Circulatia

Circulatia asigura conexiunea sistemelor care realizeaza functiile de nutritie. La plante : ->implica existenta organelor vegetative care au sisteme de transport,dar si a perilos absorbanti sau a micoriozelor . Plantele acvatice absorb apa pe toata suprafata corpului,pentru ca nu au cuticula. -Radacina: ->pivotanta(radacina principal se dezvolta mai mult decat cea secundara:varza ,fasole) ->firoasa(radacina principala nu se mai dezv => rad sunt adventive : ceapa,usturoi,lalea) -> lemnoase (rad princ si rad second se dezv aprox la fel :arbori si arbusti) Rolurile radacinii: *fixare *conduce seva bruta *in depozitarea subst de rezerva *inmultire *absorbtie -Tulpina: ->subpamantene rizom ( stanjenel,menta,lacramioara ) tubercul (cartof) bulb( ceapa) stolon (cartof) ->aeriene---ierboase -> erecte(tesut mecanic bine dezv ) ->care au nevoie de support :volubile(fasole),agatatoare(mazare) ->taratoare:stolonul (la fragi ,capsuni) ---lemnoase ->arbori } tesut lemons bine definit ->arbusti Rolurile tulpinii: ->sustinere ->conducere a sevelor ->depozitare si inmultire invegetativa Structura primara a radacinii si tulpinii -caracterizeaza plantele anuale ,dar si cele perene in primele stadia de dezvoltare -ea deriva din teuturi meristematice primare Atat la radacina cat si la tulpina sunt differentiate 3 parti: 1)rizoderma 1)epiderma 2)scoarta 2)scoarta 3)cilindrul central 3)cilindrul central(intern)

Structura primara a radacinii : 1)CIlindrul central al radacinii : Este reprezentat de periciclu ,iar in int sau sunt dispuse alternative fascicule lemnoase/liberiene. Intre fascicule se afla raza medulara

In centrul cilindrului se afla un tesut parenhimatic denumit maduva.

2) SCOARTA: e delimitate exterior de exoderma si in int de endoderma. Celulele sale lasa spatiu intre ele, acestea fiind dispuse in numeroase randuri 3) RIZODERMA: un sg strat de cellule care diferentiaza regiunea radacinii ,cu rol in absorbtia apei prin perii absorbanti Structura primara a tulpinii : 1) cilindrul central : - prezinta fascicule lemnoase(spre interior)unite cu fascicule liberiene(spre exterior) fomand fasc libero-lemnoase; -in centrul cilindrului central e o lacuna -intre fascicule exista raze medulare ,daca endoderma exista ea va depozita amidon, fomrand teaca amilofera -daca intre fasciculele lemnoase si cele liberiene ramane un meristen ,se vor numi fascicule colaterale deschise, daca nu se vor numi fascicule colaterale inchise. -de obicei,fasciculele sunt insotite de elemente de tesut mecanic (sclerenhim) pt a mentine integritatea 2) SCOARTA: are straturi mai putine la plante ierbacee,straturile exterioare avand cloroplaste. 3) EPIDERMA: -nu are peri,iar peretele exterior e mai ingrosat fiind acoperit de cuticula. (structura cu rol protector) Daca radacna si tupina au crestere in grosime, acest procedeu se realizeaza prin intermediul celor 2 cambii : libero-lemnos felogen

In cazul structurii primare a radacinii ,la nivelul cilindrului central se observa fascicule cu lumen mai mare , dispuse spre centru dar si cu lumen mai mic dispuse spre periciclu.La fel si la cele liberiene.

Sclerenhimul asigura cresterea in lungime - Are rol de sustinere mecanica Fasciculele existente in tulpina se dispun diferentiat in cazul dicotiledonatelor si al monocotiledonatelor. La dicotiledonate :concentric sau pe un sg cerc fiind fascicule colaterale deschise (au cambiul intre libe si lemn. La monocotiledonate:collateral inchise,dispuse aleatoriu.Scoarta este mai ?! Fasciculele din tulpina se continua in petiol (care are de asemenea tesut mecanic.

