În contrast cu
mizeria
vieţii muncitorilor, capitolul al 3-lea introduce în povestiresingura „casă de om bogat”[18], casa multimilionarului Atanasie Ceaur[19], acest
loc devenind
punctul central
al naraţiunii, pentru că aici o va întâlni pe Roxana,
soţia
magnatului.Însă pe Atanasie Ceaur părintele Abel Pavel îl vedea sub raport
moral
, tocmai deaceea spune el: „mă
jignea
această avere
copleşitoare
, cuibărită pe un pogon întreg, în mijlocul câtorva mii de
locuinţe mizerabile
şi ale unui
popordezmoştenit
”[20].Cu o recomandare din partea primarului către Atanasie Ceaur[21], după ceierarhul său se purtase cu el
precaut
şi
brutal în concluzii
[22], părintele Abelajunge în vestibulul „
rece
şi
neprimito
primele impresii
ale părintelui Abel devin un portret
tuşat
al acestuia:„Atanasie Ceaur arăta a fi de vreo 40-45 de ani, dar era
cărunt
ca
un bursuc
. Nu
radia
şi nu
încălzea
. Avea o căpăţână rotundă şi voluntară, obraji grei ca depământ, partea de jos a figurii
pătrată
şi
arhiegoistă
. Purta, sub nasul său cu nări
porcine
, această
urâciune
, jumătate
rasă
, jumătate
tunsă
şi
absurdă
, care este
mustaţa modernă
.Faptul că purta ochelari adăuga figurii sale
închise
şi
respingătoare
intermitenţele unei
străluciri diabolice
.Persoana lui întreagă, prin tot ce arăta – o cărare la mijlocul capului, nişte bosumflări
dezgustătoare
pe sub bărbie, o gură strânsă şi neagră ca o chisea decămătar,
zvârlitura
ochilor,
împungătoare
şi
ironică
, în moalele privirii tale –persoana lui întreagă, îmbrăcată negru şi
pretenţios
, te
înţepa
şi te
răzvrătea
. Unom
sanchiu
stimă
pentru aproapele, fără
dragoste
şi fără
pic demilă
al indignării profunde
, pentru că e o prezentare
realistă
amagnatului din punctul de vedere
al moralităţii
, trăsăturile sale
exterioare
fiind înţelese prin prisma
interiorităţii
sale.
3