In viitor

al revistei:
Cu ajutorul acestei se pot
rezistente intre 10n. si 10 Mn. si
condensatorl 10 'F (cu hirtie).
Puntea este de un generator
ce audio de ordinul
a 500 ... 2000 acest mod se pot
mcl Ca de nul se utili-
o un mic difuzor
Pentru si deci
a preciziei s-a un arnplfficator.'
dintre punW propriu-zise snt compuse
din de K n P
de 10 K fi linear rezistentelor aces=
tor aproximativ 7ntre 0,1 si

DE ING. DINU ZAMFIRESCU
te, Pentru ca etalonarea lui P2. fie
pe alte scale, elementele Ci' Ca, C
3

R1' Rz, R3 se vor alege cu o precizie de cel
(se vor sorta cu o punte), Re-
vor fi de 1 W, cu coeficient de tem-
Pe scala 1 se rezis-
n K fi, pescala2-rezisten-
ntre 1 K fi 100 K fi, iar pe scala 3 -
rezistente ntre 0,1 M fi 10 M n.
Ptl scala 4 se ntre 10
pF 1 nF, pe scala 5 - ntre 1 nF
iar pe scala 6 se ntre
0,1 10 ,uF.
pentru verificarea
identificarea rezisten-
cu
marcaj in culori
10, astfel pe o raportul ntre valoarea
cea a elementului necunos-
cut pe care C)() este de '100.
Celelalte compuse din ele-
mentul Cx sau Rx? o serie de rezis-
Generatorul ce puntea con-
etaje:: un oscilator realizat cu tran-
zislorul EFT -353 un amplificator realizat
EFT-125. Oscilatorul un trans-
formator de tipul celor utilizate ca defazor
n receptoarele Mamaia 500 de
spire din. de Cu-Em cu diametru! de
0,07 mm. Priza se ia la 1/4 din de spire
de de lucru se poate
ajusta modificnd condensatorul de 0,25 uF,
ti pentru calculul re-
zs'tentelor de
in de putere (W)
intensitate (A) ......
invers.
care se. pot co-
muta cu comutator K. Scala
un magnetoelectric, de
100 }J cu dOi comutatori. un
metru Cteva piese se poate rea-
liza un aparat despre a utilitate
nu este cazul mai cu ajutorul
se pot ncerca rapid tranzistorii
se poate factorul de amplificare n
curent continuu, p.
este se poate
pe (fig. 1). Vom considera
comutatorul KII n 1: n care se n-
tranzistorii p-n-p. In 2 a
comutatorului KU se tranzistorii
n-p-n.
Cu KII n 1 KI n 1.
instrumentul este conectat n circuitul co-
lectorului. '1 este nchis.
pe butonul B
2
, instrumentul
scala de
I
CBO
pe
cum 1
2
este deschis sau nu. tran-
zistorii n-p-n se trece KU n 8
se de la 0,1 la
R}\ cunoscu-
se schimbi polaritatea bateriei a nstru-
mentului, KI se n 1) iar manipu-
larea lui 1
2
, 8
1
B
2
este
Tot n 1 a lui indiferent de
lui KW cu 13 1
1
nchise, instrumentul ca voltmetru
avnd ca rezistente aditionale rezistentele
de 5 KQ 4 KQ fie pe B
1
, fie B
2
va indica tensiunea bateriei, fiind
aproape de scalei pentru o baterie
2 3 ale lui K, servesc la
lui f3. 1
1
este nchis, '3 deschis,
asupra lui B
1
B
2
nu se iar KII
se n 2 pentru tranzistorii n-p-n
n 1 pentru
2 a lui este
circuitul colectoruiui. Se n-
compa-
rarea a tranzistori ti p.
Scala instrumentului se direct n
valori de fi este nscrierea
lui f3 se face simplu., n dreptul
El u
diviziunii de 10Q,HA fiind /3 =10, in dreptul
diviziunii de SO)1.A fiind fi =20. in dreptul
diviziunii de 10jLA fiind B =100 s.a.m.d ..
conform formulei 18 yA) = 1 OOO;A.A
j3
tranzistorilor cu'j3 = 200 se
face cu eroare, deoarece se doar
0-1 OrA.
In fig. 2 se cum se scala
instrumentului. Pentru ca volt-
metru este suficient se traseze pe
un reper colorat, sub care bateria nu ma.i
este Se va utiliza o baterie mi-
de 9 V, consumul fiind redus

nul zeci
zistorii de putere
Aparatul se
si uni reduse.
conexiunile B. 4
53
+ 9V
La o supratensionare
de curent care se in-
strumentului este mult mai mic de-
ct n cazul folosirii instrumentului
cu o din ca-
uza tuburilor n regim de
blocare sau de

n schema din fig. 1 com-
o punte de la un
redresor, pe diagonala este
conectat instrumentul indicator de
100 pA sensibilitate. dintre
snt compuse din
rezistente le echivalente n curent
ale triodelor tubului
ECC85.
tensiunea la intrare este
cele triode au
negativare lor n cu-
rent continuu este micile
deosebiri corectndu-se cu aju-
torul P 1 de 5 KO
numit aducere la zero.
se face ori de cte ori do-
rim aparatul, deoarece
poate din diverse cauze, o
ntre curentii celor
triode, . care trebuie'
n puntea este echili-
si instrumentul zero.
pe grila tubului din stinga
o tensiune curentul
scade, puntea se
instrumentul un curent pro-
cu tensiunea
1oop;-
12'1
are o
ce o mare de intrare.
de iesire este s-a renuntat la
zarea' unui transformator. .
Sensibilitatea se poate intro-
ducind naintea etajului cu EFT-125 un alt
cu un tranzistor EFT-353.
ca semnalul de la generator nu
direct la acesta se ali-
printr-un Re. compus din-
tr-o de un condensator de
100 ,.uF. Tot montaiu! se de la o
baterie de 9 V, iar I in-
trarea n
ELECTRONIC
SIMPLU
curent alternativ. Pe de
curent continuu este o
gradare, care corespunde
cu gradarea n microamperi a in-
strumentului. Etalonarea se face
cu ajutorul unui redresor cu ten-
siune respectiv al unui
generator de aud al
unui voltmetru etalon.
Pentru ca putem dife-
rite tensiuni la intrare, s-a
zut un divizor for-
mat din le R
1
, R
2
, R3
R
4
, care vor avea de 1 %.
De observat pe orice
de intrare este maxi
cu 10 Ma, iar tensiunea ce
se tubului nu va 1 V pe
A
oricare dintre scale. Scalele de
snt: 0-1 V, 0-10 V, 0-
100 V 0-1000 V. La bornele AB.
aparatul tensiuni continue.
Ca ne seama de mea
de intrare, este sufi-
cient amintim pe scala de 10 V
curentul absorbit nu trece de 1 ).lA!
Alimentarea este de un
mic redresor capabil livreze 250 V
10 mA 6,3 V; 0,4 A pentru fila-
ment.
tensiunilor alterna-
tive de audio se
face intercalnd montajul din fig. 2,
numit cap de Acesta se
intr-un tub metalic ci-
lindric din care iese doar borna C
cu bornele A B
P 2 semireglabil
la calibrare. EI se va aranja
astfel ca pe scala de 1 V continuu, a-
plicnd o tensiune de 1 V,
fie 100 pA. Axul
lui P
1
de aducere la zero se va
scoate pe panoul frontal pentru
a fi oricnd accesibil reglajuiui. De
remarcat atunci cnd se face
aducerea la zero pe de
PUNTE CU
SELENiu
0,1

250 V
10n

alimentarea filamentului tubului
6)C11T se fac cu un cablu multifilar,
cu o mufa avnd circa 1 m
lungime. Montajul este de fapt
un detector de vrf. Condensatoru!
de 500 pF va fi cu dialectric
sau c:eramic, iar cel de 20 n F sti ro-
flex. Se pot tensiuni alter-
native la 200 V. Se va etalona
instrumentul pe fiecare de
curent alternativ se vor scurtcir-
cuita bornele C D. Atingnd cu
mna borna C, apare o la
voitmetru. De aceea, borna C va
doar cu 2 cm din cutia capului
de se va face
aplicnd borna C direct, fire,
n punctul bornei
D la cu un fir ct
mai scurt.
tolei E 16 grosimea pachetului de tole se
ia de 28 mm, iar la tole E 18--25 mm. Pri-
marul are 2 care pentru tensiu-
nea de 110 V se pun n paralel. iar pentru
tensiunea de 220 V n serie. cu ajutorul unui
comutator (carusel) pentru tensiune. Pri-
marul are cu 245 spire fie-
care din de cupru-email cu q:; =0,8 mm
Secundarul are o cu 75 de spire
cu din 10 n 10 spire. Bobinarea se
face cu de cupru-email cu (f) =1.4 mm.
Pentru unei tensiuni variabile la
tensiunea de pe
rul unui comutator cu
mai multe Ca redre-
soare se va folosi o de
EFR 136.
la se
trolitic C de
maxim e de 3
redresor ca
se
Majoritatea posesorilor de autoturisme
ajung mai dev-reme sau mai trziu la conclu-
zia includerii n dotarea lor cu aparate
scule a unui redresor
trice de celor fabricate n R.D.G. de
firma PI Acest redresor se
montat ntr-o cutie de cu
2 borne conectarea acumulatorului
acumulatoare. Venind
electric nu din
acestui virtual imperativ auto, vom
pi'ezenta unui astfel de
redresor utilizabil chiar de
utilizare. Din ...... "' . .,. ....
cea mai este transforma-
torul Tr. Se alege o tip E 16 sau E 18
cu o a miezului de 18 cm
2
n cazul
la diferitelor
Element de nelipsit din zestrea
unui amator, electronist sau nu.
transformatorul de
tensiunile de alimentare cel mai
des utilizate n gama 3-220 V.
A.N. PETRESCU
V n loc de 220 V invers).ln cazul
de la de 110 V.
pentru tensiunii de 220 V
se va folosi priza de 231 V, pentru
compensarea de tensiune
.din transformatorului
(fig. 3).
va fi considerabil