Absorbtia sarurilor minerale si a apei de plante

In cazul plantelor submerse,absorbtia apei se realizeaza pe toata suprafata corpului.Celelalte plante prezinta peri absorbanti,iar in interior au o vacuola cu suc vacuolar. Absorbtia apei se realiz printr-un process fizic denumit OSMOZA. Osmoza=difuziune apei dintr-un mediu unde aceasta are concentratie mai mare intr-un mediu unde are concentratie mai mica ,printr-o membrane semipermeabila(membrane celulara) Forta care asigura patrunderea apei se numeste forta de suctiune catre sol cand ea depaseste forta de retinere a apei de catre sol, apa va fi absorbita , iar cand apa e mai putina nu poate fi absorbita, ducand la ofilirea plantei Dupa ce apa a fost absorbita de catre peri prin conducere orizontala din aproape in aproape ajunge in vasele lemnoase Pentru a evidential efectul osmozei asupra celulelor putem folosi cuburi de cartofi . Pt absorbtia apei nu e necesara energie ,dar pt absorbtia sarurilor minerale e necesara en prin pompe de ioni . Subst min se absorb prin difuziune (fara consum de en). Perii absorbanti din zona perilor absorbanti traiesc o luna Circulatia sevei brute Dupa asigurarea absorbtiei apei si a sarurilor ,seva bruta ,prin conducere orizontala ajunge in vasele lemnoase (cel moarte lipsite de nucleu) .Cele mai specializate sunt trheele. Viteza de conducere a sevei brute e mai mare decat a celei elaborate.Pt a dem implicarea vaselor lemnoase in conducerea sevei brute se fol ramurele de soc care au muguri. Acestea vor fi sectionate diferit(se taie epiderma/scoarta/vasele liberiene sau lemnoase).Doar in cazul sectionarii vaselor lemnoase ,mugurii nu infrunzesc. Exista doua mecanisme care asigura transportul sevei brute: 1)PRESIUNEA RADICULARA: Radacina consuma energie pt a pompa seva bruta. Acest mechanism se fol pana cand se formeaza frunzele.Se poate observa la taierea vitei .La partea superioara se varsa un lichid numit plansul viei. 2)FORTE DE SUCTIUNE: Este un process pasiv.Celulele fliare pierd seva bruta in urma procesului de transpiratie ,presiunea lor osmotica fiind mai mare ,astfel rezultand aspirarea apei .Se constituie o coloana pt ca molec de apa sunt coezive(legate prin forte de coeziune). Circulatia sevei elaborate Seva elaborate circula prin vasele liberiene.Sensul circulatiei este bidirectional si se consuma energie. Pt a dem implicarea vaselor liberiene in circulatia sevei elab se poate realize o decorticare inelara(a liberului si a scoartei)a unei ramuri.Sub decorticare daca nu sunt frunze ,planta poate suferi.Deasupra decorticarii se acumul seva elab ,cel se multiplica si se formeaza o ingrosare .Uneori aparand si radacini adventive. Daca deasupra ingrosarii nu sunt frunze ,pl poate suferi.Pt a dem ca seva elav circula si ascendent ne gandim la organele subterane de rezerva(tulpini subpamantene),care asigura subst org necesara cresterii plantelor. Pentru a demonstra ca sunt implicate nervurile in trans sevei elab se poate realize urm experiment: -la nivelul unei frunze ,sectionam cateva nervure apoi introducem planta la intuneric,despindem frnza,extragem clorofila cu solvent si apoi adaugam iod in iodura de potasiu.Partea cu nervure sectionate se va colora in albastru.Glucidele sunt transportate sub forma de glucide solubile.(glucoza,zaharoza) Proteineleaminoacizi; lipidele glucoza.

Seva elaborate se duce spre toate organele plantei ,iar surplusul se depoziteaza in organe de rezerva (spre tulpinile subpamantene,frunze,fructe,seminte).Perisorii absorbanti din zona perilor absorbanti traiesc o luna.Cel mai batran se invecineaza cu zona aspra ,mereu formandu-se in zona neteda. Presiunea osmotica e cu atat mai mare cu cat nr de particule dintr-o solutie e mai mare.

