Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tehnium 12 1970

Tehnium 12 1970

Ratings: (0)|Views: 10|Likes:
Published by iifoarte
PUBLICAŢIE

LUNARĂ EDITATĂ

DE REVISTA

SI

STIINTĂ

.

TEHNiCĂ
24 PAGINI LEI 2

• Electronica În mina dv. • Automat..
lumină!

• O simplă celulă fotoelectrică...

• Interfonul , idee exercitiu tehnic
şi

• Antena 6 canale pentru


elicoidală

• laboratorul foto propune

• Fulger electronic pentru week-end



Instafaţia
\( fără

de iluminat

risc )

Radioreceptor. • in 5 minut'! De ce
rubrică

auto

• Schi-bob pentru vacanţa de iarnă
Pregătiri pentru revelionul '71

• Jocuri, cuvinte incruc
PUBLICAŢIE

LUNARĂ EDITATĂ

DE REVISTA

SI

STIINTĂ

.

TEHNiCĂ
24 PAGINI LEI 2

• Electronica În mina dv. • Automat..
lumină!

• O simplă celulă fotoelectrică...

• Interfonul , idee exercitiu tehnic
şi

• Antena 6 canale pentru


elicoidală

• laboratorul foto propune

• Fulger electronic pentru week-end



Instafaţia
\( fără

de iluminat

risc )

Radioreceptor. • in 5 minut'! De ce
rubrică

auto

• Schi-bob pentru vacanţa de iarnă
Pregătiri pentru revelionul '71

• Jocuri, cuvinte incruc

More info:

Published by: iifoarte on Mar 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