Pentru exploatarea a
transformatorului, prizele din pri-
mar secundar snt scoase la o
de borne din perti-
nax sau textolit, de 2-3 mm
(fig. 4). de alimentare vor fi
dispuse pe un cerc cu raza de 19
mm, n fel nCt
cheruiui de alimentare fie in- tt
troduse n
tensiunii dorite. Placa de borne t:l

(8), n fig. 5, se ::::>
de corpul transformatorului (1) cu
ajutorul a profile n de CI)
U (3), prin (4) care
strng miezul magnetic.
Fig. 1a- de transformator de tip
blindat
Fig. 1 b - de transformator de tipul 2
cu
Fig. 2 - Carcasa
Fig. 3 - Schema a transforma- 1
lorufui
Fig. 4 - Placa de borne
PRIZA
O -110 V
11 D V-220V
220 V-231V
O -3V
:1 V-B,3 V
V
12V-24 V
24V-60V
o
Aparatul prezentat poate fi ali-
mentat la 110 V sau 220 V furni-
tensiunile de 3-6, 3-12-24-36-
48-60-110 220 V sau alte tensiuni
care se pot culege ntre prizele
sale intermediare (de exemplu, 50
V ntre prizele de 60 110 V). Ale-
gerea a tensiunii permite
utilizarea transformatorului pen-
tru prin intermediul u-
nui redresor. a unei baterii de 6 V,
12 V sau 24 V. Prin folosi rea adecva-
a prizelor. aparatul po-
sibilitatea aparatelor cu
o putere mai de 500 W la o
tensiune a de cea
pentru care au fost proiectate (110
Circuitul magnetic este format
fie din tole speciale de transforma-
tor de tipul E+I, prezentat n
fig. 1 a, cu care se un randa-
ment deosebit de ridicat. fie din
tole prin decupa-
rea tablei la dimensiunile necesare
din tole de alte dimensiuni, pe
care le avem la Grosimea
acestora. n ambele cazuri, nu tre-
buie 0,35 mm. Pentru
o a tolei de 50 mm, jugul
transformatorului va avea grosimea
de 50 mm. Se pot alege alte dimen-
siuni ale circuitului magnetic cu
jugului fie
de rei
t
cm2.. din pertinax'; te'5<'tolit
f6fhla
dh'lensiurile din fig. 2.
riie! vor fi
d.n de cupru!
la cu de
spir:e n tabel. ntre fie-
*rat va fi.xa
n
ntre
ri a-
Fig. 5 - Montarea transformalorului:
1 - jugul magnetic; 2 - bobine,' 3 - profil
U; 4 - bolt de prindere; 5 - cu
cap semirolund; 6 - de contact;
7 - conexiuni; 8 - de pertinax.
Fig. 5
+
-- --
25 50 511
+
o
+
an
OJ
--
U')
1::'
+
an
C\I
Fia.1a
Fig. 3
Fig.1b
110 V
DOV
.24- V
f2V
6,3V
:3
O
200 1}0
20
8 1)8
7
1/8
1E
23

69 1,8
@
//iifv"'"
@
/ ;Y\
I \
6 b
O
PR 1 MAR
3V
",'o'"
1106 '06,3V
I o----.
6IlV'o.. .,612 V
1fv
SECUN DAR
@ 0
-
50
,
Fig. 4
6
7
8
5
=
10
o
t:-- ... _____ ....,.. ....... ______________________ - ______ -------------------------"'l!"'I"--
E
Pentru un electrician care se respec-
o baie de cositori re este absolut
mai jos constructia unei
astfel de n care cositori ca-
bluri, bare, papuci sau chiar ... linguri.
Pe o de (1) -
suportul - din de
3 mm grosime, se prin o
dintr-o de fier care consti-
tuie baia (2). De buza se prinde un
guler inelar (3) care are rolul de a pro-
teja (4) de
de cositor fluid ce ar putea n
timpul lucrului. Acest guler se prinde
tot prin ca, de altfel, mnerul
(5). Acesta este un straif de de otel
de 3 mm grosime s( circa 40 mm
lungimea sa va fi de dv. n asa fel
nct transportarea fie ct mai
De partea a acestui
mner se va prinde un (6), ca
la fierul de de mai
veche, prin care se facealimentarea
electrice de la
electrice
este cea care va solicita cel mai mult
ndemnarea dv. cum se
vede n fig. 2, avem nevoie de 3 benzi de
(9), cu dimensiunile de 1 x 90
x 165 mm, de o de azbest (11)
un de (12) cu di-
mensiuni ca ale micanitei, diferind doar
grosimea. Alama va fi de 0,5 mm gro-
sime, iar azbestul de 2-3 mm. O
de (10) - cea care va
purta - va fi de 1 x 80 x
x 150 mm. Ne mai trebuie un de
- (13) cu dimensiu-

