DREPTUL TRANSPORTURILOR

Mihaela Ghinita-Stanculescu

-2010-

CUPRINS
CAPITOLUL I OBIECTUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE TRANSPORT IN ECONOMIE 1. Date preliminare...........................................................................................................................4 2.Clasificarea transporturilor...........................................................................................................4 CAPITOLUL II NOTIUNEA CONTRACTULUI DE TRANSPORT...........................................................................7 CAPITOLUL III POZITIA DESTINATARULUI TRANSPORT............................................10 CAPITOLUL IV ELEMENTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT 1.Consideratii introductive.............................................................................................................12 2.Capacitatea partilor.....................................................................................................................12 3.Consimtamantul partilor..............................................................................................................12 4.Obiectul contractului...................................................................................................................13 5.Cauza contractului.......................................................................................................................14 6.Forma contractului......................................................................................................................14 CAPITOLUL V TAXA DE TRANSPORT, RASPUNDEREA CARAUSULUI, ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT SI PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE 1. TAXA DE TRANSPORT 16 2. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI.17 3.ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT19 4.PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE.26 CAPITOLUL VI CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA 1.CONSIDERENTE INTRODUCTIVE30 2.CONTRACTUL DE PRESTATII DE TRANSPORT.......30 IN CONTRACTUL DE

3.OBLIGATIA DE A INCHEIA CONTRACT DE TRANSPORT PE CALEA FERATA..32 4.DEFINITIA SI INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT PE CALEA FERATA..34 5.SCRISOAREA DE TRASURA.35 6.PREDAREA MARFII CAII FERATE37 7.PRIMIREA LA TRANSPORT A MARFURILOR DE CATRE CALEA FERATA..38 8.TAXA(TARIFUL) DE TRANSPORT DE MARFA..39 9.OBLIGATIILE CAII FERATE IN VEDEREA EXECUTARII TRASPORTULUI.40 10.INCARCAREA-DESCARCAREA MARFURILOR..41 11.TERMENUL DE EXECUTARE A TRANSPORTURILOR.41 12.MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT..42 13. IMPIEDICAREA LA TRANSPORT 43 14. IMPIEDICAREALA ELIBERARE..44 15.ELIBERAREA MARFII LA DESTINATIE 44 16.RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA...45 CAPITOLUL VII CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI BAGAJE PE CALEA FERATA A. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI 1. CARACTERELE JURIDICE..50 2. INCHEIEREA SI MODIFICAREA CONTRACTULUI..51 3. TAXA(TARIFUL)DE TRANSPORT DE CALATORI.52 4. FORMELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE PERSOANE53 5. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE PERSOANE..54 6. EFECTELE CONTRACTULUI DE CALATORI PE CALEA FERATA, DREPTURILE, OBLIGATIILE SI RASPUNDEREA PARTILOR 55 B. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE BAGAJE SI MESAGERII57 CAPITOLUL VIII TRANSPORTURILE FEROVIARE INTERNATIONALE DE CALATORI SI MARFURI.59 CAPITOLUL IX TRANSPORTURILE MARFURI...61 AERIENE INTERNATIONALE DE CALATORI SI

CAPITOLUL X EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO.63 CAPITOLUL XI CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL

1.NOTIUNI INTRODUCTIVE.65 2.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI...66 3.INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI 67 4.CONOSAMENTUL (BILL OF LADING) ...68 5.NAVLUL 71 6.STALII, CONTRASTALII, SUPRASTALII SI DESPATCH MONEY74 7.CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE.78 8.REGLEMENTAREA RASPUNDERII DIN CONVENTIA NATIUNILOR UNITE PRIVIND TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978..80 9. TERMENUL DE PRESCRIPTIE81 10.LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE82 11.VANZARILE MARITIME84 CAPITOLUL XII TRANSPORTURILE FLUVIALE DE MARFURI 1. TRANSPORTUL FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN (CABOTAJ)87 2. TRANSPORTUL MARFURILOR PE DUNARE IN TRAFIC INTERNATIONAL89 3.CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE CALATORI SI BAGAJE..90 CAPITOLUL XIII TRANSPORTUL IN TRAFIC COMBINAT92

CAPITOLUL I OBIECTUL SI IMPORTANTA ACTIVITATII DE TRANSPORT IN ECONOMIE

1.

DATE PRELIMINARE

Satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale societatii si ale fiecarui cetatean impune asigurarea organizarii corespunzatoare a deplasarii in timp si spatiu de marfuri si persoane, transporturilor revenindu-le astfel un rol important ca o ramura distincta a productiei materiale si activitatii economice in general, contribuind astfel la realizarea economiei de piata. In raport de celelalte ramuri de productie ale economiei nationale, activitatea de transport ca ramura independenta al productiei materiale constituie o forta motrice a economiei, asigurand transporturile comerciale specifice procesului de

productie- transporturi de materii prime, semifabricate, transportul produselor finite, valoarea de schimb pe care o asigura activitatea de transport fiind determinata de valoarea elementelor de productie (forta de munca si mijloace de productie) consumate. Astfel fiind, in activitatea de transport, procesul de productie este neintrerupt, obtinandu-se in mod direct bani prin prestarea serviciului util constand in deplasarea bunurilor si a persoanelor de la un loc la altul (a se vedea Th.Zsbora Economia, organizarea si planificarea transporturilor- Ed.Didactica, Bucuresti 1979). 2. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR Transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:
A.

DUPA OBIECTUL LOR: a. Transporturi de marfuri (bunuri); b. Transporturi de persoane; c. Transporturi de informatii.

B.DUPA MIJLOACELE DE TRANSPORT FOLOSITE: a. Feroviare (locomotive diesel, diesel electrice, electrice, vagoane); b. Rutiere ( auto si tractiune animala); c. Navale ( maritime si fluviale); d. Aeriene (aeronave); e. Speciale (conducte, funiculare, etc.); f. Combinate ( cale ferata-auto, auto-naval etc.). C. DUPA ASEZAREA CAILOR DE TRANSPORT, TRANSPORTURILE ORASENESTI POT FI: a. Pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri); b. In afara strazilor( metrou, cale ferata suspendata).

D. DUPA ITINERARIUL PARCURS IN INTERIORUL SAU DINCOLO DE GRANITELE STATULUI: a. Transportul in trafic intern (local) ; Prin trafic se intelege totalitatea transporturilor efectuate intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an) in cadrul anumitor relatii de transport. Traficul intern reprezinta totalitatea transporturilor efectuate in limitele frontierelor unei tari, volumul acestora concretizandu-se in curenti de marfuri (t) si de calatori (numar), care trebuie sa se transporte intr-o perioada de timp pe intreaga retea de cai ferate. b. Transportul in trafic international( intre doua sau mai multe state), care la randul sau poate fi : - transporturile in trafic international de tranzit, cand transportul se efectueaza pe teritoriul altui stat numai in trecere, fiind o fractiune dintr-un transport international, intre doua state diferite; - transporturile de peage, cand transporturile au puncte de plecare si de sosire situate pe teritoriul aceluiasi stat, dar parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin. Traficul de peage complet implica tranzitul prin tara vecina, avand caracterul unui trafic local; transportul se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii apartine tranzitul si fara niciun fel de restrictii vamale, traficul de peage restrictiv implicand remorcarea trenurilor de tranzit cu locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia, iar taxa de transport pentru parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de destinatie. E. DUPA CUM TRANSPORTURILE SE EXECUTA CU UN SINGUR SAU CU FOLOSIREA SUCCESIVA A MAI MULTOR MIJLOACE DE TRANSPORT: a. Transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;

b.

Transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa succesiv cu doua sau mai multe mijloace de transport de catre doi sau mai multi carausi, in baza unui singur contract de transport.

In raport cu limitele teritoriale in care se realizeaza, acest trafic se imparte in trafic combinat intern si trafic combinat international. Indiferent de felul lor, toate categoriile de transport formeza un tot unitar, fiind coordinate de catre Ministerul Transporturilor. Intreaga activitate de transport se desfasoara pe baza contractului de transport incheiat intre transportator si expeditor (calator). Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros, prin tarifele aplicabile activitatii de transport fiind stabilit cuantumul taxelor de transport. De la aceasta regula face exceptie transportul naval unde, prin vointa partilor si negociabil, se determina cuantumul taxei de transport. Pentru toti participantii la activitatea de transport (exportatori, transportatori si destinatari) este instituita prin lege raspunderea patrimoniala constand in realizarea intocmai a obligatiilor contractuale care revin, in caz contrar fiind pasibili de plata de penalitati, locatii, despagubiri, etc.

CAPITOLUL II NOTIUNEA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

Contractul de transport poate fi definit ca fiind acel contract prin care un agent economic specializat ( numit unitate de transport, transportator sau caraus) se obliga, in schimbul unui pret ( taxa de transport sau tarif) sa transporte pana la destinatie, inauntrul unui anumit termen, calatorii sau bagajele lor sau sa transporte, pazeasca si elibereze destinatarului (care poate fi expeditorul sau terta persoana) marfurile sau bagajele care i-au fost incredintate in acest scop ( A se vedea M.Costin, M.Mureseanu, V.Ursa, Dictionar de drept civil, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1980). Potrivit Codului Civil, contractul de transport apare ca o locatiune de lucrari, asa cum este reglementata de dispozitiile art.1470 Cod Civil.

Dispozitiile prevazute de Codul Civil (art.1410-1490), specifice contractului de antrepriza sunt aplicabile si in material transporturilor, in ceea ce priveste raspunderea contractuala pentru caraus si capitanii de vapoare in cazul pierderii marfurilor predate, acestia fiind exonerati, potrivit art.1475 Cod Civil numai in situatia in care vor putea dovedi cauzarea acestor prejudicii din motive neimputabile lor- forta majora sau caz fortuit. Dispozitiile Codului Civil aplicabile managerilor de hoteluri privitoare la depozit si sechestru sunt asimilate si pentru carausii si capitanii de vapoare in ceea ce priveste obligatia acestora privind paza si conservarea lucrurilor incredintate lor pentru transport. Contractul de transport de marfuri este reglementat si prin dispozitiile Codului Comercial -art.413-441, iar contractul de transport maritim de marfuri si calatori- in art.557-600 sub denumirea de Contract de inchiriere. In masura in care dispozitiile Codului Comercial nu sunt abrogate sau modificate, expres sau tacit, prin actele normative care reglementeaza activitatea de transport, in conditiile in care acestea se executa prin intermediul agentilor economici specializati, ele isi mentin aplicabilitatea. Raporturile nascute din contractul de transport sunt independente de raporturile existente intre expeditor si beneficiar care au la baza un alt tip de contract-de furnizare, de vanzare-cumparare, etc., de aceea contractele de transport constituie contracte economice de prestari de servicii, avand un caracter special. Indiferent de felul sau ( transport de calatori, de marfuri, bagaje, mesagerii ), de specificul mijloacelor de transport folosite ( feroviare, rutiere, aeriene), contractul de transport prezinta urmatoarele trasaturi esentiale:
1.

contractul de transport este un contract bilateral( sinalagmatic) care da nastere la drepturi si obligatii reciproce, in sarcina ambelor parti contractante, respectiv carausul obligandu-se sa transporte, iar expeditorul sau calatorul avand obligatia sa plateasca pretul transportului.

2.

contractul de transport constituie prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa obtina un folos, un echivalent, o contraprestatie, in schimbul obligatiei asumate.

3.

contractul de transport este un contract comutativ, deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente.

4.

contractul de transport de persoane constituie in principiu un contract consensual, deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, dovada incheierii acestuia constand in biletul sau legitimatia de calatorie.

5.

contractul de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, are un caracter real, deoarece pentru incheierea sa valabila, consimtamantul partilor trebuie sa fie materializat prin predarea (remiterea) efectiva a marfurilor care urmeaza sa fie transportate de catre caraus.

In cazul transportului maritim, potrivit Conventiei internationale de la Bruxelles din 1924, intreprinderea de navigatie trebuie sa elibereze un document-conosament ( polita de incarcare) care constituie dovada in mana expeditorului referitoare la incarcarea marfii; aceste prevederi au fost preluate si in Conventia Natiunilor Unite privind transporturile pe mare din 1978, detinatorul conosamentului fiind considerat proprietarul marfii, conosamentul constituind un document transmisibil, un document la purtator, nenominativ, putand fi transmis prin gir, ca oricare cambie sau bilet la ordin, efectul juridic al detinerii conosamentului constituindu-l dreptul din partea celui care il detine de a pretinde eliberarea marfii de la comandantul navei care asigura transportul. In cazul transportului aerian, potrivit Conventiei pentru unificarea unor reguli relative la transportul international semnata la Varsovia in 1929, scrisoarea de transport aerian reprezinta contractul de transport incheiat, care poate avea si forma unui titlu reprezentativ.
6.

contractul de transport incheiat intre agentii economici este un contract cu continut economic ( A se vedea Stefan Carpenaru, Opere citate, pag.359), caruia i se vor aplica principiile generale privind regimul acestor contracte, precum si legislatia de drept comun in vigoare in aceasta materie.

CAPITOLUL III POZITIA DESTINATARULUI IN CONTRACTUL DE TRANSPORT

In principiu, subiectele contractului de transport sunt, pe de o parte, carausul, iar, pe de alta parte, expeditorul, atunci cand se transporta bunuri sau calatorul, in cazul transportului de calatori. In cazul in care transportul de bunuri se face in folosul unei alte persoane, decat aceea a expeditorului, respectiv a destinatarului, atunci destinatarul, desi nu este parte in contract, dobandeste anumite drepturi din contractul respectiv.

10

Potrivit opiniilor juridice, drepturile care izvorasc din contractul de transport trec de la expeditor la destinatar prin cesiune, pe baza unei oferte rezumate de cesiune facuta de expeditor destinatarului, in momentul sosirii marfii si prin intermediul carausului. Se apreciaza astfel ca pozitia destinatarului este derivata din cea a expeditorului, carausul marfii putandu-i opune acestuia toate exceptiile personale si chiar si cele straine de contract pe care le-ar fi putut opune expeditorului. Intr-o alta opinie juridica se aprecieaza ca situatia juridica a destinatarului se situeaza, in cadrul stipulatiei pentru altul, tertul beneficiar (in speta destinatarul) dobandind drepturile sale din momentul incheierii contractului dintre stipulant si promitent, insa putand dispune de marfa doar la momentul ajungerii acesteia la destinatie. In practica sunt intalnite situatii in care, in baza aceluiasi contract de transport, carausul este actionat concomitent, atat de catre expeditor, cat si de catre destinatar, enuntiativ de catre expeditor pentru restituirea unor diferente de taxe de transport, iar de catre destinatar pentru a raspunde pentru lipsurile cantitative sau calitative constatate la sosirea marfii la destinatie. Principial, prin aplicarea stipulatiei pentru altul, drepturile destinatarului marfii se nasc in momentul incheierii contractului de transport dintre expeditorul- stipulant si carausul- promitent, indiferent de faptul ca tertul beneficiar ( destinatar) a acceptat sau nu dreptul stipulat in favoarea sa. Exercitiul acestor drepturi este insa suspendat, prin efectul legii, pana la momentul ajungerii marfii la destinatie, cand destinatarul ia cunostinta ca in folosul sau exista o stipulatie pe care o poate accepta, aderand astfel la contractul de transport sau o poate refuza. Acceptarea (aderarea la contract) destinatarului nu are efect constitutiv de drepturi, deoarece acestea s-au nascut chiar din momentul incheierii contractului de transport de catre expeditor, prin aceasta destinatarul consolidandu-si numai aceste drepturi stipulate anterior in favoarea sa.

11

CAPITOLUL IV ELEMENTELE CONTRACTULUI DE TRANSPORT

1. CONSIDERATII INTRODUCTIVE Pentru a fi valabil incheiat, contractul de transport trebuie sa intruneasca cumulativ conditii legale de fond si forma, generale si speciale (A se vedea Stefan Rauschi, Drept Civil, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1985, pag.97-114).

12

Conditiile legale generale de validitate a contractului sunt cele prevazute in dispozitiile art.948 Cod Civil: capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partilor, un obiect determinat, o cauza licita si morala si forma stabilita de lege). 2. CAPACITATEA PARTILOR Pentru a incheia un contract de transport valabil, parile trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, adica sa poata sa-si exercite drepturile si sa-si asume obligatiile prin acte juridice incheiate in nume propriu. Potrivit art.5 alin.1 din Decretul nr.31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, orice persoana fizica are capacitate de folosinta, respectiv capacitatea de exercitiu de a incheia acte juridice civile, incapacitatea constituind o exceptie de la regula capacitatii, exceptiile fiind prevazute de Decretul nr.31/1954, privitor la persoanele fizice si persoanele juridice si art.949 Cod Civil, fiind de stricta interpretare. 3. CONSIMTAMANTUL PARTILOR Consimtamantul, ca element al vointei juridice, reprezinta manifestarea hotararii de a incheia actul juridic pentru a fi valabil incheiat, consimtamantul exprimat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa emane de la o persoana cu discernamant; - sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice; - sa fie exteriorizat; - sa nu fie alterat de vreun viciu ( imprejurare care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a face un act juridic). Specific viciilor de consimtamant (A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu, Opere citate, pag.267-268) este faptul ca exista manifestare de vointa (consimtamant), insa aceasta este viciata, fie in continutul sau intelectual, constient ( in cazul erorii si a dolului), fie in caracterul sau liber ( in cazul violentei si a leziunii). 4.OBIECTUL CONTRACTULUI

13

Obiectul actului juridic ( fiind chiar obiectul raportului juridic caruia ii da nastere) consta in obiectul obligatiei ori obligatiilor generale din actul juridic civil respectiv, adica in prestatia sau prestatiile (dupa cum este vorba de acte juridice unilaterale, bi sau multilaterale), care, la randul lor, inseamna transmiterea unui drept, fie un fapt al debitorului, precum si obiectul acestor prestatii (A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu, Opere citate, pag.295). Obiectul contractului de transport consta in prestatiile stabilile pentru unitatea de transport ( caraus) de a transporta marfa, bagajele sau calatorii, iar pentru expeditor sau calator, de a plati taxa de transport. Obiectul contractului de transport trebuie sa intruneasca anumite conditii de validitate, raportate la momentul incheierii contractului, constand in urmatoarele: sa existe; sa fie in circuitul civil, ca parte componenta a circuitului juridic, cuprinzand totalitatea actelor si faptelor juridice, in virtutea carora se nasc raporturi juridice de drept civil; sa fie determinat sau determinabil; sa fie posibil; sa fie in conformitate cu legea si cu regulile de convietuire sociala; sa constituie un fapt personal al celui ce se obliga sau cel care se obliga sa fie apreciat ca fiind titularul dreptului. Astfel fiind, va fi considerat nul acel contract care are ca obiect transportul unui lucru imposibil de executat ssu contractul care are ca obiect un transport de lucruri pentru care exista o interdictie absoluta, etc. In sens general, transportul trebuie sa fie determinat sau determinabil in elementele sale caracteristice si anume: bunurile care urmeaza a fi transportate, statia de incarcare, statia de destinatia, ruta aleasa, etc.
5.

CAUZA CONTRACTULUI

Cauza contractului de transport constituie o conditie de validitate a acestuia si inglobeaza in sine atat scopul direct, cat si imediat al consimtamantului, cat si scopul indirect, care este motivul determinant al asumarii obligatiei, legal de destinatia concreta data contraprestatiei.

14

Cauza in contractul de transport trebuie sa fie reala si nu falsa (cauza fiind apreciata ca falsa atunci cand partile sau numai una dintre ele au credinta gresita ca scopul pentru care au incheiat contractul este realizabil, pe cand in realitate acesta nu exista). A se vedea I.Zinveliu, Contracte civile, Ed.Dacia, Cluj Napoca 1978, pag.69 si urm. De asemenea, cauza in contractul de transport trebuie sa fie licita si morala, fiind considerata cauza ilicita aceea care nu este conforma cu normele juridice si care nu corespunde regulilor de convietuire sociala, atragand nulitatea absoluta a contractului. Art.996 Cod Civil prevede ca obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa sau nelegala nu poate avea nici un efect, deci nu poate produce consecinte juridice. 6. FORMA CONTRACTULUI Contractul de transport se incheie de regula prin simplul acord de vointa al partilor, insa dovada incheierii lui se face printr-un inscris- scrisoare de trasura, biet, legitimatie de calatorie, etc. In cazul contractului de transport de marfuri, cu exceptia celui maritim, contractul nu este valabil incheiat decat prin predarea efectiva a marfurilor, el avand astfel un caracter real. Forma scrisa a contractului de transport este ceruta ad probationem , in raport de felul mijlocului de transport folosit, fiind utilizate formulare tipizate- respectiv scrisoare de trasura in transporturile pe calea ferata si cele fluviale, scrisoare de transport aerian, scrisoare de transport auto si conosament in transportul maritim. Pentru fiecare expeditie se intocmeste un singur document de transport, care face dovada incheierii si continutului contractului de transport, ad validitatem si ad probationem.

15

CAPITOLUL V TAXA DE TRANSPORT, RASPUNDEREA CARAUSULUI, ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT SI PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE
1. TAXA DE TRANSPORT

16

Caracterul oneros al contractului de transport impune ca in toate categoriile de transport si indiferent de obictul supus transportului- marfuri, calatori, bagaje, pentru prestatia executata de transportator sa se primeasca contraprestatia celeilalte parti, respectiv taxa (tariful de transport). Pretul este un element constitutiv al transportului de marfuri la fel de esential ca si marfa insasi, in absenta acestuia neexistand nicun fel de act de transport. Taxa de transport se stabileste pe baza de tarife, care cuprind norme cu caracter imperativ, partile neputand sa determine cuantumul taxei prin negocieri directe, specific conditiilor economiei de piata. Taxele reprezinta, prin natura lor economica, o forma speciala a pretului pentru un serviciu prestat, iar tariful constituie expresia concreta a categoriei de pret aplicabila intr-un anumit domeniu de activitate. In cazul transportului de marfuri, determinarea cuantumului taxei de transport se face avand in vedere felul marfii, greutatea, capacitatea mijlocului de transport, distanta si felul expeditiei. Transportatorul este in drept sa perceapa taxe accesorii pentru executarea unor operatiuni accesorii si adiacente transportului, cum sunt: incarcarea-descarcarea, magazinajul, transbordarea, avizarea, etc., cat si suprataxe in cazul declararii false a marfii prezentate la transport, etc. Uneori sunt fixate taxe reduse de transport, desi distantele de parcurs sunt mai mari, iar in alte tarife taxele sunt mai mari desi distantele de parcurs sunt mai mici, urmarindu-se prin aceasta o redistribuire corespunzatoare a marfurilor pentru a fi transportate cu cel mai potrivit mijloc de transport. Daca s-a convenit ca plata taxei de transport sa se faca de catre expeditor, la predarea marfii, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, transportatorul poate sa suspende executarea transportului, iar in temeiul art.1020 din Codul Civil poate cere rezolutia contractului si plata unor daune. Potrivit art.437 si 438 din Codul Comercial, carausul are un drept de retentie asupra marfii, chiar si fata de tert, putand solicita executarea silita pentru realizarea creantei sale, prin privilegiul recunoscut de lege asupra pretului de transport convenit prin contract.

17

Taxa de transport poate fi platita de expeditor sau de catre destinatar in raport de mentiunea facuta pe documentul de transport, dupa caz francata sau transmisa. Mentiunea transmisa constituie o delegatie de plata care nu elibereaza pe expeditor, ea presupund doar ca transportatorul sa se adreseze mai intai destinatarului care, daca nu doreste sa adere la contract, nu plateste, obligatia de plata a taxei revenind in aceasta situatie expeditorului. Daca destinatarul adera la contract si plateste taxa, expeditorul este eliberat de aceast obligatie fata de caraus. De mentionat este faptul ca transportatorul nu are un drept la actiune fata de destinatar pentru a-l determina sa suporte plata taxei de transport, transportatorul avand exclusiv calea dreptului de retentie al marfii pana la plata taxei, precum si dreptul de a-l actiona pe expeditor sau de a cere vanzarea silita a marfii. 2. RASPUNDEREA TRANSPORTATORULUI Dispozitiile Codului Civil si ale Codului Comercial sun aplicabile in toate ramurile de transport, dar numai in masura in care, prin acte normative proprii nu sunt reglementate anumite aspecte ale contractului de transport, caz in care primeaza norma speciala in materie. Transportatorii raspund de integritatea marfii, atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ, din momentul primirii ei la transprt si pana in momentul eliberarii ei destinatarului. Agentul economic transportator raspunde pentru pierderea totala sau partiala a marfii, pentru avaria ei, pentru depasirea termenului de depasirii a marfii si pentru orice alt caz care poate fi considerat neexecutare totala sau partiala a contractului de transport. Ca orice raspundere contractuala, raspunderea carausului se intemeiaza pe culpa, presupunand neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor rezultate din contractul de transport, pentru a fi exonerat de raspundere carausul trebuind sa faca dovada faptului ca indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei asumate se datoreaza unei cauze care exclude culpa sa.

18

Potrivit dispozitiilor Codului Civil, carausul nu va putea fi condamnat la dauneinterese daca executarea necorespunzatoare sau intarzierea in executare a contractului de transport se datoreaza unei cauze neimputabile acestuia, respectiv faptei altei persoane, cazului fortuit sau fortei majore. In ceea ce priveste raspunderea transportatorului, regula generala aplicabila este existenta prezumtiei de culpa, cealalta parte contractanta netrebuind sa faca dovada lipsei de diligenta a carausului in executarea contractului. Neexecutarea obligatiei de catre transportator datorata faptei unui tert, fapta care nu putea fi prevazuta si nici impiedicata, este asimilata fortei majore. Spre exemplu, transportatorul nu este raspunzator fata de calatorii transportati, daca face dovada ca dauna se datoreaza conducatorului altui vehicul. Evenimentele atmosferice, cutremurul, inundatia, inzapezirea, etc. sunt apreciate ca reprezentand cauze imprevizibile si de neinlaturat, fiind asimilate fortei majore a contactului si avand drept efect exonerarea de raspundere a transportatorului. De mentionat este faptul ca, odata incetata situatia de forta majora, obligatiile transportatorului rezultate din contractul de transport trebuie indeplinite daca un astfel de fapt mai este posibil. Practica judiciara a considerat ca nu ne situam in prezenta fortei majore in care caldurii sau inghetului, daca aceste situatii au fost prevazute, in cazul producerii de daune, ca urmare a aglomerarii marfurilor la incarcare, a deraierii trenurilor, a defectarii sistemului de franare, etc., acestea constituind imprejurari care pot fi prevazute sau inlaturate. In cazul transporturilor maritime, potrivit art.506 Cod Comercial, carausul nu va raspunde daca va face dovada ca neindeplinirea obligatiilor rezultate din contractul de transport se datoreaza unor obstacole provenite din caz fortuit sau forta majora. 3. ACTIUNILE IZVORATE DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT Odata incheiat contractul de transport, cu privire la expeditor si transportator, iar ulterior si pentru destinatar se nasc obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire

19

necorespunzatoare indreptateste pe creditorul contractual sa foloseasca caile prevazute de lege pentru valorificarea creantelor sale. Actiunile izvorate din contractul de transport pot avea ca obiect fie plata neregulata a pretului, taxele de transport, tarif sau pretentii decurgand din executarea necorespunzatoare a obligatiilor de transport, prin intermediul actiunilor in despagubire sau actiunilor in regres. In ceea ce priveste actiunile promovate avand ca obiect fie achitarea taxei de transport neplatite, fie restituirea integrala sau partiala a taxei neplatite, transportatorul este in drept sa pretinda taxa legala pentru transportul efectuat, iar expeditorul sau destinatarul dupa caz, sa ceara restituirea taxei platite cu depasirea cuantumului legal sau pentru un transport care nu s-a mai executat. De asemenea, legate de aceasta categorie de actiune sunt cele privind taxele pentru activitati accesorii si adiacente transporturilor- avizare in alte localitatitransbordare, descarcare, etc., care au acelasi izvor, respectiv contractul de transport care se executa . Asa fiind, orice pretentie formulata, fie dintr-o actiune privind obligatia principala (executarea transportului), fie dintr-una referitoare la obligatii accesorii care ajuta la executarea obligatiei principale, isi gaseste temeiul juridic in contractul de transport. ( A se vedea P.Patrascanu, Opere citate, pag.124). In ceea ce priveste cea de-a doua categorie de actiuni-in despagubire, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor contractului de transport, acestea se pot referi la obligatia de executare a transportului, de paza a marfii si de eliberarea ei in termen, in aceeasi cantitate si calitate, cat si la obligatiile accesorii transportului. Avem in vedere raporturile juridice subsecvente contractului de transport cu privire la depozitul de marfuri, inainte de predarea marfurilor sau dupa eliberarea lor, cat si actiunile pentru plata de penalitati in cazul neindeplinirii obligatiilor la termen. Instituia reclamaiei administrative reprezint calea procedural obligatorie a litigiilor rezultate din contractul de transport.

20

Reglementarea reclamaiei administrative este realizat prin Regulamentul de transport pe calea ferat OG nr.7/2005 i regulile Conventiei internationale de transport de marfuri pe calea ferata (CIM), art.103 Cod Aerian. Reclamatia administrativa se adreseaza in scris transportatorului, la care se anexeaza duplicatul (unicatul) documentului de transport, dupa caz, scrisoarea de trasura, recipisa de bagaje, buletinul de mesagerie, precum si intreaga documentatie doveditoare a pretentiei. De asemenea, ea trebuie sa cuprinda toate elementele necesare unei actiuni, deci sa fie motivata in fapt sau in drept. Reclamantul va putea promova actiunea la instanta de judecata numai daca reclamatia administrativa introdusa la transportator a fost respinsa ori a ramas fara raspuns in termenul stabilit de lege de 3 luni. Toate actiunile introduse la instanta de judecata trebuie sa fie insotite de dovada inregistrarii reclamatiei administrative ori a raspunsului prin care a fost solutionata partial sau respinsa. Reclamatia administrativa se poate folosi, ca mod obligatoriu, numai in transportul aerian si feroviar. Atat reclamatia administrativa, cat si actiunea in justitie trebuie introduse inauntrul termenului de prescriptie. Orice actiune privind raspunderea, conform art. 87 din Regulamentul de transport pe calea ferata, nu poate fi exercitata impotriva caii ferate decat in conditiile si limitele acestor reglementari. Situatiile pentru care calea ferata raspunde, potrivit art. 3 din Regulament: a) calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de agentii aflati in serviciul ei; b) in cazul in care agentii caii ferate fac servicii care nu cad in sarcina caii ferate, se considera ca lucreaza in contul si pe raspunderea persoanei interesate, pentru care se fac aceste servicii; Reclamatiile administrative rezultate dintr-un contract de transport sunt obligatorii si trebuie adresate in scris caii ferate in termenul de prescriptie (3 luni) in urmatoarele situatii:

21

1. Reclamatia in daune pentru pierderea totala, din a 30 zi care urmeaza expirarii termenului prevazut de art. 28 din Regulament. 2. Actiunea in daune pentru pierderea partiala, avarierea ori eliberarea cu intarziere, din ziua in care a avut loc eliberarea marfii. 3. Reclamatia privind plata sau restituirea tarifului de transport, din ziua platii sau din ziua in care plata ar trebui facuta. 4. Reclamatia privind plata unui supliment de tarif solicitat de organele vamale sau de alte autoritati administrative, din ziua cererilor acestor autoritati. 5. In toate cazurile privind transportul calatorilor, din ziua expirarii legitimatiilor de calatorie . 6. Actiunea referitoare la rambursare, din a 30 a zi care urmeaza dupa expirarea termenului contractului de transport . 7. Actiunea in restituirea unei plati nedatorate, din ziua efectuarii platii. 8. Actiunea privind plata pretului marfii vandute, din ziua vanzarii. 9. In oricare alte cazuri din ziua in care dreptul poate fi exercitat. Situatiile in care reclamatiile administrative nu sunt obligatorii: a) actiunile pentru daune-interese, intemeiate pentru raspunderea caii ferate in caz de moarte si de ranire a calatorilor. b) Actiunile intemeiate pe o paguba rezultata dintr-un act, dintr-o actiune sau dintr-o omisiune comisa fie cu intentia de a provoca paguba, fie avand cunostinta ca ar putea rezulta o astfel de paguba si acceptand producerea ei. c) Pentru plata unui ramburs incasat de calea ferata de la destinatar. d) Pentru plata unui rest din pretul unei vanzari efectuate pe calea ferata. Dreptul de a reclama apartine persoanei care are dreptul de a actiona calea ferata (cel care poseda recipisa de bagaje, scrisoarea de trasura sau legitimatia de calatorie), iar in cazul restituirilor ori a despagubirilor privind expeditiile de calatori sau bagaje, cel indreptatit anexeaza la reclamatie legitimatiile de calatorie, recipisele de bagaje, in original sau copie legalizata. Cand reclamatia este facuta de expeditor, in cazul expeditiilor de marfa, pentru despagubiri sau avariere, acesta va trebui sa prezinte duplicatul scrisorii de trasura, iar daca reclamatia este facuta de destinatar, acesta va trebui sa prezinte unicatul scrisorii de

22

trasura. Actiunea in justitie contra caii ferate apartine persoanei care are legitimatia de calatorie, recipisa de bagaje sau scrisoarea de trasura, ori in lipsa acestora dovedeste dreptul sau in alt mod. Retinem: 1. In caz de accident in timpul transportului, drept la actiune apartine calatorului sau mostenitorilor celui decedat; 2. Actiunea in restituire a unei plati, facute in mod gresit, apartine intotdeauna celui care a facut plata si impotriva carausului; 3. Actiunea relativa la rambursele prevazute de Regulament apartine expeditorului; 4. Alte actiuni contra caii ferate care deriva din contractul de transport apartin: expeditorului, daca are dreptul sa modifice contractul de transport; destinatarului, atunci cand acesta a aderat la contractul de transport . Ordinea de prioritate a unitatilor de cale ferata care vor fi actionate in judecata: a) pentru restituirea sumei platite in baza contractului de transport, actiunea judiciara poate fi exercitata impotriva caii ferate ce a incasat suma ori impotriva aceleia in folosul careia a fost incasata. b) impotriva caii ferate de predare se face actiunea judiciara referitoare la la ramburs. Alte actiuni judiciare pot fi exercitate impotriva caii ferate de predare, a caii ferate de destinatie ori impotriva aceleia pe parcursul careia s-a produs faptul care a dat nastere actiunii. Chiar daca nu a primit nici marfa si nici scrisoarea de trasura, calea ferata de destinatie poate fi actionata in judecata. Actiunea judiciara poate fi exercitata impotriva unei alte cai ferate cand ea este formulata in instanta, pe cale de cerere reconventionala sau de exceptie, in legatura cu acelasi contract de transport. Practica judiciara in materie: (nalta Curte de Casaie i Justiie Secia comercial decizia nr. 3594 din 26 noiembrie 2008) SPETA: Prin aciunea nregistrat pe rolul Tribunalului Bucureti, reclamanta S.C. R. SA a solicitat obligarea prtei S.N.T.F.M. C.F.R. M SA, la plata unor sume reprezentnd

23

valoarea reparaiilor suportate de reclamant daune interese, dobnd i beneficiu nerealizat. Aciunea a fost ntemeiat n drept pe dispoziiile art. 275 i 720 indice 1 Cod procedur civil, art. 96, 998, 999, 1073 i 1084 Cod civil, reglementrile CIM COTIF, art. 10 i12 din RIP i Regulamentul de transport de calea ferat. Tribunalul a analizat, cu prioritate, n temeiul art. 137 Cod procedur civil, excepia de necompeten a instanelor romne i de prematuritate i a reinut urmtoarele : - prevederile art. 10 din contractul de nchiriere n litigiu, care dispun n sensul soluionrii litigiilor dintre pri de ctre instanele poloneze, nu au aplicabilitate n cauz, ntruct contractul sus menionat nu reprezint temeiul aciunii de fa, motiv pentru care excepia de necompeten material a instanelor romne este nentemeiat. - n raport de dispoziiile CIM art.53 i art.64 din O.G. nr. 7/2005 RT regulamentul de transport - tribunalul a reinut nendeplinirea procedurii prealabile. Prin sentina comercial nr. 4069 din data de 23 martie 2007, Tribunalul Bucureti Secia a VI-a Comercial a respins excepia de necompeten general, a admis excepia de inadmisibilitate/ prematuritate i a respins aciunea reclamantei ca prematur formulat. Sentina a fost apelat de ctre reclamant, criticile viznd nelegalitatea soluiei, ntruct reclamanta a anexat cererii de chemare n judecat att dovada concilierii prealabile prevzut de art. 53 CIM ct i dovada concilierii directe, conform art. 720 indice 1 Cod procedur civil. Prin decizia comercial nr. 24 din data de 25 ianuarie 2008, Curtea de Apel Bucureti Secia a V-a Comercial, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, meninnd ca legal sentina fondului. Instana de apel a apreciat nendeplinirea reclamaiei administrative prevzut de art. 53 CIM i art. 64 din O.G. nr. 7/2005 RT, motivat de mprejurarea c reclamanta nu a anexat reclamaiei administrative toate documentele susceptibile de a justifica temeinicia cererii, n consecin, prta a apreciat reclamaia fiind not informativ. Cu privire la procedura concilierii directe, instana de apel a reinut nendeplinirea acesteia, ntruct reclamanta, prin convocarea la conciliere a neles s solicite plata altor sume dect cele cuprinse n cererea de chemare n judecat.