03/02/2014

pdf

 
PUBLICAŢIE
LUNARĂ
EDITATĂ
DE
REVISTA
STIINTĂ
SI
.
TEHNiCĂ
24
PAGINI
LEI 2
Electronica
În
mina
dv
.
Automat..
lumină!
O
simplă
celulă
fotoelectrică
...
Interfonul,
idee
şi
exercitiutehnic
Antena
elicoidală
pentru
6
canale
laboratorul
foto
vă
propune
Fulgerelectronicpentruweek-end
Instafaţia
de
iluminat
\ (
fără
risc)
Radioreceptor
.in 5 minut'!
De
ce
rubrică
auto
Schi-bob
pentru
vacanţa
de
iarnă
Pregătiri
pentrurevelionul
'
71
Jocuri, cuvinte
incrucişate,
umor
Alo! Alo! Alo!In
direct
cititorii
DE
CETEH
IU
'1
.1
1
9'
beneficiul maxim
al
actualei
revoluţiiştiinţifice-tehnice,
este de partea
naţiunii,
a
unltătilor
În
cadrul
cărora
drumul
de la idee la
pracllcă
esle
cel mai scurt.
in
alare situatie
condiţia
sine qua non o constituie
imprl
marea
:;,1
dezvoltarealatineri a
simtului
tehnic,a
spiritului
de creativitaletehnicA, de origmalltate
crealiv!.
Pornind de la acest imperativ de esentA
al
epocii contemporane, de la necesitatea ca
in
vasluI univers
al
şti
intel
tinărul
sădeVină
o
prezenţă
activă,eficienlă,
să
he capabil de a
stăpinl
şi
minui cu
pllcepere
complexularsenal
ştlinţlfic-Iehnic
cu care
va
fidotalA economia
noastră
socialis,t!, conducerea partiduluI-prin multiplele mAsuri preconizate -a
Însărcinat
Comllelul
Central al UniuniiTineretului Comunist de a cultiva la tineri pasiunea pentru
ştllnta
ŞI
le"
mca. deprmoerea
penlru
lucrările
tennlCo-aplicalive.Cultura
general!
fAră
cunoştinţe
despre
şi
dm
tehnicA? Teorie
fată
aplicaţie?
Şliinţa
-
un
domeniu (privilegiu)
al
«elitelor»?
Iată
doarcileva
intrebări
care.
101
mai frecvent, atrag atentia
cercelllollior
şi
cărora
lileratura de specialitate le
acordă
spa11i
tol
mai ample.
Iată
citevaprobleme care
reclamă
cu
lot
mal
multă
strmgenta definirea
rapollunloldinlre
om
şi
tehnicA,
dinlre
om
şi
şIiin11t
Făr!
indoială,
transformarea
ştIInţei
intr-o
fortA
materială,interacţiunea
dintre dezvoltarea
ştIInţei
tehnICii
şi
economiei
consliluie
o reaiilate
istollcă
a civiliza1iei umane,
e)(primă
-opInie unanim acceptata -
trăsătura
fundamentală
a revo
luţiei
ştiinţifice-tehnice
contemporane, procescumultipleImplicatii sociale, economice
ŞI
chiar spirituale.
Astăzi.
cindrevolutia
ştiin1lfică·tehnică
impune o
«nouă
ordine»inactivitatea
complexă
de
formare
multilaterală
a omulUi
(ştiinta.
tehnicadefinind un
loc
de
prim
ordin),
cind
uriaşul
flux
informaţlonal
ne
aduceinprim plano
ecurbăexponentială
a
ştiinţei"
(dimenslumle
şllinţei
se
dublează,
inmedie.intre5
ŞI
10
ani),cind cercetarea
şliinţlficA
devineo"'acllvitatede
masb
(statisticIle mondiale
confirmă
atito
creştere
rapldlia
numărulUI
decercetatoricit
şi
al
publicaţiilor
ştIInţifice),
cind tehnicapatrunde nemijlocit
in
viata omulUI,estede
Importanţă
capitală
stabilirea
corelaţlel,
a interdependente.
intre
difefltele ramuriale
ştiin1el.
inhe
rercetarea
fundamentală
şi
cea
aplicalivă,
in fapt
intre
leOfiB
ŞI
practică
S-a doveditinprocesul muncii
că
dezvoltarea
rapidă
aeconomiei,Reflectind preocuparile tmerllor
IfI
cadrul clubur-Ior
$1
al
ce
rculilor
tehnice, pasIUnea pentru
ştiinţă
ŞI
tehnică.
noua revistae
Tehniumlt
răs
pundecerinteloractuale
şi
de
perspectivAaleeconomiei
Si
industnei.
vme
'"
spliJinul
orientării
şi
formării
depnrder,lor
practice aplicative
la
tinen
aSigură
folOSirea timpullM liber
;!"I
lT':Jd
ulii
şi
pllcut
tată-ne
deciconsemnind cu
salistacţle
actulde
naştere
arevistede speCialitate destinate, in
pllmul
rind,tinerilorc61duros
pe
t01i
cititorii
deavenicu propuneri
şi
sugestiicitmal adecvat,dea
ofell
solutiioriginalela
numl,,",asel.
prc,bl,e"Jj
nice
pe
carerevlsti'll le
va
publica.IatA-nedeci
scriind
cu
tradiţional
a urare de
esucceu
l
Or.
ing. IONPOPESCU
secrelar
al
C.C.
al U.
T.C.
 