9
Ing. PAUL
nile 0,5 x'120 x 105 mm. Acesta se va
indoi, pe lungimea sa, n forma li-
terei U, cu baza de 90 mm,
tilor ndoite fiind de 15 mm. In ambele
se va proceda apoi la ndo-
iturii din 15 mm in 15 mm (fig. 5).
Pentru realizarea avem
nevoie de 8 m de crom-nichel, cu
0,4 mm. Bobinarea se face pe banda
de (10), capetele
fiind scoase de parte a benzii,
la de cca 10 mm de margini
(fig. 3). Se vor realiza 48 de spire, pasul
fiind de 3 mm. Puterea re-
600 W la 220V.
fiind banda (10) se' de
banda de de sub ea prin coa-
sere la margini. Ansamblul (4) se reali-
ca n fig. 3, partea de jos urmnd
a se modela pe baie. Strngerea benzilor
(9), (10), (11) (12) se prin
ndoirea din n peste
(12), a decupate n (13).
Pentru ca fi modela-
baie, ea se va pe un
ndoirea realizndu-se apoi
Strngerea (4) pe baie se
cu ajutorul unei benzi din
de (14) cu dimensiunile de
1 x 90 x 170 mm, de care s-au prins
corniere (7) prin nituri (fig. 4),
de de fixare (8).
Pentru ca banda de (14) fie
cu restul
decupate n (13), se vor ndoi
peste ea (fig. 4). In (12) (14) se vor
practica cte n dreptul ca-
petelor Se
-
ITIVE
4 -j-----I-
v
fig.
diametrul de circa 15 mm.
Pentru consolidare, capetele
se iar pentru s.
vor pe ele izolante. Cele
fire se vor lega apoi la suportul
(6). Alimentarea la 220 V, cu ajutorul
unui cablu ca la fierul de
fig. 5
1 - suport; 2 - baia de cositorire;
3 - guler; " - 5 -
mner: 6 - suport 7 - cornier; 8 -
rub de prindere; 9 - benzi de
10 - de cu
11 :.... de azbest; 12 - de
13 - de 14 - de
A DE L
I
LISTA DE MATERIALE
1 - 1 comutator 1 x 2 contacte
2 - 1 comutator 2 x 2 contacte
3 - 1 comutator 4 x 2 contacte
DE CALC
CARE UN GNDIT
4 - 8 becuri de 3,5 sau 6,3 n de sursa de
alimentare (baterie sau transformator)
5 - 8 dulii .
6 - 3 metri de conexiuni
7 - 1 de alimentare, respectiv o baterie de 4,5 sau
un transformator coboritor de tensiune de la 220 la 6,3
n cele ce se descrierea unei
capabile afle un gndit.
Pentru a n ce
nii, schema de principiu din figura nr. 1.
n a 8 nu-
merotate de la O la 4.
Pentru ca afla gndit,
trebuie 3 respectiv:
1. e mai mare dect 3;
2. la 4 un rest mai mare
dect 1;
3. ales este impar.
dintre aceste 3 i corespunde
Cte un comutator pe care va trebui n
da sau nu, n de dat
3 ntro!-',:Sri
final se va de la la
PUIU
o
8 - 1 cutie conform din figura 2.
9 - 1 foaie de pertinax sau de 250 x 50 x 1 mm,
pe care se vor monta duliile becurilor cu acestea,
precum conexiunile necesare.
10 - Diverse materiale de montaj: M 3, col-
de fixare etc.
O
O
1
2
01'P34567
00000000
3
4
/
5
6
7
GENERATOR
DE I
Generatoarele electronice de audio-
sau de cum
se mai numesc, au o utilizare n
diferitele ramuri ale tehnicii. Ele se pot
folosi ca aparate independente sau pot
intra n unor aparate mai
complexe.
Ca aparate independente, generatoa-
rele de pot fi construite
pentru a genera variabile n
trepte (de exemplu, pentru a modula
un de sau cu o
Banda de
a acestor generatoare este n
general, intre 20-40 Hz
si 20-100 kHz Gene-
ratorul descris mai jos are o cu-
ntre 50 Hz 25 kHz, n
5 game cum
Gama 1: 50 Hz - 400 Hz
Gama 2: 190 Hz -1 kHz
Gama 3: 0,6 kHz - 4 kHz
Gama 4: 1,5 kHz -10 kHz
Gama 5: 7 kHz - 25 kHz
n acest fel se acoperirea
benzii de
Schema bloc (fig. 1) cuprinde un etaj
de oscilator RC, un etaj defazor un
etai de amplifh;are de putere.
Tehnician NICOLAE HANU
Analiznd schema de princIpIu din
fig. 2, etajul oscilator este
compus din 3 tranzistoare.
Primele constituie un tranzistor
compus (conexiune Darlington), iar cel
de-al treilea tranzistor e un amplificator
n conexiune emitor comun.
De fapt, aceste 3 tranzistoare snt
conectate ntr-un montaj de amplifi-
cator.
La acest amplificator se prin
condensatorului C
4
, din co-
lectorul tranzistorului T 3 o ne-
prin divizorul Re' R
7
Ra (con
densatorul C
3
fiind un scurt circuit pen
tru frecventele considerate).
Tot din c'olectorul tranzistorului T 3se
mai o prin
Wien din R3 n
serie cu P
1
cu unul
dintre condensatoarele C
1
grupul
R
2
P
2
in paralel cu unul dintre conden-
satoarele C
2
. Wien (fig. 3)
are proprietatea de a prezenta un defa-
zaj nul intre tensiunea de intrare ten-
siunea de iesire. situatie este
RECEPTOR
-
A ARE DIR
n trecut al revistei noastre am publicat unui receptor
cu 2 tranzistoare n montaj reflex. Pentruradioamatol ii mai
vom prezenta azi schema unui receptor cu acord fix pe postul local (unul dintre
posturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), care o
a receptorului cu prezentat n nr. 1/1971. Este vorba
practic de un receptor cu amplificare Circuitul de intrare, care este
circuitul selectiv, se direct pe o de cu diametrul de 8-10 mm
lungimea de 100-160 mm. Pe se 40-80 de spire pentru
unde medii 100-200 de spire pentru unde lungi. Pentru bobinat se va folosi
de Capetele bobinei se pot lipi de bastonul de cu sti ro-
col. Se vor scoate prize din 20 n 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorul
unui condensator C de 50-300 pF. Valoarea a condensatorului se alege
pentru postului local pentru determinarea se poate
folosi un condensator variabil cu valoare de 500 pF. tflarea prizei optime
este de volumului maxim. Amplificatorul audio, n cazul
dat, este un amplificator foarte stabil. Alimentarea montajului - E - se poate face
cu o tensiune de 3 la 4,5 V, de la 2 baterii rotunde de 1,5 V sau o baterie
de 4,5'V. Piesele folosite nu srnt putindu-se folosi orice tip
de condensator orice tip de Nu se pun probleme de putere
pentru de tensiuni pentru condensatoare. Ca D, se poate
folosi orice tip de detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321, EFT 322, EFT 323,
i. 1 , TI 6, TI 13. se poate face ntr-o pereche de de 4000Qsau n-
tr-un difuzor de radioficare conectat cu un transformator de cu
de de 4 OOOSl ce se va conecta la punctele a-b. Transformatorul se poate
de la orice magazin de specialitate.
F
L
II
II
II
l'
II
'm
o
a
b
numai pentru o frec-
de fa =
unde R = R3 + P = R
2
+ P 2 pen-
tru schema din fig. 2.
Pentru defazajul
este nul atenuarea
deci se la
intrarea pe baza tranzistorului TI numai
pentru o cu
ajutorul elementelor P l' P 2' C
l
C
2
La
atenuarea fiind mi-
defazorul nul, va fi o
amplificare pentru ca sistemul
oscileze.
Deoarece atenuarea este 0,33, am-
plificarea pentru amorsarea
trebuie fie mai mare de
amplificare nu trebuie
mare, deoarece
vor fi puternic distorsionate, ntruct
Wien nu are de se-
lectivitate prea bune. Pentru ca amplifi-
carea nu fie prea mare, s-a introdus
mai sus
Pentru o stabilitate a
s-au montat diodele Dl D2' care se
deschid n momentul In care amplifi-
carea Prin deschiderea lor, re-
amplificarea
sistemului scade.
Punctul static de functionare al tran-
zistoarelor Ti T 2 este stabilit de
divizorul Rl' R
2
Rs. care
o reactie n curent continuu.
R4- constituie
de a tranzistorului compus. Tot
pentru ne-
gativarea bazei tranzistorului T". La
acest tranzistor. R
10
n serie
cu R
11
stabilesc nega-
pentru stabilizarea punctului static
de R, este mon-
n colectorul tranzistorului T 3
cdnstituie rezistenta de a aces-
tuia. '
Semnul de la oscilator este
aplicat prin intermediul condensatoru-
lui electrolitic C
6t
pe baza tranzistorului
T4-' care are
1) amplificator n montaj emitor co-
mun;
2) defazor pentru etajul de putere n
contratimp compus din tranzistoarele
T
s
T
6
.
Semnalul pentru tranzi.storul T
5
este
cules direct din colectorul tranzistorului
T
4
pentru ca n acest fel se
polarizarea n curent continuu a bazei
tranzistorului T
s
. Pentru tranzistorul
T
6
, semnalul este luat din emitorul ace-
tranzistor T
4
. de emi-
tor a tranzistorului T
4
este din
R
17
n serie cu R18 pentru curent con-
tinuu numai R
17
pentru semnalul
alternativ. deoarece condensatorul e-
lectrolitic Cg, a\lndo valoare
fienerafol'

lJeneralor

de 8udiQ- de auc/io
4

efa/on cons/ruil
constituie un scurt circuit pentru curen-
tul alternati\l.
Etajul de compus din tranzis-
toarele T
s
T
6
are stabilit punctul de
cu ajutorul divizorului for-
mat din RiS' R
16
, Ri9' R2,O
R2..1'
RZ3 R;a4 au o valoare
folosesc pentru stabilizarea
punctului static.
Scheme propuse comentate de ing. Mircea IVANCIOVICI
ALIMENTATOR
PENTRU MONTAJ E
CU TUBURI ELECTRONICE
Se cu justificare, orice amator trebuie
la sa un alimentator pentru montajele cu tuburi.
sa - vezi schema - este ndeajuns de
Principala o constituie transformatorul TI". EI se
pe un miez de tole tip E 16 sau E 18. nece-
a miezului de fier trebuie fie de 18 cm
z
. de unde
grosimea pachetului de tole. Primarul va avea de
Cte 245 de spire din de cupru-email cu.{lS 0,55 mm. Pentru
tensiunea de 220 V, se pun n serie, iar la tensiunea
de 110 V se n paralel cu comutatorul Kz. Secundarul
are una de tensiune una de ten-
siune. de tensiune are 1 300 de spire, cu
la mijloc. Se va folosi de cupru-email cu cP 0,28 mm. A
doua are 30 de spire cu la mijloc. Se va folosi
de bobinaj de cupru-email cu cP 1,5 mm.
rare o tensiune de 6,3 V ntre un 12,6 V ntre
capete, fiind ca tensiune de filament. n primar se mon-
(5
1
Sz)de 1,5 A .. Pentru a redre-
a amplificatorului de
putere se cu RZ2.'
Acest generator are posibilitatea ob-
tinerii unui semnal de tensiune la
bornele 11' a unui semnal variabil
ntre bornele 22'.
Varierea amplitudinii tensiunii de ie-
se cu ajutorul
metrului P,.
Condens'atoarele Ca C11 servesc
pentru blocarea componentei de cu-
rent continuu.
Reglajui fin al n una din-
tre cele 5 game, se cu,. ajutorul
P 1 P 2'
1) butonul pentru axul poten-
tiometrului dublu, pe care se un
indicator pentru iurul aces-
tui buton vom monta o cum
se vedre n fig. 5. Pe vom
face aparatului; 2) bornele
de pentru tensiunea va-
3) butonul comutatoruiui de
game; 4) sursei de ali-
mentare; butonul
de reglaj nivelului de la
Etalonarea aparatului va trebui
cu ajutorul altui generator de audio-
un osciioscop, prin metoda
figurilor Ussajous. Cum construc-
torii amatori nu au la un
loscop, se poate folosi montajul
fig.t
>1<
Pornind cele generatoare,
Oscila/or
Efis'
R.D. CU f--tio ampIJilcalor
ReteaWien
defazop
Fig. 1
sunete
Rotim butonul
variere a
cnd cele sunete vor avea
.. se
cnd vom n pe
frecvente si niste
celor' frec-
r-----
Eta"
amp///fcalor
de putere
- Schema bloc
2 - Schema de principiu
3 - Retea Wien
4 - Sistemul de prindere
a
Fig. 5 - Panoul (rontai
Fig. 3
Aceste trebuie
lege de fie pe
ax, deoarece numai n aceste
Wien ca-
racteristicile. are atenuarea mi-
defazaiul nul. Realizarea prac-
a acestui generator ncepe cu pro-
curarea pieselor.
conden?atorii aj..l va-
lori uzuale de la magazi-
nele de specialitate.
__________________ ______ ____ ______ ____
Tranzistorii, de asemenea, .nu pun
probleme deosebite. mai compli-
cat este un
dublu de 2 x 5 K Q. nu a-
cest se poate
na din separate,
desenul din fia. 4.
O mal greu de procurat
este comutatorul de game. AJ::esta,
cum se vede n schema de princi-
piu, va trebui perechi de
contacte cu 5 nu se
te un cO{l:lutator rotativ, poate fi folosit
un com"utaro-r tip
amatorilor posibilitatea unor
personale.
Panoul frontal al aparatului va avea
aspectul din fig. 5 va trebui cu-
PENTRU