24

mpotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, n temeiul art. 304 pct. 8 i 9 Cod procedur civil, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurat i trimiterea cauzei spre rejudecare primei instane. Prin criticile formulate reclamanta a susinut urmtoarele : - n mod nelegal instana de apel a apreciat c la dosarul cauzei nu exist nici un nscris care s fie susceptibil de a fi interpretat ,, reclamaie administrativ , dei reclamanta a fcut dovada c a sesizat legal i formal prta S.N.T.F.M CFR SA , ntemeiat pe dispoziiile art. 53 CIM . Prin rspunsul primit de la prt, aceasta i-a declinat competena de soluionare a cererii, n loc s solicite nscrisurile respective. Mai mult dect att, prta nu a invocat aceast lips formal a anexrii nscrisurilor, nici cu prilejul ncercrii concilierii directe, invocnd excepia de inadmisibilitate, n raport de certitudinea creanelor solicitate. - convocarea la conciliere direct a fost realizat de ctre reclamant, ns neconcordana sumelor solicitate prin conciliere i aciune decurge din faptul c sumele solicitate prin captul 3 i 4 al cererii, reprezint dobnda legal, respectiv beneficiul nerealizat, care au fost recalculate ulterior. Recursul este fondat. nalta Curte constat c motivele subsumate art.304 pct.8 i 9 Cod procedur civil au suport legal, instana de apel schimbnd natura nscrisurilor care reprezint ,, reclamaie administrativ cu consecina aplicrii greite a normei generale prevzute de art.109 alin.2 Cod procedur civil. Astfel, legea aplicabil expediiei predat la transport n cauza de fa este Convenia cu privire la transporturile internaionale feroviare mrfurilor CIM . Odat cu ncheierea contractului de transport se nasc obligaii pentru expeditor i transportator, a cror nendeplinire sau ndeplinire necorespunztoare ndreptete pe creditor s foloseasc cile prevzute de lege pentru valorificarea creanei sale. n ceea ce privete instituia reclamaiei administrative, este adevrat c aceasta reprezint calea procedural obligatorie de soluionare a litigiilor rezultate din contractul de (COTIF) - Partea B denumit ,, Reguli uniforme privind contractul de transport internaional feroviar al

25

transport. Reglementarea reclamaiei administrative este realizat prin Regulamentul de transport pe calea ferat O.G. nr. 7/2005 ( art. 64 ) i regulile CIM ( art. 43 ) n raport de modul de reglementare al reclamaiei administrative, nalta Curte subliniaz scopul utilizrii acestei proceduri prealabile, acela de a rezolva operativ pretenii care decurg din contractul de transport . Din interpretarea dispoziiilor art. 64. (3) din O.G. nr. 7/2005 ,, Reclamaiile administrative rezultate din contractul de transport al mrfurilor sunt obligatorii i trebuie adresate operatorului de transport feroviar, n scris, n termen de 3 luni de la data ncheierii contractului de transport, conform art. 37 alin. (2). Reclamaia se depune separat pentru fiecare expediii. rezult c reclamantul va putea promova aciunea la instana de judecat numai dac reclamaia administrativ a fost respins sau a rmas fr rspuns n termenul stabilit de lege. Din nscrisurile existente la filele 24-29 ale dosarului de fond, anexate cererii de chemare n judecat rezult, n mod indubitabil c reclamanta a prezentat transportatorului reclamaia administrativ prin care a solicitat despgubiri urmare descompletrii vagoanelor cistern nchiriate. n mod greit, instana de apel a apreciat c reclamanta nu a fcut dovada realizrii procedurii reclamaiei administrative, ntruct nu a comunicat prtei actele prevzute la articolele 53 i 54 din CIM, realiznd o interpretare rigid a dispoziiilor legale sus menionate, care lipsesc de eficien juridic instituia reclamaiei administrative. Promovarea reclamaiei incomplete sau cu lipsa documentelor de transport originale , va determina transportatorul s cear reclamantului completarea corespunztoare i ulterior s procedeze la soluionare potrivit art. 43 alin. 6 din CIM i n nici un caz aceste lipsuri nu pot ndrepti transportatorul s o considere neavenit. Fa de cele artate, criticile formulate au suport legal, astfel c potrivit art. 312 alin. 2 teza I Cod procedur civil, recursul urmeaz a fi admis, hotrrea fiind casat, cauza urmnd a fi trimis spre rejudecarea, pentru a se pune n discuia prilor ntreg fondul 4. PRESCRIPTIA DREPTULUI LA ACTIUNE

26

Prescriptia extinctiva limiteaza timpul in care o persoana fizica sau juridica poate sa-si exercite un drept civil prin intermediul unei actiuni constituind o modalitate a dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege. Orice actiune izvorata dintr-un contract de transport pe cale ferata, auto, aerian sau naval, indreptata impotriva transportatorului de catre o persoana fizica si/sau juridica, porivit ar.4 lit.e din Decretul 167/1958 prvitor la prescriptia extinctiva se prescrie in termen de 6 luni, fie ca se refera la transport propriu-zis, fie la prestatii accesorii sau adiacente transportului. In conformitate cu alin.2 al aceluiasi articol, termenul de prescriptie este de 1 an, daca contractul de transport a fost incheiat spre a fi executat succesiv cu mijloace de transport in trafic combinat. Termenul de prescriptie de 6 luni se practica si in cazul exercitarii actiunilor in regres de un transportator impotriva altui transportator, ca urmare a unor prejudicii suferite prin plata de despagubiri catre clientela. Dreptul la actiune privind restituirea taxei de transport gresit calculate si incasate trebuie exercitat in termen de 6 luni, deoarece temeiul acestuia rezulta toto din contractul de transport, in baza caruia s-a facut plata si nu dintr-o imbogatire fara justa cauza. In ce priveste termenul de prescriptie, in cazul actiunii izvorate dintr-un contract de transport incheiat intre un transportator-persoana juridica cu capital de stat si o persoana fizica/juridica cu capital privat sau mixt este de 6 luni, fiind aplicabile in cauza si dispozitiile prevazute de art.956 Cod Comercial. De la regula termenului de prescriptie de 6 luni au fost stabilite unele exceptii, astfel: daca s-a incasat de 2 ori taxa de transport sau o penalitate aplicata, ca urmare a incalcarii unei obligatii izvorate din contractul de transport, in acest ca actiunea in restituire intemeindu-se pe imbogatirea fara justa cauza; in cazul cand se solicita plata unor penalitati derivand din neindeplinirea obligatiilor nascute din programarea transporturilor;

27

cand prejudiciul a fost general prin dolul sau culpa grava a prepusilor carausilor, actiunea avandu-si izvorul in fapta ilicita a acestora.

Termenul de prescriptie, precum si termenul in care se poate exercita o actiune izvorata din contractul de transport se intrerupe, potrivit art.16 din Decretul 167/1958 in urmatoarele cazuri:
-

prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia; prin introducerea unei cereri de chemare in judecata, chiar daca cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca necompetenta; printr-un act incepator de executare. cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere; pana la rezolvarea reclamatie administrative facuta de cel indreptatit la despagubiri sau restituiri, insa cel mai tarziu la expirarea unui termne de 3 luni socotit de la inregistrarea reclamantiei;

Cursul prescriptiei se suspenda, conform art.13 din Decret in urmatoarele cazuri:

pe timpul cat creditorul sau debitorul fac parte din fortele armate ale tarii, iar acestea sunt puse pe picior de razboi.

SPETA: Contract de transport pe calea ferat.Lipsuri cantitative.Aciunea n daune.Termen de prescripie.Suspendare Regulamentul de transport C.F.R,art93.1, art93.4 Aciunea n daune, ntemeiat pe rspunderea cii ferate,ce izvorte din contractul de transport,se prescrie prin trecerea unui an ,conform art.93.1 R.T,..care se socotete din ziua cnd a avut loc livrarea mrfii;termenul poate fi suspendat timp de trei luni,dac se formuleaz n termen reclamaia administrativ,conform art.93.4 R.T. (Secia comercial,decizia nr.2688 din 21 mai 2003)

28

Societatea Comercial R.F. SA a chemat-o n judecat pe prta SNTFM CFR M.. cernd s fie obligat la plata sumei ,reprezentnd contravaloarea cantitilor de combustibil constatate lips la destinaie, cu motivarea c la recepia mrfii din vagoanele sosite n staia de destinaie Bucureti-Otopeni ,s-au constatat lipsuri conform procesului verbal de constatare i documentelor de transport pe care le-a anexat n dovedirea preteniilor. Tribunalul Bucureti,Secia comercial, prin sentina civil nr.6235 din 19 octombrie 2000 a respins excepia lipsei calitii procesuale pasive invocat de prt cu motivarea c, potrivit contractului de transport, prta se legitimeaz procesual. n ceea ce privete prescripia, instana a apreciat, n raport cu prevederile art.92.6 din Regulamentul de transport, c aciunea este prescris prin mplinirea termenului de un an, ntruct transporturile reclamate cu lipsuri au fost eliberate la 19 august 1998, 10 februarie 1999 i martie 1999. Sentina a fost confirmat de Curtea de Apel Bucureti care, prin decizia nr.659 din 27 aprilie 2001, a respins ca nefondat apelul reclamantei.. Instana de apel a reinut c termenul de prescripie de un an s-a mplinit i c transporturile n cauz nu se ncadreaz n situaiile prevzute de art.92.2 i 93.2 din Regulamentul de transport, pentru a se reine critica reclamantei, potrivit creia, termenul n care pot fi valorificate preteniile cu privire la despgubirile provenind din lipsurile la transport este de doi ani. mpotriva deciziei pronunat n apel,reclamanta a declarat recurs, cu respectarea termenelor prevzute de art.301 i 303 C. proc.civ.., invocnd prevederile art.304 pct9C proc. civ. i a susinut c hotrrile pronunate n cauz sunt vdit nelegal inentemeiate ntruct s-au nclcat dispoziiile art.83.4 alin. final din O.G. nr.41/1997, art.87.3 coroborat cu art.93.2, 93.2.3 din Regulamentul de transport. n sprijinul acestor susineri reclamanta a motivat c la transporturile n cauz sau constatat lipsuri considerabile, pe care le-a reclamat administrativ, conform Regulamentului de transport, n termen de trei luni i, n fine, c pentru obinerea despgubirilor termenul de sesizare a instanei era de doi ani. ntruct acest termen nu s-a mplinit, a mai susinut reclamanta c n mod greit s-a respins ca prescris aciunea prin care a pretins despgubiri. Fa de motivele invocate, reclamanta a solicitat admiterea recursului i trimiterea cauzei pentru judecarea n fond a litigiului. Recursul este nefondat . Prin criticile aduse deciziei pronunat n apel, reclamanta a invocat, n ali termeni, dou probleme de drept i anume cea a termenului de prescripie aplicabil ct i cea a suspendrii termenului de prescripie pe perioada cuprins ntre data formulrii reclamaiei administrative i cea a valorificrii dreptului la aciune n instan. Pentru a rspunde la aceste probleme, trebuie observat obiectul aciunii care const n despgubiri, pretinse ca urmare a lipsurilor constatate la transporturile sosite pe adresa destinatarei, care s-a legitimat procesual cu contractul de transport ,scrisorile de trsur i contractul . Aciunea juridic contra cii ferate, care se nate din contractul de transport, aparine persoanei care posed legitimaia de cltorie sau scrisoare de trsur, dup caz... dispune art.88 alin. (1) din Regulamentul de transport. Reclamaiile

29

administrative rezultate din contractul de transport sunt obligatorii i se adreseaz n scris n termenul de 3 luni de la datele prevzute n art.92.4, 92.5 i art.93.3, n afara cazurilor prevzute de art.92.1, 92.3 i art 93.2.din Regulamentul de transport. n spe, reclamaiile administrative pentru lipsurile constatate la transporturile efectuate n perioada 3 septembrie 1998- 8 martie 1999 s-au depus cu depirea termenului de trei luni, socotit de la eliberarea transportului. n aceste condiii reclamanta nu a beneficiat de efectele formulrii reclamaiilor, n sensul c prescripia nu a fost suspendat pn la rezolvarea reclamaiei, conform art.92.6 din Regulamentul de transport. Aciunea n daune ntemeiat pe rspunderea cii ferate, care izvorte din contractul de transport se prescrie prin trecerea unui an (art.93.1 RT). Acest termen se socotete din ziua n care a avut loc eliberarea mrfii i conform art.93.4 din acelai regulament, poate fi suspendat timp de trei luni, dac se formuleaz n termenul legal reclamaia administrativ. Prin urmare,fa de cadrul procesual determinat de reclamant i de obiectul pricinii, exerciiul dreptului la aciune se supune art.87.3, 93.1, 93.3.2 din Regulamentul de transport. De la regula stabilit de art.93.1 din Regulamentul de transport privind termenul de prescripie de un an sunt exceptate situaiile enumerate la art.93.2.1, 93.2.2 i art. 93.2.3, pentru care termenul este de doi ani, dar pentru c excepiile sunt de strict interpretare i aplicare, reclamanta se afl n situaia de a face dovada inteniei prtei de a provoca paguba prin aciune sau omisiune precum i a acceptrii urmrilor acestor fapte. n consecin, instana de apel a aplicat corect dispoziiile din Regulamentul de transport privind termenul de prescripie de un an i tot corect a reinut c acest termen nu a fost suspendat ntruct reclamaiile administrative pentru transporturile n cauz nu au fost formulate n termen de trei luni de la data eliberrii transportului. Recursul a fost respins ca nefondat.

CAPITOLUL VI CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA

1.

CONSIDERATII INTRODUCTIVE Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de transport

incheiat intre: Societatea Nationala de Transport de Marfa si expeditorul marfii.

30

Calea ferata, fiind un caraus unic, incheie un singur contact de transport la care pot participa una sau mai multe regionale de cai ferate, fiecare avand o raspundere proprie. Contractul de transport da nastere la obligatii pentru toate regionalele de cai ferate pe teritoriul carora trece transportul. Transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui singur document de transport, iar operatiunile pe care le presupune transportul sunt efectuate de caraus.
2.

CONTRACTUL PENTRU PRESTATII DE TRANSPORT Acesta se incheie intre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa si

expeditorul marfurilor, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Obiectul contractului consta in stabilirea necesarului de vagoane si a modului de programare, comanda si asigurare in vederea preluarii cantitatii de marfuri prezentata de client, a conditiilor de executare, a modalitatilor de decontare si plata, a tarifelor pe care clientul trebuie sa le achite transportatorului. In vederea incarcarii, comandarea vagoanelor se face astfel: cantitatile de marfa sunt esalonate pe luni, trimestre si grupe de marfa, folosindu-se formularul pus la dispozitie de calea ferata Program de transport pe calea ferata pe anul. Partile pot adapta cantitatile esalonate la posibilitatile concrete de realizare prin programe lunare de transport. Clientul va prezenta transportatorului cantitatile ce urmeaza a fi transportate in luna urmatoare pana la data de 15 ale lunii curente. Transportatorul are obligatia de a da lamuriri privind modul de completare a formularelor. Programul de transport completat se depune la sediul statiei gestionare cu confirmare de primire. Transportatorul va verifica modul de completare a formularului la primirea programului de transport lunar, acesta se semneaza de primire, se stampileaza, devenind anexa la contract pentru prestatii de transport. Cantitatile de marfuri prevazute in programul de transport lunar, vor fi programate la incarcare de catre client, folosind un formular tipizat. Programarea se va efectua pe zile de incarcare, fel de marfa, categorii de vagoane si statii de destinatii, cu cel putin 2 zile lucratoare inainte de inceperea fiecarei

31

decade. Pentru anularea programarii, efectuate intr-un interval mai mic de 24 de ore fata de ziua programata, se va percepe un tarif prevazut de TIM. Termenul de executare a contractului de transport se stabileste conform instructiunilor si regulamentelor transportatorilor, se poate prelungi cu termene suplimentare determinate de indeplinirea formalitatilor administrative, vamale. Clientul are obligatia de a-si lua masuri in vederea asigurarii indeplinirii in termen a formalitatilor de import-export, suportand toate taxele, amenzile, penalitatile ori alte formalitati vamale ce sunt intarziate din vina lui. Clientul datoreaza transportatorului majorari pentru intarzierea platii de 0,3% / fiecare zi de intarziere pentru neefectuarea platii in termenul scadent, iar in cazul repetarii neplatii, transportatorul este in drept sa intrerupa sau sa sisteze definitiv prestatiile. Partile pot conveni si asupra altor modalitati de plata decat cele stabilite anterior. Responsabilitatea partilor este reglementata in contract. In limitele stabilite prin acte normative interne, transportatorul va raspunde pentru integritatea marfurilor transportate, clientul raspunzand fata de transportator prin plata de daune, in cazul in care materialul rulant pus la dispozitia sa, a fost avariat sau distrus din culpa. Inlaturarea raspunderii partilor opereaza in caz de forta majora, invocata si dovedita in conditiile legii. Partea care o invoca este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti producerea acesteia, sa ia masurile pentru diminuarea consecintelor evenimentului, in timp de 72 de ore. Contractul de prestari de transport poate inceta, fara interventia instantei de judecata, in cazurile urmatoare:
-

din initiativa uneia din parti sau prin acordul partilor; una din parti se afla intr-o situatie de forta majora mai mult de 30 zile; una din parti nu executa o obligatie esentiala contractului timp de 30 zile; una din parti este declarata in stare de incapacitate de plata, faliment sau este declansata procedura de lichidare; a intervenit fuziunea sau comasarea.

32

Toate litigiile rezultate cu ocazia incheierii, interpretarii sau executarii contractului si care nu vor putea fi solutionate pe cale amiabila, vor putea fi solutionate de un tribunal arbitral, cu sediul la Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv. Hotararea pronuntata de tribunalul arbitral este definitiva si obligatorie, cheltuielile de judecata fiind suportate de partea cazuta in pretentii. Daca in timpul contractului apar acte normative care prin efectul lor duc la modificarea clauzelor contractuale, transportatorul poate cere modificarea sau rezilierea contractului in cazul in care clientul nu este de acord cu modificarea. Modificarea contractului poate fi facuta prin acordul scris al partilor, neputand fi considerat ca fiind prelungit prin acceptare tacita.
3.

OBLIGATIA DE A INCHEIA CONTRACTUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA Din contractul pentru prestatii de transport si conventia cadru de incarcare-

descarcare pentru calea ferata si agentii economici se nasc obligatii. Calea ferata trebuie sa aplice principiul egalitatii pentru toti expeditorii de marfuri. Obligatia este conditionata de: - expeditorul sa se conformeze prescriptiilor regulamentului; - transportul sa fie posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport; - transportul sa nu fie impiedicat de circumstante pe care calea ferata nu le poate evita. Pentru marfurile pentru a caror incarcare sau descarcare, calea ferata nu dispune de mijloace speciale, aceasta nu este obligata sa le primeasca. In cazul fortei majore, pentru a putea fi exonerata de raspundere, calea ferata are obligatia de a dovedi acest fapt. Calea ferata este obligata sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, ori in anumite conditii sa acorde unele prioritati. In cazul in care transporturile nu pot fi executate imediat, in temeiul unui contract de depozit, marfurile pot fi primite provizoriu in depozit.

33

Calea ferata poate refuza primirea la transport a marfurilor daca va constata ca acestea sunt: necorespunzator ambalate; nu au fost respectate normele tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transport; mijloacele de transport deschise nu au semne si marcaje corespunzatoare iar cele inchise nu au sigilii; marfurile sunt interzise la transport sau admise conditionat. - obiectele in greutate de pana la 10 kg care sunt supuse Potrivit art. 55 din Regulamentul de transport pe calea ferata, unele marfuri sunt excluse de la transport: regimului postal;
-

marfurile pentru a caror incarcare-descarcare sunt necesare mijloace marfurile al caror transport este interzis pentru motive de ordine publica; marfurile explozibile, inflamabile, cele ce se autoaprind, radioactive, infectioase; cerealele infestate si caramizile nearse. Marfurile admise conditionat sunt: munitiile (dezamorsate), cadavrele, fanurile si paiele.

speciale;
-

Potrivit art. 3 al Conventiei S.M.G.S. si art. 5 al Conventiei C.I.M., se primesc la transport numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile acestor conventii.
4.

DEFINITIA SI INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT PE CALEA FERATA Contractul de transport pe calea ferata este acel contract prin care Societatea

Nationala de Transport de Marfuri, printr-o sucursala a sa din cadrul unei regionale se cai ferate, in calitate de caraus, se obliga, in schimbul unei taxe de transport, sa transporte intr-un anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului, care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura. Incheierea contractului de transport

34

Sucursala de marfa, din cadrul regionalei de cai ferate, incheie contractul prin statia de cale ferata de expeditie si expeditor. Pentru incheierea contractului de transport este necesar realizarea consimtamantului partilor (expeditor si caraus). Oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de trasura, iar acceptarea ofertei de caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport. Oferta de a contracta poate apartine si carausului. In lipsa contractului de prestatii, clientul depune la agentia de marfa o comanda scrisa cu minim 5 zile inainte de inceperea incarcarii si o garantie in lei sau valuta prevazuta in tarife, aceasta restituindu-se dupa incheierea contractului de transport. Calea ferata poate percepe tarife de urgenta, iar comanda trebuie sa cuprinda: a) statia de destinatie a expeditiei; b) felul marfii; c) modul de prezentare la transport; d) cantitatea de transport; e) data si locul unde are loc incarcarea; f) tipul mijloacelor de transport; g) rechizitele necesare; h) trenul cerut pentru expediere. Neinceperea incarcarii marfii in 6 ore de la punerea la dispozitia clientului a mijlocului de transport, inseamna renuntarea tacita la incarcare, iar garantia va fi un venit al caii ferate. Potrivit art. 8 din Conv. CIM, incheierea contractului de transport international de marfuri presupune consimtamantul partilor si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. Determinarea momentului incheierii contractului de transport are o mare insemnatate teoretica si practica pentru ca, din acest moment, raspunderea asupra marfii trece catre caraus si se calculeaza curgerea timpului de executare a transportului. In cazul in care se nasc litigii si transportatorul a omis sa stampileze scrisoarea de trasura, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transport cu alte mijloace de proba: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a vagoanelor, etc. Scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, dar si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS se intocmeste in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana.

35

In cazul transporturilor de mesagerii, documentul de transport se numeste scrisoare de mesagerie.

5.

SCRISOAREA DE TRASURA Contractul de transport de marfuri pe calea ferata se incheie in forma scrisa,

completandu-se un formular tipizat, cu denumirea de scrisoare de trasura, al carui model este stabilit de acte normative. Scrisoarea de trasura se completeaza de expeditor, iar de catre caraus se completeaza doar datele cuprinse in chenare cu linie groasa. Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta astfel incat sa nu prezinte stersaturi, adaugiri ori prescurtari, aceasta avand un continut obligatoriu:
-

locul si data intocmirii scrisorii de trasura (pt. stabilirea competentei teritoriale a instantei de judecata); denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; numele, domiciliul si numarul contului bancar al destinatarului; denumire, greutatea si alte elemente de identificare a marfii predate la transport; numele, domiciliul (sediul) expeditorului si semnatura ori stampila acestuia; numarul si seria sigiliilor aplicate; felul ambalajului, marca, nr. coletelor; enumerarea anexelor la scrisoarea de trasura; numarul mijlocului de transport; masa bruta a marfii; mentiunea de francare.

In sistemul Conv. CIM si SMGS, scrisoarea de trasura poate contine si alte mentiuni facultative: in gara sau a se preda la domiciliu; -

valoarea sumei privind interesul eliberarii de timp; francare sau transmise( in primul caz, tarifele se platesc de expeditor, in cel de-al doilea, de destinatar);

36

suma rambursului; itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea.

Scrisoarea de trasura, potrivit dispozitiilor TIM (Tarif intern de marfuri), se compune din 5 parti si fiecare are o alta destinatie, iar pentru fiecare expeditie, expeditorul este obligat sa intocmeasca o scrisoare de trasura: -

fila 1 -exemplarul de serviciu( insoteste transportul pana la destinatie); fila 2 -copia care se pastreaza la statia de expeditie; fila 3 avizul si adev. de primire( care se pastreaza la statia de destinatie si insoteste transportul; fila 4 duplicatul, se elibereaza expeditorului si face dovada predarii marfii; fila 5 unicatul scrisorii insoteste marfa si se preda destinatarului la eliberarea marfii.

Nu sunt admise la transport impreuna cu alte marfuri: -

marfurile periculoase; marfuri care prin natura lor nu pot fi incarcate la un loc cu altele; marfuri care datorita prescriptiilor vamale, fiscale, administrative nu pot fi expediate impreuna cu altele; marfurile a caror incarcare este in sarcina caii ferate, pe acelasi document cu cele a caror incarcare este in sarcina expeditorului.

Expeditorul raspunde de exactitatea mentiunilor facute in scrisoarea de trasura si suporta consecintele ce rezulta daca acestea ar fi incomplete, prescurtate, imprecise sau insuficiente. Mentiunile din scrisoarea de trasura referitoare la masa marfii sau numarul coletelor nu fac dovada impotriva caii ferate, decat daca verificarea acestora a fost facuta efectiv de calea ferata si certificate in scris pe documentul de transport.
6.

PREDAREA MARFII CAII FERATE Predarea marfii consta in transferarea detentiunii marfii caii ferate care o detine,

pe contul expeditorului.

37

Predarea marfii carausului de catre expeditor, se face in locuri fixate si cunoscute de clientela: magazii, depozite, iar predarea-primirea marfii este stabilita prin art. 58 din Regulamentul NUT (Norme uniforme de transport). Expeditorul are urmatoarele obligatii: de a determina greutatea marfii prin mijloace proprii si de a face mentiunea in documentul de transport, iar in cazul marfurilor ambalate se va mentiona greutatea neta a marfii si separat a ambalajului; -

sa faca determinarea cantitativa a marfii sub 2 aspecte: greutate si volum; greutate si numar de bucati; sa ambaleze marfa corespunzator stassurilor, caz in care marfurile circula pe raspununderea expditorului; sa aplice o eticheta, in care sa inscrie denumirea, cantitatea si calitatea marfii, precum si numele celui care a facut operatiile de cantarire, masurare, numarare si ambalare; eticheta va contine si numele si adresa destinatarului, precum si nr. de ordin al coletului indicat in scrisoarea de trasura;

sa apere marfa de riscul pierderii, avariei, scaderii calitatii; sa nu pericliteze viata si sanatatea personalului care o manipuleaza.

Carausul poate sa refuze primirea marfii sau sa faca mentiunile necorespunderii ambalajului. Transportul marfurilor pe palete, este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar sa nu depaseasca 1000 kg.. Transportul marfurilor in conteinere este admis atat ca expeditie de coletarie, cat si de vagoane, dar numai in statiile de expeditie deschise traficului de marfuri in conteinere. Transportul marfurilor in transconteinere este admis numai ca expeditii de vagoane in statiile si spre statiile deschise traficului de marfuri in transconteinere. 7. PRIMIREA LA TRANSPORT A MARFURILOR DE CATRE CALEA FERATA

38

Primirea la transport a marfurilor are loc in toate statiile destinate traficului de marfuri, in orele de program stabilite si cunoscute clientelei. Preluarea la transport a marfii consta in operatiuni care se refera: la expeditiile de mesagerie si coletarie: nr. coletelor, greutatea, starea ambalajului, adresa destinatarului si etichetele aplicate pe colete; la expeditiile de vagoane: natura marfii, respectarea regulilor tehnice de incarcare si fixare a marfurilor, la vagoane inchise, in plus sigiliile, iar la vagoanele deschise, semnele si marcajele. Preluarea prin cantarire este obligatorie in cazul marfurilor destinate exportului ori provin din import, iar daca statia de primire se afla in varf de trafic, cantarirea se face prin sondaj la minimum 10% din marfurile prezentate la transport. Calea ferata poate prelua fara cantarire marfurile ambalate potrivit stassului, cu greutatea stantata. Nu vor fi admise la transport marfurile care nu indeplinesc conditiile urmatoare: marfurile a caror ambalare este necorespunzatoare; marfurile incarcate cu nerespectarea normelor tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de transport; expeditiile in vagoane inchise fara sigilii si cele in vagoane descoperite fara semne si marcaje. In cazul refuzului primirii marfii, reprezentantul caii ferate trebuie sa faca aceasta mentiune in scrisoarea de trasura ori sa incheie un proces-verbal impreuna cu reprezentantul expeditorului, pentru neindeplinirea conditiilor impuse. Primirea la transport a expeditiilor de conteinere mari se face la fel ca in cazul primirii expeditiilor de vagoane. Predarea -primirea expeditiilor de vagoane se face pe baza de semnatura si stampila, prin inscrierea numelui, prenumelui si functiei participantilor la respectiva operatiune. Lipsa, neregulile din documentul de transport ori pierderea acestora nu afecteaza existenta sau validitatea contractului de transport. 8. TAXA (TARIFUL) DE TRANSPORT MARFA Aceasta se determina conform Tarifului intern de marfuri si se stabileste in raport de felul expeditiei:
-

tarif pentru expeditii de vagoane complete; tarif pentru expeditii de coletarie;

39

tarif pentru expeditii de mesagerie. masa

In vederea aplicarii tarifului de transport, se mai poate lua in calcul: tarifului; masa stabilita de calea ferata.

stabilita de expeditor si indicata in scrisoarea de trasura; masa minima de aplicare a Pentru expeditiile de vagoane, tariful de transport se calculeaza: pozitia tarifara a marfii din indexul alfabetic al marfurilor; se determina clasa tarifara din clasificarea marfurilor pe baza pozitiei tarifare; se calculeaza tariful prin inmultirea tarifului pentru expeditiile de vagoane, corespunzatoare clasei marfurilor transportate. Distanta minima pentru care se calculeaza taxa de transport este de 30 km, exceptie facand transporturile efectuate in complexe feroviare la care distanta tarifara minima este de 10 km. Daca denumirea marfii din scrisoarea de trasura este incompleta, calea ferata va respinge primirea marfii, solicitand expeditorului sa faca precizarile necesare.

9.OBLIGATIILE TRANSPORTULUI

CAII

FERATE

IN

VEDEREA

EXECUTARII

Calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si sa o predea destinatarului in cantitatea si starea primita. Calea ferata trebuie sa puna la dispozitia expeditorului mijloacele de transport stabilite si in stare corespunzatoare. Transportatorul are obligatia sa avizeze expeditorul cu cel putin 3 ore inainte de ora punerii la dispozitie a vagoanelor, serviciile de avizare functionand fara intrerupere. Din momentul in care a fost stabilita ora avizarii, incepe sa curga termenul liber tarifar de incarcare, la expirarea lui incepe curgerea tarifelor de imobilizare, iar termenul de executare a transportului incepe sa curga de cand a fost incarcat vagonul.

40

Calea ferata este obligata sa organizeze paza si supravegherea pe intreaga perioada de la preluarea marfii de la expeditor si pana la predarea ei destinatarului. Calea ferata este obligata de a executa transportul in termenul stabilit, sa avizeze destinatarul de punerea la dispozitie a mijloacelor de transport la descarcare, sa predea marfurile in cantitatea in care au fost primite odata ce transport a ajuns la destinatie. 10. INCARCAREA - DESCARCAREA MARFURILOR Aceasta operatiune se executa de expeditor sau de calea ferata. Atunci cand obligatia incarcarii-descarcarii marfii revine caii ferate, este necesara incheierea unei conventii scrise intre parti. Expeditorul este obligat sa verifice mijlocul de transport inainte de incarcarea marfii. In cazul in care nu se incepe incarcarea marfurilor in termen de 6 ore de la punerea mijloacelor de transport la dispozitia clientului, inseamna renuntarea tacita la incarcare, dand dreptul caii ferate sa faca venit garantia platita de expeditor. Daca destinatarul nu se prezinta pentru descarcare in 24 de ore de la avizare (6 ore pentru vietati, marfuri perisabile), calea ferata este in drept sa descarce marfa fara a fi prezent destinatarul si sa o depoziteze. Depasirea termenului de incarcare-descarcare din vina clientelei, atrage obligatia de plata a unor sume numite tarife de stationare si tarife de utilizare. In cazul introducerii unei reclamatii administrative, calea ferata este autorizata sa reduca sau sa anuleze plata tarifului, daca se stabileste ca neincarcarea (descarcarea) in termen se datoreaza unei cauze de forta majora, iar daca depasirea termenelor de descarcare se datoreaza culpei comune, seful statiei stabileste cota parte din tarif ce revine fiecarei parti. Speta: Nu constituie forta majora care sa exonereze pe destinatar de plata locatiilor, faptul ca vasul in care urma a fi incarcata marfa prin transbord direct a sosit cu intarziere fata de termenul avizat, iar paratul neavand spatiu de depozitare, vagoanele au trebuit sa astepte in triaj pana la sosirea vasului, unitatea beneficiara de transport neputandu-se apara de raspundere; pentru incarcarea (descarcarea)

41

vagoanelor cu depasirea termenului liber tarifar, invocand faptul ca vagoanele i-au fost puse la dispozitie dupa terminarea programului de lucru. 11. TERMENUL DE EXECUTARE A TRANSPORTURILOR Calea ferata are obligatia de a transporta si preda marfa destinatarului in termenul legal. Termenele contractului de transport se stabilesc pentru expeditiile de: vagoane cu alte marfuri decat cele perisabile; vagoane cu marfuri perisabile; coletarie; mesagerie. Termenele de executare a contractului de transport pentru vagoane complete incepe sa curga de la ora 24 a zilei cand marfa a fost primita, insumand: 1. termenul de expediere (24h); 2. termenul de transport pentru fiecare fractiune indivizibila de 300 km; 3. termenul suplimentar de 24h pentru trecerea de pe liniile principale pe liniile secundare; 4. termenele suplimentare stabilite prin normele uniforme. In conditiile in care calea ferata a facut public faptul ca nu lucreaza sambata, duminica sau sarbatorile legale, termenul contractului de transport se suspenda, iar daca acesta trebuie sa ia sfarsit dupa ora de terminare a programului statiei de destinatie, expirarea termenului se amana pana la trecerea a 2ore de la reinceperea programului statiei. Pentru expeditiile ce nu pot ajunge in statiile de destinatie, termenul de executare a contractului de transport se incheie odata cu avizarea destinatarului asupra opririi transporturilor in parcurs. 12. MODIFICAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT Expeditorul poate sa modifice contractul de transport pana in momentul in care scrisoarea de trasura a fost predata destinatarului.

42

Modificarea contractului consta in dispozitia ulterioara incheierii contractului de transport, dictata de imprejurari ce impun un anumit interes al expeditorului, sau de ivirea unor piedici la transport, ori de impiedicarea la eliberarea marfii la destinatar. Prin dispozitii ulterioare, expeditorul poate sa modifice contractul de transport, indicand:
-

retragerea marfii la statia de expeditie; oprirea marfii in parcurs; amanarea eliberarii marfii; eliberarea marfii unei alte persoane decat destinatarul mentionat in scrisoarea de trasura; inapoierea marfii la statia de destinatie; Calea ferata poate extinde dreptul expeditorului privind modificarea contractului de transport cu urmatoarele: stabilirea unui ramburs; majorarea, micsorarea ori anularea unui ramburs.

