Facultatea de Economie Modele de cominicare

Degeratu Stefan Grupa 1435

INTERNETUL ASPECTE PSIHOLOGICE

Informaii care se plimb non-stop prin calculatoare, linii telefonice, fibre optice, satelii, ntre licee, colegii, universiti, instituii, ambasade, baze militare, firme , persoane particulare, de la un ora la altul, de la o tar la alta, de la un continent la altul, ntr-o uria reea care acoper globul pmntesc aceasta ar putea fi o scurt descriere a ceea ce nseamn Internetul. i tot aici ar trebui adugate milioane de baze de date, biblioteci, servere, site-uri pe diverse teme, magazine, bnci si tot felul de alte servicii disponibile pe reea. Ceea ce se vehiculeaz de fapt pe Internet este informaia, n cea mai mare parte gratuit, din orice domeniu: de la pornografie la cotaii bursiere, de la religie la propagand neonazist, de la astronomie la vnzri de produse de orice fel, de la tiri importante la tot felul de zvonuri i brfe, astfel nct cea mai important funcie este cea de comunicare. Aceast comunicare mbrac ns multe forme: e-mail, schimb de fiiere, grupuri de discuii, legturi telefonice sau videotelefonice, astfel nct oamenii pot comunica i transmite informaii mult mai uor i mai repede dect au fcut-o vreodat i fr s in seama de frontiere. Din punctul acesta de vedere Internetul reprezint o revoluie care nu are termen de comparaie. Dar ce este de fapt Internetul ? Este o reea de calculatoare. Mai precis o reea de reele, format din mii de reele de calculatoare interconectate astfel nct se pot vedea i gsi unele pe altele. Bazele ei au fost puse n 1968 cnd s-a construit o reea care s unea centrele de cercetare din Statele Unite. Internetul comercial a luat natere la mijlocul anilor 90, odat cu dezvoltarea programelor de navigare web i cu evoluia interfeei acestora. Actualmente peste 300 de milioane de oameni folosesc Internetul. La cei 30 de ani ai si Internetul poate fi considerat tnr, dar dup cum evolueaz lucrurile el tinde s devin infrastructura de baz a societii moderne. Unele planuri de viitor ale diverselor firme din domeniul comunicaiilor vizeaz crearea unei superreele care s nglobeze nu doar calculatoare ci i televizoare, telefoane celulare, automate bancare, distribuitoare automate de bilete, aparatur electrocasnic, camere de luat vederi, ncercndu-se crearea unei reele omniprezente.

Fr ndoial, acest extraordinar mijloc de comunicare induce schimbri n modul de gndire i de percepere a lumii, n modul de raportare la realitatea nconjurtoare, n comportamentul oamenilor. Individul utilizeaz aceast reea n funcie de nevoile sale psihologice i sociale dar i de serviciile pe care acesta le pune la dispoziie, de satisfacia pe care i-o ofer aceste servicii. Navigaia pe Internet poate satisface o serie de nevoi psihosociale ale individului: de informare, comunicare, de evadare, de divertisment etc.. Pe aceast cale individul i poate satisface una din nevoile sale fundamentale cea de relaii sociale. Internetul permite stabilirea de contacte cu oameni extrem de diferii, de pe orice punct al globului, legarea de prietenii, contacte, intrarea n grupuri preocupate de o anumit problem. Avantajul este c aceast comunicare se poate face dincolo de orice convenii sociale, la adpostul anonimatului, ntr-o libertate de expresie deplin. Pentru cei care sunt izolai n mediul social n care triesc, Internetul reprezint un mod ideal de a evita solitudinea si de a-i satisface nevoia de contacte sociale. O alt funcie important a Internetului este cea de divertisment, prin care individul poate evada din cotidian, eliberndu-se de stresul cotidian i de problemele vieii zilnice. Nu trebuie uitat c pe lng toate acestea Internetul este n primul rnd o imens baz de date, cea mai mare din lume, prin intermediul creia se pot obine informaii din orice domeniu. Peste 300 de milioane de pagini Web stau la dispoziie. Din cele 3,6 milioane situri nregistrate n motoarele de cutare (n 1999), 2,2 milioane au acces liber la informaie, unul din marile avantaje fiind faptul c documentele pot fi consultate cu uurin. Partea revoluionar a webului este c fiecare din noi poate fi consumator i surs de informaie n acelai timp. Fiecare poate trimite mesaje, publica documente, i poate alege propriile surse de informaii. Aceast scurt prezentare arat destul de clar avantajele i beneficiile pe care le ofer acesta nou tehnologie. Totui, dincolo de aceste aspecte, exist se pare, anumite pri negative pe care vom ncerca s le prezentm n cele ce urmeaz. Odat cu Internetul au aprut i unii oameni prea entuziasmai de el i care petrec prea mult timp aici. Problema care se pune este dac aceasta reprezint un nou tip de dependen ? IAD - Internet Addiction Disorder tulburarea Dependen de Internet - este un termen propus prima oar de dr. Ivan Goldberg, pentru utilizarea patologic, compulsiv a Internetului. Criteriile pentru aceast tulburare se bazeaz pe criterii similare cu cele ale abuzului de substane chimice. Dei iniial Goldberg nu a propus oficial acest termen el a devenit din ce n ce mai folosit. Clasificrile DSM-IV i ICD-9 nu consider tulburrile non-chimice ca fiind dependene ns nu se tie ce denumire s se dea acestui fenomen. Muli oameni erau dependeni de computer cu mult naintea apariiei Internetului. Unii sunt foarte ataai de computer i nu le pas de Internet. Alii dezvolt o dependen de jocuri video sau de telefon. Sunt oameni cu comportament compulsiv la grupurile de discuii online, la pornografie i la jocurile pe calculator. Aproape orice poate fi o int pentru dependen

