Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
18Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Geografia Fizica a Romaniei Ioan Aurel Irimus

Geografia Fizica a Romaniei Ioan Aurel Irimus

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 545 |Likes:
Published by Szilagyi Jozsef

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Szilagyi Jozsef on Mar 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC or read online from Scribd
See more
See less

07/24/2013

 
CAPITOLUL IARGUMENTE FIZICO-GEOGRAFICE ALE IDENTITĂŢIISPAŢIULUI CARPATO-DANUBIANO-PONTIC1.1. Cunoaşterea fizico-geografică a teritoriului României
Informaţiile geografice asupra spaţiului carpato-danubiano-pontic seremarcă prin marea lor diversitate: cronici, portulane, schiţe, documente dearhivă şi vestigii arheologice, memorii, tratate, manuale, reviste, atlase,cotidiene etc.Aceste informaţii nu sunt specifice, fizico-geografice, ci ele au uncaracter complex şi un înalt grad de generalizare, cel puţin, pentru perioadele şi etapele de debut în investigarea geografia teritoriuluiRomâniei, nd, abundă informaţia cu caracter enciclopedic: istorie,arheologie, etnografie, sociologie, economie, hidrologie, zoogeografie etc.Debutul perioadei moderne şi afirmarea
 geografiei
ca obiectindependent de învăţănt, alături de întemeierea şi consolidarea uneiculturi româneşti, marchează o etapă distinctă în cunoaşterea geografică ateritoriului României şi a identităţii spaţiului carpato-danubiano-pontic.Observaţiile în teren dirijate şi orientate, integrate unui demers ştiinţificeuropean şi mondial vor perfecta şi jalona progresele în geografia fizicăromânească.
1.1.1. Perioada antică
Primele informaţii geografice provin de la învăţaţii eleni şi maitârziu de la romani. Aceste informaţii se referă cu precădere la sud-estulţării, Dobrogea şi litoralul Mării Negre.Grecii, în perioada de dezvoltare a culturii antice, au pătruns şi înregiunea Mării Negre pe care au numit-o Pontus Axeinos (sau Mareamohorâtă, neospitalieră). Dezvoltă ulterior un comerţ activ, dovadă fiind prezenţa oraşelor elene: Tomis, Histria şi Callatis, care devin centre polarizatoare ale activităţilor comerciale ale coloniilor greceşti. Din Mare„mohorâtă şi neospitalieră”, Marea Neagră devine „Pontus Euxinus”,respectiv „mare ospitalieră”, denumire care o regăsim în toate consemnărileulterioare. Grecii vin în contact cu populaţia autohtonă, culeg informaţiiasupra teritoriilor pe care le administrează. Datorită faptului că tracii de la
 
 Dure şi Carpi întrineau raporturi cu lumea grea, ne apare şimenţiunea din secolul al VIII-lea, î.Ch., la
 Hesiod 
, în poemul Theogonia,despre “Istrul care curge frumos”.O primă referire asupra Dobrogei, apare în lucrările lui Herodot (cca.484-425 î.Ch.),
 Istoriile
, operă în nouă volume, ce prezintă informaţii asuprateritoriului românesc. Volumele II şi IV fac referiri asupra Dobrogei şisudului ţării. Herodot a vizitat litoralul de vest şi nord-vest al PontuluiEuxin, iar în scrierile sale găsim cele mai preţioase ştiri despre traci şi sciţişi despre unele din triburile lor, din care făceau parte şi geţii, dar diferiţioarecum de neamul tracilor prin vitejia şi obiceiurile lor. Pe bazainformaţiilor culese, istoricul grec ne-a lăsat cea mai veche descriere a
 Dunării de Jos
şi a ţinuturilor noastre. Scriitorul antic stabileşte izvoareleDunării în ţinutul celţilor şi „Istrul” (Dunărea) sfârşeşte „prin a se vărsa înmare, în Pontul Euxin, după ce a străbătut toată Europa, acolo unde se aflăIstria, colonie a milesienilor”. Autorul insistă apoi asupra debitului fluvial,despre care atestă că rămâne la valori apropiate „vara” şi „iarna”, din cauzamulţimii afluenţilor care vin din zone climatice diferite.Herodot ne-a confirmat de asemenea denumirea unor mari râuri, curezonanţă daco-getică, care curgeau în stânga „
 Dunării de Jos
”: Porata, pecare elenii îl numeau Pyretos (Prutul), Tiarantos (probabil Siretul), Araros(Buzăul?), Naparis (Ialomiţa), Ordessos (Argeşul). Urmează apoi Maris(Mureşul), pe care îl situează în ţara agatârşilor. Sunt menţionate apoi şi altetrei cursuri: Atlas, Auras, Tibisis, dar se pare că localizarea acestora ar argumenta prin Atlas de fapt Aluta (Oltul), Tibisis sau Timişul, iar Aurasrămâne neidentificabil. Plecând de la ideea că geţii şi tracii erau tot una, căagatârşii locuiau pe la mijlocul secolului al VI-lea î.Ch. pe la izvoareleMureşului şi prezentau multe asemănări cu tracii, indirect se confirmăexistenţa în spaţiul carpato-danubiano-pontic a unei populaţii majoritare băştinaşe care a venit în contact cu grupuri de populaţie străină pe care le-auasimilat deplin.Consemri anterioare din aceiaşi perioadă apar în lucrările luiAristotel (384-322 î.Ch.), Polibiu (203-120 î.Ch.), Aristotel (384-322 î.Ch.),savant şi filosof grec, născut la Stagiara, în Caloidica, dintr-o familieateniană, a lăsat o impunătoare opeştiinţifică, punând bazele multor discipline noi. Materiale preţioase ne-au confirmat realităţi
biogeografice
ale teritoriului din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Aristotel vorbeştedespre delfinii pontici şi despre păsările migratoare din Delta Istrului – „După echinocţiul de toamnă, pleacă din Pont şi din ţările reci, evitând iarnacare se apropie, iar după cel de primăvară, pleacă din regiunile calde spreţările reci, întrucât se tem de călduri arzătoare”.
2
 
