Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Coperta de P^ter Pusztai
V. Ian
Gengis-han
roman istoricTraducere de I. Costin
m
i
B. HH¥iiW3K3 —
 Xmi 
COBCTCKHH
 
MOCKBE
1970
Toate drepturile sînt rezervate editurii UNIVERS
Bucureşti • 1973Editura UNIVERS
''
SELAMANEC Şl PLECĂCIUNE, CITITORULE „Şoimul în ceruri neputincios este fără aripe. Omul pe pamînt neputincioseste fără cal.Toate cîte se petrec pe lume au pricini bine hotărîte, şi începutul funiei trage după sine capătul ei. Calea bine aleasă peste întinderile lumii poartă pribeagul spre ţinta dorita, iară greşeala şi nechibzuinţa îl duc la deşertul  pierzaniei.Dacă un om a avut prilejul să vadă lucruri nemaipomenite, precum.:răsufletul de foc şi pară al scoarţei pă-mînteşi, ce nimiceşte cetăţi înfloritoare; ori răscoala unor neamuri asuprite împotriva preaputernicului lor\ stăpîn; ori năvala unui popor neştiut şi sălbatic asupra pămîntului pa-triei lor, dator este el să încredinţeze toate acestea bîrtiei. Iar dacă esteneînvăţat a aşterne cu vîrful trestiei slova poveştilor, se cade săîmpărtăşească amintirile sale unui diac priceput pentru ca acesta să-i nemurească spusele pe foi de hîrtie bună, întru moştenirea nepoţilor şi strănepoţilor.
 
Căci oricine a cunoscut întîmplări cutremurătoare şi Ic ascunde celorlalţi oameni se asemuieşte cu zgîrcitul care, simţind atingerea mîinii îngheţate amorţii, îşi înfăşoară comorile într-un halat şi le îngropa într-un loc tainic.Cu toate acestea acum, după ce mi-am ascuţit condeiul de trestie şi l-amînmuiat în cerneala, gîndul mi se opresiv "in mare cumpănă... Afla-voi destulă putere şi meşteşugite cuvinte pentru a povesti despre necruţătorul ucigaş de popoare, Gengis-han, şi desprefioroasele sale oşti ? Cumplite au fost năvălirile acelor sălbatici din pustiilede la miazănoapte cînd în fruntea lor gonea căpetenia cea cu barbă roşie,cînd năvălitorii dezlănţuiţi, călări pe cai vînjoşi, nă-boiau în paşnicile văi aleMaverannahrului 
1
şi Horezmului, lăsînd în urmă-le mii de trupuri sfîrtecate,cînd fiecare clipă isca noi grozăvii şi oamenii ajunseseră să se întrebe :•uLumina-se-va din nou cerul acoperit de fumul pîrjolurilor sau acesta săfie chiar sfîrsitul lumii ?...»Mulţi prieteni m-au îndemnat să aştern pe hîrtie ceea
ce
ştiam şi ceea ceauzisem despre Gengis-han şi năvălirile, hoardelor mongole. Am stat îndelungă vreme în nekotărîre... Abia acum îmi dau cu socoteala că tăcereamea nu aduce nici un folos, şi mă încumet să purced a descrie grozăvia fărăseamăn, nemaivăzută ţină atunci te pămînt în nici o zi şi în nici o noapte,care s-a abătut asupra întregii omeniri şi mai cu seamă asupra blajinilor truditori ai cîmpurilor tale, o, istovit de chinuri al meu Horezm !... Aici îmi curm vorbirea pentru a nu mă avînta prea mult înainte. Oamenii bătrîni de tot au să dea mărturie cum că tot ce am povestit eu aici aşa s-a petrecut cu adevărat. Sîrguitorul şi răbdătorul încheia-va cu binetreaba începută, iar cel ce caută adevărul îl va afla..."
Cartea îniîi
ÎN MARELE HOREZM E LINIŞTE DEPLINĂ
1
 