Modificarea contractului de transport se poate face numai prin declaratie scrisa ce trebuie semnata de expeditor, trecuta pe duplicatul scrisorii de trasura si prezentata caii ferate. Declaratia se inregistreaza in formularul Dispozitii ulterioare ale expeditorului. Calea ferata poate sa nu dea curs dispozitiilor de modificare ale expeditorului daca nu au fost date prin statia de expeditie. Contractul de transport poate fi modificat si de destinatar in cazul in care expeditorul nu a luat in sarcina sa tarifele aferente transportului pe calea ferata de destinatie si nu a facut mentiunea destinatar neautorizat sa dea dispozitii ulterioare in scrisoarea de trasura. Modificarea contractului este obligatorie pentru caraus daca dispozitia data de expeditor este conforma cu prevederile Regulamentului de transport pe calea ferata. Carausul are dreptul la despagubiri pentru cheltuielile ocazionate de executarea modificarii dispuse de expeditor, in afara de cazul cand aceste cheltuieli se datoreaza caii ferate. Calea ferata este in drept sa refuze dispozitiile ulterioare date de expeditor dau destinatar, cu conditia ca refuzul sa fie justificat si comunicat predatorului in scris.

43

In caz de executare inexacta sau de neexecutare a unei dispozitii, despagubirile nu trebuie sa fie niciodata mai mari decat cele prevazute in caz de pierdere a marfii. Modificarea contractului de transport in trafic international, este reglementata in sistemul conventiilor CIM si SMGS. Modificarea se poate cere o singura data de expeditor prin statia de predare, iar de destinatar, prin statia de frontiera. 13. IMPIEDICAREA LA TRANSPORT Constituie impiedicare la transport faptul ca inceperea ori continuarea transportului nu mai este posibila sau este impiedicata pe itinerariul prevazut. Impiedicari la transport sunt calamitatile naturale, sechestrarea marfii, perturbarile in serviciu, grevele etc. Calea ferata hotaraste daca este preferabil sa transporte din oficiu, schimband itinerariul, sau daca trebuie sa-i ceara instructiuni expeditorului. Calea ferata poate sa perceapa tariful de transport aplicabil pe itinerariul parcurs efectiv, afara de cazul cand este in culpa. Cand instructiunile expeditorului modifica destinatia sau statia de destinatie, va trebui sa le inscrie pe duplicatul scrisorii de trasura si sa-l prezinte caii ferate. 14. IMPIEDICAREA LA ELIBERARE Se considera impiedicare la eliberare faptul ca destinatarul refuza primirea expeditiei, nu poate fi gasit sau nu ridica scrisoarea de trasura in termen. In acest caz, calea ferata trebuie sa anunte expeditorul pentru a-i cere instructiuni, iar daca impiedicarea la eliberare inceteaza inainte de sosirea instructiunilor, marfa va fi eliberata dest. Atunci cand marfa a fost valorificata prin vanzare, suma obtinuta dupa scaderea tarifelor de transport, ce greveaza marfa, trebuie tinuta la dispozitia expeditorului, iar daca suma este mai mica decat tarifele, expeditorul va trebui sa plateasca diferenta. In cazul in care impiedicarea la eliberare se iveste dupa ce destinatarul a modificat contractul de transport, calea ferata este obligata sa-l anunte pe destinatar, iar marfa nu va fi inapoiata expeditorului fara consimtamantul scris al acestuia.

44

15. ELIBERAREA MARFII LA DESTINATIE Calea ferata are obligatia contractuala de a elibera marfa beneficiarului inscris in scrisoarea de trasura, iar destinatarul are obligatia de a ridica marfa in termenul stabilit in tarif. Executarea contractului incheiat cu expeditorul continua pana cand are loc receptionarea marfii de destinatar. Dreptul de dispozitie al expeditorului trece asupra destinatarului din momentul primirii marfurilor. Reprezentantul statiei de destinatie are obligatia ca impreuna cu destinatarul sa verifice starea mijloacelor de transport, a sigiliilor, semnelor, iar daca nu constata deficiente, destinatarul sa faca mentiunea primit transport in stare intacta, sa puna ora si data eliberarii si sa semneze avizul si adeverinta de prmire. Carausul este obligat la predarea marfii: - sa o predea numai destinatarului indicat in scrisoarea de trasura; - sa recantareasca la eliberare marfurile ce au fost transbordate fara a mai fi cantarite, expeditiile de coletarie si mesagerie cu urme de violare precum si cele care trebuiesc in mod obligatoriu cantarite, carausul raspunzand de cantitatea trecuta in scrisoarea de trasura. Daca se constata la mijlocul de transport urme de violare, pierderi, acesta nu se va deschide si marfa nu se va descarca, fiind sesizat seful statiei pentru a se constata situatia marfurilor si a cauzelor ce au dus la provocarea pagubelor. Acesta va trebui sa intocmeasca un proces-verbal prin care se constata starea marfii, masa, marimea pagubei, cauza acesteia si momentul in care s-a produs. In cazul in care sunt banuieli ca lipsurile ar fi rezultatul unei infractiuni, vor fi sesizate telefonic organele de urmarire penala, retinandu-se transportul pana la sosirea lor, iar marfa va fi eliberata numai dupa terminarea cercetarilor. Procesul-verbal este opozabil atat expeditorului cat si caii ferate. Dreptul de retentie poate fi valorificat fata de orice persoane fizice sau juridice ce pretinde dreptul asupra marfii.

45

Pentru urmarirea transportului la cererea beneficiarului, calea ferata percepe tarife. In transporturile internationale, eliberarea marfurilor la destinatie si a unicatului scrisorii de trasura de catre calea ferata, se face numai dupa ce dest. a facut dovada ca a achitat toate creantele care greveaza transportul. 16. RASPUNDEREA PARTILOR DIN CONTRACTUL DE TRANSPORT PE CALEA FERATA Raspundera partilor din contractul de transport pe calea ferata, se intemeiaza pe culpa. In cazul in care una din parti nu-si indeplineste obligatiile asumate, intervine raspunderea patrimoniala care are rol de sanctionare si reparatie. Raspunderea contractuala opereaza cand sunt intrunite cumulativ conditiile de existenta: fapta ilicita; prejudiciul; raportul de cauzalitate dintre fapta si rezultat; culpa. In aprecierea faptei ilicite, trebuie avut in vedere nu numai clauzele stabilite de parti in contract, ci si cele care rezulta din dispozitiile imperative care reglementeaza contractul de transport . Raspunderea expeditorului intervine in cazurile in care obligatiile ce-i incumba din contractul de transport, pot fi calificate ca neindeplinite sau indeplinite necorespunzator. Expeditorul raspunde de exactitatea informatiilor si declaratiilor inscrise in scrisoarea de trasura, suportand toate consecintele rezultate din neprecizia lor. Expeditorul raspunde fata de destinatar pentru lipsurile cantitative si avariile ivite pe parcurs. Expeditorul va raspunde si atunci cand nu si-a indeplinit obligatia de a verifica mijlocul de transport inainte de incarcarea marfii si pentru depasirea termenelor de incarcare a mijloacelor de transport. Expeditorul va fi scutit de raspundere, daca va dovedi ca neindeplinirea obligatiilor se datoreaza fortei majore sau unor cauze posterioare momentului trecerii detentiunii marfii la caraus sau la destinatar.

46

Calea ferata care a primit marfa si scrisoarea de trasura, este raspunzatoare de executarea transportului pe intregul parcurs, din momentul primirii in statia de expeditie si pana in statia de destinatie. Calea ferata raspunde in urmatoarele cazuri: a) cand nu se asigura paza si supravegherea, aceasta raspunde pentru paguba pricinuita clientelei; b) pentru avaria marfurilor; c) pentru neexecutarea contractului de transport sau pentru depasirea termenului de executare a transp; d) pentru marfurile primite, in baza unui contract de depozit si pentru marfurile descarcate in magaziile sale pana la ridicarea lor. Pentru materializarea pretentiilor impotriva caii ferate, expeditorul poate actiona pana in momentul eliberarii marfii, iar destinatarul de la acest moment si pana la implinirea termenului de prescriptie. Sarcina probei, ca pierderea sau avaria s-au produs in timpul transportului si in culpa caii ferate, revine reclamantului (expeditor sau destinatar), care va trebui sa dovedeasca existenta obligatiei de transport a carausului, rezultata din contractul de transport, cantitatea, calitatea si starea marfii incredintate, precum si pierderea sau avaria ei in timpul transportului, pe baza scrisorii de trasura si a procesului-verbal constatator. Neindeplinirea obligatiilor sau indeplinirea lor necorespunzatoare poate duce la scutirea de raspundere a carausului, daca s-a datorat unui caz fortuit sau de forta majora. In contractul de transport, raspunderea carausului este o raspundere limitata, constand in prejudiciul efectiv, dar nu si beneficiul nerealizat de creditor. De la aceasta regula, a raspunderii limitate, exista o exceptie, atunci cand carausul a folosit, in interes propriu, marfurile incredintate la transport si cand despagubirea consta in valoarea dubla a marfii consumate. O alta exceptie se refera la pierderea , avaria sau depasirea termenului datorate dolului sau culpei grave a caii ferate sau intentiei de a provoca un prejudiciu clientului, raspunderea putand fi calculata dupa dreptul comun, adica prin cumularea prejudiciului efectiv si a folosului nerealizat.

47

In cazul pierderii totale sau partiale a marfii, calea ferata va fi obligata la plata unei despagubiri al carei cuantum se determina dupa pretul prevazut in factura anexa a scrisorii de trasura. In cazul alterarii marfurilor perisabile, al imbolnavirii sau al mortii animalelor, calea ferata va raspunde numai daca a fost depasit termenul de executare a transportului. Calea ferata va fi exonerata de raspundere pentru avarierea marfii, daca va face dovada ca depasirea termenului de eliberare nu a fost cauzata din vina sa. In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art. 21 SMSG), calea ferata, care a primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea transportului pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie. Conventia internationala de transport de marfuri pe calea ferata (C.I.M.) si Conventia privind traficul international de marfuri (S.M.G.S.), adoptata la Moscova in noiembrie 1951 si revizuita la Berlin in 1955, reglementeaza conditiile in care are loc transportul international de marfuri, drepturile si obligatiile partilor ce rezulta dintr-un contract de transport international de marfuri , precum si caile de atac folosite de parti, in caz de neexecutare a contractului si pentru repararea prejudiciului. Potrivit Conv. SMGS art.3 si Conv. CIM art.5, se primesc la transport numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile conventiilor. In ambele conventii sunt excluse de la transport relativ aceleasi marfuri ca si in traficul intern, precum si marfurile excluse de la transport de o singura tara, pe teritoriul careia urmeaza sa treaca transportul. In conformitate cu art.8 din Conv. CIM, incheierea contractului de transport international de marfuri presupune atat consimtamantul , cat si predarea marfii, insotita de scrisoarea de trasura. In transporturile de marfuri in trafic international pe calea ferata, momentul incheierii contractului de transport este acelasi ca si in traficul local. Contractul de transport poate fi incheiat in numele caii ferate de expeditie, precum si in numele ei si al celorlalte cai ferate participante. Intre scrisoarea de trasura model CIM, si cea model SMGS sunt unele deosebiri, neesentiale, de continut si de limba in care se intocmesc.

48

Astfel, scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau italiana, precum si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS, in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana. Si in transportul international, ca si in trafic local, scrisoarea de trasura nu poate fi decat nominativa si poate sa contina, in plus, anumite mentiuni facultative. In sistemul ambelor conventii (art. 26 CIM si art.21 SMGS), calea ferata care a primit marfa la transport pe baza scrisorii de trasura, este raspunzatoare de executarea trans. pe intregul parcurs, pana la eliberarea in statia de destinatie, de pierderea totala sau partiala, pentru avariile suferite de marfa si pentru depasirea termenului de executare a contractului de transport. Eliberarea marfii in Conv. SMGS se face potrivit normelor aplicabile in tata careia ii apartine calea ferata de destinatie, fixandu-se un termen unic pentru orice actiune izvorand din pierderi, avarii sau depasire a termenului de executare. In Conv. CIM se permite promovarea actiunii judecatoresti la instanta competenta din tara careia ii apartine calea ferata parata, fara a fi conditionata de introducerea prealabila a reclamatiei administrative. Potrivit Conv. SMGS, actiunea poate fi intentata impotriva caii ferate care a primit reclamatia administrative si numai daca nu a solutionat-o in 180 de zile, iar mai inainte, numai daca reclamantul a fost incunostintat de respingere sau solutionare partiala. Termenul de introducere a reclamatiei administrative si a actiunilor judecatoresti impotriva caii ferate, precum si actiunile acesteia impotriva expeditorilor si destinatarilor pentru plata taxelor, amenzilor si despagubirilor este de 9 luni, in Conv. SMGS, si de 1 an, in Conv. CIM. In ambele conventii, introducerea reclamatiei administrative suspenda curgerea termenului de prescriptie pana la primirea raspunsului de respingere totala sau partiala, sau dupa 180 de zile, cand a ramas fara raspuns. Destinatarului ii revin o serie de obligatii a caror neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare atrag raspunderea sa. Aceste obligatii constau in: preluarea marfurilor de la calea ferata; descarcarea lor in termenul liber tarifar; plata taxei de transport, a altor taxe accesorii si a

49

rambursului, atunci cand expeditorul a stabilit prin scrisoarea de trasura aceste obligatii in sarcina destinatarului. Raspunderea destinatarului poate fi antrenata si in cazul depasirii termenelor de descarcare a marfurilor. Pentru nedescarcarea in termen liber tarifar, acesta va fi obligat la plata tarifului de stationare stabilit de calea ferata. Daca vagonul a ajuns la destinatie cu marfa necorespunzatoare, ceea ce a dus la intarzierea descarcarii sale, destinatarul ramane obligat la plata tarifului de stationare, urmand a se folosi de calea actiunii in regres impotriva expeditorului. Daca intarzierea descarcarii se datoreaza defectarii sistemului de deschidere a vagonului pe timpul respectiv de intarziere, nu se calculeaza si nu se datoreaza tarif de stationare. Daca depasirea termenului de descarcare se datoreaza subunitatii carausului, destinatarul nu se afla in culpa si nu datoreaza acest tarif. Descarcarea marfii trebuie facuta in asa fel incat sa nu provoace deteriorarea mijloacelor de transport, in caz contrar calea ferata poate pretinde si obtine despagubirile corespunzatoare.

CAPITOLUL VII CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI BAGAJE PE CALEA FERATA

A. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI Contractul de transport de calatori pe calea ferata este conventia prin care transportatorul se obliga in schimbul unui pret sa transporte, inauntrul unui anumit termen, o persoana numita calator, din statia de plecare pana la statia de destinatie. 1. Caracterele juridice: a) caracterul consensual rezulta din faptul ca, pentru incheierea lui valabila, este suficienta realizarea simplului acord de vointa al partilor;

50

b) caracterul bilateral rezulta din faptul ca prin incheierea lui se nasc obligatii pentru ambele parti; c) este cu titlu oneros deoarece fiecare parte urmareste o contraprestatie in schimbul celeia la care s-a obligat; d) in alte tari se considera ca fiind propriu si caracterul de contract de adeziune, motivandu-se ca partile nu pot decat sa adere. Comparativ cu contractul incheiat in cazul transportului de marfuri, obiectul contractului de transport de calatori consta in transportul uneia sau a unui grup de persoane si are o reglementare specifica. Contractul de transport de calatori pe calea ferata este reglementat prin dispozitiile Codului Civil in care apare ca o locatiune de lucrari si prin art. 592-600 din Codul comercial. Contractul de transport pe calea ferata este reglementat prin Regulamentul de transport CFR, ale carui dispozitii se aplica transporturilor de calatori, bagaje si marfuri. Mai sunt aplicabile si prevederile Tarifului Intern de Calatori si Normele uniforme de aplicare. Transportul de calatori si bagaje in trafic international sunt reglementate prin Conventia privind transportul calatorilor si bagajelor pe caile ferate in trafic direct international (SMPS) si Conventia Internationala cu privire la transportul de calatori si bagaje pe calea ferata 2. Incheierea si modificarea Contractului Contractul de transport de calatori pe calea ferata se incheie intre Compania Nationala de Cai Ferate, printr-o sucursala a Societatii Nationale de Transport de Calatori pe Calea Ferata, si calator. Elementele esentiale ale acestui contract sunt: consimtamantul; capacitatea de a contracta; obiectul; cauza licita.

51

Consimtamantul se realizeaza prin oferta facuta de calator la ghiseele statiilor de cale ferata si plata taxei de transport corespunzatoare si acceptarea ofertei, prin eliberarea legitimatiei de calatorie, in baza careia va putea calatori. Orice persoana care are capacitate de exercitiu va putea incheia un astfel de contract, inclusiv minorul cu capacitate restransa de exercitiu pentru satisfacerea nevoilor sale curente, fara incuviintarea ocrotitorului legal. Calea ferata efectueaza transportul de calatori atata timp cat: a) calatorul se conformeaza dispozitiilor caii ferate facute publice, si Regulamentul de transport pe calea ferata;b) transportul este posibil cu agentii si mijloacele de transport disponibile ce permit satisfacerea nevoilor regulate ale traficului; c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate evita si inlaturarea lor nu depinde de ea. Legitimatia de calatorie eliberata de calea ferata reprezinta inscrisul doveditor al contractului incheiat. Nu se admit sau pot fi evacuate din tren si din statie: a) persoanele in stare de ebrietate sau drogate; b) persoanele care au un comportament nepermis fata de ceilalti calatori; c) persoanele care produc vatamari materialului rulant; d) persoanele care nu respecta prevederile Regulamentului de transport; e) persoanele care, din motive de sanatate ori alte cauze, incomodeaza pe ceilalti calatori, in afara de cazul in care acestia calatoresc intr-un compartiment intreg, contra plata; f) persoanele ce insulta personalul caii ferate aflat in timpul serviciului. Acele persoane care au fost excluse de la calatorie in timpul transportului nu au dreptul la restituirea costului calatoriei si nici la taxele platite pentru transportul bagajelor. Incheierea contractului de transport se poate face pentru: trenuri de calatori, prevazute in mersul trenurilor si afisate in statiile de cale ferata; trenuri suplimentare; trenuri speciale de calatorie; vagoane suplimentare. Incheierea contractului si eliberarea legitimatiei de calatori au loc la statiile CFR care au case de bilete deschise permanent si la agentiile de voiaj, de la agentii autorizati si personalul de tren. Incheierea contractului de transport de persoane se poate face si pe o durata determinata, cum este cazul abonamentelor care sunt limitate in timp si spatiu.

52

Transportul de persoane pe calea ferata se poate face de unul, de doi sau mai multi carausi, in temeiul unei singure legitimatii de calatorie, caz in care transportul este in trafic direct. Daca transportul se executa cu mijloace de transport de acelasi fel, el este in trafic direct simplu, iar daca se executa cu mijloace de transport diferite, el este in trafic direct combinat. 3. Taxa (tariful) de transport calatori In schimbul prestatiei de transport, calatorul care a beneficiat de aceasta este obligat sa plateasca tariful de transport corespunzator. Principiile alcatuirii tarifelor sunt: a) acoperirea costurilor de transport prin nivelul tarifului de transport impreuna cu subventia acordata, de la bugetul de stat sau bugetele locale; b) reflectarea in tariful de transport a confortului oferit calatorului in timpul calatorie cu diverse categorii de trenuri; c) corelarea zonelor kilometrice ale diverselor tarife; d) in cazul in care calatorul a optat pentru o calatorie cu o alta categorie de tren, decat cea pentru care si-a cumparat legitimatia de calatorie, acesta va plati tarif numai pentru sporul de confort oferit in plus; e) corelarea tarifului platit de calator pentru transportul cu distanta parcursa de acesta. 4. Formele contractului de transport de persoane Formele pe care le poate avea incheierea acestui contract sunt: speciale. 1. Calatoriile individuale: Persoana care a incheiat contractul de transport pe calea ferata poate calatori numai cu trenul pe ruta, clasa si data indicata in contract. Aceasta poate solicita incheierea contractului de transport si in tren, cu plata taxei diferentiat. Legitimatia de calatorie trebuie sa contina: seria, nr. si timbru sec CFR; parcursul, indicatia statiei de plecare, de destinatie si una intermediara; clasa; date de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul). calatorie

individuala; calatorie in grup; calatorie in circuit; abonamente; calatorie in conditii

53

2. Calatoriile in grup presupun incheierea unui contract de transport, iar biletele de calatorie in grup se emit cu plata pentru trenurile in circulatie sau pentru trenuri ori vagoane special comandate. 3. Calatoriile in circuit se executa pe baza de contract, a carui incheiere se considera a fi perfectata in momentul in care partile contractante si-au executat prestatiile: plata pretului si emiterea buletinului de calatorie in circuit. Acest document da dreptul calatorilor sa parcurga un traseu in circuit si sa ajunga in final in statia initiala de plecare. 4.Calatorii in conditii speciale asigurate in vederea satisfacerii de cereri pentru deplasarea in grupuri culturale, sportive etc.: calatoria in vagoane special comandate; calatoria in trenuri special comandate; calatoria in vagoane de dormit; calatoria in vagoane restaurant. Calatoria in vagoane de posta si vagoane penitenciare nu fac obiectul unui contract de transport. Acestea se fac prin conventii incheiate intre calea ferata si organele de resort.

5.

Modificarea contractului de transport de persoane

Modificarea contractului se face prin: -amanarea calatoriei; -intreruperea calatoriei; -folosirea unei clase superioare sau inferioare; -a unei rute mai lungi sau mai scurte; -a unui tren de rang inferior sau superior. Calatorul are drept de reziliere a contractului de transport cu conditia sa se prezinte in cel mult o ora de la plecarea trenului, pentru ca statia de plecare sa puna viza de nefolosire a legitimatiei de calatorie si pentru restituirea pretului platit. a) Amanarea calatoriei se face pe baza vizei de neutilizare a legitimatiei, calatorul urmand a pleca cu orice tren care are acelasi traseu, in cursul zilei respective si cel mai tarziu a doua zi.

54

b) Intreruperea calatoriei este dreptul calatorului, ce-l poate exercita o singura data, cu exceptia cazurilor prevazute de conv. speciale. Durata intreruperii calatoriei este de 24 de ore de la plecarea trenului cu care a sosit calatorul, sau de la plecarea primului tren de legatura, de acelasi rang, din statia de intrerupere. In anumite situatii, se pot acorda termene de intrerupere mai mari, competenta prelungirii acestora revenind: statiilor si agentilor de voiaj, pentru intrerupere de maximum 3 zile; sefilor sefilor

compartimentelor comerciale-calatori, pana la maximum 5 zile; conducerii directiei de specialitate a caii ferate, peste 5 zile. Nu au dreptul la intreruperea calatoriei cei care: au bilet de calatorie dus-intors; abonament lunar cu nr. limitat de calatorii; bilet de calatorie gratuit; bilet cu tarifare in tren si bilet eliberat in tren. c) Alte modificari ale contractului pot consta: folosirea unei rute mai scurte, a unei clase inferioare, a unui tren de rang inferior, fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati si fara restituirea diferentei de taxa; folosirea unei clase superioare, a unui tren de rang superior, a unei rute ocolitoare, in acest caz calatorul trebuie sa plateasca diferentele la casa statiei de plecare sau la conducator. 6. Efectele contractului de transport de calatori pe calea ferata, drepturile, obligatiile si raspunderea partilor
a.

Drepturile, obligatiile si raspunderea calatorului

In baza contractului de transport, calatorul are dreptul de a fi transportat pe un anumit parcurs, in trenul si clasa indicata in legitimatia de calatorie, totodata, caii ferate ii revine obligatia de a transporta calatorul in conditiile stabilite in contract. Calatorul are dreptul la un loc in vagon, iar daca s-a convenit calatoria in picioare, la ivirea unui loc liber, va avea dreptul la acesta. Calatorul are dreptul de a rezilia contractul si restituirea taxei platite, cat si la modificarea lui. Calatorul are dreptul sa ceara inapoierea bagajelor sale in statia de plecare, in mod gratuit, precum si restituirea taxei pentru parcursul neefectuat, daca respectiva calatorie nu a avut loc din vina caii ferate, iar in situatia in care a pierdut legatura, poate sa ceara sa fie transport la destinatie, pe ruta initiala sau pe alta ruta; seful statiei va certifica pe legitimatie situatia, prelungind valabilitatea ei pentru alt tren, alta clasa sau alta ruta.

55

Calatorul are dreptul sa ia in vagon bagaje de mana, dar care sa nu depaseasca 30 kg, sa nu incomodeze pe ceilalti calatori, sa nu cauzeze o paguba calatorilor sau caii ferate. Calatorul are dreptul sa transporte, fara plata, caini, pisici, animale mici, pasari in colivii. Calatorul are urmatoarele obligatii: sa nu fumeze decat in locurile special amenajate; sa ocupe numai locul prevazut in legitimatia de calatorie; sa nu calatoreasca pe scari, tampoane, acoperisuri si in alte locuri care nu sunt destinate calatoriei; sa respecte prevederile Regulamentului de transport si celelalte prescriptii vamale, adm., fiscale; sa nu actioneze sistemul de alarma sau frana de mana, pentru motive nejustificate; sa pastreze legitimatia de calatorie si sa o prezinte la cererea organelor CFR; sa nu urce sau sa coboare din vagon pe ferestre sau in timpul mersului, sa nu se aplece pe fereastra, sa nu deschida usile in timpul mersului, sa nu arunce obiecte pe usi sau ferestre; sa nu deschida ferestrele fara consimtamantul celorlalti calatori, sa nu fumeze in compartiment; sa nu provoace scandal, sa nu transporte substante inflamabile, otravitoare, explozibile.
b.

Drepturile, obligatiile si raspunderea carausului

Carausului ii revin urmatoarele drepturii si obligatii: obligatia de a transporta calatorul la destinatie, in termenul si in conditiile stabilite; de a incasa taxe de transpot conform tarifului; dreptul de a elabora tarife cu avizul oficiului concurentei; drept de a nu permite accesul in vagoane a persoanelor excluse de la transport; dreptul de a incheia procese-verbale de ultraj persoanelor care insulta personalul CFR; dreptul de a aproba restituirea taxei si intreruperea calatoriei; obligatia de a asigura in statii si trenuri ordinea pentru desfasurarea normala a activitatii; obligatia de a asigura locul rezervat in vagon si de a da calatorilor indicatiile necesare; sa asigure un serviciu de informatii care sa anunte din timp pe calatori de plecarea si sosirea trenurilor. In cazul in care calatorul moare, calea ferata datoreaza daune-interese, care cuprind: cheltuielile pentru transportul cadavrului si pentru inmormantare; o indemnizatie persoanelor aflate in intretinerea accidentatului.

56

In caz de vatamare a integritatii fizice sau mintale a calatorului, daunele-interese cuprind: cheltuieli de transport si tratament; repararea prejudiciului cauzat; prejudicii morale, estetice, fizice etc. Calea ferata raspunde de greselile sau abuzurile comise de personalul sau, precum si de alte persoane pe care le intrebuinteaza in executarea transportului de calatori; de asemenea este raspunzatoare de paguba care rezulta din, avarierea totala sau partiala a bagajelor. Carausul raspunde pentru paguba pricinuita prin neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a contractului. Carausul va fi exonerat de raspundere daca dovedeste ca paguba se datoreaza culpei calatorului, a unui tert sau fortei majore. B. CONTRACTUL DE TRANSPORT DE BAGAJE SI MESAGERII Art. 17 si 21 din Regulamentul de transport, clasifica bagajele in: a. bagaje neinregistrate, aflate in paza calatorului;
b.

bagaje inregistrate (formeaza obiectul unui contract de transport).

Aceste bagaje se transporta cu acelasi tren cu care calatoreste calatorul, in vagoane diferite, cu aceeasi destinatie;
c.

bagaje in depozit temporar (cele ce sunt date spre pastrare si paza in depozitul caii ferate, contra unei taxe si in baza unui contract de depozit).

Contractul de transport de bagaje se incheie la cererea calatorului, in baza legitimatiei de calatorie, prin predarea bagajului la magazia de bagaje, pentru a fi transport la o anumita destinatie, plata taxei tarifare si eliberarea recipisei de bagaje. Sunt excluse de la transport obiectele ce nu sunt admise la transportul de marfuri, ori sunt admise in anumite conditi, precum si obiectele al caror transport este interzis prin dispozitiile de ordin sanitar-veterinar, fiscal, vamal sau administrativ sau prin restrictii de trafic al caii ferate. Predatorul are obligatia de a aplica fiecarui colet o eticheta, pe care sa fie specificat numele si adresa calatorului, denumirea statiei de plecare si a celei de destinatie, lipsa etichetei ducand la respingerea bagajului de la transport.

57

La predarea bagajului si plata taxei tarifare, calea ferata elibereaza recipisa de bagaje (se intocmeste in 4 exemplare), care contine: denumirea statiei de predare si a celei de destinatie; ziua predarii si trenul; felul si greutatea coletelor; tariful si alte tarife eventuale; suma asigurata si interesul declarat; semnatura agentului CFR. Contractul de transport de mesagerii se incheie in aceleasi conditii ca si contractul de transport de bagaje, iar documentul de transport se numeste scrisoare de trasura de mesagerii. Scrisoarea de mesagerii este formata din: un cupon de control ce se opreste la statia de predare pentru a fi inapoiat cu contul lunar la serviciul de verificare a veniturilor; avizul si adeverinta care insotesc transportul; unicatul care insoteste transportul si care se inmaneaza destinatarului; copia care se retine la statia de predare; duplicatul care se preda expeditorului dupa primirea si plata tarifului de transport . Termenul de ridicare a bagajelor este de 24 ore de la sosirea in statia de destinatie, orice intarziere indreptateste calea ferata sa perceapa un tarif de magazinaj. Daca posesorul recipisei nu se prezinta in 30 zile, iar in cazul marfurilor perisabile chiar mai repede, calea ferata are dreptul sa valorifice bunurile, prin licitatie, acoperindusi creantele din pretul obtinut. Recipisa de bagaje fiind eliberata la purtator, calea ferata nu va raspunde daca a predat bagajul persoanei care s-a prezentat cu recipisa, chiar si atunci cand aceasta nu este proprietara bagajului. Calea ferata va raspunde pentru pierderea, avarierea totala sau partiala a bagajelor sau coletelor din momentul in care le-a primit la transport si pana la eliberarea lor, precum si pentru pagubele pe care le-a produs prin nepredarea la timp.

58

CAPITOLUL VIII TRANSPORTUL FEROVIAR INTERNATIONAL DE CALATORI SI MARFURI

Transportul de calatori si marfuri in trafic international este reglementat prin Conventia COTIF. Potrivit COTIF, in acest gen de transport sunt aplicabile Regulile uniforme privind contractul de transport feroviar internatational de calatori si bagaje (CIV), precum si Prescriptii comune de executare pentru transportul calatorilor si bagajelor (PIV). Regulile comune privind contractul de transport Dupa prevederile CIV si TCV (Tariful comun international pentru calatori si bagaje), tarifele internationale se aplica uniform pentru toti calatorii.
59

Tariful de transport este in moneda nationala sau in ECU. Biletele de calatorie pot fi emise in avans cu 2 pana la 6 luni si au o valabilitate de 2 luni, pentru orice tara din Europa, si 6 luni, in afara Europei. Copii pana la 4 ani pot calatori fara bilet, daca nu se solicita loc separat, iar cei peste 4 ani pana la 12 ani beneficiaza de o reducere de 50%. Calatoriile in grup beneficiaza de reduceri de tarif in functie de numarul si felul membrilor grupului. Pentru trenuri special comandate se va percepe o taxa care consta in contravaloarea a 300 de bilete cl. a II-a, si un tarif suplimentar daca se solicita vagoane de mare confort. Se pot lua gratuit la transport bagaje pana la 35 kg pentru un adult si 15 kg pentru un copil pana la 10 ani. Bagajele cu greutate mai mare se transporta ca bagaje inregistrate. Conventiile SMPS si EMPT contin reglementari referitoare la tarifele de transport care au la baza urmatoarele principii: a. tariful trebuie sa fie calculat corect; b. tariful platit sa fie cel in vigoare;
c.

restituirea tarifelor achitate se face pe baza de reclamatie scrisa; folosita in totalitate, daca s-a calatorit la o clasa inferioara din vina caii ferate, cand unii membri ai grupului nu au efectuat calatoria;

d. restituirea partiala a tarifului se face in situatia in care legitimatia nu a fost

e. taxele de rezervare si comisionul nu se restituie;

f.

nu se fac restituiri pentru legitimatiile pierdute.

60

CAPITOLUL IX TRANSPORTURILE AERIENE INTERNATIONALE DE CALATORI SI BAGAJE

Transporturile aeriene de calatori si bagaje sunt reglementate prin Conventia de la Varsovia din 1929, modificata prin Protocolul de la Haga din 1955. Conform Conventiei de la Varsovia, transportatorul are obligatia de a emite documentul de transport, constatator al contractului de transport. Documentul calatoriei este biletul de calatorie si buletinul de bagaje, iar continutul este in limba tarii unde a fost emis si in limba engleza. Eliberarea biletului de transport se face pe baza prezentarii pasaportului, certificatului de sanatate, viza etc. si cu plata tarifului de transport.

61

De unele reduceri privind costul biletului de transport beneficiaza femeile peste 50 ani si barbatii peste 60 ani, precum si copii pana la 12 beneficiaza de tarife speciale in functie de varsta si de modul cum calatoresc, singuri sau insotiti. Calatorul are drept la un bagaj de mana pana la 10 kg. Greutatea maxima admisa pentru fiecare bagaj nu trebuie sa depaseasca 32 kg. Pentru calatorii spre/dinspre celelalte puncte decat SUA sau Canada, la clasa I-a se admit bagaje pana la 30 kg, iar la clasa turistica, 20 kg, inclusiv bagajul de mana. Nu sunt admise la transport de bagaje marfuri cum ar fi: explozive, munitie, gaze comprimate, lichide si solide inflamabile, materiale magnetice, otravuri etc. Bagajul transportat in cala avionului trebuie sa fie din material rezistent, prevazut cu incuietori si etichete cu numele si adresa calatorului, atat in exterior, cat si in interior. In cabina de pasageri este interzis a se transporta arme de foc, cutite. Raspunderea carausului pentru moartea sau leziunea corporala suferita de pasager va putea fi antrenata numai daca accidentul s-a produs la bordul navei sau in cursul imbarcarii sau debarcarii. Transportatorul raspunde de dauna cauzata prin pierderea sau avarierea bagajelor, atunci cand paguba a fost provocata de un eveniment produs in timpul cat bagajele se aflau pe aeroport, in magazie sau la bordul navei. Exonerarea de raspundere va avea loc daca se face dovada ca dauna provine din culpa proprietarului bagajelor. In caz de avariere a bagajelor, destinatarul trebuie sa adreseze transportatorului un protest, in termen de 7 zile de la primirea lor; in cazul intarzierii la transport, protestul trebiue introdus din ziua in care bagajul a fost pus la dispozitia proprietarului, dar nu mai mult de 21 de zile.

62

CAPITOLUL X EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO

Prin transport rutier se intelege orice operatiune de transport care se realizeaza cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, marfurilor sau bunurilor, iar operatiunile si serviciile adiacente sau conexe transporturilor rutiere sunt considerate operatiuni de transport rutier. In vederea executarii in bune conditii a transportului, carausul are obligatia de a pune la dispozitie mijlocul de transport in stare corespunzatoare, la data si ora fixata. Expeditorul si destinatarul sunt obligati sa incarce/descarce ziua si noaptea, in zilele de repaus saptamanal si sarbatori legale sau religioase, fiind raspunzatoare partea in culpa pentru depasirea termenului liber de incarcare-descarcare, stabilit, prin ultimul tarif,
63

de 80 de minute pentru autovehicule cu o capacitate pana la 5t si, proportional, pana la 240 minute, cand aceasta capacitate este mai mare de 20t. Pentru depasirea termenului liber, se percepe de la partea in culpa taxa de stationare care este o taxa suplimentara si nu o penalitate. Reglementarile in vigoare fac referiri privitoare la termenul de executare a contractului de transport numai pentru vietati si marfuri perisabile, in cazul celorlalte marfuri putandu-se stabili un anumit termen pe cale conventionala de catre parti, iar in caz de litigiu intre parti, prin expertiza tehnica. Expeditorul are obligatia sa execute incarcarea in mod corespunzator, sa repartizeze marfurile pe intreaga suprafata, sa respecte gabaritul, sa fixeze incarcatura si sa respecte dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice. Carausul elibereaza conducatorului auto o foaie de parcurs, care cuprinde mentiunile:
-

societatea comerciala de transport auto; felul, capacitatea, marca si numarul de circulatie al autovehiculului; numele si prenumele soferului si al insotitorului; destinatia, ruta si destinatia; km parcursi (la plecare si sosire); viza si observatiile revizorului tehnic; seria si numarul carnetului foii de parcurs si a scrisorii de transport; observatiile organelor de control, consumul de carburanti si lubrifianti; raportul soferului referitor la timpul, parcursul in km, t/km; confirmarea beneficiarului si viza autogarilor.