patologic droguri, mncare, jocuri, sex, munc. Privit din perspectiv clinic, dependena patologic i are, de obicei, originea n viaa personal. Psihologul britanic Mark Griffits definete dependena tehnologic ca o dependen non-chimic ce implic interaciunea om main, el considernd dependena de Internet un astfel de exemplu. Asociaia American a Psihologilor a atras atenia asupra pericolului pe care l reprezint abuzul de Internet, care s-ar putea numra printre bolile civilizaiei mileniului urmtor. Psihologii situeaz abuzul de Internet pe aceeai treapt cu alcoolismul i consumul de droguri n ceea ce privete efectele negative. Rata celor care prezint simptome de dependen de Internet este dup unele aprecieri ntre 1 i 5 %. Se pare c 80 % din internaui au dificulti majore n stabilirea de contacte umane, iar cnd au ncercat s renune au devenit foarte irascibili n lipsa calculatorului. Unele persoane dezvolt probleme severe prin utilizarea Internetului. Cnd oamenii i pierd serviciul, sunt exmatriculai din coal, divoreaz pentru c nu pot rezista s nu-i petreac tot timpul lor n lumi virtuale, atunci este dependen patologic. Cazurile extreme sunt clare. Problema este ns a trage o linie ntre normal i anormal. Nu exist o definiie pentru ceea ce este normal i deci nu se poate vorbi de utilizarea excesiv a Internetului deoarece acesta este ceva foarte recent i nu se poate stabili ce este normal i ce nu este doar avnd n vedere timpul petrecut online. Unii consider c utilizarea excesiv poate exista, dar nu este o tulburare. Practic oamenii au nceput s studieze abuzul de Internet dar ei nu tiu nc ce nseamn utilizarea normal a acestuia. Nu exist un diagnostic oficial pentru dependena de Internet sau computer. Unii ncearc s stabileasc simptomele i criteriile dup care s defineasc acesta dependen. Alte studii vorbesc despre dependen i despre definirea simptomelor negative pornind de la aprecierile subiecilor. Unele studii au stabilit ca normal o perioad de 8 ore pe sptmn, iar pentru surferii web se ajunge la o medie de 20 de ore pe sptmn fr probleme majore. O serie de activiti online par a avea un potenial de dependen mai mare dect altele: jocurile i grupurile de discuii fiind menionate n acest context. Se pare c utilizatorii patologici nregistreaz i o serie de diferene fa de ceilali: ei sunt mai singuratici, utilizeaz jocuri online mai mult dect alii, utilizeaz aspectele sofisticate ale reelei mai mult dect ceilali (FTP, realitatea virtual, etc) dar nu utilizeaz chaturile mai mult dect alii. Cnd este utilizarea Internetului patologic? Rspunsul e simplu: cnd intervine major n viaa ta. Dup opinia lui Tonino Cantelmi, psihiatru la Universitatea Gregorian din Roma, o navigare mai lung de 5 6 ore zilnic poate degenera ntr-o serie de simptome cum ar fi: confuzie mental, halucinaii, delir, care recidivnd nu las dect posibilitatea internrii n spital. Conform lui prototipul tipic al utilizatorului de Internet care poate deveni dependent este: persoan singur n jurul vrstei de 30 de ani, sntos din punct de vedere medical i care nu sufer de alte probleme mentale. Dac timpul crete cantitativ