si AVANSATI

n nu I vi itor:
radioreceptor cu 3 !uburi electronice
adaptor pentru u.u.s. cu tranzistoare
pentru depanarea radioreceptoarelor
sorul se poate monta un bec de neon, de orice
tip. n serie cu rezistenta Ride valoare 10--30 k.n. Ca element
de redresare se vor folosi doul diode semiconductoare 01 O
2
de tip SO-1 sau OS-1 M. Condensatoarele CI Ca. snt condensa-
toare la o tensiune de lucru de 400-500 V, iar S3
este de 0,2 A. Condensatoarele electrolitice C
3
C.q. 4 snt de
cel 16rF la o tensiune de 450-500 V, iar

trebuie
si fie un de 8-10 H pentru un curent de 200 mA. Pentru
cei ce doresc si aibl o tensiune se poate monta un
stabilitron T
1
de tip cr 4C sau cr 1TI n serie cu R
2
de 4 kll de 3 W. Alimentatorul poate si dea naltl tensiune
de 250 V la un curent maxim de 200 mA, 150 V la un curent
maxim de 30 mA. Curentul maxim pentru filament este de 3 A.
intreg montajul se poate pe un din tabll de aluminiu
cu dimensiunile de 150x150 mm.
Fig. 2
+-----4--11-1--02
{ronla/
Gt/ride f>r(ndere
pe
Fig. 4 b

Cind e foarte
am de la generatorul construit
ca a generatorului
etalon.
Se etalonarea pentru mai multe
puncte din apoi pentru toata
benzile.
n loc de conexiuni clasice montajul
TV
Frl'cven!a
% : .5
o o
Comutator
Game
Fig. 5
mm
Fig. 4 a
.2
of

Volum 1tI!
Becconfrol

Infrerup/or

poate fi realJzat pe circuit imprimat
vom folosi piese de calitate, cu
maxime de 10%, genera-
ton;l va da cu distorsiuni sub
5%, cu o stabilitate
toate piesele snt de
Cu
vom succes deplin la
realizarea acestui generator.
Instalarea
televizorului
1. Pentru un televizor cu diagonala de 43-47 cm, de vizionare a
programelor este de 2,5-3 m, iar pentru televizoarele cu diagonala ecranului de
53-65 cm distanta este de 3,5-4,5 m.
2. la care este recomandabil a se televizorul este
de unei ct mai comode. este de cca 1 m dea-
supra podelei ca ceva mai jos dect planul normal al privirii.
3. Plasarea televizorului pe un fond deschis, ca unei surse ele lumi-
difuze n spatele televizorului mai bune de vizionare. Pentru a
proteja cinescopul se va evita ca pe e' s? lumina direct sau '.ateral, de la fe-
sau de la o de In timpul clnescopul se va
acoperi cu husa de . . ., ..
4. Televizorul va fi la cel 10 cm de zldunle mtr-un loc
bine aerisit ferit de praf sau mecanice. Placa din spate dec!:l-
practicate n se vor libere n timpul In
orice caz se va evita televizorului n imediata apropiere a unei surse de

5.. prizei de curent nu trebuie televizorului n ca-
la televizor cnd e cazul printr-un cablu prelungitor.
6. La montarea a televizorului se va observa tensiunea de pe caru-
sel corespunde cu tensiunea de alimentare. -
n cazul cnd tensiunea de alimentare are mari, se va utiliza un st,abi-
lizator de tensiune n scopul unei imagini bune al televi-
zorului.
(
u-
)
dar ideea ca, n cazul
de distorsiuni, se
verifice cu etajul modu-
n special tranzistorul T
3

Montaj u I se ali de la
GE-
NE-
RA-

Ing. 1.
o baterie sau de la o sta-
de 9 V. Se
montarea pe un circuit impri-
mat rigid stabil, iar conexiu-
.nne de intrare se
cu cablu ecranat.
TOR
in principiu, este vorba de un
oscilator RC' care un
semnal variabil ca
amplitudine, cu care se
(prin intermediul unui etaj mo-
dulator) amplitudinea semnalu-
lui provenit de la
snt de anume
EFT-353, EFT-323, OC70 sau
TI-13.
Respectnd valori le polari-
pieselor cuprinse n sche-
vom un montaj ale
vor satisface cerin-
chitaristelec-
tronic.
Nu n mod inutil
asupra elementelor din montaj,
ce clasica am
transformat-o cu succes ntr-o
nimic mai fi-
resc deCt de a
si efecte sonore Ct mai deose-
bite cu
Tranzistorii TI T
2

generatorul RC de la care
nem un semnal sinusoidal cu
ntre 3 30 Hz. Va-
se face din po-
P
2
Prin interme-
diul P
I

amplitudinea semnalului aplicat
modulatorului.
Aceste efecte sonore se pot
interc.aInd n de
amplificare un generator de tre-
molo.
modulator
_ cele semnale de n
timp ce din colector extragem
semnalul modulat. Tranzistorij
Cnd sntem sectorul de ali-
mentare corect n
difuzor nu se aude nici un zgomot, trebuie
starea etajului -final.
in majoritatea radioreceptoarelor etajul
final este executat cu un singur tub elec-
tronic.
Figura 1 etajul final al recepto
rului 5elect 3 - 5641 A.
Este recomandabil ca nainte de ncepe-
rea studiem schema aparatului
n special Ct mai bine regimul de
al etajelor.
2-3 minute de la conectare
n difuzor nu se aude nimic, vom verifica
mai nti tubul final se sau
nu vreo conexiune
Vom apoi cu un voltmetru de c.c.
valorile tensiunilor 'Ia 'electrozii tubului.
3
6
2
ETAJULUI FINAL
DEAUDIO

9
Instrumentul conectat ntre punctul
trebuie indice o valoare
200-240 V. lipsa tensiunii n punctul 3 ne
punctul 5. Pre-
tensiunii n punctul 5 ne ntre-
n
viitor:
Probleme de


unui stero-
amplificator
ruperea 'circuitului anodic n transforma-
tor sau a dezlipirii firelor.
tensiunii n punctul 3 lipsa
n punctul 2 - conexiune sau Ci
defect.
in punctul 4 valoarea a tensiunii'
este de 12 V ntre punctul 4

n punctul 4 tensiunea
I
+
200 V -:- R
K
este
...-----.... ---- se
m
regimul tubului ,este normat
atingnd punctul 1 dnetaj nu se aude
nimiC, secundarul transforma-
torului sau difuzorului este defect.
Dezlipind n punctul 6,
cu un ohmetru att difuzorul Ct
transformatorul pentru a depista defectul.
n caz n punctul 4 nu tensiune,
este ,p.osibil ca tubul fie epuizat se va
nlocui.
este
punctul 1. unei tensiuni ne
tub electronic defect. Acest fenome-n apare
n special Cteva minute de

. Deformarea semnalului mai poate pro ..
veni de la difuzorul avnd membrana defor-
sau cu de fier la bobina
Auditie numai la semnale mari
ne condensatorul CE
sau' C
j
nivel mic de
ne C
K
ntrerupt n majo-
ritatea cazurilor sau tub epuizat.
n receptoarele moderne de mare cali-
tate, am p li fi cato ru I final de putere este
construit tot mai frecvent n contratimp.
Figura 2 schema etajului final al
re<;eptorului Rossini tip 5801.
Cel mai des defect ntlnit este distorsio-
narea a semnalului.
CONCURSUL TV
OFERIN NOTORA$E DIESEL 1.5 CN.C,J:ARI:!NJRAN1
ELICE PLASTICE TUTUROR LA
CONCURSUL FINAL
,
i I q;, 40f C.GJoCENTRUL DE
I
;( SREU fA TE
I FIXEAZ
1/ Bf2Ij DIN LEMN PE FUZELAJ CU INELE DIN CAUCIUC
rNVELITE CU
INELE DIN CAUCIUC DE
CAMERA DE BICICLET.A.
50
UNGHIUL OIEORU AL ARIPII
Venind n ntmpinarea cititorilor par-
la concursul Ex-Terra '71,
mai jos aeromodelului rea-
lizat prototipul avionului I.A.R.-822, cu
viteza de zbor de 85
Pentru consbuctive suplimentare
folosim o parte din rubricii de
(pag. 24.)
_ NEGRU
CJ ALB
m
LINIE
2,.,,.,,
, rOA.TE DIMEN.SIIJNIl..E
SINT JN MILIMETRI

1,5 rfURNIRI
DINU"'N!FAC,
2"5 2)(9 . ,;t --- __ 18 _ 2
AMP ORIZ (N.A.c,A OOOtO) - .