Expeditorul pastreaza dreptul de dispozitie asupra marfii, care se mentine pana in momentul predarii ei catre destinatar. Transportatorul are un drept de retentie asupra marfii transportate pana la plata taxelor care greveaza transportul. In cazul in care se constata urme de violare, pierderi, avarieri, scurgeri etc., se va incheia un proces-verbal constatator. In ceea ce priveste transportul auto de calatori, transportatorul are obligatia sa asigure conditiile de confort si seviciile necesare unei calatorii normale.

64

De asemenea, transportatorului ii revine obligatia de a lua toate masurile de siguranta necesare pentru ca, in timpul calatoriei, pana la ajungerea la destinatie, calatorului sa nu i se intample nimic, fiind raspunzator in caz de moarte sau accidentare a calatorului. Exonerarea de raspundere poate sa fie posibila doar daca transportatorul va putea dovedi culpa exclusiva a calatorului sau a unor imprejurari care nu-i sunt imputabile. Calatorii au obligatia sa respecte regulile de calatorie stabilite pentru transportul auto de persoane, sa se supuna masurilor luate de angajatii carausului si sa achite taxa de transport .

CAPITOLUL XI CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL

1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Transporturile navale se clasifica in:
a. b.

transporturi publice de calatori si marfuri pe apa; transporturi pe apa in interes propriu; asigurarea cu echipaje si nefolosirea navelor.

c. activitati de incarcare-descarcare, reparatii, agenturare, aprovizionare,

In raport de itinerariul parcurs, transporturile navale se mai clasifica in:

65

a. transporturi maritime (pe mari si oceane); b. transporturi transport interioare (pe rauri, fluvii si canale navigabile). In functie de natura marfii transportate, navele se impart in:
-

nave pentru transport marfurilor uscate; nave pentru transport marfurilor lichide.

Din grupa navelor pentru transport marfurilor uscate fac parte: - mineraliere (pentru transport mineralelor); - cargouri (pentru transport marfurilor generale); - pescadoare (traulere); -nave RO-RO (pentru transport de masini si tractoare); -nave refrigerente; - nave port conteiner; - nave port barje; - nave mixte (O.B.O.), pot transporta simultan mai multe categorii de marfuri. Capacitatea navei de a transporta in conditii optime de navigabilitate o anumita cantitate de marfuri, masurata in unitati de greutate (tone lungi sau metrice), poarta denumirea de deadweight (t.d.w.). In tonajul deadweight se include greutatea marfurilor supuse transportului, a combustibilului, a rezervelor de apa, a alimentelor si pieselor de schimb. 2. CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE MARFURI este acel contract prin care una din parti o companie de transport naval (navlosantul)- se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare, iar cealalta parte navlositorul (expeditorul)- sa plateasca pretul stabilit, denumit navlu. In ceea ce priveste natura juridica a acestui contract, unii autori sustin ca ar fi un contract de locatiune a unui bun, sau ca ar fi un contract de navlosire atunci cand se inchiriaza nava si armamentul, iar alti autori sustin ca ar fi un contract de transport

66

deoarece are acelasi continut economic ca si celelalte contracte incheiate in toate categoriile de transporturi. Contractul de transport maritim de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme: 1. Contract de transport naval propriu-zis, pentru transporturile executate cu navele de linie. Contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru transportul de colete, in conteinere si palete. Navele de linie fac curse regulate intre diferite porturi, dupa un anumit itinerar si orar, cunoscut si afisat in port. 2. Contract de navlosire, care se incheie in cazul navigatiei tramp (vagaboanda), cand navele nu au un orar si un itinerar fix. Navele circula in cautare de marfa si se opresc in acele porturi unde gasesc incarcaturi. Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a unei nave in acest scop, contract de navlosire este incorporat intr-un document numit Charter Party (Ch/P). La transportul de marfuri cu navele tramp, Ch/P este intotdeauna insotit de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un conosament, Ch/P nefiind obligatoriu. Contract de navlosire (Ch/P) se incheie in mai multe forme, cele mai importante fiind: a) Time charter (pe timp determinat) Navlositorul primeste de la navlosant nava cu echipaj cu tot, pentru a transporta marfuri, calatori, pe o perioada determinata si achita navlul in avans. Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului, iar cea pentru exploatarea comerciala, navlositorului. b)Voyage charter (pe durata uneia sau a mai multor calatorii) Navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit iar navlosantul suporta toate cheltuielile de intretinere a navei si a echipajului.

67

Charter by demise este forma folosita in cazul tancurilor petroliere, navlositorul devine armator-chirias, avand pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al navei. Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportand cheltuielile cu echipajul si combustibilul, precum si taxele cuvenite. In contractul de transport cu navele de linie, nu se pune la dispozitia expeditor nava, ca in contractul de navlosire, ci se efectueaza numai transportul lotului de marfa contractat. In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de transport numit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al marfii. 3. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT MARITIM Conform art. 557 din Codul Comercial, contractul de transport naval (de navlosire si cu navele de linie) se incheie in forma scrisa, pe formulare tipizate. Contractele tip folosite de companiile romanesti se numesc Gencon si sunt imprimate in limba engleza. Contractul de transport maritim, avand un caracter consensual, momentul incheierii sale valabile este acela al realizarii acordului de vointa intre parti. Pe baza tranzactiilor care se incheie intre armatori si expeditor de marfuri sau intre reprezentantii acestora, se incheie contractul de transport si se negociaza navlul. Contractul si conosamentul fac dovada incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba. Contractul de navlosire, precum si contractul de transport cu navele de linie trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: a) nationalitatea, capacitatea, tonajul, viteza, felul propulsiei, locul unde se afla in momentul incheierii contractului si data la care este gata de incarcare; b) numele si prenumele, adresa partilor contractante; c) numele si adresa destinatarului marfurilor; d) locul si timpul stabilit pentru incarcarea si descarcarea marfurilor;

68

e) navlul si alte sume datorate de catre navlositor ca urmare a executarii transportului si a altor operatiuni; f) denumirea marfurilor si determinarea lor cantitativa prin mentionarea tonajului navlosit sau a metrilor cubi. Se considera ca facand parte din contracte urmatoarele clauze: compania de transport garanteaza buna stare de navigabilitate a navei; garanteaza ca marfurile ajung la destinatie in cantitatea si calitatea in care le-a primit; - sa respecte itinerariul stabilit; partile trebuie sa contribuie cu buna credinta la realizarea scopului pentru care au incheiat contractul.
4.

CONOSAMENTUL (BILL OF LADING)

Potrivit art.1 din Conventia Natiunilor Unite privind transportul pe mare din 1978, Conosament inseamna un document care face dovada unui contract de transport pe mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre un caraus, precum si obligatia acestuia de a livra marfa transportata contra prezentarii documentului. Prevederile Conventiei din 1978 se aplica contractului de navlosire (Charter Party), numai daca se intocmeste un conosament, prin care se reglementeaza relatiile dintre caraus si detinatorul conosamentului, daca acesta din urma este navlositor. Conosamentul poate avea urmatoarele forme: 1.Din punctul de vedere al persoanei indreptatite sa ridice marfa in portul de destinatie, avem: a) conosamentul nominativ, se practica mai rar, armatorul fiind obligat sa eliberze marfa, in portul de destinatie, persoanei inscrise in conosament, dupa ce aceasta a achitat navlul, parte din el si cheltuielie accesorii ce ii apartin. b) conosament la ordin, forma cea mai raspandita, armatorul elibereaza marfa dest. numit, sau la ordinul acestuia. c) conosament la purtator, nu sunt inscrise nici un fel de date cu privire la persoana, ci prezentarea acestuia ca atare, da detinatorului dreptul de a intra in posesia directa a marfurilor pe care le prevede.

69

2.Din punctul de vedere al expedierii marfii, avem: a) conosament incarcat la bord- aceasta forma se foloseste cand denumirea navei, care transporta marfa, este cunoscuta, fie prin precizarea ei in contract, fie prin prezentarea marfii in timpul cat nava se afla ancorata in dana de incarcare. b) conosament primit spre incarcare- aceasta forma se practica in transporturile cu nave de linie, iar mentiunile facute de conosament, urmate de semnatura si stampila armatorului, evita la destinatie implicatii de natura juridica. 3.Din punctul de vedere al starii marfii sau al ambalajului specificate in conosament, avem: a) conosament curat presupune inexistenta vreunei nereguli cu privire la marfa sau ambalajul acesteia; b) conosament patat sau murdar - contine mentiuni categorice cu privire la starea necorespunzatoare a marfurilor sau ambalajului; 4.Dupa modul de intocmire a conosamentului, avem: a) conosament direct (through bill of lading) care se foloseste in cazul transporturilor succesive cu mai multe nave apartinand unor navlosanti diferiti; b) conosamentul fractionat - este utilizat ori de cate ori primitorul marfii doreste sa-si revanda marfa inscrisa in conosament, in partizi mai mici, mai multor cumparatori; c) conosamentul semnat sub protest (bill signed under protest) Comandantul, ori de cate ori constata la incarcare nereguli in legatura cu marfa sau cu ambalajul acesteia, iar expeditorul refuza sa preia un conosament murdar sau patat, iar marfa nu se descarca pentru acest motiv, are posibilitatea sa elibereze un conosament curat, semnat sub protest. Comandantul va fi obligat, pentru a inlatura raspunderea sa, ca, odata semnat conosamentul sub protest, sa redacteze un protest cu privire la starea marfurilor sau ambalajelor, pe care sa-l depuna notarului local, caz in care raspunderea va apartine expeditor. Ca orice titlu de credit, conosamentul poate circula liber de la un posesor la altul, ultimul posesor care se prezinta cu conosamentul putand fi considerat titularul unui drept

70

autonom, fata de care nu se pot opune exceptiile ce ar putea fi invocate impotriva posesorilor precedenti. De regula, in conosament sunt prevazute drept si obligatiile nascute din raportul juridic existent intre compania de transport naval si destinatarul prevazut in contract si conosament. Conosamentul face dovada primirii si incarcarii marfurilor pentru transport, dar va putea face si dovada incheierii contractului de navlosire sau transport, nunai daca in cuprinsul sau se face referire la contract sau se face trimitere la clauzele contractuale. Orice conosamentul reprezinta un titlu constitutiv in ceea ce priveste dreptul incorporat in el, si, in acelasi timp, un titlu probatoriu referitor la contractul de navlosire (transport). Conosamentul are si functia de titlu reprezentativ al marfurilor incarcate, functie care ii asigura independenta fata de contractul de navlosire avand originea in actul incredintarii marfii companiei de transport si intr-o anumita nava, comandantului acesteia revenindu-i obligatia de a o elibera posesorului legitim al titlului, in portul stabilit. Ca titlu de circulatie, conosamentul este un titlu autonom si literal numai in raport cu obligatia de eliberare a marfii si de disponibilitate asupra ei. Mentiunile obligatorii pe care trebuie sa le contina un conosament sunt: - natura generala a marfurilor, marcajele principale necesare pentru identificarea marfii, - o declaratie expresa, daca este cazul, privind caracterul periculos al marfurilor, - nr. de colete sau de bucati, precum si greutatea marfurilor sau cantit. exprimata in alt mod; - starea aparenta a marfurilor; - denumirea si sediul principal al carausului; - denumirea si sediul incarcatorului; - denumirea si sediul dest. daca este nominativ, sau mentiunea ca a fost emis la ordinul sau, sau mentiunea ca a fost emis la purtator; - portul de incarcare; portul de descarcare; - denumirea, pavilionul si capacitatea navei; - navlul si mentiuni privitoare la plata;

71

- mentiunea ca transportul este supus prevederilor Conventiei din 1978; - termenul de livrare a marfurilor in portul de descarcare; - limita sau limitele majore ale raspunderii partilor; - numarul de exemplare originale ale conosamentului; - locul emiterii conosamentului; - semnatura carausului sau a unui reprezentant. Mentiunile facultative se pot referi la: itinerariul navei; escalele si porturile in care se vor face; plata navlului si a altor cheltuieli datorate etc. Lipsa uneia sau a mai multor mentiuni nu afecteaza valabilitatea juridica a conosamentului. Conform art. 566 Codul Comercial, orice conosament se intocmeste in 4 exemplare: un exemplar pentru comandantul navei; unul pentru compania de transport naval; unul pentru incarcator (navlositor sau expeditor); un exemplar pentru destinatar 5. NAVLUL Navlul reprezinta suma de bani la care are drept compania de navigatie, pentru prestarea transportului unei anumite cantitati de marfa. Stabilirea navlurilor se face in functie de mai multe criterii, in practica obisnuindu-se sa se prevada cine suporta cheltuielile de incarcare-descarcare, prin precizarea uneia din urmatoarele clauze: a. clauza free in and out (f.i.o), cand navlositorul suporta cheltuielile pentru efectuarea operatiunilor de incarcare si de descarcare; b. clauza free in and out stowed (f.i.o.s), cand navlositorul suporta atat cheltuielile de incarcare-descarcare, cat si cele ocazionate de stivuirea marfurilor; c. clauza free in (f.i), cand navlositorul suporta cheltuielile de incarcare a marfurilor, iar armatorul pe cele de descarcare; d. clauza gross terms (g.t), presupune asumarea obligatiei de catre armator de a suporta cheltuielile de incarcare-descarcare.

72

Determinarea cuantumului navlului se face in functie de timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, dupa numarul de calatorii efectuate, dupa felul si greutatea marfurilor. Neincarcarea navei cu intreaga cantitate de marfuri prevazute, nu duce la diminuarea navlului prevazut, navlositorul fiind obligat si la plata navlului mort, iar incarcarea unei cantitati de marfa mai mari de cat cea prevazuta, atrage obligatia navlositorului de plati navlul si pentru surplusul de marfa incarcat. Renuntarea la calatorie si la incarcare, facuta prin declaratie de catre navlositor, face ca obligatia de plata a navlului sa se reduca cu 50%. Daca navlositorul nu declara in termenul prevazut renuntarea la calatorie, va plati navlul intreg, chiar si in cazul in care nu a incarcat marfa pe nava. In cazul contractului de navlosire incheiat pentru o calatorie dus-intors, navlul se plateste in intregime, chiar daca la intoarcere nava nu a fost incarcata. Daca la intoarcerea navei se incarca marfa de la alti incarcatori, navlul corespunzator se va scadea din navlul ce trebuia sa-l plateasca navlositorul. Tarifele se stabilesc pentru fiecare marfa in parte sau pentru fiecare categorie de marfuri, in raport de valoarea marfii, avandu-se in vedere diferenta dintre pretul marfii in portul de incarcare si cel de destinatie. Daca marfurile pier, din cauza unor vicii proprii, in timpul transportului, incarcatorul este tinut la plata navlului in intregime. Pieirea sau avarierea totala a marfurilor cauzate de nava inapta, duce la pierderea drept la navlu, navlositorul poate cere, potivit art. 1020 Codul Civil rezilierea contractului si despagubiri. In transporturile maritime pot interveni urmatoarele cazuri care influenteaza plata navlului: a) In cazul intreruperii fortate a calatoriei, navlositorul poate sa aleaga fie asteptarea continuarii calatoriei, fie sa achite navlul intreg si sa continuie calatoria cu alt navlosant; b) Potrivit art. 578 din Codul comercial, sosirea cu intarziere a navei la destinatie din cauze de forta majora, nu da drept la despagubiri nici companiei de navigatie nici incarcatorului la reducerea navlului;

73

c) Sosirea la destinatie a marfurilor cu o alta nava, care le-a preluat pe parcurs, daca se prevede un asemenea caz in contract, incarcatorul va plati atat navlul cuvenit navlosantului initial, cat si cel ce revine pentru nava care a continuat transportul; Navlosantul trebuie sa plateasca navlul si atunci cand marfurile au ajuns la destinatie avariate prin viciul lor; d) Cand pierderea totala sau partiala este rezultatul unei cauze de forta majora (naufragiu, piraterie etc.), nu se datoreaza navlu. Obligatiile partilor rezultate din contract de navlosire Contractul de transport prevede pentru navlosant obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita si in stare buna de navigabilitate, adica sa reziste la navigatie si la riscurile pe care le presupune ruta stabilita, dintre portul de incarcare si cel de descarcare. Nava este considerata gata de incarcare, atunci cand sunt indeplinite conditiile urmatoare: a) nava sa fie ancorata in locul stabilit de contractul de navlosire (Ch/P); b) nava sa indeplineasca toate conditiile fizice si tehnice pentru incarcare; c) comandantul sa depuna notice-ul in cadrul orelor oficiale, iar navlositorul sa accepte notice-ul fara rezerve (incepe sa curga T de incarcare-descarcare). O alta obligatie este aceea de a incarca un caric plin si complet, fara a depasi capacitatea de incarcare a navei. Daca se incarca o cantitate mai mica de marfa, sau a altei marfi decat cea stipulata in contractul de navlosire, navlosantul are drept la despagubiri. Daca navlositorul nu se prezinta cu marfurile la incarcare, navlosantul poate sa adopte urmatoarele solutii: sa ceara rezilierea contractului; sa ceara despagubiri pentru durata stationarii sau sa incheie un alt contract cu navlositorul. Raspunderea pentru stivuirea corespunzatoare a marfii, in vederea asigurarii integritatii navei, revine comandantului. Dupa incarcarea navei se intocmesc urmatoarele documente:

74

Istoricul de incarcare, care contine fapte care intereseaza nava si marfa, de la sosirea in rada portului, in timpul incarcarii si pana la parasirea portului. Acesta este avizat de comandantul navei si este consemnat in jurnalul de bord. Decontul de timp - prevederile lui constituie baza stabilirii staliilor si contrastaliilor; Manifestul marfurilor este documentul in care sunt consemnate, in ordinea eliberarii, conosamentele marfurilor incarcate pe nava. 6. STALII, CONTRASTALII, SUPERCONTRASTALII SI DESPATCH MONEY Staliile reprezinta timpul cat nava sta la dispozitia navlositorului, pentru incarcarea marfurilor, respectiv pentru descarcarea acestora. Staliile se folosesc numai in cazul contractului de navlosire, nu si in cazul celor de linie. In practica transportului tramp se folosesc doua feluri de stalii: stalii fixe, care reprezinta zilele acordate prin contractul de navlosire pentru incarcarea-descarcarea marfurilor; stalii determinate, care sunt socotite potrivit prevederilor contractuale si uzantelor locale, tinand cont de conditiile in care se efectueaza incarcarea-descarcarea. Timpul de stalii incepe sa curga dupa sosirea navei in portul de incarcaredescarcare, gata de incepere a operatiunii si, dupa expirarea perioadei de ragaz, ce urmeaza notice-ului comandantului, adresat incarcatorului (destinatarului). Dupa expirarea perioadei de stalii, timpul necesar in plus pentru incheierea operatiunilor de incarcare-descarcare, precum si sumele ce se platesc navlosantului de catre incarcator sau destinatar se numesc contrastalii. Contrastaliile Contrastaliile reprezinta despagubirea pe care navlositorul trebuie sa o plateasca navlosantului, pentru retinerea navei peste timpul de stalii stabilit, iar pe de alta parte, contrastaliile reprezinta perioada de imobilizare a navei de catre navlositor, pentruterminarea operatiunilor de incarcare, dincolo de timpul de stalii.

75

Contrastaliile se stabilesc printr-o suma forfetara, pentru fiecare zi de intarziere a navei. Durata maxima a contrastaliilor este prevazuta in contract de navlosire, de exemplu, 5 zile pentru incarcare la suma de 2000$, pentru fiecare 24h de intarziere. Daca in calculul staliilor nu se includ duminicile si sarbatorile legale, in schimb contrastaliile le includ, calculandu-se in zile consecutive de 24h, potrivit principiului odata intrata in contrastalii, nava este mereu in contrastali. Daca, dupa expirarea timpului de contrastalii, operatiunile de incarcare-descarcare nu s-au incheiat, navlosantul va putea: sa dispuna ramanerea navei in continuare la incarcare-descarcare, adica sa ramana in supercontrastalii; sa dispuna plecarea navei in cursa, primind navlul in intregime si despagubiri. Supercontrastaliile Reprezinta acoperirea cheltuielilor ocazionate de imobilizarea navei, a sumelor pe care le-ar fi obtinut daca ar fi plecat in cursa, a pagubelor pe care le-a suferit prin despagubirile platite altor clienti prin intarziere etc. Ele sunt cu 50% mai mari decat contrastaliile. Despatch money reprezinta suma de bani pe care navlosantul o plateste navlositorului, pentru timpul de stalii economisit si numai in masura in care exista o asemenea clauza in contractul Charter Party. In tara noastra, potrivit art. 7 din D. 309/1978, acordarea primei (despatch money), platita de armatorii straini, se cuvine unitatii prestatoare de servicii portuare (care a efectuat efectiv operatiunile de incarcare-descarcare) si nu agentului economic ce are calitatea de navlositor (expeditor) in contractul de transport.

Dupa incheierea operatiunilor de incarcare a marfii la bord, armatorul procedeaza la pregatirea navei in vederea plecarii in cursa, care consta in: verificarea si punerea in stare de functionare perfecta a aparaturii de navigatie, a masinilor si a instalatilor de propulsie, a instalatiilor de punte; asigurarea instalatiilor; inchiderea si etansarea hambarelor, fixarea si pregatirea echipajului, verificarea efectivului, a actelor de

navigatie ale acestuia, a certificatelor de vaccinare etc.

76

Momentul inceperii calatoriei este acela al depasirii limitelor portului de incarcare, iar momentul terminarii caltoriei este acela al sosirii navei in portul de destinatie. Daca in timpul voiajului nava se defecteaza, comandantului navei ii revine obligatia de a lua toate masurile de conservare a marfurilor, pana la repararea navei si reluarea calatoriei. In cazul in care repararea navei presupune o perioada mai lunga de timp, armatorul are obligatia de a procura o alta nava, de a asigura transbordarea marfurilor si de a suporta toate cheltuielile ocazionate de aceste operatiuni. Navlosantul mai are obligatia de a asigura buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei, raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniul navigatiei, administratiei pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfurilor. O alta obligatie este aceea de a executa transportul pe calea cea mai directa, abaterea de la traseu neputandu-se face fara o autorizare prealabila din partea navlositorului, cu exceptia cazului in care exista un pericol pentru nava, incarcatura sau echipaj. Sosirea navei in portul de destinatie este anuntata din timp prin agentul naval, care agentureaza nava, sau de catre comandantul navei prin radiograma. Comandantul navei trebuie sa avizeze destinatarul si sa anunte autoritatile portuare (capitanie, vama, graniceri si organe sanitare), pentru obtinerea permisului de acostare. Dupa terminarea formalitatilor de acostare, comandantul trebuie sa inmaneze agentului notice-ul, din acest moment incepand sa curga timpul de stalii acordat pentru efectuarea descarcarii marfiurilor. Si la descarcarea marfurilor se redacteaza aceleasi documente ca la incarcare: fisa de pontaj, istoricul de descarcare si raportul de descarcare. In portul de destinatie, comandantul are obligatie de a pregati nava pentru descarcare si eliberarea marfurilor posesorilor conosamentelor sau destinatarilor prevazuti in contract.

77

Destinatarii au obligatia de a asigura descarcarea fluenta a marfurilor, in cazul neindeplinirii corespunzatoare a acestei obligatii, navlosantul poate proceda la executarea lucrarilor pe riscul si cheltuiala destinatarului, iar daca a suferit un prejudiciu, poate pretinde despagubiri pentru intarziere. In situatia in care eliberarea marfurilor se face conform prevederilor contractuale, prin cantarire, masurare, compania de navigatie raspunde de avariile suferite de marfuri dupa descarcarea lor, dar mai inainte de efectuarea operatiunilor de cantarire sau masurare, din acest moment riscul asupra marfurilor trecand la destinatar. Cheltuielile ocazionate de descarcarea marfurilor revin armatorului sau destinatarului, in functie de conditiile de descarcare prevazute in contract. Locul de descarcare este dana prevazuta in contract, iar daca nu este o astfel de prevede, beneficiarii marfurilor, impreuna cu organele portuare vor alege dana cea mai convenabila sau pe cea libera. Schimbarea danei se face cu acordul comandantului navei si in schimbul platii chelt. de acostare. Pe baza rapoartelor zilnice de descarcare, comandantul navei sau agentul acestuia intocmeste cargo-raportul, in care va mentiona denumirea navei, sortimentele de marfuri descarcate, cantitatea, eventualele lipsuri cantitative sau calitative. Daca se constata lipsuri la marfurile primite, dest. va intocmi un protest, pe care il va inmana comandantului sau armatorului. Protestul, cargo-raportul si procesul-verbal constatator al lipsurilor constituie probe cu care se vor dovedi in instanta pretentiile la despagubiri impotriva armatorului. 7. CALATORIA NAVEI SI AVARIILE COMUNE Prin avarie se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare pe care le suporta in cursul voiajului pe mare incarcatura sau nava, cauzate de evenimente, accidente sau fapte neobisnuite, proprii riscului acestui fel de transport. Cauza pagubei exceptionale consta intr-o imprejurare neobisnuita, care nu putea fi prevazuta sau preintampinata de prepusii armatorului. In conformitate cu dispozitiile Codului comercial, avariile sunt de doua feluri:

78

a.

comune sau generale (reglementeaza diverse cazuri de avarii comune, cum ar fi: esuarea voluntara a navei, fortarea masinilor etc.), presupun ca partile interesate contribuie la acoperirea cheltuielilor;

b.

particulare sau simple presupun ca pierderea sau cheltuiala necesara sa fie suportata de partea care a suferit-oIn domeniul avariilor comune sunt aplicabile prevederile Conventiei Natiunilor Unite, Regulile York-Anvers din 1950, precum si legislatiile nationale.

Prin avarie comuna se inteleg pagubele sau cheltuielile extraordinare voluntare si rationale, facute in cursul calatoriei in legatura cu incarcatura sau cu nava, determinate de evenimente exceptionale (neobisnuite), proprii navigatiei maritime, pentru a salva de la un pericol comun nava, incarcatura si navlul, si la a caror acoperire contribuie toti cei interesati in expeditia maritima. Pentru a fi in prezenta unei avarii comune, trebuie indeplinite urmatoarele conditii: a) sa existe un pericol grav, actual sau iminent. care ameninta nava sau incarcatura; b) sacrificiul trebuie facut pentru a preintampina o paguba mai mare; c) pericolul care ameninta nava si incarcatura trebuie sa fie determinat de imprejurari exceptionale; d) intre actul deliberat de avarie si pagubele sau cheltuielile extraordinare (sacrificiul) facute sa existe o legatura cauzala directa. Lichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca, si dupa o anumita procedura. Impartirea proportionala a avariilor comune, intre partile care au beneficiat de sacrificiul facut (proprietarul navei cu nava si navlul si proprietarul marfurilor cu valoarea acestora), poarta denumirea de contributie.

79

In vederea determinarii despagubirilor ce se cuvin se procedeaza la formarea a doua mase: masa activa si masa pasiva. Masa activa cuprinde daunele suferite de nava sau de incarcatura. Pentru daunele suferite de nava, navlosantul poate sa pretinda sumele necesare pentru repararea si punerea ei in stare de navigabilitate, iar pentru pagubele suferite de incarcatura, acestea se refera la pierderea sau deteriorarea ei si cheltuielile ocazionate de lichidarea avariilor. Daunele pretinse de proprietarul marfurilor se determina dupa pretul existent pe piata in ziua sosirii navei in portul de destinatie sau a poprtului de refugiu. Masa pasiva cuprinde bunurile carora le-a profitat sacrificiul comun, si anume nava, incarcatura si navlul care vor suporta, in comun, contributia stabilita, pentru fiecare in parte, in vederea lichidarii masei active. Conform art. 659 Cod comercial, nava si navlul contribuie cu jumatate din valoarea lor. In cazul masei pasive se are in vedere valoarea pe care o are nava in portul de destinatie sau de refugiu, sau pretul la care ar putea sa fie vanduta. Conform art. 667 din Cod comercial. incarcatura salvata contribuie cu valoarea pe care o are in portul de destinatie. Atat nava , cat si incarcatura, daca au suferit o avarie particulara, din valoarea lor se vor scadea avariile particulare, daca s-au produs ulterior avariilor comune. Odata ce s-au format cele doua mase, se procedeaza la stabilirea contributiei proportionale a masei pasive, pentru acoperirea masei active. In 24 de ore de la sosirea navei in port, comandantul navei are obligatia de a sesiza instanta judecatoreasca competenta, pentru a numi lichidatori-dispasori. Daca nava romaneasca acosteaza intr-un port strain, se va sesiza consulatul roman, iar daca una din parti este o persoana juridica straina, se va sesiza instanta locala. Prin intermediul agentului, comandantul navei depune la capitania portului protestul de mare. Capitania portului il verifica si, numai daca partile nu cad de acord cu lichidarea avariei comune pe cale amiabila, il va inainta instantei competente.

80

Instanta sesizata numeste experti-lichidatori, care intocmesc regulamentul avariei comune si-l supun omologarii instantei. In ceea ce priveste creanta navlosantului, rezultata dintr-o avarie comuna, aceasta este garantata cu privilegiul pe care-l are asupra marfurilor transportate, iar creanta proprietarului marfurilor este garantata cu privilegiul asupra navei. 8. REGLEMENTAREA RASPUNDERII PRIN CONVENTIA

NATIUNILOR UNITE PRIVIND TRANSPORTURILE PE MARE DIN 1978 Prin aceasta convenie se reglementeaza raspunderea carausului si limitele raspunderii sale: raspunderea incarcatorului; caile de de valorificare a pretentiilor in caz de pierdere, avarie sau intarziere; prescrierea drept la actiune si competenta solutionarii litigiilor. Carausul este raspunzator de prejudiciile rezultate din pierderea sau avariile produse marfurilor, precum si pentru intarzierea in livrarea marfurilor. Se considera intarziere in livrare atunci cand marfurile nu au fost eliberate la destinatie in termenul stipulat de parti sau, in lipsa unui asemenea acord, intr-un termen ce poate fi pretins in mod rezonabil unui caraus. Marfurile pot fi considerate pierdute daca nu au fost livrate in termen de 60 de zile de la expirarea termenului. Carausul va raspunde de pierderile sau avariile provocate marfurilor in caz de incendiu sau pentru intarziere daca reclamantul va dovedi ca este rezultatul greselii sau neglijentei carausului sau prepusilor sai. In cazul transportului de animale vii, carausul nu este raspunzator de pagubele sau intarzierile rezultate din transportul maritim, insa daca reclamantul face dovada ca pierderea, paguba sau intarzierea se datoreaza carausului sau prepusilor, acestia sunt raspunzatori. Carausul nu este raspunzator, cu exceptia cazurilor de avarie comuna, cand pierderea, avaria sau intarzierea au aparut ca urmare a masurilor luate pentru salvarea vietii unor oameni sau pentru salvarea bunurilor pe mare.

81

Raspunderea carausului rezultata din pierderea sau avarierea marfurilor, este limitata la 885 de unitati de cont . Potrivit Conventiei, carausul si incarcatorul pot fixa, de comun acord, limite de raspundere superioara celor de mai sus. Cazurile de exonerare si limitele raspunderii prevazute in Conventie se aplica, in orice actiune, impotriva carausului, in legatura cu pierderea sau avarierea marfurilor sau pentru intarzieri la livrare. In cazul existentei unui caraus si a altui caraus efectiv, raspunderea lor este comuna si solidara. Incarcatorul nu este raspunzator de prejudiciul suferit de caraus sau de carausul efectiv, nici de avariile suferite de nava, decat atunci cand prejudiciul sau avaria au fost produse din vina sau neglijenta incarcatorului sau prepusilor. Incarcatorul este raspunzator fata de caraus, pentru prejudiciul care rezulta din incarcarea marfurilor periculoase, fara a informa pe caraus despre caracterul periculos al marfurilor si asupra precautiunilor ce trebuie luate. 9.TERMENUL DE PRESCRIPTIE In cazul unei actiuni in dreptul transportului pe mare, termenul de prescriptie incepe sa curga din ziua cand carausul a predat marfurile sau o parte a acestora, sau in cazul cand marfurile nu au fost predate, incepand din ultima zi in care marfurile trebuiau sa fie predate. Ziua din care incepe sa curga termenul de prescriptie nu se include in acest termen. De solutionarea litigiilor se ocupa tribunalul care este competent in conformitate cu legea statului in care este situat si sub jurisdictia caruia se afla unul din locurile sau porturile urmatoare: a) sediul principal sau domiciliul paratului; b) portul de incarcare sau descarcare; c) locul unde s-a incheiat contractul, cu conditia ca paratul sa aiba acolo un sediu, o agentie prin care s-a incheiat contractul; d) orice alt loc desemnat in contractul de transport maritim. Potrivit prevederilor Conventiei, partile pot stabili expres prin contract, ca pot recurge la arbitraj pentru a solutiona unui litigiu.

82

Cand un contract contine o dispozitie prin care se prevede ca litigiile ce pot aparea vor fi deferite arbitrajului si daca conosamentul emis in conformitate cu acest contract nu specifica printro clauza expresa ca aceasta dispozitie este obligatorie pentru detinatorul conosamentului, carausul nu poate invoca aceasta dispozitie fata de un detinator de bunacredinta al conosamentului. Potrivit art.23 din Conventie, orice clauza dintr-un contract de transport maritim este nula daca deroga, direct sau indirect, de la prevederile Conventiei, cu exceptia clauzei prin care carausul isi asuma obligatii mai mari decat cele prevazute in Conventie. 10. LIMITAREA RASPUNDERII PROPRIETARILOR DE NAVE In practica transporturilor maritime sunt aplicabile mai multe sisteme privind limitarea raspunderii proprietarilor de nave.
1.

Sistemul abandonului navei.