Factorii de mediu care influenteaza absorbtia si circulatia 1)APA -apa putina in sol=>forta de retinere mare a solului=>presiune osmotica mare=> pl se ofilesc. -apa prea multa in sol (sol inundat),elimina spatiile cu aer ,rad moare din lipsa de oxigen chiar daca un timp respire anaerob. 2) TEMPERATURA optima:30-35 grade . Pt a dem ,introducem un ghiveci cu o pl intr-un vas cu gheata .Deoarece rad la 0 grade nu absoarbe apa ,iar frunzele la temperature + nu pot inlocui apa pierduta prin transpiratie =>se ofilesc. 3)OXIGEN ->ajuta la cresterea radacinii si la formarea de peri 4)pH-ul solului -majoritatea prefer pH neutru ,dar sunt si plante acidofile sau bazofile.Putem realize corectii de pH cu amendamente. 5)SUBST TOXICE -inhiba absorbtia,distrug enz din cellule.Pt a aera solurile se fac lucrari agricole.

Circulatia la animale Mediul intern= totalitatea lichidelor corpului situate in exteriorul celulei. Ex:sange,limfa,lichid intercellular,lichidele din ochi-ureche.. LICHIDUL INTERCELULAR: -realizeaza conexiunea cu celulele.Intre el sic el au loc schimburi prin mecanisme pasive/active. LIMFA/SANGELE ALB -are originea in lichidul interstitial.Surplusul de lichid trbuie colectat pt ca ar strive celulele .Pierderea sa conduce la alterarea homeostaziei. Atat lichidul intest. cat si limfa circula ft incet. SANGELE:-are culoare rosie ,data de hemoglobin -are gust sarat -repr aprox 8% din greutatea unui organism(om) Are doua parti: ->lichida(plasma-galbuie)- 55-60%V sanfe ->elemente figurate/globule:-rosii:eritocite/hematii -albe-leucocite -trombocite PLASMA: contine 90% apa.reziduu uscat(1% -subst minerale;9%-subst organice);fibrinogen(piroteina solubila inplicata in coagulare in caz de accidente vasculare) GLOBULELE: -eritocita (5 milioane /mm3 sange).Au aspect de lentil biconcave si sunt anucleate.Coloratia lor e data de *hemoglobina->transportor al gazelor respiratorii: O2+Hb=OXIHEMOGLOBINA CO2+Hb=CARBOHEMOGLOBINA *compusi labile: CO+HB->CARBOXIHEMOGLOBINA->compus stabil ->asfixiere Cea mai mare cantitate de O2 e transp astfel. Cam 1.5% din O2 se transp liber in plasma. In schimb cea mai mare cantit de CO2 se transporta sub forma de bicarbonate.

GLOBULELE ALBE: 4 MII -8 MII /mm3 celule anucleate Sunt: 1Celule cu granulatii in citoplasma neutrofile:60% -acidofle/eozinofile -bazofle

2-

Nu au granulatii in citoplasma: - limfocite B -limfocite T -monocite LIMFOCITE: asigura imunitatea specifica B: se transf in plasmoate ,ce produc anticorpi (au forma Y) ,ce se cupleaza cu 2 antigeni din plasma Ex: virusuri ce n-au patruns in celule,impiedicand astfel multiplicarea acestora.Asigura imunit umorala. T:asigura imunit celulara,consuma /distrug celulele cu microbi. T:asigura imunit celulara,consuma /distrug celulele cu microbi. Toate limfocitele la contactul cu antigenii (microbe) produc Restu leucocitelor asigura alat de alte structure(ex:piele) aparare nespecifica. Ex:neutrofilele fagociteaza microbi TROMBOCITELE: -resturi celulare implicate in procesul de implicate in ciclul de coagulare. -toate globulele se produc in maduva rosie hematogena. Functiile sangelui: -asigura transp de subst -rol imunitar( prin gl albe) -rol in termoreglare -asigurarea homeostaziei -regleaza pH Gr sangvine si determinarea lor: O,A,B,AB Grupele sunt denumite dupa prezenta sau absenta unor antigeni de grup sangvin notati cu A si B pe supraf gl rosii.