AUTOMAI
.
LUMINA
Este
intr-adevăr
necesară
cuplarea
automată
a
iluminării?
Nu
reprezintA
un
luxsau,poate, chiarogratuitate?
rn
cazul
iluminării
exterioare
a
unei
curţi,
a unei
grădini
sau chiara
Intrării
intr-un
apartament
intunecos
-
Il
unui vestibul, hol,coridor
etc
-unde
se
facesimtitanevoia unei
iluminări
naturale,
fAri
indoială
că
existenţa
unuiastfel deautomat (vezi schema
alăturată)
se
dovedeşte
utilă,
iar instalareade
loc
compli
cată.
urmărind
schema,
se
observă
că
ea
cuprinde
un
amplificator
de curent
conll
nuuechipat cu doi tranzistori
EFT-323,
care
actionează
releul
R
cu contacte nOImal inchlse.
Pr
incontactele feleului
R
se
alimenteazA
de
lareteabecul sau becurilecare
iluminează
locul dorit.Primultranzistorlucreaza
ca
repetor
pe
emllor,
in
emitor
f.indconectataJonctiunea
bază-emitor
a tranzistorului
următor.
Tn
circu.tul de baza
al
primului
tranzistor
se
foloseşte
ofotorezistentA(de exemplu, tipul
de
fabricatie
sovietică
FS-Kl)
in
calitatede
traductor
.
La
intuneric
fotorezistenţa
areo
rezistenti
mare,
de
ordinul a
0,5..1 M!l..
Atun
cicurentul
de
bază
m
primului
tranzistor esteredus, la
f~
curentul
său
de
emitor
egal cu curentul debaza
al
tranzistorului
al
doilea.Prin urmare,curentuldeco
lector
al
tranzistorului
ai
doilea,
deşi
este
de
S
orimai mare decit curentul de
bază
,
nu
depăşeşte
3
.
.4
mA
,ceea
ce
esta
insuficient
pentru actionarea releului
R
de
10
mA.
Tn
aceast!i situatie releul
rămine
cu
contactele normal
făcute
şi
becul
ilumi
nează
.
Dacă
fotorezistentaeste iluminatA,
rezistenţa
sa
scadela
70
..
100
kn
şi
curentul
de
colector
al
primuluitranzistor
creşte.
B este limitat de
prezenţa
rezistenteide
4,7
kn
din colectorultranzistorului. Aceastaduce
la
o
creştere
la
20..
~
mA
a curentului
de
colector
al
tranzistorului
al
doilea
şi
la
acţionarea
feleului,careintrerupe alimentarea bacului.
La
scăderea
iluminArii curentuldecolector scade
şi
rei eulnu maiatrage, decibecul
se
aprinde.Alimentarea este
asigurată
deun
micredresor
compusdintr-un
transformator de retea cu miezul
de
1-2
c,,",
şi
două
diode EFD-l08.
Inf6şurarea
secunOar&
va
avea 2 x
20
V.Pentrucaactlonarea
să
se
faca mereu la
aceeaşi
iluminare, tensiunea
r-:tdresată
este
stabilizatl
cu
două
diode Zenner de
lip
DZ-309 legate inserie.Filtrarea este
asigurată
de cei doicondensatori
de
l00)\F/50V.
Statisticile
demonstrează,
peplan
mondial,
un interes
tot
mai
predominant
al
adolescenţilor
pentru
rnsuşirea
electronicii.
Zonele ei de
influenţă
se
extind
neintrerupt,
etlclenţa
ei
capită
un
caracteraproape
..
axiomatic.
De aici pornim.
Numir
denu
mir,
vom publica
tot
felul
de
construcţii
in
stare
să-I
obişnuiască
in
că
de
azi
pe
viitorul
electronistindustrial
de
miine
cu
avantajele
automatizlrii,
ale
utilizArii
celulelorfotoelectrice,
a
elemttntplortranzistorizate
.
Primele
construcţii,
cu
un
caracter
util
imediat, nusint decît
o
treaptA
şi
o
sugestie.Ca
şi
laboratorul
electronistului,
ca
şi
prima
construcţie
radiocu
o
singuri
diodă
.
E
un
incepul
Electronica
implică
pasiune,
exerciţiu,
răbdare,
dar
mai
ales
toate
la
un
loc
:
O
pasionantA
continuitate.
Totul,cu
excepţia
becunlor
de iluminat,
se
montează
intr-o
casetă
cu
dimen
siunile
100
x
100
x
400
mm, aceasta depinzind in primul rind de dimensiUnilereleului.De notat
cA
această
casetă,
care contine
ŞI
fotorezistenta la care
lumina
trebuie
sa.
aibAacces
(se
va
prevedea o
miel
fereastră),
trebuie montata departe debeculdeiluminat,cAci
altfel
lumina becului
va
anclanşa
r~eul,
acesta
va
stingebecul, releul
n
a
aprinde dinnou
şi
pot apAreaoscilatii,care se traduccu
ilumi
narea
intermitentă
a becului (<<clipirea. becului).Folorezistenta
va
trebui
actio
nată
doar deiluminatul natural,
de
luminazilei
şi
se
va
dispunecaseta
in
apropiereaferestrelorIn cazul
utilizării
automatului
pe
coridoare.Pragul de actionere
se
poate modifica fie electric,
modificind
tensiunearedresoruluiprin utilizareaaltor tipuri dediodeZenner, fie, mai simplu, prin obturarea
parţială
a ferestreifototiindp.i.
De
exem~u,
utilizind
16
V
tensiunedelucru
cu
doua
diode
OZ
-308.
aparatul
va
fi mai putin sensibil la lumina
şi
timpulc.t becul sta aprins
va
creste.
1lZ309
,~
2'.
ZJC20V
'l2DV
 