riscul se extinde, persoana respectiv fiind n imposibilitatea de a se deconecta de la Net fr remucri. Unii prefer somnului de noapte surfingul pe Web i la acest nivel dependena persoanei este complet i nimic nu va fi mai important pentru subiect n afar de ceea ce se petrece n lumea web-ului. Studiile arat c majoritatea persoanelor dependente prefera s-i petreac timpul la Net casinouri sau s discute despre cyber-sex pe chaturi. Totui unii consider dependena de Internet un mit care a devenit o afacere profitabil, rmnnd de fapt o fals maladie. Totul a nceput n 1995 cnd Ivan Goldberg a identificat IAD iar ulterior a creat Grupul de Susinere a Dependenelor de Internet o list de discuie n care bolnavii ncearc s se vindece prin coresponden electronic. Psihologii comportamentaliti care trateaz simptomele fr a lua n discuie cauzele au mucat momeala: ei trateaz astfel de dependeni i fac eforturi de a include IAD n DSM IV, aceste tratamente devenind deja o afacere bun. Samuel LePastier, psihiatru i titular de curs la Universitatea Paris V, considera c totul este o cacialma. El spune c cei ce se refugiaz n Internet o fac pentru c aceasta este o modalitate de proiecie pe ecran a problemelor personale. Este o fals problem pentru c lumea i concentreaz atenia asupra efectelor i nu asupra cauzelor. Una din facilitile Internetului care este considerat ca determinnd cea mai puternic dependen este comunicarea sub forma grupurilor de discuii. Atributele acestei comunicri pe Internet sunt urmtoarele: stimuleaz implicarea emoional, este uor accesibil 24 din 24 ore, poate realiza diverse conexiuni, d posibilitatea de a fi martor la alte interaciuni, natura neinhibat a comunicaiilor, dispariia granielor geografice. Spre deosebire de alte medii de comunicaie Internetul ncurajeaz contactul cu strinii, ofer oamenilor posibilitatea de a experimenta contacte sociale fr un contact personal real. Se mai produce i un alt fenomen oamenii se simt liberi s se exprime ntr-o manier necenzurat. Judecile fcute fr apelul la simul comun pot fi comunicate fr constrngerile impuse de societate. Abilitatea de asuma diferite roluri, de a dezvolta relaii interpersonale intime i de a nu fi ngrijorat de posibilele repercusiuni sunt cei mai importani factori ai interconectivitii Internetului, care ar putea contribui la dependena de Internet. Internetul devine astfel un mod de evitare a contactelor sociale reale. Dup unii, capcana n care este prins utilizatorul este c ceea ce pare un contact care i d libertatea de a te exprima fr constrngeri este de fapt o comunicare printr-un computer, n faa unui ecran pe o linie de comunicaie. Este o autoiluzionare a utilizatorului c prin acest mijloc el arat ceea ce vrea, intr n contact cu cine vrea i i poate pstra anonimatul. Un studiu efectuat la Carnegie Mellon University din Pittsburg a descoperit c persoanele care petrec chiar i cteva ore pe sptmn pe Internet, cunosc nivele ale depresiei i singurtii mai mari dect dac ar folosi reeaua mai puin frecvent. Studiul a fost efectuat pe parcursul a 2 ani pe un lot de 169