Serurile sunt sau reprez, sangele primitorului. Cum procedam pt a determina grupa de sange? Pe lame punem antiseruri. Daca nu se respecta schema de transfuzie, pers care primeste sange moare. Schema de transfuzie se foloseste doar daca se transfuzeaza < 0.5l. >0.5 se fac transfuzii izogrup: 0->0, A->A etc. In afara de autogelii a si b pe suprafata globulelor rosii mai poate exista antigelul D (facorul RH). Persoanele care il au sunt RH+ celelalte sunt RHCand apar probleme legate de transfuzie tinand cont de RH? Primitor RH+ <-> donator RH- deoarece primitorul formeaza anticorpi anti RH fata de hematiile donatorului care sunt diferite in comparative cu ale sale. SISTEMUL CIRCULATOR LA MAMIFERE Format din inima si vase (de sange+limfatice) INIMA Situata in cavfitatea toracica, intre cei 2 plamani, cu varful indreptat spre stanga. Organ musculos, cavital, tetracameral care este situate in pericard. Pericardul este un saculet cu pereti dublii, intre pereti se afla lichid cu rol lubrifiant si cu rol in diminuarea frecarii. Foita interna a pericardului se numeste epicard si repezinta prima tunica exterioara a inimii, fiind de natura conjunctiva. A 2-a tunica se numeste miocard si reprezinta muschiul iniii constituit din tesut muscular striated tip cardiac. Miocardul este de 2 feluri: adult (rol contractile asigura pomparea sangelui) Embrionar (asigura automatismul inimii) Miocardul embrionar este format din nodule si fascicule. Miocardul adult este mult mai subtire in atrii si este neted in interior. In ventricule, miocardul are denivelari numite muschi papilari. Cea mai mare grosime V. stang deoarece de aici pleaca artera aorta care transporta sangele oxigenat in tot corpul, contractia miocardului respective trebuie sa fie sufficient de puternica pt a asigura transportul sangelui pana la extremitati. Foita interna a peretelui se numeste endocard( tesut epitelial care captuseste vasele de sange) Cavitatile de jos sunt atrii iar cele de sus ventricule. Intre atrii si ventricule eixta comunicare realiz prin aorificii atrioventriculare prevazute cu valvule atrioventriculare. Valvulele asigura sensul unic pt circulatia sangelui. Atrii->ventricule->artere CIRCULATIA SANGELUI Circulatia mica(pulmonara) Circulatia mare (sistemica)

Circulatia mica Inima(ventricolul drept) -> plamani (se realizeaza schimbul de gaze)-> inima( atriul stang) Circulatia mare Inima (v.s) ->(artera aorta sange +O2+nutrimente) corp ->vene cave (sange cu CO2) A.d

