Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
PESTA PORCINA CLASICA

PESTA PORCINA CLASICA

Ratings: (0)|Views: 40 |Likes:
Published by Adelina Andreea

More info:

Published by: Adelina Andreea on Feb 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2012

pdf

text

original

 
 PESTA PORCINA CLASICA (PPC)
 Este specifica porcului atat domestic cat si salbatic, este foartecontagioasa, de etiologie virala, sistemica, acuta, mortala, caracterizata prininflamatii hemoragico-necrotice la nivelul diferitelor tesuturi si organe. Virusulapartine familiei Togaviridae, gen Poxivirus. Virusul se multiplicaintracitoplasmatic fara efect citopatic, fara formarea de incluzii si cu tropism pentru endotelii; are efect sistemic. Virusul este relativ sensibil la factori fizici sichimici.Consecutiv infectarii fac boala numai porcii. Rumegatoarele potdezvolta in conditii experimentale anticorpi specifici. Factorii ce influenteazareceptivitatea tin de animalele susceptibile, de statusul imun care moduleazaexpresia bolii, gravitatea si finalitatea. Porcii lipsiti de anticorpi specifici suntexpusi bolii si mor.In Romania se practica politica de profilaxie specifica prin vaccinare,serumizare cu vaccinuri inactivate din tulpina chinezeasca. Vaccinarea duce launiformizarea statusului imun in populatie dovada fiind ca prevalenta era foartemica in locurile unde se vaccineaza animalele. Au existat subiecti care scapau lavaccinare dar si indivizi care nu au dezvoltat raspuns imun protector postvaccinalrezultand ruperi de imunitate. Neuniformizarea statusului imun de la individ laindivid a mentinut posibilitatea imbolnavirii (rezerva de virus salbatic). Chiar  porcii nevaccinati pot excreta virusul salbatic.Porcul mistret reprezinta sursa pentru porcul domestic. Intr-o fermacategoria cu risc maxim este porcul in varsta de 35-42 de zile. Exista diferente decolostrare, deci cantitati diferite de anticorpi colostrali ingerati de purcei.Categoria tinta pentru vaccinare contra pestei porcine clasice:-purceii intarcati la 2 luni-purceii distrofici, tarati, stresati, fara raspuns imunIn populatiile cu imunitate postvaccinala nu se produce boala dar sementin virusurile la nivelul mucoaselor. Se folosesc vaccinuri inactivate careconfera protectie scurta de cca 3 luni sau vaccinuri atenuate care confera protectiecerta de 6 luni-1 an. imunizarea se poate face prin colostru cu anticorpi protectori pentru primele 3 saptamani. Titrul de anticorpi colostrali este corelat cu cel deanticorpi serici maternali care depind de perioada de timp scursa la momentulvaccinarii.Purceii cu toleranta imunologica provin din scroafe care pe parcursulgestatiei au venit in contact cu tulpina salbatica de virus pestos porcin ele fiindvaccinate edja sau se vaccineaza in timpul gestatiei.
 