de persoane, el fiind susinut financiar de importante companii din domeniul industriei de calculatoare i telecomunicaii. Rezultatele au fost contrare ateptrilor deoarece s-a pornit de la premisa c Internetul prin natura sa faciliteaz comunicarea interuman, permind lrgirea cercului social al indivizilor i reducnd astfel nsingurarea. Studiul sugereaz c acest mediu interactiv ar putea s nu fie mai sntos social dect alte mijloace mass-media. El ridic probleme ngrijortoare privind natura comunicrii virtuale i asupra prieteniilor decorporalizate care se formeaz n spaiul virtual. Participanii la experiment au raportat un declin al interaciunilor cu membrii familiei i o reducere a acestora cu cercul de prieteni, n paralel cu creterea direct a timpului petrecut n reea. Rezultatele cercetrii au artat o cretere a depresiei i nsingurrii la subiecii experimentului n strns relaie cu timpul petrecut pe Internet. Pe baza acestor date cercettorii consider c relaiile interpersonale meninute la distane mari, fr contact fa n fa nu asigur tipul de suport i reciprocitate care contribuie n mod obinuit la starea de securitate psihologic i fericire. Caracteristic pentru cei implicai n experiment era c ei au folosit e-mailul mult mai des dect web-ul. Paradoxul observat de cercettori a fost c o tehnologie social utilizat pentru comunicare ntre indivizi i grupuri este asociat cu declinul implicrii sociale i a strii psihologice de bine. Studiul a strnit controverse deoarece nu a fost efectuat pe un eantion reprezentativ i este neclar cum se aplic rezultatele la populaia general. De asemenea, o serie de factori care nu au fost msurai ar fi putut contribui la rezultatele obinute. n plus efectele utilizrii Internetului variaz, depinznd de comportamentul individului i de tipul de utilizare. Muli cercettori consider c acest studiu nu poate fi ignorat i trebuie efectuate investigaii mai serioase n domeniu. Concluzia studiului este c dei Internetul poate facilita legturi cu diveri oameni, aceste contacte nu trebuie s devin un substitut pentru adevratele relaii sociale. Cercetarea a artat c principala utilizare a Internetului acas o reprezint comunicarea interpersoanl. Aceasta nu implic i faptul c relaiile i interaciunile sociale prin Internet sunt la fel ca i cele tradiionale, sau c utilizarea n scopuri sociale a Internetului va avea efecte comparabile cu activitile sociale obinuite. Efectele pozitive sau negative ale Internetului depind de felul legturilor pe care oamenii le menin. n general legturile sociale puternice sunt susinute de apropierea fizic. Potenialul Internetului reduce importana apropierii fizice n crearea i meninerea reelelor de legturi sociale puternice, oferind oportuniti pentru interaciuni sociale care nu depind de distana dintre pri. Problema care se pune este dac o relaie dezvoltat online este la fel de puternic ca o relaie tradiional, i dac a avea relaii online schimb numrul i calitatea persoanelor implicate social. Cercettorii au ajuns la concluzia c prieteniile adevrate sunt foarte rar dezvoltate online, pentru c acestea necesit de obicei prezena fizic a persoanelor .

Ceea ce face Internetul atractiv este faptul ca n oraele noastre n care trim ntr-o izolare impersonal, reeaua ofer un surogat de via social. Cercettorii i criticii sociali dezbat dac Internetul este o mbuntire sau o nrutire a participrii la viaa i la relaiile sociale. Unii consider c Internetul determin oamenii s fie mai izolai, s rup adevratele relaii sociale, ajungnd s triasc ntr-un mediu social improvizat. Alii spun c de fapt Internetul conduce la relaii sociale mai multe i mai bune, elibernd oamenii de constrngerile sociale sau geografice. Faptul c Internetul crete sau descrete implicarea social poate avea consecine enorme pentru societate i pentru oameni. Imersiunea ntr-o lume fantastic, colaborativ, unde rolul i caracterul pot fi foarte flexibile i diferite de cele din viaa real, are potenialul de a produce o absorbire patologic, dac cineva este predispus la aa ceva. Studiile au artat c persoanele care sunt nclinate spre fantazare sunt mai predispuse la aceast dependen. Muli din cei care cred c sufer de dependen de Internet au de fapt dorina de a nu nfrunta alte probleme ale vieii lor (depresie, anxietate, probleme relaionale, etc.). Ei folosesc aceast lume pentru a scpa de lumea real. Lumea spaiului virtual devine pentru ei o lume n sine. De fapt nu tehnologia este cea care determin dependena ci comportamentul, iar acesta se poate trata prin terapii tradiionale. Este dificil de definit la aceast or dependena de Internet pentru c cercetrile s-au fcut exclusiv pe baza observaiilor i studiilor de caz i de aceea nu se pot stabili relaii ntre cauz i efect. Deoarece investigaiile nu au fost fcute pe eantioane statistice reprezentative rezultatele nu pot fi generalizate. Multe din cercetri au fost fcute de clinicieni, care nu au cutat s aprofundeze observaiile i s vad dac problemele pacienilor nu existau i naintea utilizrii Internetului. Problema timpului petrecut pe reea este de asemenea relativ, deoarece ea trebuie pus n relaie cu ali factori (stare psihic, mediu social, etc). Aa cum nu exist dependen de cri, de munc, de telefon, nici despre Internet nu se poate spune c determin dependen, cel puin n actualul stadiu al cercetrilor tiinifice. Muli utilizatori sunt fiine perfect normale care utilizeaz Internetul pentru a gsi oameni cu preocupri i stiluri de via similare, oameni pe care nu i gsesc n apropierea lor. Cei care utilizeaz chaturile au ceva n comun sunt utilizatori. Ei mprtesc interesul pentru computere i Internet. Aceste grupuri de discuii dei mprtesc aceleai interese, nu pot fi niciodat la fel cu grupurile reale, pentru c de fapt membrii acestora nu se cunosc ntre ei cu adevrat, nu-i mprtesc acele informaii carei fac pe oameni s fie apropiai, s se simt aparinnd unui grup. Relaiile din spaiul virtual sunt versiuni trunchiate ale relaiilor reale. Schimburile sunt scurte, adevrata cunoatere a celorlali este iluzorie. Chiar i n cele mai nchise grupuri, schimburile de mesaje reprezint doar fraciuni din personalitatea individului. n reea cellalt este cunoscut doar prin cuvinte i idei, de multe ori impersonale i