Din baza aortei ascendente se desprind 2 artere CORONARE care hranesc inima. Din carja aortic pornesc 3 vase(cu sange oxigenat) Trunghiul branhiocefalic-> din care pornesc 2 artere: o carotida comuna dreapta si o subclaviculara dreapta Carotida comuna stanga Subcarotida stanga Portiunea descendenta are o [parte toracica si o parte abdominal. Aceste parti dau ramificatii care vascularizeaza toate organelle. Cele mai fine ramificatii ale arterelor se numesc arteriole. Arteriolele se continua cu capilarele care sunt foarte subtiri si inguste ( au doar tunica interna). La acest nivel se realizeaza schimbul de substante dintre sange si cellule (sector functional) Capilarele venoase (sangele dj contine CO2) se asociaza si formeaza venule si in final rezulta 2 vene: o vena cava superioara (colecteaza sange din cap,, membre superioare+ torace), o vena cava inferioara (colecteaza sange din rest) Circulatia sangelui in artere se desfasoara cu o viteza de 0.5m/s, in capilare cu 0.5mm/s iar in vene cu 10cm/s. Circulatia la mamifere este dubla (mare+mica), complet separate(deoarece nu se amesteca sangele oxigenat cu sangele incarcat cu CO2, denumit sange venos, intrucat nu exista comunicare intre Ad si As si nici intre Vd si Vs) si este deasemenea inchisa( sangele nu In afara de circulatia sangvina asigurata de inima si vasele de sange mai exista si circulatie limfatica Limfa => din lichidul intracellular, colectat de capilare cu un capat inchis, acestea se unesc => venule si apoi vene care in final se varsa in 2 vase colectoare limfatice iar acestea se varsa in vene. Pe traseul venelor limfatice pot exista ganglion limfatici care au rol in multiplicarea globulelor albe. FACTORII CARE INFLUENTEAZA CIRCULATIA SANGELUI Sangele este pompat de catre inima in timpul sistolei ventriculare in vase(artere) care apoi se reintoarce in inima prin vene. Circulatia este influentata de o multitudine de factori care se pot modifica: volumul de sange transportat sau presiunea sangelui. Unii factori tin de vasele de sange (rezistenta vasculara): ex: elasticitatea, altii sunt in legatura cu inima ex:debitul cardiac sau volumul systolic sau V sangelui din corp. 1. VOLEMIA (volumul de sange din organism) Volumul de sange poate sa creasca sau poate sa scada in diverse situatii. Ex: Creste in urma transfuziilor sau daca consumam hrana foarte sarata: c mare a sari atrage apa prin osmoza din lighidul interstitial. Scade in caz de hemoragii sau in cazul deficientei maduvei rosii. 2. VASCOZITATEA SANGELUI Determina nr crescut al globulelor Un sange vascos se deplaseaza mai greu si de aceea el scade presiunea sangelui, pe cata vreme volemia crescuta creste presiunea 3. DEBITUL CARDIAC Produsul dintre volumul sistonic si frecventa cardiac Debit cardiac > => presiune sangvina mare

Frecventa cardiac la om 70-80 batai/min V.s = sange ejectat in timpul sistolei ventricualre D.c f(stare de actiune,sex,varsta) 4. CALIBRUL VASELOR Volumul de sange care este vehiculat prin vase este direct prop. Cu r^4 Ex: r=1mm => 1ml sange/min R=3mm => 81 ml sange/min 5. ELASTICITATEA Vase elastic=> presiune mica Sangele este pompat catre inima, in sistola ventriculara, intr-o anumita presiune Persiune sistolica Presiune diastolica Presiunea sistolica permite deformarea arterei, ulterior energia incorporate in vas foloseste pt revenirea la lumenul initial, a.i sangele este propulsat pe vas. Pe masura ce sangele avanseaza in artere, din circulatie pulsatila, circulatia devine continua. La om, presiunea sistolica normala are valori intre 120-140 mmHg iar cea diastolica jumatate +10 din valoarea P.s Valori superioare hipertensiune Valori inferioare- hipotensiune Circulatia sangelui prin capilare (=circulatie functionala) CIRCULATIA VENOASA Este facilitate de anumiti factori: Gravitatie (pt venele de deasupra inimii) Valvule sigmoide (pe teritoriul vaselor de sub inima) Contractia muschilor striate (presaeza venele) Rpesiunea scazuta din cavitatea toracica in momentul inspiratiei Deplasarea planseului dintre atrii si ventricule spre ventricule in timpul sistolei ventriculare Mesajul pulsatil exaercitat de artere asupra venelor care aparin asupra aceluiasii pachet vascular PARTICULARITATI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR LA VERTEBRATE Inima este diferita in functie de nr de camera. La ciclostomi si pesti inima este bicameral: 1 atriu 1 ventricul. Prin ea circula doar sange cu CO2 AMFIBIENI: Inima tetracamerala: 2 atrii, 1 ventricul REPTILE (mai putin crocodili): Inima tricamerala dar in ventricul exista un sept incomplete CIRCULATIA LA PESTI SI CICLOSTOMI Simpla, intrucat nu au circulatie mare si mica. La fiecare circuit sangele circula. Sangele venos este colectat de 4 vene, care in final aduc sangele intr-un sinus venos, care se deschid in atriu. Din atriu, sangele trece in ventricul, care se continua cu un bulb arterial iar de aici cu o artera ventrala. Din ventricul pleaca aorta ventral care genereaza artere branhiale aferente care conduc sange cu CO2 spre branhii. Din branhii ies artere branhiale eferente, care transporta sange cu O2 spre 2 arcuri aortic care dau derivatii spre cap iar in partea posterioara se undesc intr-o aorta dorsal care da ramificatii spre restul organelor. Circulatia venoasa: asigurata de venecardinale care se deschid in sinusul venos si in final sangele ajunge in atriu. CIRCULATIA LA AMFIBIENI Dubla (mare+mica), incomplete separate deoarece sangele din ventricul se amesteca partial. Inima amfibienilor are 3 camarute: 2 atrii+1 ventricul. Din ventricul pleaac un bulb arterial care va genera 2 ramuri.Atat. Din entru pleaca al 2-lea tip de sange (amesteca) care in final ajunge in carja aortic dreapta si stanga si se duce spre corp. Din partea dreapta, sangele cu CO2 este vehiculat prin arterele PULMOCUTANEE.