eec
Ica
in
mÎna
dv.
NICI UN MISTER!
o
SIMPLĂ
CELULĂ
FOTOELECTRICĂ
J
.--
___
"x
1
UTON
DE
SONERIE
RELEU
PENTRUDESCHIDEREA
RETEA,o-_
AUI
Deschiderea automatA a
unor
«uŞi
secrete»-imagine
prezenta
frecventin filmele de aventuri
ş
i
anticipaţie
de acum
două
sau trei decenii-nu
mal
uimeşte
penimeni.
«Miracolul»
s-adoveditnu
nu
mai foartesimplude imitat
tehnic
-chiar
şi
decAtre
incepAtori
intru
electronică
-,
dar
şi
de
o
certă
efi·
cienţA
(dacă
nu
in
interiorul
apartamentului
nostru
,inoricecaz, in situ81ia
porţilor
unui
garaj; ceea
ce
incA n-arfi
pulin
..).Cele maiuzualemetode folosesc, dupacum
se
şlle,
un
motor
electrical
cărui
intrerupAtor este ac
ţionat
manual de un
buton
seuo
placăaşezat!
pe
sol
in
fata
uşii.
Sub
placă
se
află
intrerupătorul.
Cind
placaeste
atinsă
de piciorul
unui
om saude
roţile
unei
maşini
(incazut
folosirii
sistemului
laun garaj),
se
realizează
contactul
ce
conectează
motorul
caredeschide
uşa.
Acest
sistemare dezavantajul unei
construcţii
greoaie
şi
nesigure,care se
uzează
destul de repede.
O
metodă
mai
modernă
şi
mai
sigură
o
constituie
folosirea unui
intrerupător
actionat cu ajutorulunei
fotocelule
.MontaJul
descris
mai
jos
poate fi
folositatit
pentrudeschiderea
uşilor
in
locuinţe
cit
şi
a pOr1ilor
unor
garaje.Schema de montaj a uneiastfei
de
instalaţii
estedatain
figura
1:
becul S
luminează
fotocelula. Pen·Irua seputea
folosi
un
bec
mai
mic
va
trebui
ca
fas·
cicululluminos
să
fieconcentrat cu
ajutorul
unei
len·
tileconvergente.Cind
foloelementul
esle
luminat
.contactele releuluiactionat de
fotocelulă
sint
intrerupte
.
Dacă
in
calea
luminii
intervineun obstacol,
foto
elementulnumai esteluminat,iar releul
stabileşte
inchiderea
conlactului
de pornire a mOlorului.
Uşa
incepe
să
se
deschidă.
la
deschiderea
maxi·
mă
a
uşii,
aceasta actioneazAun
intrerupător
tipbutonde sonerie, care
atunci
cind este
apăsat
de
conectează
motorul
de la retea.Cind
circuitul
de
lumină
esterestabilit,reieul des chide
contactul,
iarresortulmontatpe
uşă
inchide
uşa
.
Actionarea
re/eului estedatorata
unui
montaj
amplificator
cuun
tranzistor
.
RELEU
Arest
curent este
insuf
icient pentru
anclanşarea
releuluLCindfotoelementul este
luminat
,rezistenta
S8
scade, curentul
ce
trece prin
ei
creşte,
iarbaza
tran
~
zistorului
se
negaUvează
mai
puternic
.
Acest
faptduce la deschiderea
tranzistorului
care
incepe
sA
c
onduca
Tn
această
situaţie,
prin
tranzistor
trece un curenlcare trece
şi
prin
infaşurarea
releului.
Acest
curent
se
adună
la curentul ce trece permanent prinreleu
şi
se
obtine astfel curentul necesar
anclanşării
releului.rn momentulcind sursa
de