reci, lipsite de aspectul emoional, de prezena fizic a celuilalt, care face ca o relaie s fie cu adevrat real. Comportamentul internautului depinde de predispoziiile sale psihologice, de rolurile sociale pe care le ndeplinete, de relaiile interpersonale n care intr, de contextul social n care triete. Fiind un mediu interactiv accesarea si folosirea informaiilor se face n funcie de acest context. De fapt nu Internetul face ru oamenilor ci felul n care acetia l folosesc. Problema este dac Internetul duce la dificulti n stabilirea relaiilor umane sau dac nu cumva acesta devine un loc de refugiu pentru cei care au un cerc de relaii sociale restrnse i care au oricum dificulti de relaionare ? ntrebarea rmne deocamdat deschis. Concluziona pe care o putem ns trage este c utilizarea Internetului poate fi deopotriv distractiv i folositoare, dar n acelai timp el poate cauza o prea mare dezangajare din viaa real, poate fi duntor iar drept consecin oamenii ar trebui s fie mai moderai n folosirea acestuia i s monitorizeze utilitatea pe care o aduce. Nu putem s nu recunoatem imensele beneficii pe care le aduce acest mediu de comunicare, i este evident c soluia pentru evitarea sau atenuarea efectelor negative nu const n renunarea la Internet ci ntr-o folosire mai raional, mai moderat, avnd n vedere acel vechi principiu care spune: s uzezi dar s nu abuzezi. n acelai timp se simte nevoia unor studii aprofundate asupra efectelor Internetului, care s stabileasc n ce msur poate deveni acesta duntor omului.

Efectele internetului asupra CREIERULUI

Intr-o lume digitala, chiar si creierul nostru incepe sa isi reprogrameze functiile, folosirea internetului avand efecte care mai de care mai interesante, potrivit Dr. Gary Small de la UCLA.