(l)N[AINER .... TRIUNGHI DE COMANDA
DIN TABLA, GR 1-2 MM.
REZERVOR DIN
Q.3 [EVI
DIN REZERVE DE
LA PIX;3,.,M DIN 7:4a.A O,J.FUNC-
CU FITIL
tensiunile de alimentare,trebuie
n punctele E F tensiuni egale
(235 V), la fel n punctele G H (210 V).
Abateri de la simetrie ne la
mai .
n cazul lipsei de n punctul E,
dar n punctul G,
C
6
nu este scurtcircuitat sau trans-
formatorul de nu este ntrerupt.
Tot distorsiuni se produc atunci cnd
apar ntre de sime-
trie R3-R4
Verificarea se mal poate face introducnd
n punctul A un semnal de 800 sau 1 000 Hz
(1 Vei) apoi semnalul n diferite
cu un voltmetru electronic.
n punctul B nivelul este
mai mare ca n este

avem valori ale
ale *,,,,,,,,,.,., """ii

PENTRU RADIOAMATORI
foarte niaboratorul radio-
amatorului este si stabilirii
sau unui anume fir
dintr-un de fire. De asemenea se
poate verifica corectitudinea de a
unui circuit electric, sau se pot centra conden-
satorii variabili stabili snt scurtcircui-
fiind numai schimbarea vrfului
(8) cu clema de fixare (9). Schimbarea
se face prin lor n piesa
(3) cu un (M 3). Acest reper se
va berdui in interiorul capacului cu
joc, pentru a permite o rotire In capacul
(2) se mai o de cauciuc (15)
o (14) de care se va cositori
tul srmei flexibile cu crocodil (10). Pe
va sta si resortul presor al bateriei, care
va realiza contactul de la fundul bate-
la crocodil (10). Corpul (1) poate fi din
aluminiu la diametrul bateriei PIONIER-3 V
lungimea de 100 mm. EI mai poate fi confec-
dintr-o veche, i se vor
face respective la capace conform
desenului. Dulia este o dulie avnd
la din material izolant
sa de contact fi din
5
16
...,
BROASCA
ZGOMOT
Deseori interiorul
o de unor
din mobilier care stau deschise.
Cauzele pot fi multiple: me-
canice detecte sau greoaie, chei ne-
potrivite sau pierdute, care
se dificil sau pur simplu
lipsa de sens a ncuierii unei de
dulap de cheii n broas-
ce trebuie de zeci
sute de ori.
C ne
de toate aceste neajunsuri,
un efort minim la mai ales,
nu face zgomot.
este
depinde de modelul
Ca materiale vom avea nevoie de o
de magnet ceramic, (de exem-
plu, de la un dituzor permanent di-
CEA MAI
DE
1. magnet ceramic
2.
2
namic, vechi), de cteva de
din moale, de
buri pentru lemn si. eventual, de o
vopsea
In figurile
trei solutii. Cutia ce contine magne-
tul poate: eventual, lipsi, acesta fiind
astfel ngropat direct n lemn fixat
cu un adeziv. 1n orice caz, vom avea
ca n
nchis ct mai aproape de magnet,
stiind de a acestuia
este n momentul n care a-
ceste piese snt lipite.
"INSTALATIE"
AUTOTURISME
Lipsa unei prize de n apropierea locu1ui
n care autoturismului ne
deseori la cele mai diverse
deseori nu dintre cele mai
Cu o un furtun ne
putem construi o de
in partea de jos a unei din material
plastic se un orificiu n care se
un racord metalic conform figurii.
Dimensiunile ni le vom alege n de fur-
tunul pe care I vom folosi.

DE RUFE
Nu beneficiem de o curte sau ur,
pod unde ne intindem rufele
In astfel de n
fie n balcon sau n bale u rewa de
sTOri' lsaU sirme oe care mereu ne mpie-
dnd un aspect neplacut acestor
lOCUri. Va propunem ue
care pot ti folosite n
disponibile pe care atunci cind nu le
folosim le putem strnge.
Figura 1. In baie, pe peretele de-a lun-
gul cadei, se acest cadru exe-
cutat din (fig. a) ce se poate plia
(fig. b), n care caz se de axul 2
ochiul de sau un cirlig de
Pentru a-I avem nevoie de
(cotele n mm):
- 4 din lemn (poz. 1) de L = 750,
I = 30, g = 10, din 140 mm n
140 mm cu ,010 mm;
- n de cota B, care se alege
ntre 700 sau 1 000, se
10 bare de lemn (poz. 2, 3, 4) de
10 mm cu dimensiuni:
1 buc. cu 8
2
= 8 + 4 x 10 + 2 x 15
(poz.2)
1 buc. cu B3 = B + 4 x 10 + 2 x 5
(poz.3)
4 buc. cu = B + 2 x 10 (pozA)
4 buc. cu B
s
= B+4xlO (poz. 5)
- 2 buc. crlige (poz. 6)
din de g = 1-1,5.
- 2 DUC. diblun de lemn n care se
2 belciuge (poz. 7)
rate de la magazin, care OCniUI
de 9$20.
Conform fig. a, se monteaza prin
ncleiere cu clei de oase poz. 2 3 de
poz. 1 poz. 5de poz. 1', avind ca
fie pe poz. 3.
Tot ansamblul se va vopsi cu vopsea
de ulei alb sau o culoare
peretelui.
Fig. 2. care se strnge prin
rulare se poate monta n balcon,
sau baie. Se dintr-
un rulou pentru storuri de o lungime de
de 2,5 m) 8 rondele decupa-
te din placaj cu de traforaj
de 80 exterior cu un diametru inte-
rior ce se va stabili
ruloului),16 din lemn de 10 x
x 7 x 7, 1 de lemn de
lungime cu ruloul sectiune
10 x 30 (sau o de
2 urechi din de g = 3 mm
L = 100 mm si I = 15 mm.
Conform figurii se vor monta prin n-
cleiere rondete (prinse
cu cuie montare) la egale
(determinate n de lungimea
ruloului, dar nu mai mici de 180 mm ntre
ele).
Cele capete ale ruloului (un ax
rotund unul dreptunghiular) se vor
monta n cele urechi fixate n zid
prin cimentare.
Storle de rufe vor fi prinse pe rulou
cu iar celelaite capete de
avndu-se fie egal ntinse pentru
a se perfect pe rulou.
Pe zidul opus rulou lui se vor prinde
crlige de care se va
(poz. 3).
n cazul cnd cei 2,5 m, cota
de este mai dect
lunaimea dintre ziduri, propu-
nem cu sfori legate de o
n continuarea pOZ. 3.

LA
DOMICILIU
SUPORT PENTRU PIESELE
ALE ASPIRATORULUI
- dimensiunilor mari
pe care le au cele mai multe tipuri - se
direct pe pardoseala debara etc.).
cu snurul cauciucat astfel nct nu se
ndoaie. Piesele 'ale aspiratorului n spe-
cial furtllnul la o depoZItare conser-
vare) Astfel este de preferat ca furtunul fie
pe un suport special.
Suportul se dintr-o de sCn-
de cca 4 cm gro'sine, semicircular, peste
care se prinde un placaj tot semicirclllar, cu
dimen ,unea mai mare p6lntru a constitui un
n care se furtunul. ca in
mai jos, tot pe se o cutie
din placaj, n care putem in bune
celelalte piese ale aspiratorului. ,
o n alegerea loculuI
de prindere a supdttului a cutiei, seama
snt formate din placaje cu coaste.
CUM UN SIFON DE LA O
CHIUVET SAU LAVOAR
Frecvente snt care apar la scurgerile
de la chiuveta din sau lavoarul din baie.
la nlocuirea piesei este util
tem o care mpiedice scurgerea apei pe
Metoda cea mai n
rarea sifon ului cu de cauciuc, de cca
3-4 cm dintr-o veche de
se va face ct mai strns' cu
Pentru a mpiedica vom prinde
cu o de