Proprietarul navei, potrivit regulilor generale stabilite prin art. 998 Cod Civil este obligat cu intregul sau patrimoniu prezent si viitor, sa acopere prejudiciul cauzat. Sistemul abandonului navei consta in declaratia de vointa a proprietarului navei de a desparti patrimoniul naval de patrimoniul sau general, ceea ce are ca efect posibilitatea creditorilor gestiunii navale de a se putea indestula in creantele lor in limita valorii navei si a navlului. Abandonul navei este permis in cazurile privind obligatiile nascute in sarcina proprietarului din faptele ilicite ale comandantului si echipajului naval, sau din obligatiile izvorate din actele incheiate de comandant in timpul calatoriei, pentru necesitatile navei si continuarea calatoriei. Deci armatorul nu beneficiaza de limitarea raspunderii si abandonul navei nu este admisibil atunci cand datoria pe care trebuie sa o acopere este rezultatul faptelor sau omisiunilor personale, sau ale prepusilor sai, care nu fac parte din echipajul navei in cauza. 2. Sistemul criteriului tarifar

83

Legislatia engleza reglementeaza un sistem care consta in limitarea datoriei la care este obligat proprietarul navei printr-un criteriu tarifar. Potrivit acestui sistem, in vederea acoperirii datorilor cauzate prin faptele ilicite ale comandantului si echipajului sau prin actele incheiate de comandant in timpul calatoriei in folosul navei, proprietarul este obligat sa plateasca creditorilor o suma fixa, in limita a 8 lire sterline, pentru fiecare tona registru brut a navei. In cazul in care armatorul proprietar urmeaza sa plateasca despagubiri unor persoane carora le-au fost cauzate leziuni corporale, sau sa despagubeasca mostenitorii celor decedati, despagubirile vor fi platite in limita unui fond constituit prin plata a 7 lire sterline, pentru fiecare tona registru. 3. Sistemul raspunderii reale Consta in raspunderea proprietarului armator cu nava si navlul. 4. Sistemul nord-american, prin care raspunderea se limiteaza la valoarea navei si a navlului. 5. Prin Conventia Internationala de la Bruxelles din 25 august 1924, s-a incercat o reglementare care tine seama de toate sistemele. Raspunderea proprietarului armator in limita sumei de 8 lire sterline, pentru fiecare tona registru brut, are loc pentru: a. daune provocate tertilor pe apa sau pe uscat; b. daunele pricinuite incarcaturii primite de comandant la transport si aflata la bord; c. obligatiile rezultate din conosament; d. daunele pricinuite de o culpa nautica comisa in executarea contractului de transport; e. obligatia de a ridica epava navei scufundate. Proprietarul navei raspunde cu nava, navlul si accesoriile navei pentru: - remuneratiile de asistenta si salvare; - partea contributiva ce cade in sarcina sa in caz de avarie comuna;

84

- obligatiile rezultate din contract incheiate de comandant in afara portului de origine al navei, pentru nevoile navei si continuarea calatoriei. In caz de deces sau leziuni corporale, despagubirile se vor plati din fondul alcatuit special, de 7 lire sterline/tona registru brut, despagubiri ce se vor acorda, dupa caz, victimelor sau urmasilor acestora. Proprietarul navei nu va beneficia de limitarea raspunderii, fiind tinut sa raapunda nelimitat pentru: - obligatile rezultate din faptele sau culpa proprie; - obligatiile rezultate din contractele incheiate de comandantul navei; - obligatiile proprietarului, rezultate din contractele de munca ale membrilor echipajului. 11.VANZARI MARITIME Toate livrarile de marfuri in cadrul comertului international, care urmeaza sa fie transport pe mare, sunt executate in temeiul unui contract de vanzare-cumparare, in care pot fi stipulate clauze care au legatura cu contract de transport naval. Camera de Comert International de la Paris, intrunita la Viena in mai 1953, a intocmit unele reguli pentru vanzarile maritime, cunoscute sub denumirea de Regulile Inconterms, care au ca scop facilitarea desfasurarii comertului international, fara a avea caracter imperativ. In special Regulile Inconterms reglementeaza: - obligatia vanzatorului de livrare a marfurilor, precum si obligatia cumparatorului de preluare si plata; -momentul si locul suportarii cheltuielilor si a riscurilor; -cheltuielile de ambalare; -cheltuielile de control; -obligatia de avizare a vanzatorului; -obtinerea documentelor de livrare; -asigurarea. Cele mai folosite clauze in comertul international, reglementate de Regulile Inconterms:
1.

Clauza ex work (franco fabrica) presupune urmatoarele obligatii:

85

Pentru vanzator: -

obligatia de livrare a marfurilor la locul si termenul prevazut; ambalarea corespunzatoare; avizarea cumparatorului asupra datei cand marfa este gata de expeditie; efectuarea cheltuielilor de control; suportarea cheltuielilor si riscurilor marfurilor pana in momentul predarii; procurarea documentelor pentru import-export si tranzit, in contul si riscul cumparatorului.

Pentru cumparator: -

obligatia de preluare a marfurilor conform prevederilor contractuale si de plata a pretului; suportarea cheltuielilor si riscurilor asupra marfii din momentul predarii lor; plata taxelor de export; plata cheltuielilor ocazionate de nepreluarea marfii la timp; suportarea cheltuielilor pentru obtinerea documentelor.

Pentru a evita ivirea unor litigii, partile trebuie sa faca precizarile necesare in contractul incheiat, cu privire la momentul cand cumparatorul trebuie sa receptioneze marfa.
2.

Clauza F.A.S. (free alongside ship - liber langa vas) presupune urmatoarele obligatii:

Pentru vanzator: obligatia de livrare a marfii conform prevederilor contractuale; livrarea la termen si la locul de incarcare din portul de incarcare si avizarea cumparatorului despre aceasta; obtinerea licentelor de export in contul si pe riscul cumparatorului; suportarea cheltuielilor si a riscului pana la depozitarea marfii de-a lungul navei;
-

ambalarea ei corespunzatoare; suportarea cheltuielilor de verificare;

86

procurarea documentelor uzitate ca dovada a livrarii; procurarea certificatului de origine in contul cumparatorului; obtinerea celorlalte documente de export cu exceptia conosamentului si a documentelor consulare.

Pentru cumparator: obligatia de transmitere a denumirii navei, a locului de incarcare si a termenului de livrare a marfii catre vanzator; suportarea cheltuielilor si a riscurilor dupa depozitarea marfurilor de-a lungul navei si plata pretului marfurilor; suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nepreluarii la termen a marfurilor de catre nava; suportarea cheltuielilor si a riscurilor in cazul nedarii la termen a dispozitiilor catre vanzator.
3.

Clauza F.O.B. (free on bord liber la bord), potrivit acestei clauze livrarea marfii se face la bordul navei si la timpul stabilit, iar cumparatorul trebuie sa incheie contractul de navlosire.

4.

Clauza C&F (cost and freigth = pret si navlu);

5. Clauza C.I.F. (cost-insurance-fright = pret, asigurare, navlu)

CAPITOLUL XII TRANSPORTURILE FLUVIALE DE MARFURI

Transporturile fluviale presupun cheltuieli de investitii reduse pentru asigurarea infrastructurii lor, in raport cu transporturile aeriene, feroviare, auto, deoarece caile de navigatie fluviala sunt naturale, singurele investitii fiind pentru construirea podurilor. Transporturile efectuate pe aceste cai contribuie la dezvoltarea industriilor care folosesc materii prime in mari cantitati. Transporturile fluviale presupun riscuri mult mai mici decat transporturile maritime si permit transportul marfurilor in vrac sau folosirea de ambalaje mai ieftine.

87

Dezavantajele pe care le au transporturile fluviale ar fi:

realizarea lor este

conditionata de existenta cailor fluviale; la noi in tara caile navigabile sunt reduse, in afara de Dunare; transporturile fiind destinate unor beneficiari aflati la distanta de caile fluviale, este necesara si folosirea altor mijloace de transport, ceea ce inseamna cheltuieli suplimentare; transporturile fluviale realizeaza o viteza comerciala mai redusa si o relativa punctualitate in exploatare iar in perioadele de inghet devin impracticabile. 1. TRANSPORTUL FLUVIAL DE MARFURI IN TRAFIC INTERN (CABOTAJ) Este reglementat prin O.G. nr.42/1997 privind navigatia civila. Transporturile fluviale de marfuri se executa pe baza contractelor de transport, incheiate intre societatile de transport si agentii economici expeditori. In determinarea necesarului de transport, expeditor trebuie sa aibe in vedere urmatoarele: a) cantitatile de marfuri rezultate din contractele de vanzare incheiate intre furnizori si beneficiarii interni; b) cantitatile de marfuri care rezulta din contractele de import-export; c) in cazul neincheierii contractelor prevazute la la lit.a si b se vor avea in vedere , dupa caz, programul de productie sau conventiile incheiate sau programele de comert exterior; d) volumele si relatiile de transport rezultate din programele de optimizare a transportului; e) asigurarea de catre expeditori a capacitatilor de predare, si de catre destinatari a capacitatilor de primire a marfurilor; f) utilizarea integrala a capacitatii mijlocului de transport in tot cursul anului, pentru evitarea varfurilor de trafic. Aceste transporturi se pot realiza ca expeditii de coletarie (pentru marfurile in greutate de la 10005000 kg) si mesagerie (pentru cele sub 1000 kg), de remorcare si expeditie in traficul apropiat cu ambarcatiuni mici. Transportul fluvial se executa pe baza de scrisoare de trasura.

88

Expeditorul are obligatia de a completa mentiunile prevazute in formularul scrisorii de trasura, raspunzand pentru exactitatea datelor, indiferent daca intocmirea este facuta personal sau prin mandatar. Scrisoarea de trasura concretizeaza drepturile si obligatiile partilor, iar cand nu se incheie un contract special de transport fluvial, face dovada incheierii contractului. Pe scrisoarea de trasura, comandantul navei va face mentiunea primirii marfii de transportat, a sosirii navei in portul de destinatie si a eliberarii marfii destinatarului. Staliile se stabilesc pe baza normelor de incarcare-descarcare, prin intelegerea partilor si numai in cazul in care incarcarea-descarcarea se executa de clientela. Staliile pot fi modificate prin intelegerea partilor. Termenul de incarcare incepe sa curga din prima zi care urmeaza zilei in care s-a avizat punerea navei la dispozitie si se termina in ziua in care se predau documentele de transport carausului, iar descarcarea se considera incheiata in ziua eliberarii navei. Plata navlului si a taxelor accesorii se face inainte de inceperea operatiunilor de descarcare a marfurilor. Raspunderea companiei de transport fluvial incepe in momentul semnarii scrisorii de trasura de catre comandantul navei si de seful agentiei, dupa luarea in primire a marfii, si se termina in momentul eliberarii marfii catre dest. si semnarea de catre acesta pe scrisoarea de trasura. 2. TRANSPORTURI DE MARFURI PE DUNARE IN TRAFIC

INTERNATIONAL Transportul de marfuri pe Dunare in trafic international se efectueaza conform Conditiilor generale de transport din 1961, cu unele modificari ulterioare, precum si dupa regulile adoptate de Conventia de la Bratislava. Potrivit Conditiilor generale de transport:
a)

Expeditorul (navlositorul) are obligatia de a inainta companiei de transport fluvial cererea pentru transport, in care sa specifice: data la care marfurile pot fi incarcate, felul si cantitatea marfurilor; portul sau

89

punctul de incarcare-descarcare; denumirea (numele), sediul (adresa) expeditor (navlositorului) si ale destinatarului;
b)

Documentele de transport sunt: scrisoarea de trasura fluviala intocmita de expeditor; conosamentul intocmit de transportator pe baza ordinului de incarcare al expeditor. Aceste documente se intocmesc pe formulare tipizate in limba tarii transportatorului si in limba rusa si franceza. Scrisoarea de trasura si conosamentul se intocmesc in cel putin 2 exemplare, originalul insoteste marfa, iar duplicatul ramane la expeditor;

c)

Pentru nepredarea in totalitate a marfurilor, expeditorul trebuie sa plateasca penalitati egale cu 50% din tariful de transport calculat asupra cantitatii de marfa nepredata la transport;

d)

Operatiunile de incarcare-descarcare pot fi executate de catre clientela cu mijloacele si pe cheltuiala sa, sau de catre transportator in contul clientelei.

e)

Prin intelegerea partilor, taxa de transport poate fi achitata de catre expeditor sau destinatar, dupa tarifele in vigoare. Transportatorul raspunde pentru marfa primita din momentul atestarii primirii in raportul de incarcare si pana in momentul semnarii de catre destinatar a conosamentului.

f)

g)

Predarea si eliberarea marfurilor la destinatie se face prin urmatoarele modalitati: dupa greutatea rezultata prin cantarire; dupa greutatea declarata de expeditor; dupa scara de pescaj a navei inainte si dupa descarcare; dupa numarul de bucati si cu determinarea greutatii totale a incarcaturii. In cazul marfurilor lichide, cantitatea se determina: dupa capacitatea rezervoarelor, dupa greutatea declarata de navlositor sau prin masurarea cantitatii de marfa in tancuri.

h)

Transportatorul raspunde pentru incarcarea si stivuirea marfurilor in interiorul navei, pentru ca acestea sa ajunga in stare buna la destinatie. Transportatorul raspunde pentru pierderea si avarierea marfurilor, pentru depasirea termenului de executare a transportului. Pentru a fi

i)

90

exonerat de raspundere, el trebuie sa faca dovada ca pierderea sau avarierea marfurilor s-au datorat unor cauze pe care nu le-a putut evita.
j)

Prin avarie comuna se inteleg pagubele suferite ca urmare a cheltuielilor extraordinare sau a sacrificiilor facute de bunavoie si in mod intentionat, cu scopul de a salva nava, navlul si marfurile de la un pericol comun pentru ele.

k)

In traficul international pe Dunare, Conventia de la Bratislava din 1955 a stabilit tarife unice, care au fost majorate in raport cu cresterea pretului de cost al transportului.

3. CONTRACTUL DE TRANSPORT MARITIM DE CALATORI SI BAGAJE Este acel contract in baza caruia compania de navigatie se obliga sa transporte un calator de la portul de imbarcare la portul de destinatie, in schimbul unui tarif (taxe de transport) platit de calator. Biletul de calatorie face dovada incheierii contractului de transport si a platii, de catre calator, a tarifului de transport. Biletul de calatorie nu este transmisibil in transporturile maritime de calatori, in transporturile fluviale, ele pot fi transmise, fara a face insa obiectul unor castiguri ilegale. Din contractul de transport rezulta obligatiile companiei de transport maritim: punerea la dispozitia calatorilor o nava corespunzatoare; asigurarea fiecarui calator a unui loc; primirea pe nava a bagajelor personale ale calatorilor, care vor fi transportate gratuit; inceperea calatoriei la data si ora mentionate in itinerariul calatoriei. Daca nu se respecta aceasta conditie, transportatorului ii revine obligatia de a asigura calatorului cazarea si masa la bordul navei, cu conditia ca masa sa fie inclusa in pretul biletului. Totodata, calatorul poate cere despagubiri, daca prin intarziere a suferit un prejudiciu, iar daca intarzierea se prelungeste peste 10 zile, poate cere rezilierea contractului si restituirea taxei de transport - transportatorul are obligatia de a face numai escalele stabilite.

91

Calatorului ii revin urmatoarele obligatii: sa achite biletul de calatorie; sa se prezinte la bordul navei la data si ora stabilita. Daca nu se prezinta va pierde taxa de transport achitata, iar daca declara mai inainte de plecarea navei ca renunta la calatorie sau daca neprezentarea s-a datorat unui caz de forta majora, va avea drept la restituirea unei jumatati din taxa de transport daca incetarea calatoriei se datoreaza unui caz de forta majora, calatorul are obligatia de a achita numai taxa corespunzatoare distantei parcurse, iar daca a decedat in naufragiu, pentru a primi despagubiri, mostenitorii datoreaza taxa de transport neachitata cu anticipatie; calatorii trebuie sa respecte ordinea existenta la bord, dispozitiile cuprinse in actele normative din domeniul transport naval de calatori si cele date de comandantul navei.

CAPITOLUL XIII TRANSPORTUL DE MARFURI IN TRAFIC COMBINAT

O.G.88/1999 reglementeaza transportul combinat de marfuri pe teritoriul Romaniei, efectuat de detinatorii de licenta/autorizatie in conditiile legii. Prin transport combinat se intelege transportul de marfuri pentru care autocamionul, remorca, semiremorca cu sau fara autotractor, cutia mobila sau conteinerul de 20 picioare si peste se deplaseaza sau sunt deplasate pe caile rutiere, pe parcursul initial si/sau final, iar restul transporturilor se efectueaza pe calea ferata sau pe calea navigabila interioara, sau pe un parcurs maritim de peste 100 km, in linie dreapta. Parcursul rutier initial/sau final poate fi:

92

a) intre punctul de incarcare a marfii si cea mai apropiata statie de cale ferata de expeditie adecvata acestui mod de transport, pentru parcursul initial si intre cea mai apropiata statie de cale ferata de destinatie adecvata si punctul de descarcare a marfii, pentru parcursul final. b) pe o raza care sa nu depaseasca 150 km in linie dreapta de la portul fluvial sau maritim de imbarcare sau debarcare. Documentul de transport trebuie sa contina: numele si adresa expeditorului si destinatarului natura si greutatea marfii; indicarea statiei feroviare de expeditie si destinatie; locul si data primirii marfurilor pentru transport; locul unde urmeaza sa fie livrata marfa. Potrivit OG nr. 88/99, pentru efectuarea transportului combinat sunt necesare urmatoarele elemente:
-

material vehicule rutiere; unitati ale

rulant transportului

specific intermodal

transport (conteinere, cutii

combinat; mobile,

semiremorci); utilaje si dispozitive de manipulare;

-

logistica aferenta transportului combinat (calculatoare).

Prin trafic se intelege totalitatea transporturilor efectuate intr-o perioada de timp (luna, trimestru, an), in cadrul unor anumite relatii de transport. Traficul intern reprezinta totalitatea transporturilor efectuate in limitele frontierelor unei tari. Volumul transporturilor se concretizeaza in curenti de marfuri (t) si de calatori (numar), care trebuie sa se transporte intr-o perioada de timp pe intreaga retea de cai ferate. Traficul intern poate fi: direct si local. Traficul intern direct reprezinta transporturile efectuate intre doua sau mai multe regionale. Traficul intern local reprezinta transporturile efectuate intre aceleasi statii regionale, adica traficul inchis in cadrul unei singure regionale. In functie de continutul lor, acestea se prezinta sub doua forme: - trafic international de marfuri (intrerupt si direct); -trafic de calatori.

93

Traficul international intrerupt se efectueaza de la o frontiera la alta a unei tari pe baza de scrisori de trasura locale, valabile in traficul international cu aplicarea regimului de transport al fiecarui stat. Traficul international direct se desfasoara de la statia de predare pana la statia de destinatie pe baza documentului unic de transport: scrisoarea de trasura internationala. Traficul de peage poate fi reglementat in doua moduri: - traficul de peage complet, care implica tranzitul prin tara vecina, avand caracterul unui trafic local (transportul se executa cu trenuri proprii si personalul caruia ii apartine tranzitul si fara nici un fel de restrictii vamale); - traficul de peage restrictiv, care implica remorcarea trenurilor de tranzit cu locomotivele si personalul tarii careia ii apartine linia, iar taxa de transport pentru parcursul pe teritoriul strain se plateste in statia de predare sau de destinatie.

PRACTICA JUDICIARA

SPETA 1

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1032/2003 Dosar nr. 8063/2000

edina public de la 20 februarie 2003 Asupra recursului de fa;

94

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin sentina nr. 295 din 22 martie 2000, Tribunalul Prahova a admis n parte aciunea reclamantei, oblignd pe prta S.N.T.F.M. Iai, Agenia teritorial Iai, s-i plteasc suma de 12.649.485 lei cu titlu de daune, plus suma de 1.086.959 lei cheltuieli de judecat. S-a respins aciunea reclamantei fa de prtele S.N.P. P. SA, sucursala Ploieti, i Rafinria A. Piteti. Apelul declarat de prta S.N.T.F.M. Iai, mpotriva acestei sentine, a fost respins prin decizia nr. 694 din 16 august 2000, pronunat de Curtea de Apel Ploieti, secia contencios administrativ i comercial. n motivarea deciziei s-a reinut, n esen, c procedura de citare a prtei, pentru termenul cnd s-a judecat cauza n fond, s-a fcut cu respectarea dispoziiilor art. 85 i urm. C. proc. civ. Referitor la cel de al doilea motiv de apel, s-a reinut c excepia lipsei competenei teritoriale a Tribunalului Prahova este nefondat, ntruct, n conformitate cu prevederile art. 10 pct. 5 C. proc. civ., cererile izvorte dintr-un contract de transport sunt judecate de instana locului de plecare sau de sosire. ntruct, din copia scrisorii de transport aflat la dosar, rezult c staia C.F.R. de plecare este Ploieti, competena teritorial aparinea Tribunalului Prahova. n ceea ce privete fondul cauzei, s-a reinut c rspunderea pentru lipsurile cantitative constatate la destinaie revine cruului, conform art. 82 i 83 din Regulamentul de transport C.F.R., ntruct vagonul a sosit la destinaie cu urme de violare, respectiv, fr sigiliul predtorului. n ce privete cuantumul prejudiciului, s-a reinut c a fost stabilit corect n raport cu preurile din factur, care cuprind i taxele aferente livrrii. Prta a declarat recurs mpotriva acestei decizii, considernd-o nelegal i netemeinic. Recurenta susine c, n mod greit, s-a reinut c citarea s-a fcut cu respectarea art. 85 i urm. C. proc. civ. i c excepia necompetenei teritoriale invocat este nentemeiat. n ceea ce privete cuantumul despgubirii, recurenta arat c s-a reinut n mod greit c a fost stabilit n raport cu preurile din factur, ntruct reclamanta nu a fcut dovada c furnizoarea i-a ncasat accize, T.V.A. i tax drum. Susine c valoarea daunei pretinse nu este dovedit, reclamanta nu poate pretinde mai mult dect a pltit, respectiv, 2.153.350 lei. Din verificarea actelor i lucrrilor dosarului se constat c prta a fost legal citat pentru termenul din 22 martie 2000, situaie n care avea posibilitatea s-i formuleze aprarea. n aceast situaie, critica recurentei, referitoare la nerespectarea normelor procedurale privind citarea, nu poate fi reinut.

95

n ceea ce privete al doilea motiv de recurs, referitor la excepia necompetenei teritoriale a Tribunalului Prahova, se constat c este nentemeiat, ntruct, potrivit dispoziiilor art. 9 C. proc. civ., cererea ndreptat mpotriva mai multor pri poate fi fcut la instana competent pentru oricare dintre ei, iar, n spe, una dintre prte fiind S.N.P. P. SA, sucursala P. Ploieti, s-a considerat, n mod corect, c Tribunalul Prahova a fost competent s soluioneze cauza. Critica recurentei, privind cuantumul despgubirii, este ntemeiat, ntruct, din verificarea actelor dosarului, rezult c prejudiciul nu a fost stabilit n raport cu preul din factur, cum greit a reinut instana de apel, ntruct aceasta nu exist. Din coninutul reclamaiei administrative formulate de reclamant, rezult c valoarea cantitii de 1490 kg benzin constatat lips la destinaie este de 2.153.950 lei, iar la reclamaie nu s-a anexat factura furnizoarei, ci nota de greutate i nota de creditare-debitare cu care a circulat marfa ntre cele dou sucursale ale reclamantei, n care nu figureaz accizele i T.V.A, fiind acceptat la plat de reclamant. Conform prevederilor art. 85.2 din Regulamentul de transport pe cile ferate din Romnia, n caz de pierdere total sau parial a mrfii, calea ferat trebuie s plteasc, excluznd alte daune interese, o despgubire calculat dup factur, dup preul curent al mrfii i, n lipsa acestora, dup preul mrfurilor de aceiai natur i calitate. Despgubirea nu poate depi valoarea pe kilogram brut de marf lips stabilit prin tarif. n spe, n lipsa facturii, despgubirea urmeaz s se stabileasc dup preul care rezult din nota de creditare-debitare aflat la dosar, din care rezult c valoarea cantitii de 1490 kg benzin este de 2.153.350 lei. n consecin, urmeaz s se admit recursul, s se modifice decizia atacat, s se admit apelul cruului i s se schimbe sentina, n sensul admiterii n parte a aciunii i obligrii prtei S.N.T.F.M. C.F.R. la plata sumei de 2.153.350 lei, cu titlu de daune, plus suma de 230.335 lei cheltuieli de judecat. Oblig intimata-reclamant la plata sumei de 1.057.960 lei cheltuieli de judecat n apel i recurs. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Admite recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, prin S.M.F. SA, Agenia teritorial Iai, mpotriva deciziei nr. 694 din 16 august 2000 a Curii de Apel Ploieti, secia contencios administrativ i comercial. Modific decizia atacat. Admite apelul prtei S.N.T.F.M. C.F.R. M., sucursala Iai, mpotriva sentinei nr. 295 din 22 martie 2000 a Tribunalului Prahova, pe care o schimb, n sensul c admite n parte aciunea reclamantei S.N.P. P. SA, sucursala P. Suceava, i oblig

96

recurenta-prt la plata sumei de 2.153.350 lei, reprezentnd daune i la 230.335 lei cheltuieli de judecat la fond. Oblig intimata-reclamant la plata sumei de 1.057.960 lei cheltuieli de judecat n apel i recurs. Irevocabil. Pronunat, n edin public, astzi, 20 februarie 2003.

SPETA 2

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE SECIA COMERCIAL

Decizia nr. 106/2003

Dosar nr. 6843/2001

edina public de la 16 ianuarie 2003

Delibernd asupra recursului de fa; Prin cererea nregistrat sub nr. 2952 din 15 martie 2001, reclamanta S.N.P. P. S.A. Bucureti, sucursala P. Maramure, a chemat n judecat pe prta S.N.T.F.M.- S.A. Bucureti, sucursala regional de Marf Cluj, solicitnd obligarea acesteia la plata sumei de 35.967.344 lei despgubiri i cheltuieli de judecat. Motivndu-i aciunea reclamanta arat c a transportat produse petroliere prin intermediul prtei, iar la destinaie s-a constatat o lips de 3400 kg n valoare de 54.590.019 lei din care prta a achitat o parte, ns, a rmas o diferen, respectiv 35.967.344 lei. Tribunalul Cluj, prin sentina civil nr. 931 din 23 aprilie 2001, a admis cererea, a obligat pe prt la plata sumei de 35.967.344 lei despgubiri ctre reclamant i a sumei de 2.833.041 lei cheltuieli de judecat. Pentru a pronuna aceast sentin, instana de fond a reinut c reclamanta a expediat pe adresa prtei benzin, iar pe timpul transportului s-a produs un prejudiciu de 3400 kg benzin. Din aceast cantitate lips, prta a achitat o parte rmnnd nepltit suma de 35.967.344 lei. Au fost aplicate dispoziiile art. 86.2 din O.G. nr. 41/1998 i s-a apreciat c valoarea prejudiciului cuprinde i accize, taxa de drum i T.V.A. mpotriva acestei sentine a declarat apel prta, invocnd dispoziiile art. 85.2 din Regulament i artnd c despgubirea trebuia calculat dup factur.

97

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civil nr. 785 din 28 iunie 2001, a respins ca nefondat apelul reinnd c a fost aplicat corect Regulamentul C.F.R., respectiv art. 85 pct. 2, calea ferat fiind obligat s restituie tariful de transport, taxele vamale i toate celelalte sume pltite de client cu ocazia transportului. Dei valoarea sumelor nu se regsete n nota de debitare, aceasta a fost achitat de reclamant ntruct obligaiile de plat a T.V.A. i a accizelor reprezint obligaii legale crora reclamanta nu i se poate sustrage. Decizia a fost atacat cu recurs de ctre prt care susine c nu a fost dovedit valoarea pagubei cu acte astfel c admiterea aciunii apare ca o mbogire fr just cauz. Recursul este nefondat pentru urmtoarele considerente: Recurenta nu contest cantitatea de benzin lips, ci doar valoarea pagubei, apreciind c nu s-au depus dovezi cu privire la modul de calcul al acestei pagube. Nu se pune n discuie nici aplicabilitatea O.U.G. nr. 17/2000 i a O.G. nr. 27/2000, ci se consider o mbogire fr just cauz, ceea ce este o aprare nou, direct n recurs, care ncalc dispoziiile art. 294 alin. (1) C. proc. civ. cu referite la art. 316 din acelai cod, astfel c recursul urmeaz a fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de prta S.N.T.F.M. SA Bucureti, sucursala regional de Marf Cluj, mpotriva deciziei nr. 785 din 28 iunie 2001 a Curii de Apel Cluj, secia comercial i contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 16 ianuarie 2003.

SPETA 3 NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1063/2008 Dosar nr. 5437/108/2006

edina public de la 14 martie 2008 Asupra recursului de fa,

98

Din actele i lucrrile dosarului, constat urmtoarele: Prin sentina civil nr. 2053 din 8 septembrie 2004 pronunat n dosarul nr. 705/2004 Tribunalul Arad a respins aciunea formulat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva prtei SC T. SA. A obligat reclamanta fa de prt la 20.250.000 lei cheltuieli de judecat. Prin decizia civil nr. 43/A din 21 martie 2005 pronunat n dosar nr. 10122/COM/2004 Curtea de Apel Timioara a anulat ca insuficient timbrat apelul declarat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva sentinei civile nr. 2053 din 8 septembrie 2004 pronunat de Tribunalul Arad, secia comercial. nalta Curte de Casaie i Justiie, secia comercial, prin decizia nr. 5474 din 16 noiembrie 2005, pronunat n dosar nr. 1933/2005 a admis recursul declarat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva deciziei civile nr. 43 din 21 martie 2005 pronunat de Curtea de Apel Timioara, a casat decizia atacat i a trimis cauza spre soluionare aceleiai instane. Prin decizia civil nr. 83 din 21 martie 2006 pronunat n dosarul nr. 1378/COM/2006 Curtea de Apel Timioara a admis apelul declarat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva sentinei civile nr. 2053 din 8 septembrie 2004 pronunat de Tribunalul Arad n dosar nr. 705/2004 i n consecin: A desfiinat sentina atacat i a trimis cauza spre rejudecare primei instane, Tribunalul Arad. Prin sentina civil nr. 2919 din 20 noiembrie 2006 pronunat n dosar nr. 5437/2006 Tribunalul Arad a admis aciunea formulat de reclamanta SC F.L. SPA Italia mpotriva prtei SC T. SA. A obligat prta la plata sumei de 37.804,9 euro n contravaloarea n lei la data plii, reprezentnd contravaloarea mrfii livrate de reclamant ctre destinatarul SC E. SRL Arad, fa de reclamant. A obligat prta la 106.362.859 lei rol fa de reclamant, reprezentnd cheltuieli de judecat n toate fazele procesuale. Pentru a hotr astfel, prima instan a reinut c nu exist nicio dovad concludent i legal, verificabil a predrii mrfii la destinatar, c transportatorul nu s-a descrcat de obligaii prin predarea mrfii ctre destinatar, pe baza semnrii documentelor de transport conform dispoziiilor art. 4 i art. 9 din C.M.R. adoptat la Geneva n 19 mai 1956, la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 451/1972 i nici nu a dovedit intervenirea vreuneia dintre cauzele prevzute de lege, respectiv caz de for major sau caz fortuit. mpotriva acestei sentine a declarat apel n termen legal prta SC T. SA i prin decizia nr. 61 din 13 martie 2007 Curtea de Apel Timioara, secia comercial, a respins apelul.

99

Pentru a hotr astfel instana a reinut c n mod corect i legal prima instan a respins excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei ntruct reclamanta n calitate de expeditor are calitate procesual activ. n ceea ce privete excepia lipsei interesului reclamantei se reine c prta apelant a produs un prejudiciu reclamantei - intimate ntruct marfa expediat nu a ajuns la destinatar, la locul convenit prin scrisoarea de transport C.M.R. n ceea ce privete fondul cauzei s-a reinut c nu exist nicio dovad a predrii mrfii de ctre prt destinatarului i c nu s-a fcut dovada c prta a primit dispoziie de la reclamant pentru schimbarea locului prevzut pentru eliberarea mrfii sau s o elibereze unui alt destinatar dect cel indicat iniial n scrisoarea de transport internaional C.M.R. mpotriva acestei decizii a declarat recurs prta SC T. SA invocnd dispoziiile art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ. n temeiul crora a solicitat admiterea recursului i modificarea n tot a hotrrii recurate n sensul admiterii apelului i respingerea aciunii introductive a SC F.L. SPA. n dezvoltarea n fapt a recursului s-a susinut n esen c n mod greit instana de apel a respins excepia lipsei interesului reclamantei, c aceast soluie nu a fost motivat, c instanele au nclcat i interpretat greit legea deoarece n temeiul art. 1169 C. civ. cel ce face o propunere naintea judecii trebuie s o dovedeasc i n cauz reclamanta nu a dovedit existena unui prejudiciu, nct nu justific niciun interes, c n mod greit s-a respins excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei, c nu exist un contract valabil ntre reclamant i prt, c n spe contractul s-a ncheiat ntre SC T. SA i SC E. SRL care a comandat transportul la 14 martie 2003, reclamanta fiind un ter fa de acest contract i fcnd aplicarea dispoziiilor art. 973 C. civ. conveniile n-au efect dect ntre prile contractante i c sunt aplicabile dispoziiile art. 971 C. civ. n ceea ce privete fondul cauzei recurenta a susinut c hotrrea este lipsit de temei legal, pentru c nu s-au luat n considerare probe, care ar da un temei hotrrii, c s-a dovedit primirea mrfii cu nscrisul ce eman de la destinatar, o copie a facturii aferente mrfii n discuie semnat i tampilat cu meniunea am primit marfa, c se impune admiterea probei cu martorul P.D., c ascultarea acestuia nu contravine prevederilor art. 305 C. proc. civ. deoarece aceast prob a fost propus nc n faa instanei de fond, c att la instana de fond ct i la instana de apel s-a solicitat efectuarea unei expertize care s constate c nscrisul poart semntura i tampila n original ns instanele au refuzat-o i nici nu s-a analizat nscrisul. Intimata - reclamant SC F.L. SPA a formulat ntmpinare solicitnd respingerea recursului ca nefondat. Recursul este nefondat. Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs i a dispoziiilor legale incidente cauzei se apreciaz c instana de apel a pronunat o hotrre legal i temeinic care nu poate fi reformat prin recursul declarat de prt.
100

Potrivit art. 304 C. proc. civ. partea introductiv, modificarea sau casarea unei hotrri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate n situaiile limitativ prevzute de acest text de lege. Drept urmare, decizia atacat va fi verificat numai sub aspectul legalitii ei prin raportare la motivele invocate, recursul nefiind o cale de atac devolutiv. Critica avnd ca obiect excepia lipsei interesului reclamantei SC F.L. SPA nu poate fi primit (art. 304 pct. 7 i 9 C. proc. civ.). n cauz nu se constat existena cerinelor necesare pentru reinerea motivului de recurs prevzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., hotrrea instanei de apel cuprinznd n considerente motivele de fapt i de drept pe care se sprijin soluia de respingere a excepiei lipsei interesului reclamantei, oferind posibilitatea verificrii legalitii i temeiniciei ei. Instana de apel s-a referit la probele dosarului fcnd o apreciere corect asupra acestora, a concludenei i utilitii lor n lmurirea faptelor deduse judecii, respectnd astfel prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. Instana de apel dnd o corect interpretare dispoziiilor legale a apreciat corect c soluia de respingere a excepiei este legal i temeinic, reclamanta justificnd interes n promovarea aciunii n condiiile n care s-a dovedit c prta a produs un prejudiciu reclamantei. Critica avnd ca obiect excepia lipsei calitii procesuale a reclamantei SC F.L. SPA invocat de prt nu este fondat, instana de apel aplicnd corect n raport de starea de fapt stabilit, necenzurabil n recurs dispoziiile art. 971 C. civ., art. 973 C. civ. i prevederile Conveniei de la Geneva din 1956 referitoare la contractul de transport internaional de mrfuri (C.M.R.) la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 451/1972. Instana de apel interpretnd prevederile art. 4 din Convenie a reinut corect c scrisoarea de trsur face proba contractului de transport care n cazul de fa a fost ncheiat ntre prt i intimat i nu ntre prt i SC E. SRL i deci reclamanta n calitate de expeditor are calitate procesual activ. n cauz nu sunt aplicabile prevederile art. 971 C. civ. invocate de recurent. Fiind vorba de un contract internaional de transport mrfuri pe osele se aplic dispoziiile speciale, respectiv Convenia C.M.R. Cu privire la fondul cauzei se reine c dei recurenta a invocat afectarea hotrrii atacate de existena motivului de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticile concret formulate privesc doar reinerea greit a situaiei de fapt printr-o apreciere necorespunztoare a probelor, ce nu-i gsesc corespondent n ipotezele textului legal invocat.

