturgul face concurenta starii civile, iar Tudor Vianu considera ca formula artistica a luiCaragiale este realismul tipic.Reprezentata pe scena in 1884, comedia O scrisoare pierduta este a treia dintre cele patru scrise deautor, o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiindinspirata din farsa electorala din anul 1883.
T
ema
comediei este demascarea prostiei umane si a imoralitatii publice si private, dezvaluireaimpletirii de interese dintre doua grupari politice locale ale partidului de guvernamant, intr-un oras deprovincie, capitala unui judet de munte.Autorul critica minciuna vietii politice, minciuna activitatii electorale de la sfarsitul secolul XIX.Continutul operei are un puternic caracter social, dar si de viata familiala. Nimeni nu se sinchiseste denimic, imoralitatea e suverana peste tot, la toate nivelele, in oras, in case pretentioase, la mosieri si laburghezi.
Comedia
este o specie a genului dramatic, care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri, aunor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate, cu un final fericit. Conflictul comic este realizat princontrastul intre aparenta si esenta. Sunt prezente formele comicului: umorul, ironia si diferite tipuri decomic.Incadrandu-se in categoria comediilor de moravuri, prin satirizarea unor defecte omenesti piesa prezintaaspecte din viata politica si de familie a unor reprezentanti corupti ai politicianismului romanesc.
T
itlul
pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putereapolitica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument al santajului politic o scrisoarepierduta  pretextul dramatic al comediei. Articolul nehotarat indinca atat banalitatea intamplarii, cat sirepetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii in altcontext, dar cu accelasi efect).
 
Piesa este
s
tructurata
in patru acte, fiecare dintre ele fiind alcatuite din mai multe scene. Personajelepiesei, numite de catre autor persoane, sunt mentionate cu numele si statutul social pe care il arefiecare in cadrul comediei.
Per
sp
ectiva
sp
atiala
este reala si deschisa, fiind precizata de catre autor, iar timpul in care sepetrec intamplarile este plasat la sfarsitul secolului al XIX-lea: in capitala unui judet de munte, in zilelenoastre. Relatiile temporale sunt in cea mai mare parte cronologice, cu exceptia unot situatii in careperspectiva temporala este discontinua, remarcandu-se alternanta temporala a intamplarilor, prin flash-back.Actiunea scoate in relief circumstantele in care doua tabere politice se dusmanesc, se insulta, iar la finalse conciliaza. Noua personaje arata ca autorul pune pret pe personajele tipice, tipurile memorabile.
Actul I
incepe cu o scena expozitiva in care se anunta pierderea unei scrisori de dragoste, in jurulcareia se va petrece intreaga actiune.Punctul culminant al acestei scene, il constituie vestea ca NaeCatavencu nu vrea sa restituie scrisoarea decat in schimbul asigurarii ca va fi numit candidat pentru unloc de deputat, si aparitia lui Zaharia Trahanache care anunta ca a descoperit o plastografie a luiCatavencu.
Actul al II-lea
incepe cu numaratoarea voturilor posibile si cu teama lui farfuridi si branzovenescu cavor fi tradati. O scena importanta este reprezentata de intalnirea prefectului cu posesorul scrisorii, oscena tipica si de nuante caracteriologice memorabil prinse, gradat redate, in care vedem tehnicasantajului si a schimbului.
Actul al III-lea
cuprinde doua parti, dominate de discursul agramat de betia de cuvinte, al lui farfuridisi de discrusul categoric demagogic al lui catavencu pana la punctul culminant cand se pronunta numelecandidatului propus de centru, dupa care urmeaza vacarmul si bataia.
Actul al IV-lea
aduce infrangerea lui catavencu si alegerea senilului agamita dandanache, adevaratmaestru al santajului, de vreme ce cu o scrisoare bine pastrata isi poate asigura alegerea perpetua.Salvat de consecintele unei plastografii, catavencu accepta ce i-a ordonat zoe si conduce manifestatia incinstea noului ales.Atmosfera destinsa la final reface starea initiala a personajelor, fara nicio modificarea a statutului lordinainte pierderii scrisorii. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste maruonete lipsite deprofunzime sufleteasca, fara a evolua pe parcursul actiunii, fara a suferi transformari psihologice.O scrisoare pierduta cuprinde o galerie de
ti
p
uri ilu
s
trative
pentru epoca strabatuta de caragiale.Mijloacele prin care sunt realizate aceste tipuri sunt in acelasi timp procedee de realizare a comicului demoravuri, de caracter, de situatie, de limbaj etc. Comicul e realizat prin contrast, prin afisarea gesturilorsi atitudinilor, prin vorbire in cea mai mare parte (incoerenta, nonsensuri, tautologii, inadvertente,automatisme lexicale, amestec de stiluri, prin numele personajelor etc.).
 
