Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
kitch-ul

kitch-ul

Ratings: (0)|Views: 565|Likes:
Published by Dan Toader

More info:

Published by: Dan Toader on Mar 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/04/2013

pdf

text

original

 
 
ț
 
 
2
 Argument : Este o
răspundere ș
i o
urgență a
culturii
 ș
i
 spiritualității româneș
ti
ca generația tânără
s
ă
 
redobâ
ndeasc
ă
 
legă
tura cu valorile autentice, cultural
e ș
i spiritual
e românești
. Kitsch-ul este unul din pionierii s
â
rgui
ncioș
i ai haosului, prin care
reușește să
zdrunc
ine ș
i destabilizeze
 specificul naț 
ional al unui popor.
Dicționarul de estetică generală
(
Editura politică
,1972)
definește acest termen după cum urmează
:
 Kitsch
-
cuvâ
nt german
intraductibil, intrat ca atare în fondul de termeni internaționali ai esteticii ș
i utilizat  pentru a desemna arta de prost gust, pseudo-
arta, ca și prostul gust în general. Kitsch
-
ul semnifică arta
-surogat,
 precum ș
i toate ace
le produse artistice concepute în spiritul exploată
rii doar a unuia dintre grupurile de stimulice in
tră î 
n compunerea art 
ei: stimuli de ordin biologic (î 
ndeosebi cei erotici), de ordin etic (sentimentalismul),de ordin magic ori ludic. Kitsch-
ul se referă
 , prin urmare, la u
n univers lipsit de profunzime și de semnificaț 
iisocial-umane superioare. Datorit 
ă alterării gustului estetic în condițiile industrializă
ri
i, serializării șicomercializării producției de artă sau a celei artizanale, apare ș
i un public kitsch cu gusturi estetice kitsch, predispus a fi receptiv la vulgaritate, la gregar sau la melodrama
tic“.
 
Termenul „kitsch“ 
 
 – 
( ...)a intrat 
î 
n uzul vocabularului d 
e specialitate relativ recent, în cursul celei de
-a doua
 jumătaț 
i al secolului al XX-lea, fiind folosit pent 
ru prima oara cu sensul modern î 
n timpul unui congres pe teme
artistice, desfășurat la München, în anul 1860. In limba germană, verbul „Kitschen“ este folosit cu sensul 
gene
ral de „a face ceva de mantuială“ și, cu o conotație specială, pentru „a transforma mobila veche“;„verkitschen“, termen derivat din aceeași rădăcină, semnifică „a degrada, a poci, a măslui“. Din această perspectivă, aș
a cum a
ta Abraham Moles, unul dintre primii teoreticieni ai feno
menului, in cartea sa intitulată
 
„Psiholog 
ia kitsch-
ului“, termenul indică „o gandire etică subiacentă
de negare a autenticului. (...) Kitsch
înseamna «fușereală» și reprezintă o consecintă
estetic
ă a punerii în vâ
nzare a
tuturor produselor unei societățiîn magazine, care devin
-
ca și gările
-
adevărate temple“. Existâ
nd latent sau manifest in toate epocile istorice,kitsch-
ul are totuș
i perioadele sale de prosperitate, dintre care cea mai apropia
tă de modernitate (și, de altfel,etapa decisivă
 , care a m
arcat expansiunea sa nestavilită până în epoca actuală) este reprezentată de evoluțiacivilizației burgheze. Potrivit aceluiaș
i a
utor, „kits
ch-
ul se afirma cu tărie în momentul î 
n care burghezia ajunge
la abundență, adică la un exces de mijloace în raport cu necesitățile“, de
ci la un soi de gratuitate
 – 
 
ințeleasă calipsa de consistență
-
 , moment în care își impune fară drept de apel propriile
 
norme în domeniul producțieiartistice. În acest context, „kitsch
-u
l este indisolubil legat de artă, aș
a cum autenticul
este legat de autentic“.
 
) 
Termenul kitsch
anunță în subsolul să
u premisele unei
înț
elegeri mult mai
cuprinză
toare
decâ
t cea din sfera
artisticului și intuim că n
-
ar fi nepotrivit să
extindem aria acestui te
rmen asupra întregii vieț
i sociale,preponderent
î
n zona :
tendinț
e-
curente și credinț
e, o
 biceiuri vechi ș
i obiceiuri noi.
Propunem un correspondent
în limba română
a termenului kit
sch, prin cuvâ
ntul :
Î
NLOCUITOR
=
î
n contextul
de față ș
i
în accepțiunea noastră
 
cuvâ
ntul face referire la toate acele
lucruri și stă
ri de fapt ce se propun
î
n mediul uman ca substitute celor autentice prin argumente ce
incită ș
i conduc
ființa umană că
tre libertinaj
ș
i prost gust ; obscenitate
ș
i agresivitate ; iresponsabilitate
civică și etică.
 