Desi are si parti bune, utilizarea internetului, sustine Dr. Small, trebuie sa fie intro balanta corecta cu viata sociala reala. Dar, pentru ca americanul sustine ca stie care sunt efectele asupra creierului uman a diverselor actiuni legate de utilizarea computerului, iata cateva exemple: Cautarea pe internet: creste abilitatea de integrare si procesare a informatiilor, si imbunatateste abilitatea de a lua decizii. Browsarea: are efecte benefice asupra capacitatii de multi-tasking si stimuleaza atentia. Jocurile pe computer: pot imbunatati memoria, capacitatea de multi-tasking si vederea periferica. Poate, in schimb, sa conduca la o atitudine antisociala. Construirea unui blog sau a unui site: imbunatateste memoria si capacitatea de argumentare. Sortarea mailurilor: poate imbunatati procesarea informatiilor dar poate fi si o sursa importanta de stres. Folosirea emoticoanelor: stimuleaza acea zona a creierului responsabila de emotie si socializare. Aduce beneficii in special celor care folosesc computerul timp indelungat. Twitter-ul si chat-ul: imbunatateste atentia periferica, ajuta la cresterea respectului de sine. Internetul are o influenta majora asupra modului in care gandim, inclusiv asupra modului in care ne folosim memoria: specialistii arata insa ca influenta nu ar fi tocmai pozitiva, in cazul memoriei. Google, Facebook, Wikipedia si alte surse de informare schimba modul in care ne formam amintirile. Avem la dispozitie, instantaneu, orice sursa de informare, motiv pentru care memoria incepe sa ne lase cand avem nevoie de ea. Este asa-numitul "efect Google", studiat de psihologi la Universitatea Columbia, in Statele Unite, arata revista Science. De multe ori, cand uitam ceva, avem la dispozitie alte surse de informare, cum ar fi rudele, colegii de la munca sau prietenii, motiv pentru care acestia servesc ca surse de informare externa. Insa Internetul ofera mult mai mult decat aceste surse, cu mai putin efort. "Avem si ceva dependenta de Internet, ne asteptam sa obtinem informatii de cate ori vrem sa stim ceva", explica

Betsy Sparrow, Comlumbia.

profesor

de

psihologie

la

Universitatea

Experimentele au aratat ca, in cazul in care ne asteptam ca informatia sa fie stocata intr-un computer, ne vom aminti mai putin decat in cazul in care stim ca informatiile vor fi sterse si nu le putem regasi. Insa memoria nu cedeaza complet, cand stim ca avem informatia stocata in computere: avem sanse mai mari sa ne amintim in care folder din computer este stocata informatia. Astfel, efectul Google este ca, in prezent, avem tendinta sa ne amintim mai curand unde sunt lucrurile si cum putem sa le gasim. Specialistii nu cred insa ca efectul Google este unul negativ: in final, aceasta schimbare ne poate ajuta sa intelegem lucurile mai bine si sa invatam mai bine. "Memoria nu inseamna doar a memora", sustine psihologul, care adauga ca efectul ne poate ajuta sa stergem informatii de care nu avem nevoie si sa ne ocupam mai mult de procesarea informatiilor existente, mai precis de o mai buna intelegere.

Efectele internetului COPIILOR/ADOLESCENTILOR/TINERILOR

asupra

Studiile privind efectele pe care Internetul le are asupra comportamentului tinerei generaii arat c acestea sunt din ce n ce mai alarmante, facnd din copii posibile victime ale pornografiei infantile i reelelor de infractori, susin specialitii n domeniu, informeaz Agerpres. Potrivit unui studiu prezentat de reprezentanii Centrului pentru Protecia Online mpotriva Exploatrii Copiilor (CEOP), n cadrul conferinei cu tema "O lume n schimbare: tinerii i riscul n mediul online", rata de penetraie a internetului n rndul copiilor cu vrste cuprinse ntre 5 i 15 ani, care au acces la internet n propria lor camer, este de 84%. De asemenea, statisticile arat c 81% dintre copiii cu vrste cuprinse ntre 12 i 15 ani i fac temele folosind internetul, la fel ca i copiii cu vrste cuprinse ntre 8 i 11 ani (53%) i 5-7 ani (26%). Aproape 50% dintre copiii au vrste ntre 12 i 15 ani folosesc internetul pentru jocuri. Dezvoltarea tehnologiei i apariia telefoanelor mobile permit copiilor s intre n contact cu multe imagini indecente cu copii. De asemenea, specialitii trag un semnal de alarm n privina exploatrii sexuale pe internet a copiilor i tinerilor, observnd c n ultimul timp mentalitatea n privina creterii i educrii sufer serioase transformri. Astfel, 71% dintre prinii chestionai de CEOP au declarat c permit copiilor s consume alcool la vrste mai mici de 18 ani, 45% au mrturisit c las copiii de 16