101

Aceste aspecte de netemeinicie se regseau n pct. 11 al art. 304 C. proc. civ. care a fost abrogat. Recurenta se refer la coninutul probator i la aprecierea acestor probe de ctre instan, aspecte de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate n recurs. Chiar i referirile la fora probant ce trebuie acordat unei probe se circumscriu aspectele de netemeinicie, iar nu de nelegalitate a hotrrii atacate. Cererea de admitere a probei cu martorul P.D. apare ca fiind nelegal n condiiile art. 305 C. proc. civ. Critica formulat de recurent ce vizeaz aprecierea instanelor cu privire la respingerea cererii de ncuviinare a expertizei tehnice se circumscrie motivelor de netemeinicie i nu de nelegalitate a hotrrii atacate, nct nu pot fi analizate n recurs. Pentru considerentele reinute n temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul declarat de prta SC T. SA urmeaz a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta SC T. SA Sfntu Gheorghe mpotriva deciziei nr. 61 din 13 martie 2007 a Curii de Apel Timioara, secia comercial. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 14 martie 2008. SPETA 4

CURTEA SUPREM DE JUSTIIE SECIA COMERCIAL Dosar nr. 5256/2001

Decizia nr. 1085/2003

102

edina public de la 21 februarie 2003 Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin aciunea nregistrat la data de 15 aprilie 2000, reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. Bucureti, sucursala Cluj, a chemat n judecat pe prta S.C. E. S.A. Satu Mare solicitnd ca, n baza sentinei civile ce se va pronuna, s fie obligat la plata sumei de 11.007.606 lei, reprezentnd tax transport nencasat la eliberarea mrfii, precum i cheltuielile de judecat aferente. n susinerea preteniilor, reclamanta arat c, pe adresa prtei, a sosit de la un furnizor ceh vagonul cu terminaia 1478 pentru care prta a achitat, la destinaie, o sum mai mic, egal cu suma care face obiectul cauzei, sum care reprezint taxa de staionare a vagonului, iniial necuprins n scrisoarea de trsur, dar comunicat ulterior de ctre cile ferate ungare i dictat cu eroare de taxare de ctre D.C.C.C.V. Bucureti cu convulutul de erori nr. 4/1999. n drept au fost invocate dispoziiile art. 73, 74 i art. 76 pct. 1 din Regulamentul de transport, prevederile C.O.T.I.F. i de C.I.M. i contractul de transport. Prta, prin ntmpinare, a solicitat respingerea aciunii artnd c, n conformitate cu art. 61 pct. 1 din Regulamentul de transport, expeditorul rspunde de exactitatea indicaiilor i a declaraiilor scrise n scrisoarea de trsur i suport toate consecinele n cazul cnd aceste declaraii sunt incomplete, prescurtate, insuficiente, neprecise sau scrise n alte rubrici dect cele rezervate pentru fiecare din ele. Prin sentina civil nr. 1619 din 18 decembrie 2000, Tribunalul Satu Mare a respins aciunea ca nefondat, apreciind c prta nu datoreaz sumele solicitate, avnd n vedere dispoziiile art. 61 pct. 12 din Regulamentul de transport, culpa aparinnd expeditorului. mpotriva acestei sentine a promovat apel reclamante, criticile viznd modul cum s-au interpretat dispoziiile Regulamentului de transport C 7 i prevederile C.O.T.I.F. i C.I.M., potrivit crora destinatara mrfii preia odat cu marfa i toate obligaiile ce o greveaz i care decurg din contractul de transport. Astfel, se susine c staionarea pe parcursul M.A.V. (cile ferate ungare) a vagonului expediat de ctre furnizorul ceh s-a produs din vina expeditorului ceh care, din neglijen, nu a depus facturile referitoare la piesele de schimb menionate n I.D.T. i, cum ntre C.F.R. i furnizor nu exist relaii de nici o natur, relaiile contractuale fiind cu destinatarul mrfii, putnd s-i recupereze prejudiciul. Curtea de Apel Oradea, prin decizia civil nr. 183 din 19 aprilie 2001, a respins apelul ca nefondat.

103

n motivarea soluiei date, instana de apel a reinut c staionarea pe parcursul M.A.V., s-a produs din cauza documentaiei incomplete care a nsoit vagonul, documentaie care trebuia depus de ctre expeditorul ceh. Cum art. 61.1 din Regulamentul de transport prevede c expeditorul rspunde de exactitatea indicaiilor scrise prin grija sa, n scrisoarea de trsur, suport toate consecinele rezultate din faptul c aceste declaraii sunt incomplete, nu se poate reine vreo culp n sarcina destinatarului care a achitat taxele de transport, taxa de avizare, de manevrare i timpul de utilizare n staia C.F. Satu Mare. Cu petiia nregistrat la data de 28 mai 2001, reclamanta a declarat recurs, n termen i legal timbrat, criticile viznd aspecte de nelegalitate i netemeinicie, din coninutul acestora rezultnd c se refer la dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Se susine c prelund marfa de la cru, prta-intimat a preluat obligaiile ce greveaz asupra acestui transport i, potrivit art. 76 alin. (1) din Regulamentul de transport, datoreaz taxele de staionare pe parcursul M.A.V. Recursul este nefondat. Este adevrat c, potrivit art. 76 alin. (1) din Regulamentul de transport, n caz de aplicare greit a unui tarif de transport sau de greeal de calcul la ncasarea tarifelor, ceea ce nu s-a ncasat trebuie pltit i ceea ce s-a ncasat n plus trebuie restituit. Din economia textului precizat rezult, fr putin de tgad, c aplicarea greit a unui tarif sau greeala de calcul la ncasarea tarifului nu cade n sarcina destinatarului, respectiv, beneficiarului mrfii, contractul de transport fiind independent de contractul de furnizare. Instana de apel, justificat a considerat c beneficiara prt nu poate fi obligat la taxele staionare M.A.V., atta timp ct aceast staionare s-a produs din cauza documentaiei incomplete care a nsoit vagonul, documentaie care trebuia depus de expeditorul ceh, fcndu-se aplicaiunea dispoziiilor art. 61.1 din Regulamentul de transport. Fa de cele artate, n considerarea dispoziiilor art. 312 C. proc. civ., recursul urmeaz a fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta S.N.T.F.M. C.F.R. SA, sucursala marf Cluj Napoca, prin S.M.F. D.A.J. Oficiul Teritorial Cluj, mpotriva deciziei nr. 183 din 19 aprilie 2001 a Curii de Apel Oradea, ca nefondat. IREVOCABIL.

104

Pronunat n edin public, astzi 21 februarie 2003. SPETA 4

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1184/2004 edina public de la 25 martie 2004 Asupra recursului de fa: Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin aciunea nregistrat sub nr. 1410 din 9 februarie 2001, reclamanta S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.O. Iai, a chemat n judecat pe prtele S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.S. Ploieti i S.N.P. P. SA, sucursala P.Z., solicitnd instanei ca, prin hotrrea pe care o va pronuna, s dispun obligarea prtei, n sarcina creia se va stabili culpa, la plata sumei de 11.772.355 lei cu titlu de daune, precum i la cheltuieli de judecat. n motivarea aciunii, reclamanta a artat c sucursala P.Z. a S.N.P. P. SA Bucureti i-a expediat cazanul cu nr. 801239, ncrcat cu benzin premium II, cu avizul de expediie nr. 1363581 din 31 august 2000 i c, la destinaie, s-a constatat lips cantitatea de 800 kg, n care sens, s-a ntocmit procesul-verbal comercial nr. 83/2000. De asemenea, comisia de recepie, din care a fcut parte att reprezentantul staiei C.F.R. Iai, ct i cel al Romcontrol, a mai constatat lipsa sigiliului predtorului nr. 131251 de la capacul domei cazanului, n locul acestuia fiind aplicat sigiliul staiei C.F.R. Socola cu nr. 43287. A mai artat reclamanta c reclamaia administrativ adresat cruului a rmas fr rezultat, astfel c, n aceste condiii, a nregistrat un prejudiciu n cuantumul artat, dat fiind faptul c ea a achitat expeditorului ntreaga cantitate de benzin livrat, i, la destinaie, a primit o cantitate mai mic cu 800 kg. Prin sentina nr. 632/E din 19 aprilie 2001, pronunat de Tribunalul Iai, s-a admis excepia inadmisibilitii aciunii sucursalei P.O. Iai fa de prtele, sucursala P.S. Ploieti i sucursala P.Z., judeul Prahova, ntruct s-a constatat c toate cele trei sucursale sunt pri componente, fr personalitate juridic ale S.N.P. P. SA Bucureti i, n consecin: S-a respins aciunea reclamantei, S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.O. Iai, n contradictoriu cu prtele S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.Z. i S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.S. Dosar nr. 9393/2001

105

S-a admis aciunea reclamantei S.N.P. P. SA Bucureti, sucursala P.O. Iai, mpotriva prtei, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, iar prta a fost obligat s plteasc reclamantei suma de 11.772.355 lei cu titlu de daune, plus suma de 1.016.788 lei cheltuieli de judecat. Aceast sentin a fost meninut de Curtea de Apel Iai, care, prin decizia nr. 399/A din 15 octombrie 2001, a respins, ca nefondat, apelul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala marf Iai, mpotriva hotrrii instanei de fond. Pentru a hotr astfel, instana de apel a reinut, n esen, c bine tribunalul a admis excepia inadmisibilitii aciunii promovate de reclamanta, S.N.P. P SA, sucursala P.O. Iai, mpotriva prtelor sucursala P.S. i sucursala P.Z. i, pe cale de consecin, a respins aciunea fa de acestea, ntruct toate cele 3 sucursale sunt subuniti fr personalitate juridic ale S.N.P. P. SA Bucureti i, ca atare, nu pot promova cereri n justiie, una mpotriva alteia. De asemenea, instana de apel a considerat c bine tribunalul a admis pe fond aciunea i a dispus obligarea prtei, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, la plata daunelor n sum de 11.772.355 lei, n contextul n care, la destinaie, s-a constatat lipsa sigiliului aplicat de predtor la doma cazanului, ceea ce ndreptete concluzia c vagonul a fost violat pe parcurs i, deci, c marfa constatat lips la destinaie a fost sustras pe parcurs, adic n timp ce aceasta se afla n paza juridic a cruului, prezumie care nu a putut fi nlturat i, ca urmare, au devenit incidente n cauz dispoziiile art. 85.2 din Regulamentul de transport pe C.F.R. din anul 1997, care permit ca, n lipsa facturii, destinatarul mrfii s fie despgubit n raport cu preul curent al acesteia, care, n cazul produselor petroliere, se formeaz prin adugarea la preul de livrare al rafinriei, a accizei, a taxei pe valoarea adugat i a taxei de drum. Totodat, instana de apel a mai apreciat c, fa de dovezile prezentate de reclamant, n sensul c taxele menionate mai sus au fost virate integral la bugetul de stat, n raport cu cantitatea de benzin livrat i nu de cea efectiv recepionat, se justific soluia tribunalului de obligare a prtei la plata cu titlu de daune a sumei menionate mai sus, fr a se deduce, aa cum a susinut aceasta, din cuantumul daunelor totale pe cele aferente preului cantitii de benzin constatat lips la destinaie. mpotriva deciziei instanei de apel a declarat recurs prta, S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, prin S.M.F. SA, Oficiul juridic teritorial Iai, susinnd, n esen, c soluiile pronunate n cauz, cu referire special la hotrrea dat n apel, prin care a fost angajat rspunderea sa pentru daune n sum de 11.722.355 lei, sunt greite, deoarece vinovat de producerea neajunsului comercial se face predtorul, care nu a ncrcat ntreaga cantitate de marf, concluzie care se desprinde din faptul c vagonul a circulat pe linie electrificat de la expediere pn la destinaie (adic pe toat perioada de timp ct marfa s-a aflat n paza juridic a cruului) i, ca atare, marfa nu putea fi sustras, ntruct exista pericolul electrocutrii, prin partea superioar (doma vagonului), datorit tensiunii de 27.000 de voli.

106

Se mai susine c, de altfel, cantitatea de marf constatat lips la destinaie, nici nu a fost determinat corect, ntruct stabilirea acesteia s-a fcut cu ignorarea prevederilor art. 60 pct. 60.8.9, anexa 3 N.U.T., art. 3.2.22, art. 3.2.9.5 din Regulamentul de transport pe C.F.R. i Ordinului nr. 112/N din 19 martie 1995, Cap. I pct. 1, 2, 3, care obligau pe destinatar s utilizeze dou elemente de determinare cantitativ, respectiv (calibrare) volumetric i prin cntrire. Pe de alt parte, se mai susine c, potrivit art. 85.2 din Regulamentul de transport pe C.F.R. din anul 1997, despgubirea datorat de calea ferat, n caz de pierdere a mrfii, se calculeaz dup factur, excluznd alte daune-interese, or, n cauz, aa cum rezult din avizul de nsoire a mrfii nr. 1363531 din 31 august 2000 i din nota de debitare-creditare nr. 222106 din 7 septembrie 200, care ine locul facturii, rezult c furnizorul nu a ncasat de la reclamant nici accize, nici T.V.A. i nici taxa de drum i, ca atare, n mod criticabil, instanele au considerat c, n cuantumul despgubirilor, trebuie incluse i aceste taxe, care au fost de natur a majora nejustificat volumul daunelor pe care a fost obligat s le achite recurenta n calitate de prt. n ce privete suma de 172.000 lei, reprezentnd tarif de transport, prta susine c nici pe aceasta nu o datora, deoarece, potrivit art. 88.3 din Regulamentul de transport C.F.R. pe anul 1997, dreptul de a pretinde restituirea taxelor de transport de la cru, nu aparine dect celui care a efectuat plata, or, n spe, nu s-au pltit aceste taxe de ctre destinatar, ci de ctre expeditor. n concluzie, prta susine, n subsidiar, c suma pe care o putea pretinde reclamanta cu titlu de daune, conform art. 85.2 din Regulamentul de transport C.F.R. pe anul 1997, pentru lipsa celor 800 kg benzin, era de numai 3.400.000 lei (4.250 lei/tax x 800) astfel c restul preteniilor, n sum de 7.722.755 lei, compuse din 4.376.816 lei accize + 1.744.920 lei taxa de drum + 1.601.019 lei T.V.A., nu erau ntemeiate, cum, de asemenea, tot nentemeiate sunt i preteniile reclamantei, referitoare la suma de 172.000 lei, reprezentnd tarif de transport, pe care a achitat-o expeditorului i, ca atare, numai acesta, nu i reclamanta, n calitate de destinatar al mrfii, putea solicita restituirea sumei menionate. n final, prta arat c nu contest c reclamanta pltete lunar la bugetul statului accize, T.V.A. i taxa de drumuri, dar c, n contextul n care aceasta nu face dovada cu actele anexate aciunii c ar fi achitat efectiv aceste taxe, raportat la marfa constatat lips la destinaie, consider c greit au fost incluse n cuantumul daunelor i contravaloarea acestor taxe, cum, de asemenea, tot greit a fost inclus n cuantumul despgubirilor i adaosul comercial, deoarece, n situaia n care o parte din marf a fost constatat lips la destinaie, este evident c, n legtur c aceasta, reclamanta nu mai putea face cheltuieli privind comercializarea acesteia. n consecin, prta solicit admiterea recursului, casarea hotrrilor atacate i, pe fond, respingerea aciunii, ca nentemeiat i nedovedit. Recursul declarat n cauz nu este fondat.

107

Din examinarea actelor de la dosar, rezult c prta a formulat critici n apel, mpotriva sentinei instanei de fond, numai n legtur cu preul mrfii livrate i constatate lips la destinaie, cu implicaii evidente asupra cuantumului despgubirilor, susinnd c acesta ar fi de numai 4.250.000 lei pentru o ton de benzin, adic, att ct a achitat reclamanta furnizorului, conform notei de debitare nr. 212106, n loc de 4.847.000 lei, care a fost avut n vedere la stabilirea cuantumului daunelor, astfel c, n raport cu aceast situaie, a recunoscut c datoreaz reclamantei, cu titlu de despgubiri, suma de 10.478.411 lei. De asemenea, prta a mai contestat n apel i nelegalitatea obligrii sale la plata sumei de 172.000 lei, susinnd c, potrivit art. 88.3 din Regulamentul de transport C.F.R. pe anul 1997, dreptul de a pretinde restituirea tarifelor de transport aparine numai celui care a fcut plata, respectiv, predtorului. Or, n raport cu probele administrate n cauz, bine instana de apel a apreciat c, potrivit art. 74.8 i 85.2 din Regulamentul de transport C.F.R. pe anul 1997, n cazul pierderii mrfii, calea ferat are obligaia de a restitui destinatarului i tariful aferent mrfii neeliberate, reinnd, totodat, c ntinderea i realitatea prejudiciului creat destinatarului (prin pierderea mrfii) a fost corect calculat, conform preului curent al mrfii, n care sunt incluse accize, T.V.A. i tax de drum i care, de altfel, au fost achitate de reclamant, astfel cum demonstreaz dovezile existente la dosar, la bugetul de stat i, ca atare, se cuvin acesteia (pe lng preul mrfii) cu titlu de despgubiri. Cum instana de apel a rspuns corect tuturor criticilor formulate n apel, se constat c, pornind de la principiul non omisso medio, prta nu mai era n drept s formuleze critici noi n recurs, trecnd peste apel, care nu au fost examinate de instana de apel, prin care pretinde c, de fapt, aciunea reclamantei nu ar fi ntemeiat n totalitate, dup ce, n prealabil, a recunoscut n calea de atac a apelului c, pentru marfa constatat lips la destinaie, ar datora acesteia, cu titlu de despgubiri, numai suma de 10.478.411 lei, n loc de 11.772.355 lei, ct s-a solicitat prin aciune. Aa fiind i innd seama de cele artate mai sus, potrivit crora nu pot fi examinate direct n recurs, critici care nu au fost nfiate n apel, recursul prtei urmeaz a fi respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala Iai, prin S.M.F. SA, Oficiul teritorial Iai, mpotriva deciziei nr. 399 din 15 octombrie 2001 a Curii de Apel Iai, ca nefondat. Irevocabil. Pronunat, n edin public, astzi, 25 martie 2004.

108

SPETA 5

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1201/2008 edina public de la 21 martie 2008 Dosar nr. 1981/36/2007

Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Reclamanta P.M.S.P.A. Milano cu sediul n Constana s-a adresat Curii de Arbitraj Comercial i Maritim solicitndu-i ca prin sentina pe care o va pronuna s o oblige pe prta SC G.N. SA Giurgiu la plata sumei de 45.000 Euro cauzate pentru ntrzierea predrii mrfii n portul Constana, la 36.199,45 Euro reprezentnd daune egale cu contravaloarea mrfii deteriorate pe timpul transportului cu barja nr. 709, la 898 Euro daune egale cu contravaloarea mrfii deteriorate pe timpul transportului cu barja nr. 2057, 8551 Euro navlu mort i 12.715,63 dolari S.U.A. cu titlu de daune egale cu contrastaliile pltite, plus cheltuieli de arbitrare. n susinerea aciunii s-a invocat de ctre reclamant nerespectarea de ctre prt a termenelor stipulate n contractul de transport, care a avut drept consecin rezoluiunea contractului de vnzare cumprare din partea cocontractantului su i plata de daune n sum de 45.000 Euro. n calitate de cru, reclamanta a motivat c prtei i revine rspunderea i pentru plata navlului mort i a contrastaliilor care s-au produs la descrcare. Tribunalul arbitral, prin hotrrea nr. 16 din 15 iunie 2007, i-a verificat competena de a soluiona litigiul n conformitate cu art. 343 C. proc. civ. i art. 12 din regulile de procedur ale Curii de Arbitraj de pe lng C.C.I.N.A. Constana i a stabilit c ntre pri nu s-a ncheiat o convenie arbitral privind eventuale litigii care ar rezulta din executarea transporturilor din litigiu ntre P. i Constana. De asemenea, a apreciat c scrisorile de trsur i celelalte acte care au fost depuse la dosar vizeaz rezolvarea n fond a litigiului i nu competena Tribunalului arbitral ntruct nu conin nicio clauz compromisorie privind eventualele litigii care s-ar nate din executarea sau neexecutarea contractului de transport. S-a mai reinut c prta nu i-a dat consimmntul n faa Tribunalului arbitral pentru ncheierea unei astfel de convenii, iar din comportarea prilor din faa tribunalului s-a dedus c acestea nu au convenit s abandoneze competena legal de drept comun n favoarea unui arbitraj. Vznd i dispoziiile art. 56 alin. (2) din Regulile de procedur ale Curii de Arbitraj de pe lng C.C.I.N.A. Constana, tribunalul arbitral a hotrt nchiderea procedurii arbitrale n litigiul dintre cele dou pri.

109

mpotriva hotrrii arbitrale, reclamanta P.M.S.P.A. a formulat aciune n anulare n temeiul art. 364 lit. i) C. proc. civ., pentru motivul c soluia s-a dat cu nclcarea art. 158 alin. (3) C. proc. civ., ntruct tribunalul arbitral dac a constatat c nu era competent s soluioneze litigiul trebuia s-i decline competena n favoarea instanei de judecat competente. n sprijinul aciunii n anulare au mai fost invocate prevederile art. 22 alin. (4) i art. 3434 alin. (4) C. proc. civ., care se refer la posibilitatea ivirii conflictului de competen ntre o instan judectoreasc i un tribunal arbitral. De asemenea, s-a invocat i art. 59 din Acordul de la Bratislava care impune pentru litigiile izvorte din contractul de transport competena arbitrajului de la locul unde se afl prtul. Curtea de Apel Constana, secia comercial, prin sentina nr. 19 din 12 iulie 2007, a respins aciunea n anulare nlturnd toate susinerile reclamantei referitoare la obligaia tribunalului arbitral de a declina competena n favoarea instanelor judectoreti. Potrivit Curii, convenia de la Bratislava stabilete competena teritorial a arbitrajului n cazul n care exist convenie arbitral iar n ce privete dispoziiile art. 343 alin. (3) i (4) C. proc. civ., a reinut c obligaia de declinare nu se poate deduce din faptul c n codul de procedur civil exist reglementri care se refer la rezolvarea conflictului de competen care s-ar ivi ntre un tribunal arbitral i o instan de judecat. Potrivit aceleiai Curi, permisivitatea normelor care guverneaz procedura arbitral, creeaz doar o situaie posibil fr s stabileasc imperativ soluia de declinare a competenei n favoarea instanei judectoreti. Pe baza acestor argumente s-a ajuns la concluzia c nu s-au nclcat norme imperative de ordine public i, n consecin, aciunea n anulare a fost respins. mpotriva acestei sentine a declarat recurs, reclamanta P.M. cu sediul profesional n Constana invocnd motivul prevzut de art. 304 alin. (9) C. proc. civ. n argumentarea acestui motiv recurenta a susinut c soluia pronunat n aciunea n anulare ncalc prevederile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., ntruct trimiterea-declinarea competenei atunci cnd instana arbitral constat c nu exist o clauz compromisorie decurge cu necesitate din coninutul art. 158 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cruia dac instana se declar necompetent dosarul se trimite instanei competente sau, dup caz, altui organ cu activitate jurisdicional competent, de ndat ce hotrrea de declinare a competenei a devenit irevocabil. Autoarea a mai invocat n sprijinul susinerii privind nelegalitatea sentinei pronunat de Curtea de Apel i aplicarea greit a art. 59 din Acordul de la Bratislava potrivit cruia competena pentru soluionarea litigiului revine Arbitrajului de la locul unde se afl prtul. Printr-o alt critic recurenta a susinut c instana competent era tribunalul arbitral potrivit clauzei din contractul de navlosire ncheiat ntre pri. Aceast susinere a fost dezvoltat de recurent prin trimiterea la corespondena purtat ntre pri din care rezult, n opinia sa, faptul c raporturile juridice s-au stabilit prin agenii prilor, astfel c, acetia rspund pentru activitile ntreprinse n aceast calitate. ntruct contractul s-a executat de ctre debitoarea SC G.N. menionat drept cru n scrisorile de trsur potrivit Acordului de la Bratislava, competena revine Arbitrajului.
110

Prin ultimul motiv de nelegalitate prevzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., a fost invocat nclcarea formelor de procedur prevzut sub sanciunea nulitii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. n dezvoltarea acestei critici s-a susinut c dei Curtea de Apel a amnat pronunarea de la 12 iulie 2007 la 13 iulie 2007, soluia a fost pronunat n ziua de 12 iulie 2007. n consecin, pentru motivele invocate, reclamanta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinei recurate i trimiterea cauzei la instana arbitral iar n subsidiar trimiterea la instana de drept comun. Recursul este nefondat. 1. Motivul prevzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., poate fi invocat atunci cnd prin hotrrea dat, instana a nclcat formele de procedur prevzute sub sanciunea nulitii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. n argumentarea acestui motiv, recurenta nu a artat n concret care sunt formele de procedur nclcate, de natur s atrag nulitatea sentinei care a fost pus n discuie. Dei art. 105 alin. (2) C. proc. civ., este considerat dreptul comun n materia nulitii actelor de procedur, partea care invoc o neregularitate procedural, de natur s atrag sanciunea nulitii, trebuie s demonstreze c sunt ndeplinite condiiile cumulative ale articolului mai sus menionat. n spe, nefiind o nulitate necondiionat prevzut procedural pentru situaia n care s-a trecut eronat n sentin data pronunrii, dei aceasta este corect menionat n minut, i revenea recurentei obligaia s demonstreze c exist o vtmare care nu poate fi nlturat. n cauz se constat c menionarea eronat a datei pronunrii sentinei nu a mpiedicat declararea recursului n termen astfel c nu a adus prii o vtmare n exercitarea drepturilor procesuale. Dac sub acest aspect se examineaz dispoziiile art. 261 pct. 1 - 8, se observ c nu exist o referire expres la dat iar n ce privete amnarea pronunrii, art. 260 alin. (1) C. proc. civ., d dreptul instanei care nu poate hotr de ndat s amne pronunarea. Este nendoielnic faptul c data nscris n minut, n ncheierea de amnare a pronunrii i n sentin trebuie s fie n concordan, ns atta vreme ct nu se poate reine c actul astfel svrit a produs o vtmare nu se poate impune refacerea actului (prin casare cu trimitere) ci se poate reine c partea poate utiliza reglementrile procedurale referitoare la ndreptarea erorilor materiale. n acest context, critica nu va fi reinut. Prin cel de-al doilea motiv, prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta a invocat aplicarea greit a art. 158 alin. (3) C. proc. civ. n sprijinul aplicrii greite a legii, autoarea a invocat doctrina i practica judiciar pentru a susine c atunci cnd tribunalul arbitral se declar necompetent funcioneaz declinarea de competen n favoarea instanei statale, apreciind c, declinarea de competen funcioneaz n ambele sensuri, de la instana statal ctre arbitraj i de la arbitraj ctre instana statal. Analiznd acest motiv se constat:

111

Art. 158 alin. (3) C. proc. civ., prevede expres: Dac instana se declar necompetent, mpotriva hotrrii se poate exercita recurs n termen de 5 zile de la pronunare. Dosarul va fi trimis instanei competente, sau, dup caz, altui organ cu activitate jurisdicional competent de ndat ce hotrrea de declinare a devenit irevocabil. Dispoziiile citate constituie n adevr soluia procedural a declinrilor de competen aplicabile n cazul cnd instanele judectoreti se declar necompetente. Se admite c necompetena, n funcie de natura imperativ sau dispozitiv a normelor, are drept consecin declinarea competenei n favoarea altei instane sau n favoarea unui organ cu activitate jurisdicional atunci cnd raportul litigios este n legtur cu o convenie arbitral valabil. Nu este mai puin adevrat c n acest caz dispoziiile citate nu fac nicio distincie ntre organele cu activitate jurisdicional competente care pot fi organe ale statului sau private i, ca urmare, n practic dispoziiile art. 158 alin. (3) C. proc. civ., au constituit fundamentul declinrilor de competen de la instana statal care s-a dezinvestit ctre arbitraje care sunt organe jurisdicionale cu un caracter privat. n temeiul acelorai dispoziii cu referire i la art. 3434 alin. (4) C. proc. civ., recurenta a considerat c declinarea de competen funcioneaz n aceleai condiii de la tribunalul arbitral care se declar necompetent ctre instana statal. Cu privire la aceast critic dezvoltat n recurs, n soluionarea aciunii n anulare, instana a dat o dezlegare corect solicitrii de a se declina sau trimite cauza unei instane statale n condiiile n care nicio dispoziie legal nu o prevede iar partea nu a cerut n faa tribunalului arbitral, ca alternativ la situaia verificrii competenei de ctre acesta, trimiterea cauzei ctre o instan statal care n condiiile art. 342 C. proc. civ., ar fi competent s judece litigiul. Dac n primul caz, cel anterior analizat, art. 158 alin. (3) se coroboreaz cu art. 343 pct. 3 C. proc. civ. i se admite c exist o finalitate a soluiei n situaia n care instana judectoreasc se declar necompetent, pe o construcie juridic bazat pe art. 158 alin. (3) C. proc. civ., n cel de-al doilea caz, cel n spe, cu att mai puin se poate pune problema declinrii competenei ctre instana statal.
4

Trebuie reinut faptul c atunci cnd partea se adreseaz n baza unei convenii arbitrale pe care o consider valabil, tribunalului arbitral, acesta spre deosebire de instana statal care i verific la cererea uneia dintre pri competena, i verific din oficiu competena i n msura n care apreciaz c este necompetent nchide procedura arbitral, soluie care a fost pronunat i n spe. Prin aceast soluie, tribunalul arbitral s-a dezinvestit i, n lipsa unor dispoziii speciale din Cartea a IV-a, nu se poate apela la alte norme procedurale care reglementeaz o anume situaie pentru a reine c exist i o alt obligaie n sarcina unui organ jurisdicional, de declinare a competenei cu att mai mult cu ct acesta este unul privat.

112

Prin urmare normele speciale rmn de stric interpretare iar aplicabilitatea lor nu poate fi extins la situaii juridice pe care legiuitorul nu le-a avut n vedere. Principiul simetriei i partea de atribuii jurisdicionale a activitii arbitrajului nu sunt argumente suficiente pentru a ajunge la concluzia, care nu are acoperire legal, potrivit creia tribunalul arbitral este obligat s-i decline competena n favoarea instanelor, substituindu-se n drepturile reclamantei care are opiunea de a alege instana (chiar i n cazul conveniei arbitrale) sau tribunalul privat pe baza conveniei care constituie sursa principal a activitii jurisdicionale. n spe, continuitatea procesului este la latitudinea reclamantei care are deschis calea judecii, n condiiile dreptului comun. n fine, ipoteza existenei conflictului negativ de competen prevzut de art. 3434 alin. (4) C. proc. civ., invocat n ali termen n recurs este una atipic, special care se poate ivi atunci cnd instana judectoreasc se declar necompetent iar tribunalul arbitral nchide procedura arbitral fr ca ntre cele dou jurisdicii s existe declinare de competen. Aceste dispoziii nu sunt suficiente pentru a se reine obligaia tribunalului arbitral de a-i declina competena n favoarea instanei statale. Fa de cele ce preced, nu se poate reine c simetria justific utilizarea unor reglementri speciale apelndu-se la funciile i efectele altor dispoziii procedurale, astfel c instana de anulare a aplicat corect dispoziiile procedurale specifice materiei arbitrajului. Aprecierea asupra continuitii procesului i asupra drepturilor care s-ar pierde urmnd ci procedurale care nu sunt deschise pentru judecata litigiului este n sarcina reclamantei. Aceast subliniere are n vedere posibilitatea oferit procedural reclamantei ca dup nchiderea procedurii arbitrale s se adreseze direct instanei judectoreti dac nu a uzat de minima diligen de a solicita tribunalului arbitral trimiterea dosarului la instana statal, tiut fiind c alegerea i aparine. n ce privete motivul invocat n aciunea n anulare, art. 364 lit. i) C. proc. civ., instana de anulare a stabilit c nu s-au nclcat norme din care s rezulte o obligaie imperativ, impus procedural tribunalului arbitral n legtur cu declinarea competenei ctre o instan statal. i critica n legtur cu existena unei convenii arbitrale care s-ar deduce din mprejurrile speei, conform nscrisurilor pe care le-a enumerat recurenta, se apreciaz ca nefondat ntruct n cauz s-a stabilit corect c o convenie arbitral, indiferent dac este compromis sau clauz compromisorie se ncheie n form scris, sub sanciunea nulitii, n acest sens edificatoare fiind dispoziiile art. 343 C. proc. civ., prin care se stabilete: (1) Convenia arbitral se ncheie, n scris sub sanciunea nulitii (2). Ea se poate ncheia fie sub forma unei clauze compromisorii nscris n contractul principal, fie sub forma unei nelegeri de sine stttoare, denumit compromis. n consecin, soluia Curii de Apel de respingere a aciunii n anulare fiind legal, n conformitate cu art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

113

N NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta P.M.S.P.A. MILANO mpotriva sentinei nr. 19/ COM din 12 iulie 2007 pronunat de Curtea de Apel Constana, secia comercial, maritim i fluvial, contencios administrativ i fiscal, ca nefondat. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 21 martie 2008. SPETA 6 CURTEA SUPREM DE JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1224/2003 Dosar nr. 4534/2001

edina public de la 27 februarie 2003 Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Prin sentina civil nr. 1636 din 13 septembrie 2000, pronunat de Tribunalul Cluj, s-a admis aciunea formulat de reclamanta S.N.P. P. S.A. Bucureti, sucursala P. Maramure, mpotriva prtei S.N.T.F.M. C.F.R. S.A., sucursala Cluj, i a fost obligat prta la 9.025.175 lei, reprezentnd despgubiri pentru marf lips i tarife de transport i 782.014 lei cheltuieli de judecat. Pentru a se pronuna astfel, instana de fond a reinut culpa prtei care nu a supravegheat transportul de benzin care a ajuns la destinaie cu sigiliul predtorului violat. Sentina pronunat a fost modificat de ctre curtea de apel care a admis apelul reclamantei i a obligat-o pe prt la plata T.V.A. i a accizelor, cu motivarea c reclamanta are obligaia plii acestora ctre stat, obligaie de la care nu se poate eschiva. mpotriva deciziei nr. 253/2001, pronunat de Curtea de Apel Cluj, prta S.N.T.F.M. C.F.R. S.A., sucursala Cluj, a declarat recurs, criticnd-o ca fiind nelegal i netemeinic sub aspectul obligrii i la plata accizelor i T.V.A. care nu sunt cuprinse n nota de debitare, document n baza cruia trebuie calculat despgubirea datorat de prt i pe care intimata reclamant o poate pretinde.
114

Examinnd legalitatea i temeinicia deciziei recurate, n raport de criticile formulate, se constat c recursul declarat este nefondat. Din examinarea documentelor de recepie ntocmite la destinaie, rezult c instanele au stabilit corect culpa cruului care nu a asigurat corespunztor paza juridic, mijlocul de transport ajungnd violat la destinaie. Pentru lipsa cantitativ de benzin, n raport de art. 85.2 din Regulamentul de transport i de normele interne aplicate ntre subunitile S.N.P. P. S.A., se fac n baza notelor de debitare i creditare n baza facturilor. Despgubirile se pltesc la preul curent al mrfii unde, n afar de preul de producie, potrivit O.G. nr. 27/2000 i nr. 321/1992, sunt datorate i sumele reprezentnd T.V.A. i accize care , potrivit Legii nr. 118/1996, modificat prin O.G. nr. 10/1999, se vireaz la stat de ctre productor. Astfel fiind, recursul declarat este nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. S.A., sucursala Cluj Napoca, mpotriva deciziei nr. 253 din 15 martie 2001 a Curii de Apel Cluj, secia comercial i de contencios administrativ. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 27 februarie 2003. SPETA 7 CURTEA SUPREM DE JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 1302/2003 edina public de la 4 martie 2003 Asupra recursului de fa; Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Dosar nr. 6434/2001

115

Prin sentina nr. 7623 din 25 octombrie 2000, Tribunalul Galai, secia comercial, a admis aciunea promovat de reclamanta S.C. S. S.A. Galai i a obligat pe prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A Galai, la plata sumei de 113.310.988 lei, reprezentnd daune, i la 7.493.659 lei cheltuieli de judecat. n motivarea sentinei, se reine c, n temeiul relaiilor contractuale stabilite ntre pri conform conveniei privind organizarea activitii de exploatare feroviar n traficul de marf, i a actului adiional nr. 71/1 391/1999, prta a efectuat transportul unei cantiti de marf livrat reclamantei n iunie 1999 de S.C.A. S.A. Slatina. Marfa a sosit la destinaie cu rapoarte de eveniment, motiv pentru care s-au ncheiat procesele-verbale de constatare nr. 12 din 16 iunie 1999 i nr. 320/2248 din 1 iunie 1999, din care rezult lipsa unei cantiti de 442,5 kg aluminiu i, respectiv, 1.673 kg aluminiu primar lingou; procesele-verbale 0320/1784 din 14 iunie 1999 i nr. 13 din 22 iunie 1999, din care rezult o lips de 876 kg aluminiu primar lingou; proceseleverbale de constatare din 5 iulie 1999 i nr. 17 din 9 iulie 1999, care constat lipsa la destinaie a unei cantiti de 2.257 kg aluminiu primar lingou. Reclamanta a pltit ctre S.C. A. S.A. Slatina suma de 113.310.988 lei, reprezentnd contravaloarea aluminiului primar, constatat lips la destinaie, prin compensare. Cum vagoanele la care s-au constatat sustrageri, au fost expediate reclamantei n trenuri aparinnd C.F.R.-ului, iar, conform capitolului III din convenia prilor, predarea-primirea vagoanelor ncrcate i goale se face n staiile cu activitate comun, respectiv, Mlina i Ctua, aprrile prtei, privind culpa reclamantei, au fost nlturate. Prin decizia nr. 149 din 7 martie 2001, Curtea de Apel Galai, secia comercial, a respins, ca nefondat, apelul declarat de prta, S.N.T.F.M. S.A. Bucureti, i a anulat, ca insuficient timbrat, apelul declarat de reclamanta S.C. S. S.A. Galai, meninnd soluia i motivarea instanei de fond. mpotriva deciziei a declarat recurs prta, S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A. Bucureti, pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocnd, n esen, urmtoarele critici: - ignorarea obligaiei SC S. S.A. Galai, asumat prin convenia ncheiat, de a respecta, pe lng prevederile conveniei, i celelalte dispoziii din tarife, instruciuni i ordine n vigoare privind calea ferat (cap.1 pct. 2) art. 2 pct. 7; - cele patru vagoane n discuie au sosit n staia Mlina cu o ntrziere de la 20 minute i pn la trei ore, deoarece personalul SC S. SA. Galai a dispus oprirea acestora n staia Mlina sud, oprire neprevzut n livretul mersului trenurilor; - pe liniile uzinale, mecanicul trenului (salariat al S.N.T.F.M.) conduce trenul, conform dispoziiilor primite de la operatorul C.S.G., iar vagoanele fiind deschise, a fost posibil sustragerea mrfii, culpa aparinnd intimatei, care, prin nerespectarea obligaiilor sale, a generat i faptul imposibilitii cruului de a ndeplini ntocmai

116

obligaiile contractuale, pe care i le-a asumat, nclcnd prevederile art. 970 alin. (1) C. com. - nepronunarea instanelor asupra cererii de suspendare, conform art. 244 pct. 2 C. proc. civ. Intimata-reclamant a formulat o ntmpinare prin care a solicitat respingerea recursului i meninerea ca legal i temeinic a deciziei atacate. Se nvedereaz de ctre intimat, c sentina, rmas definitiv prin decizia atacat cu recurs, a fost executat de recurent, aceasta fiind de acord cu compensarea contravalorii mrfii constatat lips la destinaie i a cheltuielilor de judecat, n sum total de 120.804.641 lei, precum i a cheltuielilor de executare silit, n sum de 2.426.000 lei. Opernd compensarea, conform ordinului de compensare depus n copie, care presupune acordul prilor i o crean cert, recurenta i-a manifestat voina pentru stingerea obligaiei pe aceast cale, susine intimata. Intimata a depus, n copie, la dosar, ordinul de compensare nr. 1548448 din 15 aprilie 2002, borderoul care cuprinde operaiunea de compensare i procesul-verbal de compensare din aceeai dat. Dei operaiunea de compensare este confirmat de recurent, aceasta i susine motivele de recurs. Recursul nu este fondat. Criticele recurentei, constituite n motivul de recurs prevzut de art. 304.9 C. proc. civ., se rezum la interpretarea unilateral de ctre instane a dispoziiilor conveniei ncheiate de pri, nr. 71/1 - 391/1999, n sensul c s-a fcut aplicarea numai a prevederilor care reglementeaz obligaiile recurentei-prte, fr a se observa c nerespectarea acestora a fost generat de comportamentul reclamantei. Se constat, ns, din examinarea prevederilor conveniei i a probelor administrate, c vagoanele ncrcate cu aluminiu bloc, livrate de SC A. SA Slatina, n perioada 19 aprilie 1999 5 iulie 1999, s-au preluat de reclamanta-intimat de la recurenta cru n staia Mlina, cu lipsuri cantitative, fiind violate, fapt ce a determinat ncheierea raportului de eveniment nr. 39 din 11 iunie 1999 i a procesuluiverbal de constatare nr. 13 din 22 iunie 1999, semnate att de delegatul recurentei, ct i de cel al intimatei. Potrivit art. 83.3 din Regulamentul de transport pe cile ferate, aprobat prin O.G. nr. 41/1997, n cazul n care mijlocul de transport a fost violat sau poart urme de violare, se presupune, pn la proba contrar, c mrfurile au fost avariate din vina cii ferate.