.,
PENTRU
PREPARAREA iNGHETATEI
Zilele de care - speram - ne
peste timp fac mai ademenitoare perspectiva
unei preparate Ia domiciiiu. Dispozitivul
pe care-I permite posesor de
frigider dotat cu evaporator o canti-
tate de Se prepararea
acesteia presupune agitarea a amestecu-
lui la o ntregul aparat, mon-
tat deasupra recipientului n care se nghe-
se poate instala. cu n evaporator.
este de un micromotor de
curent continuu de 0,5 alimentat la 4,5 V, pe
care l-am mai recomandat n paginile publicatiei
noastre care se ia orice magazin de
rii. Cum cele 4 500 de pe minut ale moto-
rului ar amestecul n toate ne-
dorite, se impune adaptarea unui reductor de turatie
cu raportul de transmisie de aproximativ 1 : 100.
Aceasta se poate executa cu din angre-
najul unui ceas stricat, care asigure o de
.aproximativ 35 de pe minut.
Paletele de amestec din aluminiu, cu dimensiunile
de cca 25 x 10 mm, sint scufundate complet in cre-
ma n Pentru o
amestecare este recomandabil se in-
staleze asemenea palete, antrenate de un
sistem de fulii, rotite prin intermediul unui fir flexibil,
ca n IntregUl dispozitiv se cu
pe o n de U se dea-
supra cu prepararea ameste-
cului. Sursa de curent a motorului poate fi o baterie
de de 4,5 V sau o de
curent continuu, de exemplu o pentru n-
acumulatorii. Pentru alimentarea motorului
este preferabil un cordon bifilar de tipul
celor folosite la antenele de televiziun,e, care poate
trece pe garnitura de a frigide-
ruluL .
PENTRU
HAI NE
Seara, cnd costumul, cravata,
pantofii, fie o parte din lucruri pe un scaun,
fie le n dulap, ele nu stau bine se
Suportul pe care-I propunem mai jos per-
mite o a hainelor for-
mei lor.
Materialul principal este de cu 18 mm,
dar se poate folosi de aluminiu sau de
lemn. de aluminiu trebuie eloxate sau
pentru a se evita Snt
necesare: o cantitate de 5 000 mm de 2 400
mm deft 3 mm, precum
de lemn etc. In primul rnd se cadre
n de Coturile 'se ndoind la cald
pe un cu rata de 50 mm.
Trebuie avut ca ambele (1 2) se
una intr-alta, astfel nct suportul
fie pliant. Aceste se prind una de cu
ajutorul cu pentru a fi mobile.
se strng se
pentru a IJU se desface. Din se prin
un ale capete se introduc n
amenajate n picioarele suportului.
peste care se va
stabilitate ntregului suport. EI se de
dimensiuni mai mari dect deschiderea din
partea a suportului, n vederea lui,
alte piese, de picioarele suportului si a scoa-
terii lui cu atunci cnd cuierul se
De una din suportului (1) se o
de care se o (parteac
treia), constituind suportul cuierului de lemn pentru
sau Cuierul se n
tul de sus al care este aplatizat n acest scop.
al este aplatizat, pentru a nu
STELAJE
ORIGINALE
PENTRU FLORI
Cum unde ghivecele cu flori? cum mai ales, scur-
gerea apei din aceste ghivece pe podea sau
O pe ct de pe att de o constituie realizarea
unor suporturi de celor prezentate mai jos,
Dimensiunile orLentative, ele putind fi modificate n
disponibil din sau balcon de de
de flori. .
Ca materiale nevoie de sz> 20, rotund de Jd 8 mm,
moale de t 2 mm n de vopsea.
Prima n executarea desenului pe
o de carton,
Se ndoaie apoi sau. srma ca aceasta se
ct mai exact pe desenul n n->",,,,,,,.,,ro._
lor anterioare posterioare se printr-un inel executat din
cu membrul respectiv,
Prinderea componente ale suportului ntre ele, se face prin
matisare cu moale de Jli 2,
n apropiere un atelier mecanic care executa
in locul matisajului, montarea suportului se sensibil.
Pentru ca matisajul cu de nu alunece, toate piesele
care se se vor aplatiza prin (cca. 1 mm
pe lungimea pe care se matisarea, pe 35- 45 mm.
Tot din de12 mm se vor construi cu trei pe care
;se vor farfurioarele ghivecele de flori se vor fixa pe suport
tot prin matisare.
Ultima o vopsirea suportull,li, pentru
care culoarea
In cazul n care cangurul din cauza ghivecelor are
se ncline n la gt o un cu care il
fixa de perete, astfel stabilitatea suportului, dar originalitatea
lui.
cu sc!u se poate pune
chiar acesta are stabilitatea prin forma lui alun-

modele, reduse pot deveni bibelouri,
scrumiere sau suporturi pentru creioane. Tn acest caz,
le din de cupru deci nu mai
este vopsirea lor.
&00
840
se n De partea 1, sub se mon-
o pentru ceasului de
a inelului, butonilq.rde etc. este exe
dintr-o de disc din lemn sau mate
rial plastic."
... PE,NTRU
MAI MULTE PERECHI
DE PANTALONI ... Ar fi indicat ca din fie cromate sau
cel vopsite, iar lemnul Picioarele este
bine la capete de cauciuc sau plastic;
pentru a proteja podeaua.
iiI!ii
Pentru a ocupa mai n
a prinde n mai multe perechi de pan-
ne-am gndit oferim posibilitatea con-
struirii unui suport simplu eficace, cu o

fig t
Crligul 1 are coada ceva mai dect normal,
ntruct pe ea se vor fixa clemele 2.
Clema 2 este o caf figura 2, care
n stare
3 de fixare se con-
din de 1 mm. Ea se pe una
din ramurile c1emei n poate fi introdus
celeilalte ramuri, principiul acului de
Materialele ce se pot folosi snt:
- de Rf 4 la
- de de 1 mm.
Ansamblul se poate nichela pentru a avea un as.,
pect mai
Cu acest suport, am de obsesia
unui mare de

CRITERII
DE ORGANIZARE
CI
5
DISPUNEREA
A APARATELOR
IMPLICATIILE
CHIMIEI
e.
i REALIZATA
DE ING DAN PETROPOL .
.. 9
SPIRIT PRACTIC

OPERATIVITATE
la care ne propunem snt tot att de ir;nportante pen-
tru de faptul trebuie lucreze pe ntuneric ct
pentru fotoamatorul avansat, care cu regret are prea timpi
sau diferite cu caracter secundar (ca, de exemplu, taselor
" de developare sau amestecarea din care este format revelatorul)
eforturi de organizare un consum de timp
Toate aceste sint importante mai ales pentru cercurile de fotoamatori
in care unul utilaj este de mai membri, cu diferite
stiluri de
CRITERII DE ORGANIZARE
Gama care se
in laborator este oarecum
n functie de conditiile care trebuie
asigurate pentru lor evi-
dent, de gradul de concentrare
al operatorului.
sint folosite pelicula
sau rolfilmul de 6x9 (cazul cel mai
frecvent), singurele care
se pe intuneric sint: a)
dozei de developare b)
expunerea revelarea hirtiei foto.
In momentul in care s-a stins lu-
mina in trebuie ne asigu-
toate obiectele de care ne
vom servi snt dispuse n ordinea utili-
lor n timp.
Figura A descrie de pornire
pentru developarea a
filmelor. Toate utilizate
la developare nu intotdeau-
na umplerea dozei de developare se
face corect, de aceea este util ca tur-
narea n sau din
napoi n recipientul n care se
se deasupra unei
de devel'opare vechi, suficient de
mare.
utilaje/or pen-
tru developarea cronome-
1 - corpul dozei de
developare; 2 - ve-
che de developare 18 x 24;
3 - termometru; 4 - roia
a filmului; 5 -
capacul dozei de develo-
pare; 6 - pilnie pentru re-
velator; 7 - plnie pentru
fixator; 8 - cu reve-
lator preparat,' 9 -
cu fixator; 10 - cu
sau
11 - ceas; 12 - de
13 -
rOlfilm.
DISPUNEREA
Figura B descrie dispunerea utila-
jelor pentru tehnologia a de-
hrtiei fotografice. Dimen-
siunile locurilor de lucru depind de
utilajelor utilizate, dar nu se
ca distanta a fie mai
mare de 80 cm. .
Cum nu este recomandabil ca cele
fie suprapuse
nu trebuie ne vom
ne rezultate prea bune n timpul
vom lucra simul-
tan la aparatul de la develo-
parea unui negativ), locul de lucru
pentru developarea hrtiei poate fi u-
tilizat, consecutiv, ca loc de lucru
pentru developarea filmelor. Pentru
alegerea care va deveni la-
borator foto, minime snt:
o in care se poate n
tuneric complet unde disounem
de o de 120x80 pe
B
<D
A APARATE LOR
care ne utilajele care
fi la un interval de
cel o Trebuie se
seama n accesul
este interzis n timpul lucrului.
Pentru a fi de praf pentru
a nu ocupa mult loc, seturile de utilaje
pentru aceste cu ex-
aparatului de a sticlelor
cu se pot ntr-o
cutie de lemn sau de carton. O suges-
tie pentru interior
al acestei cutii este n
figura C. care
obiectele care se trebuie fie
de restul cutiei. Toate dispo-
zitivele se cu n
cutie se vor aseza rama de
de sub 'cutia de lumi-
un caiet in care se vor nscrie

CHIMIEI
Un alt sector al fotoama-
torului este cel chimic. Caracteristicile
acestui sector snt
temperaturile (10-20C) la
care se face
mai ales
volumetrice se fac n jurul tempera-
turii de 20
o
C, care este bine fie
cu ajutorul termometrului
de
Temperaturile la care se
sau se nu snt n
general .critice, dar nu vor
30-4<fC. laboratorul de chimie al foto-
amatorului are comparti-
mente: borcane sticle cu gtul larg
de culoare n care se face depo-
zitarea foto praf sau gra-
nule, sticle brune cu git ingu,st cu
volume adecvate utilizate pen-
tru in solutii
concentrate, vase, cilindri gradati etc.
din pentru prepa-
rarea amestecuri lor n o
de uz fotografic,
un rastelpen,tru uscarea utilajului