 În lucrarea
 Probleme
”,
 Aristotel 
face consideraţii ştiinţificereferitoare la însuşirile fizico-geografice ale regiunii Pontului Euxin,respectiv „de ce este mai albă apa mării din Pont decât cea din Egeea? Oaredin cauza refracţiei luminii din mare în aer? În jurul Pontului aerul este densşi alb strălucitor, aşa încât şi suprafaţa mării apare la fel. Cel din Egee însăeste albastru, fiindcă este curat până în depărtare şi, în chipul acesta, marea,care reflectă lumina, apare astfel. Sau poate pentru că locurile sunt mai albedecât marea, iar Pontul are înfăţişarea de lac, din pricină că se varsă în elmai multe fluvii?”.
 Polibiu
 
(203-120 î.Ch.), om politic şi istoric grec, în lucrarea
 Istorii
”, lucrare ce cuprinde 40 de cărţi (volume, n.a.) întâlnim preţioaseinformaţii referitoare la Dunăre şi Pontul Euxin, la efectele aluviunilor Dunării asupra formării cordonului litoral, periculos pentru navigaţia spregurile Dunării. El precizează „cum Istrul (Dunărea) care vine din Europa sevarsă în Pont prin
mai multe guri
, din mâlul adus de braţele sale s-a formatîn Pont (şi se menţine şi acum) un banc de nisip de aproape o mie de stadiila o depărtare de uscat cale de o zi. Cei care plutesc în Pont, fiind încă în plină mare, dau de acest obstacol şi îşi împotmolesc corăbiile acolo, încursul nopţii, fără să bage de seamă”Formarea acestui cordon litoral de „o mie de stadii” a contribuit ladecăderea
 Histriei
 
în secolul al III-lea, î.Ch., întrucât a limitat accesulvaselor la ţărm (în port).
Strabon
, grec la origine, născut în Amasia din Pont (Asia Mică),aduce importante mărturii prin lucrările sale „
Memorii istorice
” în 48 devolume şi „
Geografica
” în 17 volume, aceasta din urmă fiind consideratăcartea geografică de căpătâi a lumii antice. Lucrarea nu este un tratatcomplet de geografie universacu date de geografie matemati,climatologie, biologie, etc., ci mai degrabă o geografie descriptivă, plină decaracterizări critice serioase. Strabon ne oferă cele mai detaliate descrieriantice ale regiunii de la gurile Dunării în cartea a VII-a, consacrată ţărilor dunărene, balcanice şi nord-pontice.Descriind ţărmul rii Negre, Strabon aminteşte de ceţileexistente atunci şi de faptul că braţul şi, respectiv, gura cea mai mare dersare a Istrului erau cele sudice (Peuce sau Hieron Stoma = SfântuGheorghe, cf. C. Brătescu).
 Publius Ovidius Naso (Ovidiu),
 
născut în Italia, la Sulmona în anul43 î.ch, dintr-o familie înstărită, îşi petrece via la Roma, în lumeaaristocraţiei, până în anul 8 d.ch., când este exilat pe meleagurile îndepărtateale geţilor, la
Tomis,
unde a murit în anul 17 d.ch. Consemnările lui Ovidiu(poet) argumentearegimul neospitalier: „frigul şi desele atacurivrăjmaşe”: „Nu mă chinuieşte atât clima mereu friguroasă şi pământul
3

Activity (18)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
FloP liked this
Bianca Martinas liked this
catalynus liked this
Sebi Aria liked this
stefalecu liked this
Catalin Emil liked this
cristiana_23 liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->