117

Cum recurenta nu a reuit s fac dovada contrar sau dovada unei cauze care s nlture rspunderea sa civil, n mod corect a fost obligat la plata de despgubiri, conform art. 85.1 din Regulament. Ct privete critica privind nepronunarea instanelor asupra cererii de suspendare a cauzei, conform art. 244 pct. 2 C. proc. civ., inserat n ntmpinare, aceasta nu poate fi primit, deoarece recurenta, nefcnd dovada c s-a nceput urmrirea penal pentru o infraciune care ar avea o nrurire hotrtoare asupra hotrrii ce urmeaz a se da, n mod corect, instanele nu i-au dat curs, suspendarea pe acest temei fiind, de altfel, la latitudinea instanei. Aa fiind, Curtea va respinge recursul ca nefondat, n raport cu prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de prta S.N.T.F.M. C.F.R. M. S.A., sucursala Constana, mpotriva deciziei nr. 149 din 7 martie 2001 a Curii de Apel Galai, secia comercial i de contencios administrativ. Irevocabil. Pronunat, n edin public, astzi, 4 martie 2003.

SPETA 8 NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 816/2006 Dosar nou nr. 7066/1/2005 Dosar vechi nr. 1668/2005 edina public de la 28 februarie 2006 Asupra recursului de fa:

118

Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Tribunalul Vlcea, prin sentina nr. 1659/ C din 14 octombrie 2002 a admis aciunea principal, formulat de reclamanta SC R. SA Bucureti, oblignd prta SC P.I. SRL s plteasc reclamantei preul prestaiilor de transport n sum de 536.992.811 i penaliti n valoare de 771.076.269 lei calculate pn la 2 septembrie 2002, cu 49.225.572 lei cheltuieli de judecat i a respins att cererea reconvenional ct i cererea de chemare n garanie a S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA Bucureti. Pentru a se pronuna astfel, instana a reinut urmtoarele: - ntre reclamant i chemata n garanie (S.N.T.F.M. C.F.R. M. Bucureti) s-a ncheiat contractul avnd ca obiect acordarea de reduceri tarifare la expediiile de mrfuri de import export i tranzit pe reeaua C.F.R., precum i plata centralizat, pe baz de decont i factur ntocmite de transportator, a tarifelor de transport i accesorii luate de client asupra sa. n baza acestei convenii reclamanta a perfectat cu prta contractul din 28 iunie 1999 referitor la organizarea transportului de mrfuri la export pe reeaua cii ferate romne, i pe alte reele de ci ferate, oferte de pre i servicii, reduceri tarifare decontri de tarife cu S.N.T.F.M. C.F.R. M. i cu ali transportatori sau prestatori de servicii romne i strine precum i plata centralizat a tarifelor de transport i accesoriilor. Prta, n calitate de client a expediat la export n baza contractului, cantitatea total de 2.821.500 kg fier vechi n perioada anului 2000, ns n intervalul martie septembrie 2000 s-au constatat diferene ntre cantitile ncrcate i cele recepionate, totaliznd 167.160 kg fier vechi. Lipsurile respective au fost constatate de C.B.C.A., n componena creia nu s-a aflat ns i reprezentantul cii ferate bulgare, cu toate c mrfurile au fost primite de calea ferat Bulgar de la cruul romn C.F.R., fr nici un fel de obieciuni. Fa de ofertele de pre emise de reclamant care priveau doar parcursul intern de la staia de expediie pn la frontier, dar i de S.T. n care prta a inserat clauze D.G.N., instana a apreciat ca ndeplinite obligaiile asumate de reclamant prin contract i n consecin acesteia i se cuvine plata preului i a penalitilor aferente, cu att mai mult cu ct prta a fost aceea care a ntocmit S.T. n nume propriu, oblignduse astfel c-i rezolve i situaia lipsurilor ivite n raport cu cruul, innd seama de reglementrile din regulamentul de transport C.F.R. i al conveniei C.I.M. C.O.T.I.F. n pronunarea soluiei, instana de judecat a avut n vedere i recunoaterea debitului, aa cum este confirmat de administratorul prtei, prin semnarea i tampilarea documentului, potrivit cruia se solicit acceptul reclamantei de ealonare a plii sumei de 740 milioane, n trei trane, moment la care erau recunoscute i lipsurile nregistrate la mrfurile recepionate n Bulgaria. n consecin au fost respinse i cererea reconvenional ct i cererea de chemare n garanie.

119

Recursul prtei a fost admis de Curtea de Apel Piteti, prin decizia nr. 317 din 10 martie 2003, casat sentina atacat i trimis cauza spre rejudecare aceleiai instane, fiind recalificat raportul contractual dintre pri, respectiv contract de expediie, n raport de care tribunalul urma s examineze susinerile prilor i excepiile invocate de reclamant, ca rspuns la cererea reconvenional. Tribunalul Vlcea, n rejudecare, prin sentina nr. 1025/ C din 25 octombrie 2004 a respins excepiile privitoare la prescripia dreptului la aciune, a lipsei calitii procesuale active a prtei reconvenional i a calitii procesuale pasive invocat de reclamant. Cu privire la fondul cauzei, instana n rejudecare a reinut n funcie de documentele depuse la dosar i de concluziile expertizei administrat n cauz i completat de mai multe ori c ntre pri a fost perfectat un contract de comision, cu aplicaii n cadrul contractului de expediie, potrivit cruia reclamanta avea ca obligaie principal organizarea transportului i a activitilor anexe, prin luarea tuturor msurilor necesare pentru conservarea exerciiului aciunii lor judiciare mpotriva terelor persoane n scopul exercitrii riscului eventualelor decderi. Conform art. 406 C. com., expediionarul este inut s valorifice contra terilor drepturile bneti ale expeditorului (prta) de la care a primit nsrcinarea, ntruct expeditorul nu are la ndemn o sanciune n contra persoanelor cu care a contractat direct reclamanta i nici aceasta nu are aciune mpotriva prtei. Expertiza a stabilit n sarcina prtei o obligaie neachitat de 536.992.811 lei, i penaliti de ntrziere potrivit art. 6 din contract, n valoare de 1.976.783.850 lei. Instana de fond a mai reinut c cererea reconvenional, aa cum a fost precizat este ntemeiat, din moment ce cantitatea de 168,06 tone fier vechi nu a ajuns la partenerul extern al prtei i acesta nu a acceptat plata, aa nct s-a avut n vedere valoarea reactualizat a mrfurilor lips, evaluat de expert la 1.176.783.850 lei. Compensarea datoriilor, solicitat de prt a fost admis de tribunal, pn la concurena sumei de 1.734.228.638 lei, prta fiind obligat fa de reclamant la plata sumei de 191.222.478 lei. Cererea de chemare n garanie a fost respins, ntruct reclamanta nu i-a respectat obligaiile derivnd din contractul perfectat cu prta i nu a sesizat chemata n garanie despre lipsurile la destinaie, dei avea aceast obligaie. mpotriva acestei sentine au declarat apel att reclamanta ct i prta, criticndo pentru motive de nelegalitate i netemeinicie. Curtea de Apel Piteti, secia comercial i de contencios administrativ, prin decizia nr. 40/ A-C din 23 martie 2005 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC R. SA Bucureti i a anulat ca netimbrat apelul declarat de prta SC P.I. SRL. n considerentele acestei decizii, instana de apel a reinut cu privire la motivele de apel formulate de reclamant urmtoarele:

120

- penalitile n sum de 344.357.161 lei solicitate suplimentar nu pot fi acordate n calea de atac a apelului ct vreme reclamanta nu a investit fondul cu un capt de cerere viznd aplicarea sanciunii n continuare, fiind la ndemna prii i alte ci pentru obinerea acestora, fr a fi prejudiciat, n vreun fel. - ct privete criticile formulate la pct. 1-5 din motivele de apel instana a reinut c n mod corect au fost respinse excepiile invocate referitoare la lipsa calitii procesuale active a prtei din cererea reconvenional i respectiv a lipsei calitii procesuale pasive a reclamantei, ntruct, dup calificarea naturii juridice a raporturilor dintre pri prin decizia formulat n recurs, i anume ca fiind un contract de comision de expediie, singurul mijloc procesual pe care prta i poate apra drepturile presupus nclcate este calea cererii reconvenionale. i critica referitoare la greita respingere a excepiei privind prescripia dreptului material la aciunea reconvenional a fost constatat ca nentemeiat n judecata apelului, avnd n vedere c preteniile invocate de prt pe calea cererii reconvenionale are ca temei contractul din 1999, n baza cruia, reclamanta s-a obligat s-i ndeplineasc atribuiile asumate n schimbul remuneraiei convenite i nicidecum n contractul de transport n care nu figureaz ca partener al afacerii i prta. Ca urmare, corect s-a stabilit a fi incidente n cauz prevederile art. 3 din decretul nr. 167/1958, respectiv termenul de prescripie de 3 ani. Ct privete critica ce vizeaz fondul cauzei, motivarea instanei de apel face trimitere mai nti la cadrul legal ce reglementeaz raporturile juridice dintre pri, respectiv regulamentul de transport i regulile I.N.C.O.T.E.R.M.S. i fa de aceste norme stabilete c reclamanta n calitate de transportator este inut rspunztoare pentru riscul pierderii, sustragerii sau a deteriorrii mrfii pn la predarea ctre cumprtor, i tot n sarcina acesteia cdea i dreptul de a promova reclamaie administrativ, avnd ca obiect lipsurile de marf nregistrate n timpul transportului. S-a mai reinut cu privire la cuantumul despgubirilor n sarcina reclamantei, c acestea reprezint att contravaloarea cantitii de fier vechi nepredat la destinatar, ct i pierderile suferite datorit ntreruperii afacerii derulat cu partenerul extern, n care sunt incluse i taxele de transport ncasate n plus de reclamant pentru marfa lips, inclusiv obligaiile legale. Mai mult, se arat c reclamanta nu s-a opus la cererea de compensare reciproc a datoriilor, aa nct valoarea total a obligaiei de plat reinut n sarcina prtei a fost corect determinat. Instana de apel, fa de considerentele mai sus redate a apreciat c nu se mai impune examinarea criticii referitoare la greita respingere a cererii de chemare n garanie, considernd c s-a rspuns implicit la aceasta. Apelul prtei a fost soluionat pe chestiunea timbrajului, astfel c nu s-a mai impus a fi examinate criticile formulate de prt n apel.

121

mpotriva acestei din urm hotrri ct i a ncheierii din 16 martie 2005 a declarat recurs reclamanta, ntemeiat pe prevederile art. 304 pct. 5, 7, 9 i 10 C. proc. civ. n temeiul pct. 5 al art. 304 C. proc. civ. reclamanta a solicitat anularea deciziei atacate, avnd n vedere c cererea de recuzare a judectorilor formulat n apel a fost respins fr a-i fi fost comunicate motivele, ori n fapt decizia atacat a fost pronunat, de un complet, n compunerea cruia au intrat judectori care s-au pronunat n dosarul de recurs nr. 787/2003, fiind astfel nclcate n opinia autoarei, acte de procedur privind competena judectorilor. Recurenta formuleaz critici i n temeiul pct. 7 10 ale art. 304 C. proc. civ. dup cum urmeaz: - Instana de apel nu a motivat soluia n raport de criticile formulate n apel, ci a reiterat i dezvoltat motivele care au stat la baza deciziei nr. 317/R/C dat n aceeai cauz. - Aceeai instan a interpretat greit actele juridice deduse judecii, schimbnd natura i nelesul acestora, calificarea adus contractului nclcnd principiile art. 969 C. civ. i 984 acelai cod; - Decizia din apel a fost dat i cu nclcarea i aplicarea greit a legii, n sensul c s-au invocat prevederile regulamentului de transport intern pe calea ferat, ignorndu-se prevederile conveniei C.I.M. C.O.T.I.F. incidente n spe; - Instana de apel nu a comparat mijloacele de prob ct privete cererea reconvenional, formulat de prt, astfel c, opineaz recurenta, greit s-a reinut existena unui prejudiciu n patrimoniul prtei. - Tot greit s-a reinut c recurenta nu a investit instana de fond cu cerere privind penalitile de ntrziere ajunse la termen, ntruct ajustrile temporale ale acestora s-a fcut n temeiul art. 294 alin. (2) C. proc. civ. Fa de aceste critici, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sau modificarea deciziei atacate, cu cheltuieli de judecat. Recursul este nefondat i va fi respins pentru considerentele ce se vor arta n continuare: Critica formulat n temeiul pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., privitoare la respingerea cererii de recuzare este nefondat, avnd n vedere c potrivit art. 29 alin. (1) C. proc. civ., propunerea de recuzare se face pentru fiecare judector n parte, motivat, ori n spe, corect instana de apel a constatat nendeplinirea acestor cerine, legal fiind respins ca nemotivat. Critica dezvoltat la pct. 2 i 3 din motivele de recurs viznd greita interpretare a actelor juridice deduse judecii este de asemenea nefondat. Prin decizia nr. 317/R/C din 10 martie 2003, instana de recurs a calificat contractul intervenit ntre pri, ca

122

fiind un contract de comision, ce are ca obiect tratarea de afaceri comerciale (art. 405 C. com.), a casat sentina pronunat la fond i a trimis cauza spre rejudecare aceleiai instane, iar potrivit prevederilor art. 315 alin. (1) instana, n rejudecare este obligat a ine cont de dezlegarea dat problemelor de drept i a probatoriilor ce au fost considerate ca necesare pentru soluionarea cauzei. n spe, tribunalul, investit cu rejudecarea dosarului, dup casare, a examinat relaiile comerciale dintre pri, prin prisma noii calificrii a raportului juridic, a administrat proba cu expertiza i a determinat ntinderea i obligaiile reciproce dintre pri, stabilind potrivit concluziilor expertului sumele datorate reciproc de pri. Odat intrat n puterea lucrului judecat, calificarea juridic a conveniei prilor, greita interpretare a acesteia nu mai poate fi susinut, dat fiind mprejurarea c n primul ciclu procesual aceast problem de drept a primit o dezlegare irevocabil, astfel c ceea ce critic recurenta sub acest aspect, nu poate fi primit. Ct privete motivul de recurs referitor la cererea de chemare n garanie i anume ignorarea aplicrii conveniei C.I.M. C.O.T.I.F., nalta Curte reine c bine instana de apel a meninut soluia tribunalului, avnd n vedere c raporturile juridice ntre reclamant i chemata n garanie (cruul) aflat la dosar vol. I i dosar vol. III s-au perfectat i derulat, inndu-se seama de normele speciale reglementate prin regulamentul de transport aprobat prin O.G. nr. 41/1997 i regulile I.N.C.O.T.E.R.M.S. Rspunderea cruului a ncetat la momentul predrii transportului la frontiera rii ctre transportatorul bulgar, care a i preluat expediia fr nici un fel de obieciuni, astfel c respingerea cererii de chemare n garanie este legal i temeinic. Referitor la motivul ce vizeaz greita admitere a cererii reconvenionale, recurenta critic soluia artnd c instana nu a comparat mijloacele de prob, depuse de pri, reinnd nefondat c prta a suferit un prejudiciu din nencasarea preului mrfurilor. Examinnd acest motiv de recurs, nalta Curte constat c argumentaia soluiei din apel are la baz concluziile expertizei efectuat n cauz i completat suplimentar i mai mult, la cererea de compensare a datoriilor reciproce, reclamanta nu s-a opus, astfel c valoarea obligaiei de plat n sarcina prtei a fost corect determinat. Ultimul motiv de recurs viznd neacordarea penalitilor de ntrziere ajunse la termen este de asemenea nefondat, avnd n vedere c reclamanta nu a investit instana de fond cu un capt de cerere privind aplicarea sanciunii n continuare, astfel c potrivit prevederilor art. 292 alin. (1) coroborat cu 294 alin. (1) C. proc. civ. instana de control este abilitat s verifice, conform art. 295 alin. (1) C. proc. civ., n limitele cererii de apel, doar stabilirea situaiei de fapt i aplicarea legii de ctre prima instan. Corect, instana de apel a reinut c partea are la ndemn alte ci de desdunare, fr a fi n vreun fel prejudiciat. Fa de aceste considerente, n temeiul art. 312 teza 2 C. proc. civ., nalta Curte va respinge recursul declarat de reclamant ca nefondat.

123

PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE Respinge recursul declarat de reclamanta SC R. SA Bucureti, mpotriva deciziei nr. 40/ A-C din 23 martie 2005, pronunat de Curtea de Apel Piteti i a ncheierii interlocutorii din data de 16 martie 2005, pronunat de aceeai instan, ca nefondat. Irevocabil. Pronunat n edin public, astzi 28 februarie 2006.

SPETA 9

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 768/2004 edina public de la 25 februarie 2004 Asupra recursurilor de fa: Din examinarea lucrrilor din dosar, constat urmtoarele: Reclamanta SC T.B.N.I. SA a chemat n judecat SC J.B.M. GMBh, pentru a fi obligat la plata sumelor de 68.000 franci francezi i 874 dolari S.U.A., reprezentnd contravaloare prestaii auto i la 73595 franci francezi penaliti, inclusiv suma de 142.941 franci francezi penaliti pentru decontarea cu ntrziere a contravalorii prestaiilor auto. Prin ntmpinare i cerere reconvenional, prta din aciune a solicitat respingerea aciunii ca prescris, n raport cu dispoziiile art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R. i rezoluiunea contractului de transport rutier internaional de mrfuri cu obligarea reclamantei din aciune la plata sumei de 68.000 franci francezi dauneinterese. Pe parcursul procesului, prta-reclamant a formulat cerere de chemare n garanie a SC N.A.D. LTD, pentru ca, n cazul admiterii aciunii principale, s fie despgubit de chemata n garanie cu suma de 68.000 franci francezi . Prin ncheierea din 23 ianuarie 2001, Tribunalul Bucureti a disjuns cererea de chemare n garanie. Dosar nr. 97/2002

124

La rndul su, reclamanta din aciune a invocat excepia prescripiei cererii reconvenionale. Tribunalul Bucureti, prin sentina 2425 din 27 martie 2001, a admis excepia prescripiei invocat de ambele pri i, n consecin, a respins att aciunea, ct i cererea reconvenional ca prescrise. Cu privire la prescrierea aciunii, s-a reinut c ntre pri a existat contractul cadrul 1314 din 17 septembrie 1996, n baza cruia s-au executat transporturi internaionale de ctre reclamant pentru diveri destinatari, iar, conform art. 6 din contract, prile au convenit ca derularea transporturilor s se fac n conformitate cu instruciunile expeditorului retransmise de expediionar n concordan cu Convenia ncheiat la Geneva n 1996. Aprarea prtei, n sensul c aciunea este prescris fa de dispoziiile art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R., raportat la data ncheierii contractului cadru i al introducerii aciunii, a fost nsuit de instan i nlturat prin recunoaterea debitului de ctre prt, cu motivarea c faxurile invocate nu constituie o recunoatere expres, cuprinznd o condiie rezolutorie. Referitor la prescrierea cererii reconvenionale (excepie invocat de reclamanta din aciune) s-a reinut c, n cauz, opereaz termenul de un an, care a luat natere la 7 iulie 1997 i care a fost depit la data sesizrii instanei cu cererea reconvenional, cererea fiind prescris, respingndu-se aprarea reclamantei din reconvenional c ar fi incidente dispoziiile art. 32 alin. (1) teza II i anume, c termenul este de 3 ani, n raport cu care reconvenionala nu este prescris. Apelurile declarate de reclamanta-prt i de prta-reclamant, au fost respinse, ca nefondate, prin decizia 1427 din 30 octombrie 2001, pronunat de Curtea de Apel Bucureti. S-a motivat de instana de apel c, fa de data ncheierii contractului 17 septembrie 1996 aciunea introdus la 30 septembrie 1998, este peste termenul prevzut de art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R., iar ntreruperea acestei prescripii nu a operat, nefcndu-se dovada unei recunoateri n sensul art. 16 din Decretul nr. 167/1958. Cu privire la cererea reconvenional, s-a reinut c opereaz tot termenul de un an, care, raportat la data ncheierii contractului ntre pri i formularea cererii, este, de asemeni, depit, opernd prescripia, nefcndu-se dovada de reclamanta din reconvenional a existenei dolului sau culpei transportatorului, pentru a fi incident termenul de 3 ani, prevzut de art. 32 alin. (1) teza II din C.M.R. mpotriva acestei hotrri au declarat recurs prta din aciune SC J.B.M. GMBh Germania i reclamanta din aciune, SC T.B.N.I. SA Bucureti. n recursul prtei-reclamante se invoc motivul prevzut de art. 304 pct. 10 C. proc. civ., susinndu-se, n esen, c instana de apel nu s-a pronunat asupra probelor existente la dosar (faxuri) prin care, n temeiul art. 6 din contract i art. 421 C. com.,

125

recurenta a pus n vedere intimatei s stopeze transportul i s returneze marfa societii franceze (expeditorul), ntruct destinatarul rus refuz plata acesteia, ceea ce transportatorul nu a fcut, dei a dat asigurri, expediind, totui, transportul n Rusia. O asemenea comportare a intimatei constituie, n opinia recurentei, o nclcare a clauzelor contractuale (art. 6) deci, se ntemeiaz pe o culp, situaie n care opereaz dispoziiile art. 32 alin. (1) teza II din Convenia C.M.R., astfel c cererea reconvenional a fost introdus n termenul de 3 ani. Greeala instanei de apel const tocmai n lipsa de analiz a faxurilor trimise intimatei, privind stoparea expediiei mrfii, despre care nu s-a fcut nici o referire. Recursul este fondat, impunndu-se casarea cu trimitere a cauzei pentru judecarea pe fond, avndu-se n vedere urmtoarele: Cererea reconvenional introdus de reclamant, prin care s-a solicitat rezoluiunea contractului de transport rutier internaional dintre pri i plata sumei de 68.000 franci francezi, a fost respins de instan ca fiind prescris, reinndu-se c opereaz termenul de 1 an, prevzut de art. 32 lit. c) din C.M.R. i nu termenul de 3 ani, prevzut de art. 32 alin. (1) teza II din Convenie, nefcndu-se nici o prob de ctre reclamanta din reconvenional (recurenta) a instruciunilor din partea expeditorului cu privire la marf, retransmise de expediionar (recurenta) i nerespectate de transportator, pentru a rezulta culpa acesteia i, drept urmare, aplicarea termenului de prescripie de 3 ani. Din cele de mai sus rezult, pe de o parte, c, nejudecndu-se cauza pe fond, nu se poate modifica decizia n recurs, cum s-a solicitat de recurent, iar pe de alt parte, c problema de esen, care rezolv excepia invocat, este stabilirea textului din Convenia la C.M.R., care se aplic n cauz. n analiza acestei excepii, instanele au greit cnd au fcut aplicarea art. 32 lit. c) din C.M.R. (termen de un an) tocmai datorit omisiunii de a verifica i a se pronuna asupra actelor de la dosar, reprezentnd faxuri trimise intimatei n legtur cu transportarea mrfii. Potrivit art. 6 (derularea contractului) din contractul cadru ncheiat de pri, transporturile trebuie s se deruleze n conformitate cu instruciunile expeditorului, retransmise de expediionar, n concordan cu Convenia C.M.R., cu reglementrile I.R.U. i cu clauzele contractului cadru, iar, potrivit art. 421 C. com., expeditorul are dreptul de a suspenda transportul i de a cere restituirea lucrurilor transportate sau predarea lor altei persoane dect aceea artat n scrisoarea de trsur. Aceste dispoziii se completeaz cu cele din art. 12 pct. 1 din Convenia C.M.R., i anume, c expeditorul are dreptul de dispoziie asupra mrfii, putnd s cear transportatorului schimbarea locului prevzut pentru eliberare sau s elibereze marfa unui alt destinatar dect cel indicat iniial.

126

Rezult, din dispoziiile legale menionate, c, pn la predarea mrfii, ndreptit s rspund de soarta acestora este expeditorul (n spe, societatea francez) prin expediionar (n spe, recurenta). Or, dup ntocmirea Ordinului de ncrcare nr. 8702166 din 16 iunie 1997, prin care intimata se angaja s efectueze transportul rutier internaional de marf, pentru societatea francez H.C.F.N., prin intermediul recurentei, marfa urmnd s fie livrat destinatarului rus, SC N.A.D. LTD, beneficiarul transportului a ntiinat c destinatarul rus refuz plata, astfel c mijlocul de transport trebuia oprit n Romnia i marfa readus n Frana, la locul de unde a fost ncrcat. Cele artate rezult din faxurile aflate la dosar i neanalizate de instane. Tot din aceste acte rezult c intimata a luat cunotin de situaia creat, a dat asigurri c marfa nu va fi descrcat, primind, la 4 iulie 1997, i contractul de ncrcare modificat, dar, nerespectnd aceste instruciuni ale expeditorului i clauzele contractului cadru, coroborate cu Convenia C.M.R., la data de 7 iulie 1997, a livrat marfa destinatarului rus, fr s o anune cel puin pe recurenta de la care le primise dect mai trziu, la insistenele acesteia, aa cum rezult din faxurile din 8 iulie 1997 i 18 iulie 1997. n consecin, fa de nclcare de ctre expeditor a clauzelor contractului, ceea ce a condus la neexecutarea acestuia, aa cum s-a cerut de expeditor, este evident culpa intimatei, probat fr nici un dubiu de recurent, n derularea contractului, astfel c opereaz dispoziiile prevzute de art. 32 alin. (1) teza II din Convenia C.M.R., i anume, termenul de prescripie este de 3 ani. Susinerea formulat de intimat, cu privire la ineficiena faxurilor pe care nu lear fi primit sau crora le lipsete tampila, nici nu a fost avut n vedere de instane, pentru c nu se face nici o vorbire n considerentele hotrrilor i nici cel puin nu se enuna ca mijloc de aprare al prtei din reconvenional, instanele fcnd abstracie de acestea. Dar, aceast aprare verificat de aceast dat n recurs, se constat nentemeiat, deoarece rezult din coninutul faxurilor c prta din reconvenional a luat cunotin de acestea, mai mult, a primit i contractul de ncrcare modificat i, totui, nu s-a conformat instruciunilor primite. De aceea, termenul de prescripie, pentru cererea reconvenional, fiind de 3 ani, aceasta a fost introdus n termen, motiv pentru care se admite recursul, dar se caseaz decizia, cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea pe fond a cererii reconvenionale, n raport de obiectul acesteia. n recursul declarat de SC T.B.N.I. SA, se invoc nelegalitatea hotrrii decurgnd din art. 304 pct. 9 C. proc. civ., n sensul c eronat s-a interpretat momentul de la care curge termenul de 1 an de prescripie, ca fiind data ncheierii contractului. n realitate, n opinia recurentei, contractul din 17 septembrie 1996 este numai un act juridic cadru, care nu are nici un efect juridic i nu creeaz raporturi juridice ntre pri, dect n momentul n care se consum prestaia auto angajat.
127

Cum transportul auto a fost realizat n iulie 1997, termenul de 1 an curge de la aceast dat cu respectarea dispoziiilor art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R., astfel c aciunea este introdus n termen. Se mai critic considerentele deciziei prin care s-a constatat c nu opereaz dispoziiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958, deoarece se apreciaz c, din actele emanate de la intimat, aceasta recunoate expres prestaiile efectuate i preul datorat. n plus, se mai susine c, n orice caz, nu s-a analizat situaia penalizrilor solicitate, pentru care nu opera prescripia fa de data cnd trebuia fcut plata. Se solicit admiterea recursului, modificarea deciziei i admiterea aciunii. Recursul este nefondat. Verificndu-se susinerile din recurs, se constat c nu sunt incidente dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece instanele, corect au stabilit momentul de la care ncepe s curg termenul de prescripie de 1 an. De altfel, nu era, logic, posibil nici o eroare sub acest aspect, pentru simplul motiv c legea este aceea care stabilete momentul curgerii prescripiei i acesta este prevzut de art. 32 lit. c) din Convenia C.M.R. n cauza de fa, preteniile, decurgnd din modul n care au fost executate clauzele contractului de ctre recurent, se nscriu n prevederea legal artat, cu privire la data curgerii prescripiei, nefiind generate de situaiile artate la lit. a) i b) ale aceluiai articol. Cu aceste precizri, este categoric stabilit de legiuitor c, n situaii similare cu aceea din spe, termenul de prescripie ncepe s curg de la expirarea unui termen de trei luni de la data ncheierii contractului de transport. Deci, momentul de referin pentru calculul prescripiei este ncheierea contractului i acesta a fost avut n vedere de instane. Susinerile recurentei, n legtur cu asimilarea contractului cadru unei legi speciale, ceea ce nseamn c acesta opereaz numai cnd se consum raportul juridic, respectiv, prestaia auto angajat, dat n raport de care aciunea este n termen, sunt n afara legii i nu pot fi reinute. Prevederile art. 32 din Convenia C.M.R. se refer expres la contractul de transport i la data ncheierii lui, astfel c nu este cazul asimilrii cu alte legi i cu defalcarea n prestaii auto succesive. n ceea ce privete dispoziiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958, se constat c prescripia se ntrerupe, printre altele, prin recunoaterea dreptului, a crei aciune se prescrie, de ctre debitor. Din redactarea textului rezult clar c recunoaterea dreptului pretins trebuie s fie expres, necondiionat, ea nu poate fi dedus.

128

Or, documentele la care face referire recurenta nu se ncadreaz n dispoziiile legii, plata pretins fiind condiionat de alte prestri din partea recurentei, astfel c au fost corect nlturate de instan. Ultima critic, referitoare la penalitile pretinse ca urmare a nedecontrii la termenul scadent al preteniilor, se respinge, deoarece, din moment ce debitul nu exist, el fiind prescris, nu se pot percepe penaliti la sume pe care debitorul nu le datoreaz. Fa de cele artate, recursul urmeaz s fie respins ca nefondat. PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII D E C I D E: Admite recursul declarat de prta SC J.B.M. GMBh, Germania. Caseaz decizia civil nr. 1427 din 30 octombrie 2001 a Curii de Apel Bucureti, secia a V-a comercial, numai cu privire la apelul prtei din aciune i trimite cauza la Curtea de Apel Bucureti, pentru judecarea pe fond a cererii reconvenionale. Respinge recursul declarat de reclamanta, SC T.B.N.I. SA Bucureti, mpotriva aceleiai decizii. Irevocabil. Pronunat, n edin public, astzi, 25 februarie 2004.

SPETA 10

NALTA CURTE DE CASAIE I JUSTIIE SECIA COMERCIAL Decizia nr. 5990/2005 edina public de la 14 decembrie 2005 Dosar nr. 772/2005

129

Cu privire la recursurile declarate constat urmtoarele: Reclamantele SC R.I. SA i M.R.A.T. au chemat n judecat pe prtele S.S.C. i V.S.U.K. Ltd investind instana cu aciunea avnd ca obiect: - constatarea rezilierii contractului de transport maritim internaional pentru cantitatea total de 32.300 tone gru i, drept consecin: - obligarea prtelor n solidar la plata, ctre SC R.I. SA a sumei de 3.465.191.000 lei cu titlu de daune (contravaloarea cheltuielilor de ncrcare descrcare i depozitare a mrfii) i ctre M.R.A.T. a sumei de 810.533,77 dolari S.U.A. cu titlu de daune (contravaloare cheltuieli de neexecutare a acreditivului, cheltuieli de ncrcare, descrcare, depozitare i conexe). Acest obiect, n forma i coninutul expres, nu a fost modificat n prim instan (n ambele cicluri procesuale), nici n apel i nici n recurs. Prtele au formulat cerere reconvenional mpotriva reclamantelor avnd ca obiect obligarea reclamantelor la plata sumei de 663.675,2 dolari S.U.A. plus dobnda legal cu titlu de daune (chiria navei, aprovizionarea navei cu combustibil, cheltuieli de agenturare suplimentare i alte conexe). Totodat prtele au formulat cerere de chemare n garanie a A.H.T.C., ultimul subnavlositor i cumprtor al mrfii, revndute de M.R.A.T., pentru ca, n cazul n care vor cdea n pretenii i vor fi obligate la plata anumitor sume de bani ctre reclamante, chemata n garanie s fie obligat a le desduna cu sumele respective, plus cheltuielile de judecat aferente. Reclamantele susin, n esen, c n calitate de ncrctori la nava A.R., 32.300 tone gru i, apoi, ntruct comandantul navei a refuzat nejustificat s semneze conosamentele curate au descrcat marfa i contractul de transport de mrfuri nu s-a mai executat. Prtele susin, n ntmpinare, i pretind, n cererea reconvenional, c R. nu are calitate procesual activ ntruct este primul vnztor F.O.B. i nu ncrctorul mrfii, care este M.R.A.T.; c aceasta din urm este n culp i a comis un fapt extracontractual, c rezervele pe conosament constituie un drept legitim i nu un abuz de drept al comandamentului navei, iar prejudiciul suferit este cert, determinat i evaluat corect, proba acestor elemente fiind fcut nendoielnic prin nscrisurile depuse. n primul ciclu procesual, Tribunalul Constana, secia maritim prin sentina nr. 102 din 17 martie 2003, a respins toate cele trei aciuni reinnd c: - R. nu are calitate procesual activ, fiind doar un vnztor F.O.B. ctre M.R.A.T., fr a intra ntr-un raport juridic direct cu armatorul navei; - exist culpe comune ale ncrctorului M.R.A.T. i ale transportatorului S.S.C. V.S.U.K., astfel c fiecare dintre prile la acest raport trebuie s-i suporte contravaloarea daunelor suferite.