Se ca toate recipientele
dopuri de rodate.
mai jos lista unei minimale:
- Revelator preambalat pentru filme
(Final, Rodinal, Atomal);
- Tiosulfit de sodiu pentru mpros-
. fixatorului;
- Detergent pentru filmej
- Revelator n
pentru filme (Final, Rodinal, Atomal);
- Fixator filme;
- Fixator hrtie;
- Revelator pentru hrtie n

de oprire;
- O n care se pot prepara
amestecuri la 600' cmc;
- O n care se pot prepara
amestecuri la 200 cmc;
- distilati'l s:=tu numai
-2 1.
Mai trziu, n dotarea laboratorului
vor o cilindri
precum o serie de cu utili-
zare in de pe
care fotoamatorul le mai
frecvent. n care se
foto vor fi mar-
cu ajutorul unor etichete lipite
sau prinse cu un inel n jurul gtului.
Pe se scriu denumi-
rea utilizarea, pre-
pericol de data la care
a fost
este obligatorie pentru depozitarea
lor. Un dulap cu dimensiunile
50 x 80 x 25 cm, n
interior. este suficient pentru
rea n bune a utilajelor
laboratorului de chimie
foto.
cum se vede, utilajul absolut
necesar este destul de redus si ooate
fi in cutii sau dulapuri cli dimen-
siuni minime.
Depozitarea utilajelor pentru develo-
pare: 1 - de developare; 2 - tasa de
develoDare; 3 - cutie de
4 - ceas ae cronometrari; 5 - termome-
trlJ; 6 - alte utilaie.
Organizarea a atelierului
depinde de pe care o avem
la pentru fotogra-
fice.
nu avem la dect o
de dimensiuni foarte mici,
vom ca toate utilajele fie
trate n cutii, inclusiv aparatul de
Pentru executarea unei anumite o-
se vor deschide numai cutiile
care cuprind utilajele
re.
n numerele viitoare vom pre-
zenta dispozitivele care servesc la
camerei mpotriva luminii,
la amestecarea foto, la
vaselor a materialelor foto.
INTER
LA

CITITORI LOR
TABEL DE INTERSUBSTITUIRI
Sulfit de sodiu anhidru cu sulfit de sodiu
cristalizat
Sulfit de sodiu anhidru cu metabisulfit de
potasiu
Sulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfit
de potasiu
Sulfat de sodiu anhidru cu sulfat de sodiu
cristalizat
Bisulfit de sodiu cristalizat cu metabisulfi1
de potasiu
Carbonat de sodiu anhidru cu carbonat
de sodiu cristalizat
Carbonat de sodiu an hidru cu carbonat de
potasiu
Carbonat de sodiu cristalizat cu carbonat
de potasiu
Hidroxid de sodiu cu hidroxid de potasiu
Hidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
anhidru
Hidroxid de sodiu cu carbonat de sodiu
cristalizat
Hidroxid de sodiu cu carbonat de
potasiu
Acetat de sodiu anhidru cu cristalizat
de potasiu cu de sodiu
Fosfat disodic cu pirofosfat de sodiu
Sulfat de aluminiu cu alaun de potasiu
4% cu paraformalde-
2
Etil.oxietil cu sulfat
de dietil
1 : 2
1 : 0,9
2: 0,9
1 : 2,3
1 : 1
2: 1
1 : 1,4
1 : 4,5
1 : 12
1 : 6
1 : 2,3
1 : 0,8
8:3
2:3
Dulapul de uscare a este ,destinat
sau de fotoa,!,aton. C::u aJuto,rullUl se
un mare de filme mtr-un timp mal scurt deCit cel
necesar in aer liber. v'
Se relativ simp"lu, din tabla sub,t,re
prin lipire cu cositor. In corpul s,e
lipesc jgheaburile cu aripi inclinate,
buirii corecte a aerului cald al proteJaru
de de de care se scurg de pe
suprafata filmelor.
Unghiul pe care-I fac aripile cu orlzo,ntala este, de
Tiia de care se agrafele de fllmelo:
se in practicate n peretII corpuluI
fixndu-se cu
La partea a corpului dulapului se.
prin care vor trece de
Lateral dulapul se inchide cu doua capace mobile
prin intermediul unor cuie in co-

jgheaburi lor cu aripi inclinate se face
prin indoirea pe un cornier, ,
nu posibilitatea capetelor
acestea se pot fixa cu ajutorul
se din sau se improvlzeaza din
de rufe. v d
n dulap se introduc cca 4 f.lme, se atirna, e
agrafele aflate pe La inferror se aplica
mici astfel ncit filmele s!ea. perfect
Partea a dulapulUI ramine descopenta
n scopul aerului cald, .
Pentru se folosesc pentru fier de
cu izolatori ceramici. La cu tensiunea
de 120 V se poate folosi pentru nceput o
220 V. La cu tensiunea de 220 V se pot folOSI
de 220 V legate n serie.
Adeseori, la prepararea fotografice, an,u-
mite trebuie nlocuite cu altele
faptului lipsesc complet din dotarea laboratoruiul
sau nu de loc sub forma de
De exemplu, prevede sulfit de sO?iu
dru Na S04, iar n laborator nu avem deCIt cnstall-
zat - Na
2
S0
3
,7H
2
0.
poate fi nlocuit cu In
deoarece In chImIce parttclpa
numai iar apa din cristalizare
nu ia La fel se cu carbD-
natul de sodiu, care se sub
(Na CO ) cristalizat (Na
2
C0
3
.10H
2
0). Tn majo-
3 lor fotografice, le snt date
pentru anhidre, iar n cazul celor crista-
lizate se acest lucru in dreptul substan-
respective. Raportul de intersubstituire a substan-
anhidre cu cele cristalizate invers se poate
calcula indeajuns de simplu. De exemplu:
prevede 50 9 Na
2
S0
3
anhidru, iar n
laborator nu avem decit sulfit cristalizat, se calcu-
intii greutatea a sulfitului anhidru:
Na = 23; S = 32; = 16.
Na S03 = 23 x 2 + 32 + 16 x 3 = 126.
Sulfitul de sodiu cu molecule
de Greutatea a sulfitului cristalizat
va fi 126 + 7 x (2 + 16)
126 + 126 = 252,
Deci molecula de sulfit cristalizat are greutate
de sulfitul anhidru. astfel:
p'entru 126 9 Na
2
S0
3
anhidru avem nevoie
de 252 9 de cristalizat, pentru o cantitate de
50 9 Na
Z
S0
3
anhicIrU ?
x = 252 50 = 100 9 sulfit cristalizat
126
PENTRU
USCAREA
FILMELOR
Puterea depinde de caracteristi-
cile termodinamice ale aparatului de regimul de
uscare pe care-I cel mai indicat.
Trebuie avem ca puterea sa nu
limitele permise de
Rezultate foarte bune se In prealabIl
filmele au fost n detergent ORWO-F09.
l1000--- 37Cm
x = 2521 = 2.
126
Ing. EUGEN
Deci o parte de sulfit anhidru se poate nlocui cu
de sulfit cristalizat.
alte se pot intersubstitui n
cu ca rol
cu cele pe care le nlocuiesc sau, prin anumite reac-
tii chimice se transforme n pe care le
inlocuiesc: De exemplu: carbonatul de sodiu poate
fi inlocuit cu hidroxid de ,sodiu, hidroxidul de
sodiu fiind mult mai alcalin, se va pune n cantitate
mult mai anume: 12 9 Na
2
C0
3
cristalizat
se nlocuiesc cu un singur gram de NaOH, deoarece
un singur gram de NaQH aduce la
pH ca 12 9 Na C0
3
cristalizat.
Na SO . 7H
2
6 se poate nlocui cu K
2
S2 s crista-
lizat

se n prealabil un hidroxid alcalin,
care metabisulfitul n sulfit neutru sau n
bisulfit NaHS0
3

in tabelul care snt date majoritatea sub-
n care se pot intersubstitui
pentru ca se efect fotografic (n ca-
zul anhidre cristalizate). Prin nlocui-
rea a diferite,din punct de vedere al
chimice, cum ar fi bisulfitul de sodiu cu
sulfit, pentru 100 mi de bisulfit de 36Beaume
trebuie se ia 50 9 de sulfit, la care se 10,5 mi
de acid sulfuric concentrat, dizolvat n 65 mi
pentru ca sulfitul se transforme n bisulfit.
n cazul nlocuirii carbonatului de sodiu cu carbo-
nat de potasiu, moleculare,
avem:
106 9 Na C0
3
.corespund la 148 9 K
Z
C0
3
1 9 Na:C0
3
" 1,3 9 K
Z
C0
3
Deci 1 9 de de se, cu
1,3 9 de carbonat dg potasiu. In In
sele fotografice ajunge 0,8 g, K
2
C0
3
fIInd mal actIv
decit carbonatul de sodiu.
E
u
O

