12.
A vedea
în roman sau
a vedea prin scris Romanul confesiv
sau
documentul existenţial
este o redare grafică de mare
profunzime personală
a imaginilor
exterioare
dar şi a celor
interioare
nouă.Romanul
de analiză
este, prin excelenţă,
o scanare
a realităţii, a întrepătrunderilor multiple dintre cele două planuri: exterior şi interior.În cadrul unui roman analitic se trece foarte uşor de la
ceea ce vedem
în faţanoastră
la modul
cum simţim ceea ce vedem
.Observaţia, introspecţia, povestirea, detaliul,
o sinteză
a cugetărilor şi asentimentelor care ne străbat într-o anume clipă sunt
prezente
în filele unuiroman.În secţiunea de faţă vom încerca
să analizăm
anumite
personaje cheie
aleliteraturii universale, pentru a prezenta
modul lor profund participativ
larealitatea care
îi înconjoară
.*12. 1. Părintele Abel Pavel,
confidentul
RoxaneiRomanul
Roxana
Gala Galaction
, neface cunoştinţă cu
sufletul
tânărului preot ortodox român şi cu aspiraţiile sale înpersoana
părintelui Pavel
.Iar părintele Abel Pavel[3]este un preot celib[4], într-o parohie de „la marginea
oraşului”[5], de curând înfiinţată, care nu avea nici
Biserică
şi era situată într-un
centru muncitoresc
convingeri uriaşe
”[7], al convingerilor evanghelice, în timpul studiilor sale teologice, ajunge să se confrunte din primele zile alepastoraţiei sale cu „noaptea, zbuciumul şi dezastrul”[8]
problemelor
de tot felul.
1
Romanul debutează cu
nevoia de confesiune stringentă
faţă de duhovnicul săuaflat departe şi se constituie tocmai într-o
stoarcere
a rănilor proprii pe „aceste
cearceafuri
refractară
şi puţin
religioasă,
neconformă cu sensibilităţile sale umane şi teologice, unde trebuie să seconfrunte pe deasupra şi cu
vulgaritatea
şi
obtuzitatea
terifiant
pentru noul preot: „…înfricoşătorul meu
pustiu moral
. Nu întâlneam decât priviri
bănuitoare
, răspunsuri
indiferente
sau
ironice
şi
o completă nesimţire religioasă
bântuit
mireasma
neîncrederea
directorului şcolii, căruia îi cere o clasăpentru
a-i catehiza
pe muncitori[14] şi îşi începe catehezele sale mai întâi în faţa
a câtorva copii, a câtorva femei bătrâne şi a câtorva moşnegi, odinioară
cântăreţi bisericeşti
catehetic
e înţeles cu totul
distorsionat
de către directorul şcolii,care îl cataloghează drept
socialism creştin
interioară
a preotului nu este
sesizată
de către ceilalţi la
reala ei valoare
, preotul fiind
un luptător singuratic
pentru
binele real
al celorlalţi.Întâlnirea
reală
cu parohienii săi accentuează însă
înţelegerea
sa vizavi de drama
personală
a acestora: „Am văzut sărăcia, viţiul, lipsa de creştere, izina materialăşi morală, ignoranţa sordidă, beţia şi destrăbălarea, setea de găteală absurdă şifoamea copiilor…bântuind, ca
râia
şi ca
gălbeaza
, în sărmana mea
turmăduhovnicească
străvedere adâncă
a păcatelor şi a sărăciei oamenilor e
asumată
de cătrepreot şi faţă de aceştia se manifestă cu
milă
şi
iubire duhovnicească
.
2
În contrast cu
mizeria
vieţii muncitorilor, capitolul al 3-lea introduce în povestiresingura „casă de om bogat”[18], casa multimilionarului Atanasie Ceaur[19], acest
loc devenind
punctul central
al naraţiunii, pentru că aici o va întâlni pe Roxana,
soţia
magnatului.Însă pe Atanasie Ceaur părintele Abel Pavel îl vedea sub raport
moral
, tocmai deaceea spune el: „mă
jignea
această avere
copleşitoare
, cuibărită pe un pogon întreg, în mijlocul câtorva mii de
locuinţe mizerabile
şi ale unui
popordezmoştenit
”[20].Cu o recomandare din partea primarului către Atanasie Ceaur[21], după ceierarhul său se purtase cu el
precaut
şi
brutal în concluzii
rece
şi
neprimito
primele impresii
ale părintelui Abel devin un portret
tuşat
al acestuia:„Atanasie Ceaur arăta a fi de vreo 40-45 de ani, dar era
cărunt
ca
un bursuc
. Nu
radia
şi nu
încălzea
. Avea o căpăţână rotundă şi voluntară, obraji grei ca depământ, partea de jos a figurii
pătrată
şi
arhiegoistă
. Purta, sub nasul său cu nări
porcine
, această
urâciune
, jumătate
rasă
, jumătate
tunsă
şi
absurdă
, care este
mustaţa modernă
.Faptul că purta ochelari adăuga figurii sale
închise
şi
respingătoare
intermitenţele unei
străluciri diabolice
.Persoana lui întreagă, prin tot ce arăta – o cărare la mijlocul capului, nişte bosumflări
dezgustătoare
pe sub bărbie, o gură strânsă şi neagră ca o chisea decămătar,
zvârlitura
ochilor,
împungătoare
şi
ironică
, în moalele privirii tale –persoana lui întreagă, îmbrăcată negru şi
pretenţios
, te
înţepa
şi te
răzvrătea
. Unom
sanchiu
[24], fără
stimă
pentru aproapele, fără
dragoste
şi fără
pic demilă
al indignării profunde
, pentru că e o prezentare
realistă
amagnatului din punctul de vedere
al moralităţii
, trăsăturile sale
exterioare
fiind înţelese prin prisma
interiorităţii
sale.
3
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
More From This User
Notes
Load more