ani s doarm cu prietenul sau prietena i 55% consider terminat copilria la vrsta de 11 ani. Peste 70% dintre prini recunosc c nu le este respectat autoritatea de ctre proprii copii i 57% dintre ei i fac griji din cauza anturajului. Statisticile arat c sexualitatea copiilor se manifest timpuriu, iar la vrsta de 15 ani au propriile pagini pe internet n care vizualizeaz celebritile generaiei lor. Specialitii trag un semnal de alarm, deoarece paginile de internet pot influena negativ dezvoltarea tinerei generaii, copiii devenind mai vulnerabili prin ei nii folosind foarte des comunicarea de acest gen. CEOP a sesizat pe internet o adevrat reea de infractori care i racoleaz victimele din reelele de socializare i diverse situri. Prezent la conferina de lansare, Codru Olaru, eful DIICOT , a aprecizat ns c la nivelul Romniei din valorile statistice actuale nu ar exista un fenomen al pornografiei infantile. La conferina organizat de CEOP a participat i ambasadorul Marii Britanii la Bucureti, Martin Harris, care a apreciat rolul proiectelor care vin s protejeze copiii de asemenea abuzuri i care lupt pentru combaterea exploatrii sexuale a copiilor.

Efectele internetului asupra VARSTNICILOR

Adultii cu mai putina experienta in ale Internetului se pot trezi cu modificari ale creierului dupa numai o saptamana petrecuta online, sustine un studiu realizat in Statele Unite. Rezultatele documentarii arata ca Internetul stimuleaza activitatea neuronala si poate mari functiile creierului, la adultii mai tineri. Pe masura ce creierul imbatraneste insa, numarul schimbarilor structurale creste, aceastea incluzand reducerea sau chiar atrofierea celulelor functionale din cortex. Studiul, citat de Foxnews, arata ca stimularea neuronala similara celei intalnite la cei care folosesc Internetul in mod frecvent ar putea afecta procesul cognitiv si ar putea altera sinapsele neuronale. "Am observat ca persoanele in varsta cu o experienta minimala in folosirea Internetului isi schimba structura creierului", a declarat dr. Gary Small, profesor la UCLA, unul dintre autorii studiului. Cercetarea a fost facuta pe 24 de voluntari, normali din punct de vedere al activitatii neurologice, cu varste cuprinse intre 55 si 78 de ani. Inaintea stabilirii rezultatelor, jumatate dintre participanti au folosit Internetul zilnic, in timp ce cealalta jumatate nu.

Efectele internetului asupra SANATATII

Ca ne place sau nu, televiziunea si Internetul aduc pornografia si sexul in casele noastre. Potrivit unui studiu din 2007 al unei echipe de cercetatori de la Universitatea din Alberta, 90% dintre baieti si 70% dintre fetele cu varste cuprinse intre 13 si 14 ani au avut acces cel putin o data la imagini cu continut sexual explicit.

O lucrare nou aparuta in SUA, "The Porning of America", sustine ca americanii preiau partile cele mai degradante din pornografie. Pornind de la papusile tip Barbie si Bratz din copilarie si ajungand pana la tinutele incarcate de sugestii sexuale din adolescenta, pornografia influenteaza perceptiile de sine si comportamentul, scrie publicatia Newsweek. Este prea devreme pentru a prezice cum vor fi afectati pe termen lung copiii care cresc acum intr-un mediu hipersexualizat. Este cert insa ca industria publicitara si societatea in general au "imprumutat" din pornografie idei periculoase: sexul ca moneda de schimb, sexualitatea la vedere, ideile traditionaliste privind rolul femeii si al barbatului, etc. Este suficienta o privire la fotografiile postate de adolecenti pe site-urile de socializare precum MySpace - mai toate imita imagini aproape pornografice pe care le-au vazut. Latexul, corsetele si "pantofii de dansatoare la bara", o data vazute doar pe strazile laturalnice si dupa o anumita ora la televizor, pot fi intalnite, in forme "sexy", pe culoarele liceelor. Celebritatile sunt o parte a problemei. Atunci cand nu sunt actori amatori de inregistrari porno (Paris Hilton, Colin Farrell, Kim Kardashian), produc de-a dreptul filme porno (Snoop Dogg). In

acest timp, actorii de filme porno sunt invitati la emisiuni de televiziune. Prevalenta pornografiei induce idei gresite copiilor si adolescentilor, crede si Lyn Mikel Brown, coautor al lucrarii "Packaging Girlhood". "Tot sexul acesta da o notiune gresita despre ce inseamna sa fii adult. Studiile arata ca pustii care consuma acest fel de sex prin intermediul mass-media mostenesc viziuni mai traditionale despre gen - baietii sunt dominanti iar fetele sunt supuse". Autorii cartii "So Sexy So Soon" sustin ca o parte a problemei este faptul ca adolescentii si copiii nu au sofisticarea sexuala necesara pentru a intelege imaginile cu care sunt bombardati. In "cultura" pornografica, femeile sunt vazute fie drept sexual agresive, fie drept victime ale violentei verbale sau sexuale. Tinerele fete care nu au experienta necesara pentru a distinge pornografia de realitate ar putea considera ca acestea sunt rolurile pe care trebuie sa le joaca in viata, o perspectiva de-a dreptul periculoasa.

