Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Limba Turca - Turkish Language

Limba Turca - Turkish Language

Ratings: (0)|Views: 80|Likes:
Published by Eurasians
Limba Turca - Turkish Language
This is a gift for the www.scribd.com community of the readers from www.eastern-software-creative.ro. Enjoy it!
Limbile Lumii - Marius Sala & Ioana Vintilă-Rădulescu
Limba Turca - Turkish Language
This is a gift for the www.scribd.com community of the readers from www.eastern-software-creative.ro. Enjoy it!
Limbile Lumii - Marius Sala & Ioana Vintilă-Rădulescu

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Eurasians on Feb 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/14/2012

pdf

text

original

 
This is yet another gift for the
community of the readersfrom 
. Enjoy it!Limbile Lumii - Marius Sala & Ioana Vintilă-Rădulescu1996 TURCĂ (OSMANLIE MODER, TOURQUIEN, TURCA DINTURCIA, TÜRKÇE, TURECKIJ, TURKISH), l. din fam. altaică*, ram. turcică*,gr. de S.
Turcia, Cipru, R.S.F. Iugoslavia, R. P. Bulgaria, R. S. România, Grecia,U.R.S.S.
ş.a.; 24 mil. — 40 mil. vorb. (surse diferite). Cea mai importantă l. turcică.L. oficială în Turcia şi în Cipru (alături de greacă*).8 vocale grupate în 2 serii: anterioară — 
e i, ü, ö
— şi posterioară — 
a, ı, o, u
(
ı
 — 
fără punct — este asemănător rom.
î 
). Fenomenul fonetic cel mai important — care primeşte şi o valorificare gramaticală — este armonia vocalică, potrivitcăreia toate vocalele unui cuvînt (cu excepţia compuselor şi împrumuturilor) trebuiesă aparţină aceleiaşi serii. Opoziţie de cantitate la unele vocale numai în împru-muturile arabe* şi persane* din l. literară tradiţională (nu există în l. populară şi înT. literară „pură’’, eliberată de aceste împrumuturi, în special a generaţiilor tinere).Nu are diftongi,
 š 
nu are pereche sonoră cu valoare de fonem,
 ž 
din împrumuturirealizîndu-se în vorbirea populaca
 ğ.
Ocluziune glotală foarte slabă între vocaleposterioare:
ağa
,,agă’’ /a'a/. O singură semiconsoană
(y).
Nu admite decît anumitegrupuri consonantice la finală, în varietatea
osmānlı
8 vocale cu perechi lungi, 19(24) consoane, în varietatea
din Crimeea
8 vocale, 22 (24) consoane, structurasilabică (C)V(C)(C). Accentul în general pe ultima silabă:
 paşá 
„paşă’’; la vocativ,imperativ, în exclamaţii, interogaţii — accent iniţial, de aici opoziţii de tipul
 Mehmét 
(subiect)/
 Méhmet 
(vocativ). Cuvintele devenite „unelte gramaticale’’ îşi pierdaccentul propriu, de unde opoziţii de tipul
doktorúm
„doctorul meu’’/
doktórum
„(eu)sînt doctor’’. Poziţia accentului distinge de asemenea cuvintele compuse (accentiniţial) de simplele succesiuni de cuvinte. Accentul dinamic şi cel muzical se combinădiferit în funcţie de regiune, grup social, sex, vîrstă (elementul melodic este redus îngraiurile rurale şi în vorbirea bărbaţilor din mediul urban, şi predomină asupracelui dinamic în vorbirea femeilor şi copiilor din marile oraşe).Considerată cea mai pură întruchipare a tipului aglutinant, dar are şi ocomponentă polisintetică dezvoltată, astfel încît, pe lîngă o morfologie sistematică,are o structură sintactică complicată. Radicalele sînt invariabile şi nu sufealternanţe fonetice. Relaţiile dintre cuvinte se exprimă prin sufixe adăugateradicalului. Fiecare sufix are o singură valoare, fiecare categorie gramaticală seexprimă totdeauna prin acelaşi morfem. Nu există mărci redundante: fiecarevaloare gramaticală se exprimă o singură dată în lanţ, fără elemente de acord(excepţional, în l. scrisă, subiectul de pers. 3 pl. poate determina repetarea sufixuluide pl. la predicat:
kız-lar gitti-ler,
faţă de forma standard
kız-lar-gitti 
„fetele auplecat’’). Armonia vocalifolosica factor de coeziune morfologică: vocalaradicalului dictează vocala sufixului gramatical (sau derivativ) ataşat acestuia, deex. sufixul de pl. are 2 forme,
-lar 
şi
-ler,
 în funcţie de seria căreia îi aparţine vocalaradicalului la care se alipeşte:
 yıl-lar 
,,ani’’,
kardiş-ler 
„fraţi’’. Numai 2 clase decuvinte — nume şi verbe —, distincte prin faptul că anumite sufixe gramaticale nu
 