Maverannahr 
— denumirea ţinutului dintreAmu-Daria şi Sîr-Daria.
Partea întîi • IN VEŞMÎNT DE DERVIŞCapitolul l 4 ŞOIMUL DE AUR
Pâmtntul locuit de noi aduce cu un veţ-mînt întins, un halat vechi fi ars de soare. E nn ostrov uriaş scăldat din toata părţile de nemărginitul ocean.
(Dinfr-un străvechi ceaslov arab)
n
 
In primăvara aceea timpurie o viforniţă întârziată se abătu asupra dunelorfără de viaţă ale marelui deşert Kara-Kum. Vîntul scutura furios rareletufişuri schiloade ce ră'y.bătuseră prin nisip. Fulgii de nea se roteaudeasupra pă-mîntului. Vreo zece cămile se strînseseră grămadă lîngă ocolibă ide lut cu acoperişul .rotunjit în chip de cupolă. Dar uiiide >s-or fiascuns căimilarii acestei caravane? De ce nu şi-or fi despovărat vitele degreul samarelor şi nu şi le-au rîmduit una lîngă alta, culcate în bunărîniduială pentru odihnă ?Cămilele îşi săltau capetele miţoase, acoperite de zăpadă, şi răgetele lor jalnice se contopeau cu vaierul vântului. Din depărtare răsună un clinchetde clopoţel... Cămilele îşi întoarseră (boturile într-aioolo. Curînd apăru unmăgăruş negru. Agăţat de coada lui, clătinîndu-se, îl urma un om cu barbăasouiţită, într-un halat lung, cu un fes înalt de derviş, înfăşurat de unturban alb 'de pelerin ce s-a învrednicit a umbla pînă la Mecca, la închinăciune.— înainte, înainte ! Mai sînt doar zece paşi şi ai să-ţi capeţi fainul defîn. Uite, Bekir, uite, prietene credincios, pe cine am întîlnit! Unde poposesccămilele trebuie că se odihnesc şi stăpînii lor, iar slugile au şi încinsfocul. Ş-apoi, acolo unde zece loameni s-au adunat în jurul focului, nu seva afla oare îşi un pumn de orez pentru al unsprezecelea ? Hei, nu-i nimeniaici ? Răspundeţi, drept-credincioşilor !Dar nu răspunse nimeni. Numai talanga crăpată de Ia gîtul cămilei dinfrunte zăngăni înfundat.Drumeţul cel albit de zăpadă îşi mînă încetişor măgarul în jurul clădirii împrejmuite de un gard scund de păimînt. Uşa cioplită în crestăturimeşteşugite era proptită cu un par. în spatele colibei, pe o bătătură îoconijurată ide dune scunde, se aliniau mai multe rînduri de mormintemute, împodobite grijuliu icu pietricele albe şi negre.— Dervişul Hagi Raihim Bagdaldi se închină în faţa voastră, cinstiţi locuitoriai acestei paişnice văi, adormiţi pe veci ! mormăi drumeţul, legîndu-işimăgarul sub şopronul de trestie. Dar unde o fi paznicul acestei tăcuteadunări ? Să fie în colibă ?Apoi omul imărunţi într-o traistă înflorată cîteva - co;
;
. de pîine şi atîrnătraista pe după urechile dobitocului.— Ţie îţi dau, prietene credincios, ultimele noastre ramă-
•
site de pîine.Ţie îţi sînt mai de folos. Dacă n-om îngheţa aici peste noapte, mîine vatrebui să mă cari mai departe. Qt despre mine, am să mă încălzescamintindu-mi cft de cald ne-a fost ammdurora sub palmieriibinecuvântatei Arabii.Hagiul idădu deoparte parul şi deschise uişa colibei, în •mijlocul încăperii,acolo -unde de obicei arde focul, nu se găsea decît o imînă de căilbuni înveliţi în spuză. Acoperişul, 'rotunjit şi pe dinăuntru în chip de cupolă, aveala mijloc o desichildere pentru fum. La perete, cu picioarele strînse sub ei,şedeau patru bărbaţi.— Pace, fericire şi libertate ! spuse dervişul.
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more