In
p
er
s
onaje
, ca tipuri reprezentative, este concentrata toata prostia si coruptia societatii trecute si afamiliei, a politicianismului trecut: demagogie, lasitate, perfidie, lacomie, santaj, umilire, servilism,imoralitate publica si intima, dar mai multa prostie decat toate.In comediile lui Caragiale, principala modalitate de caracterizare a personajelor si de cosntruire asituatiilor in care sunt puse acestea il constituie
comicul
.
Comicul de caracter
contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative, starnind rasul cu scopmoralizator, deoarece nimic nu indreapta mai bine defectele emane decat rasul. Autorul creeazatipologii de personaje, dominate de trasaturi morale negative.Personajele apartin viziunii clasice pentru ca se incadreaza intr-o tipologie comica, avand o trasaturadominanta de caracter si un repertoriu fix de trasaturi: tipul incornoratului (trahanache), tipul primuluiamorez (tipatescu), tipul cochetei si al adulterinei (zoe), tipul politic si al demagogului (catavencu), tipulcetateanului, tipul servitorului (pristanda), prostul fudul (farfuridi), prostul ticalos (dandanache).Scriitorul depaseste, insa, cadrul comediei clasice avand capacitatea de a individualiza personajele, princomportament, particularitati de limbaj, nume, dar si prin combinarea elementelor de statut social sipsihologic. Personajele lui Caragiale sunt actuale si astazi, deoarece natura nu lucreaza dupa tipare, ci-ltoarna pe fiecare dupa calapod deosebit: unul e sucit intr-un fel, altul intr-alt fel, fiecare in felul lui, incatnu te mai saturi sa-i vezi si sa-ti faci haz de ei. (I. L. Caragiale)Comicul de caracter e relevat la fiecare personaj al piesei.
T
rahanache
se bucura de o veche si solidaautoritate, de prestigiu recunoscut chiar si de opozitie. El sustine ideea integritatii morale a societatii,dar practica inselaciunea, falsificand listele cu alegatori, se opune coruptiei, dar in jurul sau, peste tot, ecoruptie. Ambitia politica si comoditatea vietii il fac sa pastreze cu strasnicie enteresul de a fi prietencu prefectul. Politician abil, stie ca functia sa in partid depinde de sefii de la Centru si se lasa manevratcu usurinta de acestia.Este incult, trasatura reiesita din comicul de limbaj, dovada fiind ticul verbal ai putintica rabdare, carereflecta viclenia, tergiversarea individului abil, care sub masca batranetii cauta sa castige timp pentru agasi o solutie. Pronunta gresit neologismeledin sfera limbajului politic: dipotat, endependent. Seexprima confuz, cu abateri de la normele limbii literare  truismul unde nu e moral, acolo e coruptie,tautologia enteresul si iar enteresul. Principiul sau de viata ce explica falsa naivitate a personajuluieste acela ca Intr-o sotietate fara moral si fara printip... trebuie sa ai si putintica diplomatie.Numele sau este definitoriu pentru comicul onomastic. Zaharia sugereaza zahariseala, moliciunea,lentoare, iar trahanache, faptul ca poate fi usor modelat de catre superiorii de la centru sau deenteres si de zoe.
T
i
p
ate
s
cu
este prefectul judetului pe care il administreaza ca pe propria mosie, avand o mentalitatede stapan absolut. Orgolios, abuziv, incalca legea, daca o cer interesele partidului si admite, amuzat,

Activity (269)

You've already reviewed this. Edit your review.
GeorgeDinu liked this
Georgiana Chucii liked this
Comsa Bianca liked this
Andreea IVan liked this
1 thousand reads
lucian_panfil liked this
dariusovidiu liked this
lucian_panfil liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->