pot apărea decît după una din cele 2 clase. Valoarea de substantiv, pronume,adjectiv sau adverb (care se pot folosi nemodificate, unele cu funcţiile altora) ţinenumai de utilizări şi sens. Desinenţele de persoană se pot adăuga şi la nume(predicatul poate fi exprimat atît prin verb, cît şi prin nume, copula nefiindexprimată), cele cazuale şi la adverbe sau infinitive. Sufixele se pot combina într-oordine determinată, de ex. sg. nom.
 yıl 
,,an’’, gen.
 yıl-in,
pl. nom.
 yıl-lar,
gen.
 yıl-lar-in; el-ler-im-de
,,în mîinile mele’’, lit. ,,mînă — pl. meu — în’’;
kır-ıl-ma-dı-lar-mi 
,,n-au fost sparte?’’, format din radical + sufixele de pasiv, negaţie, trecut, pers. 3pl., interogativ. Nu are distincţie de gen. Are 2 numere, 6 cazuri (nom., gen., dat.,ac., locativ, ablativ). Posesia este exprimată tot prin sufixe. 10 sufixe exprimîndvalori modale şi temporale, sufixe de pasiv, cauzativ, negativ, frecventativ(habitual), progresiv, interogativ şi sufixe de persoană la verb. Exprimarea subiec-tului este obligatorie (de ex.
 yağmur yağujor 
plouă’’, lit. ,,ploaia plouă’’). Subiectuleste urmat de o pauză (marcată în scris prin virgulă):
Gece, geldi 
„Noaptea a venit’’,faţă de
Gece geldi 
„(El) a venit noaptea’’ (lit. „noapte — a venit’’). Topica: subiect-obiect-verb, adjectiv-substantiv. Foarte lungi înlănţuiri de atribute complexe şiacumulări de forme nominale ale verbelor (echivalente cu propoziţiile relative saualte subordonate din l. indo-europene*), formînd, în special în l. scrisă, un cuvînt-colos al cărui caracter de frază este indicat abia prin ultimul element — un sufixtemporal (fenomenul este mult mai dezvoltat decît în germană*). Aproape toateconjuncţiile sînt împrumuturi literare din arabă (de ex.
ve
„şi’’) sau persană (de ex.particula relati
ki 
)
 ,
evitate în l. vorbită, în care juxtapunerea şi folosireagerundivelor predomină asupra coordonării (de ex. „el a venit şi a plecat’’ se spune în l. vorbită
 geldi, gitti 
,,a venit, a plecat’’ sau
 gelip gitti 
„fiind venit a plecat’’, şi nu
 geldi ve gitti 
)
 .
Derivarea cu sufixe (cumulabile) (nu are prefixe) — mai productivădecît compunerea.Varietăţile geografice şi sociale tind actualmente dispară. L. literamodernă este l. păturilor cultivate din Istanbul şi Ankara, epurată de elementearabe şi persane, îmbogăţită cu derivate, calcuri, cuvinte din l. veche, termeniştiinţifici şi tehnici din franceză* şi engleză* (adaptaţi la sistemul fonetic T.).T. s-a dezvoltat pe un substrat grecesc (elenic) după aşezarea în Anatolia, începînd din sec. 11, a grupului turcic occidental de curînd islamizat — venit dinzona Altai-Enisei-Mongolia-Baikal. Extinderea Imperiului otoman în Balcani în sec.14 — 19 a dus la răspîndirea l. T., iar declinul acestuia — la regruparea majorităţiivorb. ei în Turcia actuală. Documente bogate începînd din sec. 13. La curteaotomas-a folosit o l. literară unificată
osmānlı (osmană, osmanlîe),
care a împrumutat foarte multe cuvinte şi expresii din arabă şi persană şi era notată cucaractere arabe (neadecvate fonologiei T.). Introducerea în 1925 — în perioadapreşedinţiei lui Kemal Atatürk, reformatorul Turciei moderne —, a unei versiuniuşor modificate a alfabetului latin* se încadrează în acţiunea generală de înlocuire al. scrise tradiţionale, devenită greu de înţeles pentru marea masă de vorb., cu oformă mai larg accesibilă.Împrumuturi din T. în special în greaca modernă, albaneză*, armeană*, l.slave* meridionale, maghiară*,
iudeo
spaniola* balcanică, gruzină* ş.a., inclusiv înswahili* — ca urmare a stăpînirii otomane sau a raspîndirii religiei mahomedane.Influenţa T. (în special osmanlîe) asupra l. române* (exercitată în Ţara Românească

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->