 
 Nu se vaccineaza cu vaccinuri vii (tulpini inactivate) pentru ca existariscul de modificari teratologice si inducerea tolerantei imune. Femelele gestante se pot vaccina cu vaccinuri inactivate.
In functie de virus, produsul de gestatie evolueaza diferit: daca infectiase produce in prima teeime a gestatiei se produce avortul; infectare in a doua jumatate a gestatiei: toleranta; infectie in ultima treime a gestatiei: fatare la termen, produsii sunt vii dar neviabili, purceii sunt morti (la femelele vaccinate cat si lacele nevaccinate).Scroafele imunizate cu vaccinuri inactivate transmit virusultransplacentar. Purceii infectati transplacentar excreta virusul timp de 2-11 luni.Calea de transmitere este conjunctivala, respiratorie, digestiva, inoculare.
 Patogeneza:
virusul are tropism pentru endotelii (elemente tisulare ale sistemuluireticular, patrunde prin mucoasa cailor respiratorii anterioare, de aici ajunge intonsile unde se multiplica pentru prima oara, apoi ajung in limfonodulii cervical, patrund in limfocit si de aici in circulatia sangvina (viremie) prin limfocite mobileajungand in toti limfonodulii superficiali, viscerali, maduva osoasa, tesut limfoiddiseminat in peretele intestinal (GALT), alte mucoase. Placile peyer exprima inmod constant interactiunea cu virusul.Dupa 4-5 zile postinfectie, virusul este prezent in toate tesuturile(organe parenchimatoase, epiteliale) motiv pentru care finalitatea bolii estemoartea. Evolutia este acuta cu sindrom febril, semne generale, inflamatiihemoragico-necrotice. Statusul imun este influentat si de durata, gravitateaformelor clinice care sunt totusi mortale: evolutiile subacute, cronice, atipice,asimptomatice care asigura portajul (excretia de tulpini salbatice si status imunmodificat, poseda protectie, nu fac viremie, virusul ramane cantonat la nivelulGALT, epiteliul glandelor salivare, epiteliul renal si a oricaror alte teritorii careraman in afara actiunii efectivelor imunizate). Porcii excretori supravietuiesc untimp considerabil.La nivelul formatiunilor limfoide se constata distructii, apar inflamatiioportuniste, intercurente. Dpdv clinic, lezional apare sindrom specific actiuniimicrobului suprapus ce mascheaza actiunea virusului: respirator cu jetaj, stranut sidigestiv adica disree, constipatie, voma cu continut bilos, sau evolutie nervoasa cuconvulsii si moarte.
 Formele cronice:
evolueaza cu anorexie, depresie, hipretermie,leucopenie (diateza hemoragica), urmata de o aparenta remisie. Limfopenia estereprezentata de injumatatirea formulei leucocitare.
Tablou lezional:
forma supraacuta se caracterizeaza prin diateza hemoragica, petesii, eritem cutanat, congestie a organelor, tumefactie in limfocentri. Forma
 
acuta se manifesta prin dermatita hemoragica pe seroase si mucoase, limfonoditahemoragica periferica (aspect marmorat) sau totala. In splina apar infarcte rosiimarginale si albe; nefrozonefrita hemoragica la nivel cortical; toti limfonoduliisunt mariti in volum mustosi pe sectiune cu hemoragii in corticala.Forma pulmonara este caracterizata prin leziuni congestiv hemoragice /crupale, diateza pe seroase si in cavitatea toracica.Constant se observa hiperplazia formatiunilor imfoide. In SNC,meningoencefalita nepurulenta si la nivelul tubului digestiv apar: ulceratii pe valul palatin ,limba, amigdale, faringe, glota, esofag.In forma subacuta sunt prezente leziuni hemoragice mascate de infectii bacteriene (salmonela) rezultand tiflite si colite fibrino-necrotice nodulare  butoni pestosi´). La nivel pulmonar Pasteurellele (nepatogene) dau pneumonii si pleurite fibrino-necrotice respectiv exsudativ fibrinoasa.In regiunea abdominala, pe fata interna a coapselor si la extremitateainferioara a membrelor sub se observa dermatita, diateze hemoragice pe seroase,mucoase,. limfonodita hemoragica localizata periferic.Prognostic: animalele sunt moarte in sapte zile de la debutul bolii.
Tablou clinic
evolutia poate fi supraacuta 3-7 zile/ cronica /atipica.Boala evolueaza cu hipertermie, 41- 42
0
C conjuctivita, edemulfuroului, abatere, anorexie, limfopenie. Pe suprafata pielii sunt prezente leziunicutanate rosii-violacee care nu dispar la compresiune (duc la hemoragii cutanate),dermatite hemoragice abdominale, pe fata interna a coapsei, extremitatilemembrelor anterioare; necroza tesutului cutanat duce la dermatita hemoragico-necrotica.In functie de durata supravietuirii se formuleaza si prognosticul. Deregula animalul moare intr-un interval de maxim o saptamana; cu cat evolutia estemai scurta, cu atat apar doar tulburari circulatorii. In forma acuta sunt prezentasindroamele: nervos, respirator si digestiv ceea ce duce la formularea teoriei ca pesta porcina clasica este o boala polimorfa ca exprimare clinica (pareze, paraliziitip polioencefalomielitic; voma, diaree, jetaj, stranut, tuse, dispnee; constant estesindromul febril, cutanat si nervos).
Confirmarea diagnosticului:
sse face prin biopraba pe purcei nevaccinati (porcisantinela), prin examen virusologic si serologic; IF. Sternul nedeschis reprezintamaterial patologic.1.
 
anticorpi fluorescenti2.
 
identificare direct pe sectiunea de tesuturi (tonsile, limfonoduri, splina).

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->