ÎNLOCUITORUL /
kitsch
-
ul este un produs subcultural, o manifestare
alterată
a expresieifrumosului din
ființa umană sub presiunea ignoranț
ei, nonvalorii
ș
i a
lipsei de educaț
ie. Este un
 produs ce apare și se instalează în acele societăți încercate de sără
cie
ș
i
decadență morală
, dezorientate
de ieftina și colorata piață
a altor culturi exterioare lor. Efectul acestor i
nvazii, în primul rând
comerciale, este devastator pentru pere
nitatea tradițiilor a valorilor spirituale ș
i autenti
citații
 specific
ului naț
ional.
ÎNLOCUITORUL
kitsch
-
ul este
o atitudine deviantă
a dinamicii sociale
în absenț
a fenomenuluicultural
ș
i artistic
autentic. Câ
nd
viața
comercial
ă
 
înclină balanț
a
în
spre propria-i parte face ca aceles
enț
ial
echilibru î
ntre
domeniile de activitate umană să fie alterat până
la
decadență ș
i vulgaritate.
Dacă considerăm momentele de criză
ale omenirii ca momente de dezechilibru
î
ntre aceste principale
 
3
domenii de ac
tivitate, atunci ne va fi mai ușor să identifică
m
și să afirmăm că puț
ine sunt acelemom
ente de echilibru și înflorire autentică
.
ÎNLOCUITORUL
kitsch
-
ul este
astă
zi un parazit
cu o putere de adaptabilitate și camuflarecameleonică în spațiul tradițiilor și credințelor unui popor vlăguit spiritual ș
i economic (precumpoporul roman acum)
. Î
n disperarea satisfacerii nevoil
or și confortului zilnic
 
îl acceptă
m
î
n caselenoastre nu n
umai prin produsele alimentare ș
i
de întreținere
,
dar în primul râ
nd prin intermediul
mijloacelor media : presă, radio ș
i televiziune.
Supuși constant contaminării
ajung
em in scurt timp săne acomodăm
cu efectele virusului aducandu-
ne în starea de dependență
.
ÎNLOCUITORUL
kitsch
-
ul este un fenomen ce nu poate fi situat
î
n sfera artei, culturii, a eticuluisau moralei, el poate fi in cel mai fericit caz situat la periferia vulgara a profanului, a uratului. Kitchulnu se poate raporta la sacru decat ca o esenta a vulgaritatii profanului.
ÎNLOCUITORUL
kitsch
-
ul este intr-o perpetua stare de contrafacere si imitare a autenticului aAdevarului : mancarea sintetica este o copie in forma a celei naturale, industria divertismentului imitaautenticitatea starilor emotionale, presa trunchiaza si modeleaza adevarul dupa interesele grupurilor deinfluenta, toleranta se substituie milosardiei acceptand deviatiile ca reguli, si exemplele pot
continua…
 
1.Un
ÎNLOCUITOR 
creeaza dependenta
prin usoara accesibilitate financiara si viata scurta pe careo are in comparatie cu rivalul sau produsul autentic ce se transmite de la o generatie la alta crescandu-ivaloarea culturala. Sentimentul estetic si practic pe care-l genereaza un produs autentic este unul ceizvoraste din tradiditie si este in opozitie cu kitchul ce nu poate depasi bariera timpului decatsprijinindu-se pe minciuna. Minciuna este un adevar pe jumatate de aceea are si picioarele scurte(viata scurta). Perenitatea autenticului se sustine pe trainicia valorilor traditionale specifice fiecareinatiuni (in cazul nostru valorile crestine).
2.Un
ÎNLOCUITOR 
modifica fondul trairilor emotionale
, durata si statornicia semnificatiilor lorintre oameni cat si legatura cu mediul natural. Obiectul autentic are la baza existentei sale o emotieumana de lunga durata impregnata de creator in materia obiectului in urma unui ritual mestesugarescharic. Profunzimea si intensitatea emotionala a cestei amprente a creatorului face din obiect a fi nunumai un purtator de insusiri functionale ci si un generator de energie si stimulator de emotii estetice.
3. Un
ÎNLOCUITOR 
copiaza autenticul in forma lui
dar nu-i poate fura continutul de semnificatiisi valori. O icoana tiparita si patinata manual se deosebeste de cea pictata de mana artistului, invechitade timp si fumul lumanarilor. Ce face aceasta deosebire ? Masina de tiparit si mana artistului. Masinade tiparit poate multiplica aceeasi imagine de fiecare data la fel. Mana artistului cu fiecare repetitie aaceluiasi subiect da nastere unui alte lucrari datorita unicitatii emotiilor sale in momentul realizarii .Ce se pierde ce se castiga ? In cazul masinii de tiparit castigul este in plan material, exprimat prinproductivitate, dar pierderea in plan spiritual si cultural este data de excluderea semnificatiilormestesugului ritualic pe care mana si inima artistului il savarsesc impregnandu-l in memoria estetica aobiectului.Traim intr-o perioda in care viteza de productie este mai mare de cat cea de consum. Paleta deproduse este atat de diversificata si oferta atat de variata incat mintea unui om ramane prinsa insindromul consumismului de la un salariu la altul. Varietatea si diversitatea produselor este ca o ploaiemeteoritica din fata careia nu te poti salva. In felul acesta mintea ramane blocata in dorinta de a-sioferi si altceva din acest corn al abundentei. Acest sistem concurential al produselor de serie isiselecteaza tintele cele mai vulnerabile din societate : clasa de mijloc si oamenii saraci. Considerand camai mult de trei sferturi din populatie apartin acestor categorii sociale putem aprecia usor succesul de

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->