Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
08. Cantul VIII

08. Cantul VIII

Ratings: (0)|Views: 5|Likes:
Published by pleasure

More info:

Published by: pleasure on Nov 26, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2009

pdf

text

original

 
CANTUL VIII
Cerul al treilea, al Venerei. Spiritele îndrăgostite.
Carol Martel.
 Noi dubii ale lui Dante.
Credeau greşit
1
păgânii-odinioară că-n cerul ei
2
rotindu-se, frumoasa Veneră
3
-aţâţă a iubirii pară;şi n-o slăveau numai pe ea
4
, crăiasa, prin jertfe şi prin juruinţi; de-o seamă străvechea ginte-ntru greşeli-rămas-aşi pe Diona o slăvea, drept mamă, şi drept fecior pe Cupidon, crezând că-i fu de el Didonei
5
înseşi teamă.Cu numele
6
-i, cu care-ncep cântând,ei botezară mândra-n ceruri steace-n soare
7
cată, în zori şi-amurg, pe rând. N-am prins de veste
8
că urcam spre ea; doar ochii dragi şi puri mă-ncredinţară, căci mai frumoşi
9
sclipeau îndoamna meaŞi-aşa cum'
0
vezi scântei ţâşnind din pară şi glas din glas auzi când unul ţine isonul şi-altul urcă şi coboară,la fel văzui lumini'' printre lumine rotindu-se
12
grăbit ori pe-ndelete, precum vederea-i desfăta în sine.Din nori ceţoşi n-au coborât în cete, văzute-ori nu, vântoase
l3
-n adâncimi destul de iuţi ca să nu-ţi pară-ncete578 pe lângă stolul de cereşti lumini
14
ce-n jos grăbeau, rupându-se cu greu din hora-ncinsă sus de serafimi
15
.Dintâiul şir 
16
, slăvind pe Dumnezeu, cânta „osanna"-astfel, că-ntru dorinţă mă cetlui să-l tot aud mereu.Şi dintre ei un duh
17
, cu bună-ştiinţă mi se-apropie, zicând: „Pe voia ta
18
vom face toţi, ca să culegi priinţă. Noi ne rotim
19
cu îngerii pe-o stea, de-acelaşi pas şi-acelaşi dor mânaţi, cu îngerii
20
de care-ai zis cândva:
■21
«Voi , ce.gândind al treilea cer mişcaţi» şi-atâta drag e-n noi, că bucuros vom sta
22
ca să curmăm al tău nesaţ."După ce
23
ochii-mi dăruii sfios iubitei, dobândind încuviinţare din ochii ei ce străluceau voios,rotitu-i-am către lumina careîmi dase-ndemn şi: „Cine eşti?" grăiicu glasul frânt de dor 
24
şi-nfrigurare.Şi, Doamne, cât de mândră o zării sclipind la vorba mea, când bucuria c-o nouă bucurie
25
i-o sporii
26
.„Pe lume
27
, zise, mi-am purtat solia scurt timp
28
; mai mult dac-ar fi fost să fie, mi-aş fi cruţat de multe rele
29
glia.Lumina ce-mprejurul meu se-nscrie, în tortul ei, ca viermele
30
-n mătase, mă-ncinge-n raze şi m-ascunde ţie.579Mult m-ai iubit
31
şi-aveai de ce; foloase pe urma mea ai fi cules, de-n groapă de tânăr nu-mi lăsam a mele oase.De-a stânga malul ce din Ron
32
s-adapă ca domn pe vremuri m-aştepta-n hotare pe unde-n Ron se varsă-a Sorgeiapă,şi m-aştepta frumosul colţ
33
în care Gaeta stă, Catona şi cu Barişi Tront şi Verde se revarsă-n mare.M-au uns
35
ca rege-al ţării lor ungarii, al ţării ce-i de Dunăre
36
brăzdată, când lasă-n urmă-a nemţilor fruntarii.Trinacria (între Pachin scăldată şi-ntre Pelor în nori de ceaţă groasă când peste golf Sciroccul
38
stă să bată,stârnit nu de Tifeu
39
, ci de pucioasă) şi azi m-ar aştepta
40
ca rege-n ţară prin cei născuţi din angevina casă,de-o proastă cârmuire
41
, ce-i povară supuşilor, n-ar fi-ndemnat poporul să strige la Palermo: «Piară, piară!»Şi de mi-ar şti acestea frăţiorul
42
,ar frânge calicimea catalană,spre-a nu-i da pas, şi-ar pune-n prag piciorulcăci cată-a lua măsuri când porţi coroană, prin tine sau prin alţii, ca regatul
43
să nu-l încarci prin vrerea-ţisuverană.El, cel zgârcit
44
, s-ar cuveni păcatul să-l pedepsească-n cei ce banii-adună, căci largi străbuni
avu,
necugetatul."580„Fiindcă te văd cu mine dimpreună cum mi te bucuri întru Cel-de-Sus, ce-i veci izvor 
45
la orice faptă bună,te bucuri
46
, zic, de cele ce mi-ai spus, mi-e şi mai drag al bucuriei dar şi drag mi-e că te bucuri prin Iisus.De ce-am râvnit, avut-am parte; dar din vorba ta
47
n-am înţeles cum poate din dulce sad să iasă rod amar."Astfel grăii, iar el răspunse: „Frate, de-oi izbuti să-ţi dau răspuns cu sfatul, ţi-o sta-nainte ce-ţi stă-acum laspate
48
.Cel care
49
-nvârte fericind regatul, prin care urci, virtuţi
50
a pus, vezi bine, în stelele ce-l luminează hatul.Dar cugetu-i desăvârşit în sine,nu doar de firi în ceruri se-ngrijeşte,ci şi de calea
51
ce le-ndrumă-n Bine.De-aceea arcu-acesta
52
când loveşte atinge-un ţel ştiut de mai 'nainte, ca suliţa~ce-n ţintă nimereşte.De-ar fi altfel
53
, aceste-aşezăminte ar da pe faţă-urmări ce-ar fi ruine şi nicidecum înfăptuiri preasfinte;ori nu-i aşa
54
, căci minţile divine ce-nvârt aceste stele n-au păcate, cum nici cel Prim ce le-a creat prin sine.Mai vrei dovezi pe lângă cele date?" „O, nu, grăii, că-n tot ce-i de trebuinţă
55
 pricep că fire-a da-napoi nu poate."581„Şi-acum să-mi spui: ar fi mai rău de-o fiinţă,grăi, n-ar vieţui-n tovărăşie
56
?"

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->