130

Prin decizia nr. 32 din 14 octombrie 2003, Curtea de Apel Constana, secia comercial, a casat sentina i a trimis cauza spre rejudecare, stabilind c R., ca vnztor F.O.B., are calitate procesual activ n cauz fa de transportator, iar refuzul culpabil al emiterii conosamentului curat sau nsernd numai clauze care ar fi permis ncasarea acreditivului a nscut dreptul vnztorului F.O.B. R. de a se ndrepta cu aciune direct mpotriva armatorilor. n raport cu ncrctorul M.R.A.T. instana de casare nu a reinut nici un element i nu a dat dezlegri de natura celor prevzute de art. 315 C. proc. civ. n al doilea ciclu procesual, prin sentina nr. 152 din 10 iunie 2004, Tribunalul Constana, secia maritim i fluvial, a respins aciunea principal, reinnd, n esen, c nu exist o obligaie contractual a prtelor, fa de cele dou reclamante, de a emite conosamente curate dup ncrcarea mrfii, iar comandantul navei i-a exercitat, n mod rezonabil, dreptul de a formula rezerve. Totodat a admis cererea reconvenional i, pe temeiul art. 998 C. civ., a obligat ambele reclamante (prte reconvenional) la plata sumelor pretinse de prte ntruct ele i-au exercitat cu rea credin drepturile i, deci, au comis un abuz de drept n cursul formrii contractului de transport maritim de mrfuri. Prin decizia nr. 17 din 16 decembrie 2004 a Curii de Apel Constana au fost respinse ambele apeluri ale reclamatelor, ca nefondate, reinndu-se, n principal, aceleai argumente ca cele din sentina apelat, dar accentundu-se asupra problemelor de drept eseniale: - limitele i finalitatea considerentelor, a dezlegrii date, conform art. 315 alin. (1) C. proc. civ., prin decizia nr. 32 din 14 octombrie 2003; - existena sau inexistena contractului, iar - refuzul comandantului de a emite conosamente curate nu este un motiv de reziliere; - prejudiciile suferite de reclamante sunt rezultatul culpei lor, iar - ndeplinirea celor patru condiii cumulative, cerute de art. 998 C. civ., au fost dovedite. mpotriva deciziei au declarat recurs unic ambele reclamante pe temeiurile din art. 304 punctele 8, 9 i 10 C. proc. civ., motivele, sintetizate, ale acestui recurs fiind urmtoarele: 1. Cele ntemeiate pe nclcarea prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.: a) nclcarea art. 315 alin. (1) C. proc. civ., prin ignorarea dezlegrilor de drept obligatorii date prin decizia de casare cu trimiterea nr. 32/2003 relative la faptul c dreptul vnztorilor F.O.B. (adic R.) de a pretinde daune armatorilor decurge din refuzul culpabil al acestora de a emite un conosament curat sau un conosament care s conin numai acele remarci care ar fi permis ncasarea acreditivului. n esen se

131

reine c prin decizia de casare s-au dezlegat i stabilit urmtoarele obligaii eseniale pentru armatori: emiterea unui conosament i conexiunea necesar dintre toate contractele implicate i refuzul culpabil al armatorilor. b) nclcarea art. 969 i 998 999 C. civ. ntruct, dei au reinut corect existena contractului de transport aa cum se stabilete prin decizia de casare, instanele l analizeaz numai cnd se refer la prt, iar n privina reclamantelor aplic rspunderea delictual. Este poate cea mai important problem de drept a prezentei cauze afirm recurentele, astfel c logica unei asemenea soluii este barbar fiind de neadmis cumulul celor dou forme ale rspunderii civile. c) nclcarea art. 3 din decretul nr. 31/1054, art. 423, 501 i 565 C. com., art. 3 pct. 3 i art. 6 pct. 6 alin. (3) din regulile Haga i art. 16 pct. 1 i 17 din regulile Hamburg. Se susine c nimeni nu a contestat dreptul comandantului de a efectua remarci pe conosamente, dar problema central este a limitelor exerciiului acestui drept iar eronat prima instan a reinut c acest drept este absolut. Recurentele comenteaz teoretic textele invocate fr a formula concluzia i motivul critic expres, dei invoc art. 304 pct. 9 C. proc. civ. 2. Cele ntemeiate pe art. 304 pct. 8, 9 i 10 C. proc. civ. (pct. 4 din motive): Instanele au ignorat dezlegarea dat de decizia de casare n sensul c toate contractele implicate (cele dou vnzri succesive, cel de transport i cel de navlosire) se afl n relaie de complementaritate, fapt de care nici una din pri nu poate face abstracie, ca i uzul portuar (regula de aur) relativ la mrfurile n vrac i cu deosebire la cereale. Instanele au ignorat aceast problem, dndu-i o dezlegare generic. Recurentele, la acest capitol (pct. 4 din motive) dei indic trei temeiuri, pct. 8, 9 i 10 ale art. 304 C. proc. civ., nu enun clar i expres, pentru fiecare dintre ele, motivul critic i textele vizate, ci, doar art. 970 C. civ. 3. Motivele ntemeiate pe art. 304 pct. 10 C. proc. civ.: a) nclcarea art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., n sensul c instana de apel nu s-a pronunat asupra dovezilor existente, inventariind o sum de nscrisuri depuse n diverse faze procesuale i pe care instanele le-au primit ca mijloace de prob. Aici recurentele invoc o anumit notorietate comercial, fr ca aceasta s fie probat n vre-un fel, n sensul c totui operatorii de gru din P.C. precizeaz c nu exist gru romnesc pur i c atunci cnd marfa nu este compromis (alterat, umed, mucegit, solidificat) se emit conosamente curate. c) nclcarea art. 998 999 C. civ., prin aceea c s-a ignorat principiul c sarcina probei incumb persoanei pretins victim, respectiv nu s-a probat existena i ntinderea valoric a prejudiciului, prezentndu-se doar simple calcule teoretice,

132

corecte fiind doar cheltuielile de agenturare i cele de inspecie i n subsidiar, trebuia s se analizeze i eventualele culpe concurente i proporia acestora (balana culpelor). I. Recursurile sunt nefondate cu privire la aciunea principal. ntr-adevr, aa cum reine n decizia recurat, n acord cu decizia nr. 32/2003 de casare i trimitere, exist o conexiune ntre contractele comerciale, aflate n succesiunea lor, care prevd expediia maritim i contractul de transport maritim de mrfuri. Ordinea contractelor, n spe este urmtoarea: A. Contractele de vnzare comercial internaional. a) Contractul de vnzare cumprare F.O.B. Constana, pentru 30.249,149 tone metrice gru romnesc panificaie vrac, pre 97 dolari S.U.A. /tone, transfer bancar, dintre vnztor SC R.I. SA i cumprtor M.R.A.T.; b) Contractul de vnzare cumprare F.O.B. Constana, pentru 28.000 tone metrice gru romnesc de panificaie n vrac pre 108 dolari S.U.A. /tone, acreditiv irevocabil dintre vnztor M.R.A.T. i cumprtor A.H.T.D. 14 septembrie 1999. B. Contractele de navlosire: a) Contractul de navlosire din 25 martie 1999, dintre armatori S.S.C. i navlositor N.B.C., Oslo (T.C.); b) Contractul de sub-navlosire, din 1 noiembrie 1999, dintre W.B.C., Oslo i navlositorii C.M.M., Seul; c) Contractul de sub-navlosire (F.N.) din 30 octombrie 1999, G.V.C., dintre C.M.M. Seul i navlositorii A.H.T.D., pentru nava A.R. i voiajul Constana Hodeidah i marfa gru romnesc de panificaie n vrac. C. Contractele de prestri servicii (ncrcare descrcare depozitare gru) dintre M.R.A.T. i S.A.P.C. pentru 30.000 tone gru. D. Contractul de transport maritim de mrfuri, dintre ncrctor (shipper) M.R.A.T., privitor (consignee) A.H.T.D. i transportator, adic cele trei conosamente emise de ncrctor, dar nesemnate i neeacceptate de transportator. Dac toate celelalte contracte s-au perfectat i executat, contractul de transport maritim de mrfuri neperfectat este izvorul litigiului dintre ncrctor i transportator. Dei se afl ntr-o anumit conexiune, n sensul c executarea unuia depinde de existena i executarea celorlalte, fiecare din aceste contracte are, ntr-adevr, propria identitate juridic, autonom i cu particulariti proprii. n plus, doar cele dou contracte, de navlosire i de transport maritim de mrfuri, sunt incluse n categoria special a contractelor maritime guvernate de dreptul maritim, iar, n spe, numai contractului de transport maritim de mrfuri i sunt aplicabile normele Conveniei internaionale pentru unificarea anumitor reguli n materie de conosament, Bruxelles, 1924 (regulile Haga) i ale C.N.U., privind transportul de mrfuri pe mare, Hamburg, 1978, crora reclamantele l-au supus, iar prtele au achiesat.
133

Aadar, cele trei proiecte de conosament trebuiau s constituie contractul de transport maritim pentru marfa ncrcat i, apoi, descrcat din nava A.R. n portul Constana, ele fiind supuse regulilor Conveniei Bruxelles 1924, att ca form (standard Gencon), ct i pe fond. Potrivit art. 3 i urmtoarele din convenia 1924, contractul de transport maritim are trei pri, ncrctorul (expeditorul), transportatorul i destinatarul (primitorul mrfii), care sunt titularii drepturilor i obligaiilor asumate prin clauzele specifice asumate, dar i a rspunderii civile izvorte din contractul perfectat. Doctrina i jurisprudena maritim, invocat de pri, n privina domeniului de aplicare a Conveniei Bruxelles 1924, au stabilit existena a trei faze de formare i executare a contractului de transport maritim de mrfuri: faza preambarcrii mrfurilor, adic a lurii n primire a mrfurilor la bordul navei n portul de plecare; faza maritim propriu zis, adic ncrcarea, deplasarea pe mare i descrcarea mrfurilor; faza posterioar descrcrii, n portul de sosire, pn la livrarea efectiv a mrfurilor destinatarilor. Prin art. 1 lit. b) din Convenia Bruxelles 1924, pentru verificarea anumitor reguli n materie de conosament, se d definiia legal a contractului de transport maritim de mrfuri: Se nelege numai acel contract a crei existen se poate constata printr-un conosament sau prin orice alt document similar, recunoscut drept titlu pentru transportul pe mare ... Dispoziiile art. 1 lit. c) din aceiai convenie, parte a dreptului intern, conform art. 11 din Constituia Romniei, prevd c : transportatorul de mrfuri se refer numai la timpul scurs de la rmnerea mrfurilor la bordul vasului pn la descrcarea lor din vas. n acelai timp, potrivit art. 1 pct. 7 din Convenia Hamburg 1978 conosament nseamn un document care face dovada unui contract de transport pe mare i a prelurii sau ncrcrii mrfurilor de ctre cru, prin care cruul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii acestui document. n concordan cu aceast doctrin maritim i cu textul clar citat, Curtea reine c numai n a doua faz se aplic regulile Conveniei Bruxelle 1924, prima i a treia faz aflndu-se n afara conveniei i formnd obiectul altor contracte. Potrivit art. 3 alin. (3) din Convenia 1924, acest contract este consensual, trilateral, iar transportatorul are obligaia de a emite un conosament de primire a mrfurilor, numai la cererea ncrctorului. Textul Conveniei instituie, ns, obligativitatea formei scrise standard pentru conosament, cu clauze tip i obligaii reciproce exprese, fiind calificat, de regul, ca un contract de adeziune pentru ncrctor. Potrivit art. 3 alin. (3) i (4) din convenia 1924, transportatorul are dreptul s formuleze rezerve i s fac meniuni n conosament, privitoare la starea i condiia aparent a mrfurilor. Dac transportatorul constat unele aspecte concrete, el este

134

obligat s fac rezerve pe conosament, preciznd inexactitile, deficienele i observaiile sale. Aadar textul art. 3 alin. (3) confer comandantului navei un drept exclusiv de a face rezerve i o obligaie de diligen de a verifica starea i condiia aparent a mrfurilor, asigurndu-se, astfel, fa de destinatarul sau primitorul lor. Evident c acest drept se exercit cu bun credin i rezonabilitate i numai n acord cu scopul su, dar nicidecum exercitarea acestui drept nu poate fi lsat la voina unilateral a ncrctorului, care, la rndul su, trebuie s manifeste aceiai bun credin i rezonabilitate n faza negocierii clauzelor conosamentului i, totodat, sinceritate n declaraiile sale. n spe marfa a fost ncrcat pe nav, pe etape litigioase, n cursul crora, i dup ncrcare, reclamanta M.R.A.T. a exercitat presiuni energice, unele echivalnd cu leziunea consimmntului la formarea acordului de voin, ceea ce rezult nedoielnic din corespondena comercial emis de ea n perioada noiembrie 1999 februarie 2000. Reclamanta M.R.A.T. a acionat direct i prin instana maritim spre a-i impune transportatorului un conosament curat i a-l obliga s-l semneze fr rezerve i contrar realitii percepute de comandamentul navei privind starea i condiia aparent a mrfurilor. Aceast conduit este contrar principiului libertii contractuale i celui al autonomiei de voin, fiind evident, un abuz de drept, ceea ce a mpiedicat formarea contractului de transport de mrfuri. Este edificator, din aceast perspectiv, c reclamanta M.R.A.T. a emis la 3 ianuarie 2000 ordinul de descrcare, continund presiunile (al treilea proiect de conosament) i a descrcat marfa la 1 februarie 2000, mpiedicnd expediia maritim i rmnnd prin aceasta, n afara domeniului de aplicarea a Conveniei din 1924. ntr-o atare situaie nu se poate admite teza rspunderii contractuale, cci reclamantele nu indic obligaia din contract nclcat iar, pe de alt parte, Convenia nu prevede obligaia transportatorului de a semna conosamentul n forma i cu clauzele elaborate numai de ncrctor, cci acest contract este consensual. Dar, n raport de obiectul aciunii principale, aa cum a fost definit constant i repetat, inclusiv prin motivele de recurs, Curtea reine c aceasta este calificat ca o aciune n constatarea rezilierii contractului i, numai pe acest temei s-a cerut, n consecin, obligarea prtelor la daunele pretinse. Ori, este inadmisibil ca, pe temeiul art. 111 C. proc. civ., s se solicite constatarea rezilierii i repunerea prilor n situaia anterioar, ct timp reclamantele aveau calea aciunii n realizare, iar contractul a crui reziliere se cere nu coninea un pact comisoriu eficace de plin drept. n sfrit i n ceea ce privete natura juridic a contractului de transport maritim de mrfuri, din punct de vedere al executrii lui, acesta este susceptibil de aciunea n rezoluiune, singura care permite restituirea prestaiilor i a contravalorii daunelor produse i pretinse prin aciunea principal.

135

n legtur cu dezlegarea n drept dat conform art. 315 C. proc. civ., prin decizia nr. 32/2003, recurentele reclamante dau o alt semnificaie termenilor literali din text i i extind la scopul urmrit prin aciune. Astfel, textul din decizia civil nr. 32/2003 a Curii de Apel Constana, dei oarecum complex, vizeaz n mod limpede calitatea procesual activ a SC R.I. SA, izvort din condiia sa de vnztor F.O.B., care i-ar conferi dreptul de se ndrepta cu aciunea direct mpotriva armatorilor: Nencasarea acreditivului a avut drept consecin direct neepuizarea efectelor vnzrii F.O.B., att n persoana vnztorului, ct i n cea a cumprtorului, din probatoriul administrat rezultnd c i primitorul mrfii, chemata n garanie A.H.T.C., a obinut mai multe extinderi ale perioadei de valabilitate a acreditivului, tocmai pentru a permite finalizarea tuturor contractelor implicate i anume, a vnzrii F.O.B., a contractului de transport i acelui de navlosire, acestea fiind n conexiune. Pentru a concluziona sub acest aspect, instana reine c refuzul culpabil al emiterii conosamentului curat sau nsernd numai clauze care ar fi permis ncasarea acreditivului, a nscut dreptul vnztorului F.O.B. de a se ndrepta cu aciune direct mpotriva amatorilor. Pentru considerentele mai sus expuse, admindu-se recursurile conform art. 312 C. proc. civ., se va dispune casarea n totalitate a hotrrii recurate i trimite cauza spre rejudecare la aceeai instan, Tribunalul Constana, conform art. 312 alin. (3) cu referire la art. 5 C. proc. civ., apreciindu-se c soluionarea procesului s-a fcut fr a intra n cercetarea fondului (decizia nr. 32/2003). Aadar, expresia refuz culpabil este considerat de instana de casare ca fiind izvorul dreptului la aciune al vnztorului F.O.B. contra armatorilor, fiind vorba de SC R.I. SA, cci M.R.A.T. este ncrctorul mrfii i nu a existat nici o discuie asupra dreptului ei la aciune, care a fost recunoscut de prte i de prima instan. Nu se poate admite c aceast decizie a dezlegat n drept mai mult, aa cum se susine de recurente, n sensul c a stabilit obligaia prtelor (transportatorului) de a semna conosamentul curat, aflat ntr-o conexiune special cu vnzarea F.O.B. i navlosirea. Pe de alt parte, Curtea nu poate s admit o asemenea dezlegare i stabilirea unei astfel de obligaii, contrar regulilor din Convenia din 1924, a principiilor libertii contractuale i a ordinii publice de drept civil i comercial. n nici un mod nu poate fi reinut culpa comandantului datorit exercitrii abuzive a dreptului de cauzare a comandamentului, aa cum se pretinde n recurs, evitndu-se analiza actelor succesive din faza precontractual, specific istoricului de operare a ncrcrii, i disputei asupra conosamentului. Astfel, a doua zi dup nceperea ncrcrii, comandantul a oprit ncrcarea i a trimis navlositorilor, ncrctorilor i terilor interesai o scrisoare de protest relatnd c marfa este amestecat cu semine de floarea soarelui (14 noiembrie 1999). n ziua urmtoare, 15 noiembrie 1999, noul comandant, prelund funcia, inspecteaz marfa ncrcat i constat concentraii neuniforme de semine de floarea soarelui, amestecate cu alte seminei i corpuri strine.

136

A treia zi, pe data de 17 noiembrie 1999, C.P., n acord cu armatorii navei, numete firma G. n calitate de surveyor pentru a-l asista pe comandant la evaluarea strii i condiiei aparente a mrfii. Prin rapoartele ulterioare, din 22 i 25 noiembrie 1999, emise de G. ctre P.Y. se recomand comandantului clauzarea conosamentului cu urmtoarele rezerve: Semine de floarea soarelui, orz, porumb, semine de buruieni amestecate vizibil n ncrctura de gru. Marfa infestat cu insecte vii. Furnizarea se va face pe riscul, timpul i cheltuielile ncrctorului. Nava, armatorii nu sunt rspunztori pentru nici o daun, pretenii i /sau consecine i resping orice responsabilitate. La pct. 1.7. din raportul G. se consemneaz c: Este rezonabil s se menioneze prezena insectelor vii n marf, chiar dac s-a executat fumigarea, mai ales n cazul n care contractul prevede n mod explicit ca marfa s fie liber de insecte vii iar dorina comandantului de clauzare cu o remarc privitoare la prezena insectelor vii n marf este o atitudine corect, deoarece ncearc s redea ct mai clar starea mrfii n momentul ncrcrii. Pe de alt parte, cum s-a artat, marfa era infestat cu alte corpuri strine, necontestate de recurente i remarcate de comandant: semine de floarea soarelui, de buruieni, orz, porumb, semine de buruieni, amestecate vizibil n ncrctura de gru n timp ce M.R.A.T., n mod sistematic, face presiuni pentru conosamente curate, n care s nu fie consemnate acele constatri privind starea i calitatea garantat a mrfii, definite n contractul de navlosire i n toate proiectele de conosamente emise de ncrctor gru de morrit romnesc n vrac, recolta 1999. Edificator este ordinul dat de M.R.A.T. sucursalei sale din Romnia la 14 decembrie 1999 (dosar recurs) cu urmtorul coninut: S emitei din nou conosamentele i s ntocmii ordinul de ambarco pentru a le prezenta comandantului care s ne semneze conosamentele curate cu descrierea mrfii fcut de expeditor ..sntos, comercializabil, propriu pentru consum uman, liber de orice fel de radiaii, de insecte vii i de mirosuri. Cu privire la infestarea cu insecte, am garantat deja firmei A.H.T.C. c, n cazul unei infestri cu insecte, firma S. va fumiga, din nou, marfa pe cheltuiala noastr. Despre celelalte corpuri strine, vizibil amestecate cu gru, ncrctorul nu face nici o observaie, dimpotriv, n scrisoarea din 3 ianuarie 2000 (dosar recurs) prin care ordon descrcarea mrfii pentru c aceast opiune este foarte serioas s insiste din nou pentru a se emite conosamente curate fr nici o alt meniune ciudat pe ele, s se acioneze energic i eficient pentru a se respinge orice pretenie de despgubire /arestare pe care am putea-o primi i s ne micm repede, fie s obinem conosamentele curate, fie s descrcm marfa (alin. (2) dosar recurs). De altfel, prima instan maritim specializat a respins cererea celor dou reclamante recurente avnd ca obiect obligarea armatorului s semneze i s predea conosamentele curate, precum i ordinele de mbarcare a mrfii (ncheierile din 3 februarie 2000 n dosar nr. 12/MF/2000 i nr. 20/MF/2000 ale Tribunalului Constana, secia maritim), confirmnd conduita licit, conform cu art. 3 din Convenia Bruxells 1924, a comandantului. Este de menionat c pro forma conosamentelor emise de ncrctor poart meniunea la ordin, ceea ce nseamn c transportatorul i asum ntreaga rspundere pentru livrarea mrfurilor destinatarului, care n spe este i cumprtorul

137

A.H.T.D. De aceea, aa zisa nelegere dintre ncrctor i destinatar, viznd emiterea unei scrisori de garanie bancar este nul fa de teri i ineficient fa de armatori, mai ales c afirm expres rspunderea transportatorului (dosar recurs). Astfel, potrivit art. 17 alin. (2) din Convenia Hamburg 1998, la care Romnia a aderat prin decretul nr. 343/1981, orice scrisoare de garanie sau orice nelegere prin care ncrctorul se oblig s despgubeasc pe cru pentru orice pierdere rezultat din emiterea de ctre cru sau de ctre o persoan ce acioneaz n numele su, a conosamentului fr rezerve .., privind starea aparent a mrfurilor este nul i fr efecte fa de orice ter, inclusiv destinatar cruia i-a fost transmis conosamentul. n cauz ns ncrctorul nu a emis o asemenea scrisoare de garanie, ci ne aflm doar n ipoteza, afirmat de destinatar prin corespondena menionat, c ar fi convenit cu expeditorul o asemenea formul. II. Recursul declarat de M.R.A.T. i SC R.I. SA este nefondat i n privina cererii reconvenionale. Fundamentul rspunderii civile delictuale i condiiile ei, ca fiind dreptul comun al rspunderii civile, o exclude din spaiul special i derogator al rspunderii contractuale. n spe nu se pune problema aplicrii cumulului rspunderii civile, aa cum se susine n recurs, cea contractual pentru reclamante i cea delictual pentru prte n cererea reconvenional. Cum s-a relevat i mai sus, n calitatea sa de ncrctor, M.R.A.T., n faza precontractual (nainte, n timpul i chiar dup ncrcarea mrfii) a ntreprins repetate aciuni i abateri n disputa asupra conosamentelor litigioase i neperfectate. Aceste presiuni i conduita sa permanent din perioada noiembrie 1999 februarie 2000, finalizate prin descrcarea efectiv a mrfii i anularea expediiei maritime, constituie, ntr-adevr, un abuz major de drept, echivalent unui delict grav de natur a mpiedica exercitarea normal a unui drept conferit comandantului navei. n acord cu doctrina i jurisprudena maritim (citate n notele din dosar de pri) n faza precontractual sau extracontractual nu poate interveni dect rspunderea delictual pentru prejudiciile cauzate, cnd sunt ntrunite cerinele prevzute de art. 998 C. civ., adic existena unui prejudiciu, a vinoviei i a raportului de cauzalitate dintre acestea. Ori, n spe, s-a dovedit existena faptelor svrite de M.R.A.T., cu reacredin, a abuzului de drept comis, care a anihilat expediia maritim i a produs prejudiciul descris i probat de intimatele reconveniente, aa cum, n mod corect, a reinut instana de apel. Nu se poate primi, deci, critica din motivele de recurs n sensul c este inadmisibil rspunderea delictual n cauz, iar ntinderea prejudiciului nu a fost dovedit i nici teza subsidiar generic referitoare la neexaminarea eventualelor culpe concurente. Aadar, recurentele nu au contestat existena faptelor i a unui prejudiciu produs armatorilor, cci nava a staionat n portul Constana i nu a efectuat voiajul, ci numai ntinderea lui, formulndu-se, ns, aprri generice.

138

Instanele au analizat corect i complet susinerile i nscrisurile prezentate de reconveniente, iar evaluarea analitic depus n recurs de ctre acestea este edificatoare cu privire la structura elementelor prejudiciului i, mai ales, la proba calculelor pentru sumele pretinse. Recurenta SC R.I. SA, ns, n notele scrise culpa R. i M.R.A.T. n svrirea pretinselor fapte ilicite i face afirmaii noi, care o ndeprteaz de veridicitatea susinerilor comune cu M.R.A.T. n aciune principal n motivele de apel i n cele de recurs. Recurenta SC R.I. SA susine c nu este autor /coautor al acestor fapte ilicite reinute de instan, c determinarea, ca fapt ilicit, a fost svrit de M.R.A.T., iar R. a acionat fr a avea libertatea de decizie, ntruct decizia a aparinut n exclusivitate lui M.R.A.T., astfel c, R. a acionat fr vinovie n cauz. Aadar, inconsecvena recurentei SC R.I. SA este relevant: i asum calitatea de ncrctor, alturi de M.R.A.T. prin aciune i chiar prin notele scrise, coopereaz procesual, n acelai scop, cu M.R.A.T. n toate fazele procesuale, ca i n faza precontractual, conform corespondenei comercial pe care a depus-o n recurs, accept apoi calitatea de vnztor F.O.B. i, pe acest temei, dreptul la aciune direct transportatorului, conferit de instana de casare prin decizia nr. 32/2003, pentru ca, acum, s i asume rolul de ter clasic, fr nici o contribuie n coparticipare la aciunile lui M.R.A.T., n perioada noiembrie 1999 februarie 2000, fa de comandantul navei. Cu privire la scrisoare de garanie bancar pretins convenit la 13 noiembrie 1998, prin corespondena comercial (dar neeliberat) ntre M.R.A.T. i A.H.T.C. i invocat energic n notele scrise depuse de R. Curtea reine c teza relativ la aceast scrisoare de garanie bancar i mai ales la efectele sale, adic a rspunderii ncrctorului i armatorului, excede motivelor de recurs comune cu M.R.A.T., ideea existenei unei asemenea scrisori este inserat doar (motive de recurs), astfel nct nu constituie un motiv de recurs n sensul art. 304 C. proc. civ. Dar, i ntr-o asemenea situaie, nu se poate acredita artificial o culp a comandantului navei pe teza dezvoltat de recurent n notele scrise, n sensul c i se rezerv teoretic transportatorului dac ar fi obligat s plteasc despgubiri ctre destinatar calea de a se ndrepta cu uurin mpotriva ncrctorului prin executarea scrisorii de garanie (alin. (4) dosar recurs). De altfel, textul din corespondena comercial (scrisoarea emis de A.H.T.C. ctre M.R.A.T. la 14 decembrie 1999) este edificator: nu s-a emis o scrisoare de garanie bancar ci doar se afirm c s-a convenit emiterea unei L.O.I., iar n condiiile existenei acesteia ambele pri (armatorul i expeditorul) vor fi inute responsabile pentru toate consecinele ce pot aprea n urma acestei ntrzieri .. (alin. ultim). Aadar, armatorul (comandantul) era inut rspunztor dac emitea conosamente curate potrivit acelei nelegeri L.O.I. dar i cu consecina posibil a pierderii despgubirii de asigurare, aa cum relev intimatele recoveniente n ntmpinare.

139

III. Concluzionnd recapitulativ asupra celor trei temeiuri de modificare invocate n motivele de recurs, art. 304 punctele 8, 9 i 10 C. proc. civ. Curtea reine, n sintez, suplinind unele considerente ale deciziei recurate, c, sub toate motivele i criticile formulate cele dou recursuri sunt nefondate. Motivul (pct. 4) invocat generic pe temeiul art. 304 pct. 8 (mpreun cu pct. 9 i 10 C. proc. civ.) relativ la efectele interpretrii art. 970 C. civ. are ca obiect excluderea echitii i a obiceiului singulariznd contractul de transport ca unic izvor al obligaiilor i ignornd regula de aur confirmat nu numai n portul Constana dar i n general n comerul cu cereale n vrac. Se susine astfel teza c n mod inerent corpurile strine din grul n vrac provin din silozuri, iar comandantul trebuie s inspecteze marfa i s refuze imediat tot ce nu i se pare n bun regul, aa cum consider el aceast bun regul (alin. (5) recurs). Ori, n spe comandantul a intenionat doar s fac remarci (rezerve) n conosament asupra strii i calitii mrfii aa cum consider el, fr a-i exercita acel drept de a o refuza invocat de recurent, conform cu uzul menionat de aceasta. Cele trei motive de recurs ntemeiate pe dispoziiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. i examinate pe larg anterior, de asemenea, nu pot fi primite. Dezlegarea n drept dat prin decizia nr. 32/2003, de trimitere, nu vizeaz cele susinute de recurente (pct. 2 recurs), iar instana de apel nu a operat cu un tablou dual al rspunderilor (pct. 3 motive de recurs) ci se reine c nu s-a perfectat un contract de transport maritim de mrfuri valid, iar izvorul rspunderii reclamantelor este cel delictual ntruct se afla n faza precontractual. De altfel, dei se invoc neaplicarea ntocmai a dezlegrilor n drept date de instana de casare, ceea ce ar putea echivala cu o necercetare a fondului n apel, recurentele nu au mai susinut ideea casrii cu trimitere a cauzei la aceeai instan de apel. Pe de alt parte n mod corect, n apel, s-a stabilit conform art. 3 din Convenia Bruxelles 1924 dreptul legal al comandantului de a formula rezerve, pe care l-a exercitat cu bun credin, cu rezonabilitate i numai n scopul pentru care i este conferit (pct. 5 motive de recurs). Cele dou motive de recurs ntemeiate de dispoziiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., examinate de asemenea n considerentele de mai sus, sunt i ele nefondate. Se invoc nepronunarea instanei de apel (pct. 6 din motivele de recurs) asupra dovezilor administrate dei decizia recurat trimite la nscrisurile eseniale depuse, iar recurentele precizeaz c vom trimite la motivele de apel unde le-am expus pe larg i nelegem s le ncorporm n prezentul recurs (pct. 1-38 din apel). n sfrit, dei se susine (pct. 7 din motive) c instana de apel a ignorat principiul potrivit cu care, n aceast materie, sarcina probatorie aparine victimei, prejudiciul i ntinderea lui nefiind dovedite, totui recurentele confirm anumite componente i valori ale prejudiciului iar intimatele au demonstrat, prin ntmpinare, prin nscrisurile depuse i prin anexa la notele scrise din recurs, att existena i ntinderea prejudiciului, ct i valorile corect determinate n cererea reconvenional. n cadrul acestui ultim motiv de recurs se relev, n subsidiar, posibilitatea de a se examina existena culpelor concurente i de a de reine balana culpelor, fr a fi prezentate elemente concrete, dar i individualizarea culpelor i criteriile i faptele
140

respective pentru a se ajunge la o anumit proporie. Curtea ns, n raport de cele reinute cu privire la conduitele recurentelor apreciaz c nu poate fi operat o asemenea tez, iar eventuala proporie poate fi sugerat ntr-o aciune avnd ca obiect diviziunea rspunderii codebitorilor solidari. Pentru motivele mai sus expuse nalta Curte urmeaz ca, n temeiul art. 312 C. proc. civ., s resping ca nefondat recursul declarat de reclamantele SC R.I. SA i M.R.A.T. Geneva.

PENTRU ACESTE MOTIVE N NUMELE LEGII DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de SC R.I. SA Constana i M.R.A.T. Geneva, mpotriva deciziei nr. 17 din 16 decembrie 2004 a Curii de Apel Constana, secia maritim i fluvial. Irevocabil. Pronunata n edin public, astzi 14 decembrie 2005.

BIBLIOGRAFIE
1. Lilia Gribincea. Dreptul comercial internaional, Editura Reclama S.A., Chiinu, 1999 2. P.I.Demetrescu, Contractul de transport, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1962 3. R.Rodiere, Droit des transports terretres et aeriens, Paris, 1975 4. Convenia privind transportul de mrfuri pe mare, Hamburg, 1978
141

5. Boroi GHEORGHE Drept civil: partea special, Ed. ALL BECK, Bucureti 2001; 6. Chiric D. Drept civil: contracte speciale, Ed. Lumina Lex, Bucureti 1997. 7. Cosmovici P.M. Drept civil: drepturi reale, obligaii, legislaie Ed.ALL, Bucureti 1996; 8. Deak F Tratat de drept civil: contracte speciale, Ed. Actami, Bucureti 1998; 9. Safta-Romano E. Contracte civile, Ed. Collegium, Iai 1999; 10. Toma T. Drept civil: contracte Ed. Fundaiei Chemarea, Iai 1998; 11. Turuianu C. Contracte speciale. Practica judiciar adnotat Bucureti 1998 12. Urs I., Angheni S. Drept civil: contracte civile vol.III, Ed. Oscar Print, Bucureti 1998; 13. A Pop; T. Ciobanu Dreptul transporturilor Volumul I. Universitatea, Bucureti 1984. 14. C. Hamangiu; I. Rosctti-Blnescu; Al. Blnescu: Tratate de drept civil Romn Volumul II Ed. Juridica ALL. 15. G. Filip Dreptul transporturilor Ed. Graphix, Iai 1998. 16. Ion Turcu; Liviu Pop Contractele comerciale Volumul I. Ed. Lumina Lex 1997. 17. V. Ursa Dicionar de drept civil Ed. tiinific i Enciclopedic, Bucureti 1980. 18. O Cpn Dreptul transporturilor Transporturile rutiere interne i internaionale. Ed. Lumina Lex 1997. 19. O Cpn; G. Stancu Dreptul transporturilor . Partea general Ed. Lumina Lex. 20. Th.Zsbora Economia, organizarea si planificarea transporturilor- Ed.Didactica, Bucuresti 1979 21. Stefan Carpenaru, Opere citate 22. M.Costin, M.Mureseanu, V.Ursa, Dictionar de drept civil, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti 1980 23. Stefan Rauschi, Drept Civil, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 1985 24. I.Zinveliu, Contracte civile, Ed.Dacia, Cluj Napoca 1978 25. A se vedea A.Pop, Gheorghe Beleiu, Opere citate 26.Gheorghe Filip, Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti, 1994

142

143