Efectele internetului asupra RELATIILOR INTER-UMANE

Internetul ne va face mai destepti si ne va imbunatati scrisul si cititul, pana in 2020, arata rezultatele unui sondaj online, realizat pe un esantion de 895 utilizatori de Net si experti. "Trei din patru experti au spus ca Internetul potenteaza inteligenta umana, iar doua treimi cred ca folosirea Internetului imbunatateste capacitatea de a citi, scrie si impartasi informatie", spune Janna Anderson, co-autor al cercetarii si director al Imagining the Internet Center, potrivit Reuters. Totusi, 21% dintre respondenti au spus ca Internetul va avea un efect opus, scazand IQ-ul celor care il folosesc mai mult. Studiul online a adunat opinii de la oameni de stiinta, lideri in afaceri, consultanti, scriitori, creatori de noi tehnologii, dar si de la utilizatori obisnuiti de Internet. Dintre cele 895 de persoane intervievate, 371 au fost considerate "experti".

Cercetarea a mai descoperit ca 42% dintre experti sunt de parere ca activitatea anonima online va fi redusa drastic pana in 2020, datorita protocoalelor mai stricte de securitate si identificare. Pe de alta parte, 55% dintre respondenti cred ca in 10 ani inca va fi usor sa petreci timpul ca un anonim pe Internet.

Efectele internetului asupra SANATATII

Era digitala ii lasa pe barbati fara mostenitori, sau cel putin asa sustin rezultatele unui studiu argentinian. Potrivit cercetatorilor de la Nascentis Medicina Reproductiva din Cordoba, expunerea barbatilor la undele Wi-Fi ar putea afecta calitatea spermei, drept care acestia ar trebui sa se gandeasca de doua ori inainte sa navigheze pe Internet tinand laptopul pe genunchi, relateaza Reuters. Studiul se bazeaza pe un experiment facut pe 29 de barbati, perfect sanatosi. Esantioane cu sperma de la acestia au fost asezate in apropierea unui calculator portabil, conectat la Wi-Fi. Dupa patru ore, cercetatorii au observat ca 25 la suta din spermatozoizi incetasera sa se miste si ca ADN-ul era afectat la 9 la suta dintre ei. Altele sunt rezultatele pentru esantioanele asezate departe de laptop: 14 la suta dintre spermatozoizi nu se miscau si numai 3 la suta se alterasera. Drept urmare, cercetorii au concluzionat ca radiatiile electromagnetice emise in timpul comunicatiilor prin Wi-Fi sunt vinovate de scaderea calitatii spermei. Adolescentii care isi petrec tot timpul pentru a naviga pe internet se ingrasa cu 1,8 kilograme pe an mai mult decat cei care mai ai si alte activitati. Concluzia alarmanta apartine unui grup de cercetatori americani de la Harvard Medical School, care a publicat in "Jornal of Pediatrics" rezultatele unui studiu efectuat pe 5000 de tineri cu varste cuprinse intre 14 si 21 de ani din 50 de state americane. Internetul, alcoolul si somnul pot contribi semnificativ la cresterea in greutate a adolescentilor, este principala concluzie a studiului citat. Tinerii le-au furnizat cercetatorilor informatii despre numarul de ore dormite in fiecare noapte, timpul petrecut pe internet (fiind

exclus timpul petrecut pentru scoala sau munca), numarul de bauturi alcoolice si de cafele consumate si date fizice - greutatea si inaltimea. Concluzia dupa prelucrarea datelor: cu cat timpul petrecut pe Internet este mai mare, cu atat mai mult creste consumul de bauturi alcooloce si de cafea si scade numarul orelor de somn. In consecinta, tinerii care au stat mai mult pe Internet au baut mai mult alcool, au dormit mai putin si s-au ingrasat mai mult.