lumină
este
obturată
şi
fluxul
luminOS nu mai cade
pe
fotoelement,
se
produce
omodificare insens invers
in funqionarea
tranzistorului
;
potenţialul
bazeiscade,devenind mai
puţin
negativ.
Aceasta
ducela blocarea
tranzis
torului, curentul,
ce
treceprinreleu
scăzind
astfellacurentul initial.
Se
produce
in
acest fei declan
şarea
releulul.
Condensatorul
C,
se
montează
pentru a
obţine
o
constantă
de
timp
la
declanşarea
releului
şi
pentru
33K.ll.
EFR115
R,
s
o
altă
solutie
estedea folosi
joncţiunea
bază-co
-
lector
saubazA-emitor
de
la untranzistor.
rn
acestcaz se
va
practicain capsula
tranzistorului
o fereas
trA
(fig.3).
Se
goleşte
capsula de
lichidulviscos
de
culoare
aibă
(este un
lichid
format din ulei si
liconic
şi
oxidde
aluminiu
folosit
pentru
răcire)
.
Acestli
chid se
dlzolYă
in alcool.Dizolvarea
decurge
destulde
incet
(aproximativ
două
zile).
După
golire
devine
Vizibilă
plAcuta din germaniucare
constituie
tranzistorul.
Această
plăcuţA
are orezistenta mare
dacă
este
polarizată
in sens invers(cu
minusul
-pe
colector).
Dacăluminăm
p
lă
cuta
vizibilA din interiorul tranzistorului,
rezistenţajonc-
tiunii
va
scădea,
foarte mult, deci
dacă
se
montează
in
locul
unui fotoelement
jonctiuneaunui
tranzistorse
va
obtine
acelaş
i
efect.
120V'"
Tranzistorul
estecomandat
de
fotocelulli
.
Mon
talul de
acţionare
a releului este realizat dupaschema de
principiu
din
figura
2
şi
functionează
aslfel:tranzistorul T 1este conectat
intr·
un montalde am
plificator
cu conexiunea
emitor
comun
.
1,S}lP
L---4--------<~----*-___..._I~
Punctul de
functionare
este astfelales
incit
tranzistorul esteblocatcind
fot~ementul
nu este
lu
minal.
rn
co
lectorultranzistoruluI T1
se
află
montată
ca
sarcinăinfăşurarea
releului.Cindtranzistoruleste blocat, prin releu
va
trece
doar
curentuldat de
infăşurarea
releului
şi
rezis
tenţa
R).
apreluao parte
din
supratensiunea ce
apare labornele
infăşurArii
releului cindtranzistorul
se
blo
chează.
Materialele folOSite nu
prezintă
dificultăţi
deose
bitelaprocuraresau
confecţiona
re.
Motorul
pentru a
acţiona
o
uşă
obişnuită
poatefidin cele folOSitepentru
picupuri.
Fotocelulaesteo
fotorezistentă
sauo
fotodiodă
.
Releul trebuie
să
alba o sensibilitate de
10-12 mA
(curentde
anclanşare)
şi
un
grup
de
conlacte for
mal
dintr-o
lamelă
centrală
cepoate
comula
ori
pe
poziţia
«alrau,
ori
pe
poziţia
.:respins», deoarece
in
montajul
folosrt: inchiderea
circuitului
de pornire a
motorului
sefacecindreleuteste
declanşat.
O
realizare
ingri
J
ită
a acestui tip de
deschizător
automat
va
da
satisfacţii
depline.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->