Circulatia venoasa la amfibieni:Amfibienii, reptilele si pasarile au 3 vene cave: 2 superioare + 1 inferioara si 2 vene pulmonare.

LA REPTILE (dubla, incomplete separate, inchisa) 4 camere la crocodul dar se mentin 2 carje Din partea stanga a ventriculului septet pleac carja aorticadreapta care contine sange +o2. Din ea se desprind artere carotie. Din partea central a ventricolului pleaca sange amestecat care ajunge in carja aortic stanga. Cele 2 se unesc si genereaza artera aorta. Din partea dreapta pleaca sange +CO2 prin trunchiul arterei pulmonare care se inparte in 2 artere pulmonare care ajung la plamani. Circulatia venoasa: sange + CO2 (din corp) este adus in Ad prin 3 vene cave iar cel cu O2 este adus in atriul stang prin 2 vene pulmonare (la crocodili)

CIRCULATIA LA PASARI Dubla, complet separate, inchisa Circulatia arteriala: din Vs pleaca carja aortic dreapta. Din Vd pleaac trunchiul arterei pulmonare care se desprinde in 2 artere pulmonare care vor conduce sange cu Co2 spre plamani. Circulatia venoasa: in As ajung 3 vene cave iar in Ad 2 vene pulmonare. Inima la pasari este cea mai mare de la vertebrate.

BOLI ALE SISTEMULUI CIRCULATOR LA OM 1)Varicele .

Cauza:Ortostationarismul indelungat Manifestari:Dilatare inegala si neregulata a venelor superficial la membrele inferioare,atrofii muscular,ulceratii ale gambelor,edeme cornice massive->picioare de elefant. Prevenire :evitarea :exceselor de alcool tutun si a folosirii drogurilor.

2. Ateroscleroza : a) cauze : - infiltrarea peretilor arterelor mari cu lipidele (grasimile) , colesterol si saruri de Ca - excesul alimentelor cu grasimi vegetale - sedentarismul si fumatul b) manifestari : - scaderea elasticitatii vaselor - micsorarea calibrului vaselor - cresterea tensiunii arteriale 3. Hipertensiunea arteriala: a) cauze: - factori glandulari, renali, vasculari, nervosa b) manifestari: - depasirea valorilor normale ale tansiunii arteriale - ameteli, cefalee, insomnie, oboseala , palpitatii, dureri in zona pieptului, tulburari de vedere - paralizia membrelor, hemoragie cerebrala 4. Infarctul miocardic : a) cauze : - fumatul, eforturi fizice indelungate si necontrolate, enervari , emotii - stari de raceala pronuntata insuficienta circulatory in vasele coronare (alimenteaza inima cu sange si oxigen) b) manifestari : - ocluzia coroniara partiala / totala necrozarea tesutului miocardic - dezechilibru intre irigatia compromisa a inimii si activitatea pe care trebuie Sa o desfasoare, duc la o criza puternica a inimii anghina pectorala 5. Accidentul vascular : a) cauze : - ateroscleroza si hipertensiunea dupa un infarct micardic b) manifestari : - paralizii, pareze, tulburari senzoriale, tulburari de vorbire, memorie, vedere, coma