pe care trebuie le
pamentul de filmare la snt m.ultlple
uneori, contradictorii. Amat?rui este pus In fata
unor care, de mal. nu pot
rezolva dect cu ajutorul mal. ales,
e bine nu cu unUi plan de. filmare
n care lumina este comentata cu. scrupulozitate.
Problemele ncep ;le.
aparatului de luat vederi, .sa alba
tiv cu luminozitate 2 a filmulUi utilizat, a caruI sen-
sibilitate o vom alege de cel 21" DIN.
acestor cantitatea
deci volumul echipamentului de Ilummare
puterea de acesta de la
Unele manuale fac recomandare: pen-
tru filmarea alb-negru se absoarbe la
w
1 kW,
iar pentru filmarea color 3 kW. Consideram ca pentru
amatorului aceste cifre sn.t cam
prin unor trucuri de
sau aranjamente adecvate ale de.
nare se poate lucra cu o putere absorblta mwal
-Sursele de utilizate snt w de doua
statice mobile. Acestea din urma se subdlvld In
surse care se independent de aparatul de luat
vederi n surse la acesta.. w
Deci n planul de filmare se vor urmatoa-
rele ., w
- dintre fundal, decor, schema de iluminare
elementele care stau cele care se
personaiele si aparatul de. filmat. " w .
- dintre iluminarea (care subllnraza anumite
elemente ale a depinde
de personajelor) aparatului de fil-
mat. iluminarea trebuie fie
pentru a fi dar abuzul poate
duce la pierderea a
Un exemplu tipic este trecerea de la
un plan general cu o iluminare .care
o de desen pe figura personajelor
la un grosplan n care luminii de desen este
brusc pentru a se asigura o tratare expre-
a In succesiu-
nea celor scheme de nu este cu
atentie, se poate pierde continuitatea de loc sau de
timp a
APARATUL
FOTO
PRI E TE
RI
BIDO[lU
Un binoclu cu un factor de 8, adaptat la un aparat de fotografiat cu
5 cm, cu un teleobiec!iv. de 400 ':Im... ..
un deosebit mte.res, m. prtmul
unui aparat de fotografiat reflex monoobiectlv, cu fantezie, poate fi
la alte tipuri.
FILMAREA
'"
LA LUMINA
ARTI FI
- Lumina fa aparatul ae rumat are
mai multe ori rolul contrastelor, actIU-
nea ei se n prin rolul tehnfC
(expunere contrast suficient) mai
prin rolul artistic (uneori ei nici nu trebuie
sa fie de spectator).
Clasificarea de mai sus ne permite
echipamentul luminos modul lui de De
exemplu, n schema de iluminare, portretului
cu fundal, dintr-o de desen
(de modelare), o de fond, efect contur o
primele pot fi, eventual,
fixe, iar cea de-a treia aparatului de filmat.
destul de poate fi
prin asigurarea unei generale,
dintr-o surs plimbarea luminii de efect,
nct aceasta n n spatele
obiectului, n aparatului de filmat
(vezi fig. 1). n acest caz, de fond
este de lumina Din punct de
vedere tehnic, trebuie-asigurate sursei fron-
tale la aparatul de filmat a
luminii de efect cu miscarea aparatului.
Atunci cnd aparatului de filmat se face
cu ajutorul unui care pe o
sursa va fi pe cazul
n care schimbarea de unghi se face din fi-
xarea sursei se face prin intermediul dispozitivului
de prindere a aparatului la stativ. . .
Un dispozitiv care poate fi manevrat cu
care un bec nitraphot de W
unul de 250 W, este redat n fig. 2. consta
din cteva tevi de aluminiu cu diametrul de 8-10 mm.
la capete cu dispozitive de prindere care
permit reglarea proiectoarelor.
Avnd n vedere lumina este
reflectoarele vor fi din de alumi-
niu sau din orice alt material destul de rezistent,
neinflamabil care poate fi vopsit n alb. Prinderea
reflectoarelor la tije se poate face prin intermediul
unor clame din elastic.
Vom pune accentul pe greutatea a
nelund n micile vibratii care apar la
aparatului care nu snt caraGte-
wlui uniform distribuit al luminii.
posibilitatea trecerii unei
din pe un stativ fix, o vom exploata, mic-
sorind astfel greutatea n .
. 'In cazul frontale fixe, foarte
multe ca interpunem sursa ntre aparat
subiect sau umbra operatorului pe
subiect. De aici necesitatea ca lumina
fie deasupra capului operatorului, ceea ce
face ca aceasta nu fie atit de
Sursele de iluminare mobile de
manevrare legate de lor de
aparatUlui de filmat. De exemplu, nu se re-
folosirea tijelor de pe role, deoare-
ce snt suficient de nalte iar
rolelor pe podea nu se face corect din cauza
acesteia. In cinematografia profe-
se girafe, care
nu snt accesibile amatorului.
Cele mai bune le prin adoptarea
unui punct fix la o de care se
prinde un sistem articulat care proiectorul.
Un dispozitiv de prindere la punct fix este prezentat
n fig. 3. Cu ajutorul ne putem ancora la
la muchia unui dulap de haine sau la
unui scaun.
Este de dorit ca sistemele de prindere la punct fix
fie independente de sistemele de a sursei
luminoase care, la rndul lor, fie independente de
sistemele 'de prindere a proiectoarelor, astfel nct
fi compuse ntre ele Un dispo-
zitiv de n jurul unui a,.x, fie vertical, fie ori-
zontal, este prezentat n fig. 4. In cazul n carewgreu-
tatea proiectorului este mare sau consola prea
lung, se poate face echilibrarea cu o
Adoptarea becurilor nitraphot cu 'oglinda elimina
de cele mai multe ori necesitatea proiectorului
dispozitivelor. O sugestie pentru ob-
unu efect de direclionalizare a_ unui
bec nitraphot cu este prezentata m fIg. 5.
Avantajele dispOZitivului propus snt: pOSibilitatea
din carton, greutatea posibili-
tatea desfacerii cilindrului n ecran
reflectant. w
Mai multe alte dar dorim lasam
dmp liber dv.

Oireetie '-
de ,
CI)

DIRECTIE' DE
Suh/ect
"" . "Mode/are
,\) 'V
6enef?al dt/uz
D-Ff?Ontal d/fuz
Dispozitivul din figura este format dintr-o de lemn, eventual mai
multe foi de placaj dispuse cu fibrele solidarizate prin ncleiere, astfel
incit se un de 12 mm .grosime, care nu nu se
la
au diametrul de 6 mm permit reglajul cu ajutorul a
lor este de a asigura coaxialitatea sistemului optic al binoclului cu
cel al aparatului de fotografiat.
Dimensiunile elementelor care compun dispozitivul depind de dimensiunile
binoclu lui ale aparatului de fotografiat.
Luminozitatea a sistemului optic este cu raportul dintre
(8 x 50)$i diametrul obiectivului binoclului (30).
8xSO
Astfel, pentru un binoclu 8 x 30, luminozitatea este de -- = 13,3
30
ntregul dispozitiv se' prinde pe un trepied rezistent la prin intermediul
unui taler de a depinde de tipul capului de prindere la trepied.
Talerul de se va amplasa pe ct posibil n centru! de greutate al ntregului
sistem.
toate aceste de pentru principala a tuturor
sistemelor cu mare unghi de vizare ingust este combatereq vibra-
care la aparatele reflex monoobiectiv snt uneori
Luminozitatea impune, de adoptarea unor timpi de expunere lungi,
ceea ce face' mai
APARAT
DE FILMAT


CILINORU OIN CARTON
PROIECTOR
ACOPERIT N INTERIOR CU ST41VIOL
CAP DE" PRINOERE
A PROIECrORUi.UI
CLEME ELASTICE
@

MARIRI FOTOGRAFICE
DE DIMENSIUNI MARI
DEVELOPATE
CU MIJ
IMPR VI
Developarea unei hrtii fotografice ca-
re dimensiunea de 24 x 30 cm
pentru orice fotoamator, un
veritabil calvar. Neavind de dimen-
siuni majoritatea ama-
torilor formele de dimen-
siuni mari prin sisteme mai mult dect
indoielnice calitativ: pensulare,
cu burete sau tampon de umezit
n _ prealabil cu revelator respectiv,
cu flxator. Aceste sisteme, devenite
oarecum clasice, au dezavantajul
cu revelator ntreaga
n care se nemaivorbind de
hainele minile amatorului. Dar aspec-
tul negativ cel mai important al unei
astfel de l constituie redarea
a luminilor (a albului), ntruct
la actiunea a aerului asupra
in curs de developare se voa-
(se chiar
care nu au fost expuse de loc.
Acest fenomen este cu atit mai ne-
la fotografiile in eulori prin apari-
unei culori dominante nedorite. De
altfel, amatorii au la n
culori chiar la dimensiuni mult mai
mici dect cele mai sus, ca
urmare a faptului nu au <ie
GAlAMBOS
ia lor, suficiente de
solutie.
Pentru evitarea li",,,,,"ril'H
mai sus
dar eficace.
de plastic, trSI!1S0arerlie.
mai mari detit hrtia de delfelorl;"t
binenteles,
solutia revelatoare
introducem hrtia de Citeva
ori deschis, prealabil,
aerul inutil. clame
sau agrafa,
pozitie
cind punga ca pe o
eventualitate, partea cu cleme
se fie
de IichiduluL Controlarea ope-
se face prin punga
La terminarea hrtia se
n punga
De remarcat hrtia se poate ilumina
p"in fotoamatorii vor voi
o expunere la
developare sau in timpul develo-
n vederea unor efecte
speCiale (fotografii reversibile sau semi-
revers.ibile).
CE FILM FOLOSIM
Ing. Virgil LAURIC
Din comert se pot procura pelicule reversibile color. de
ORWO - R.ll.G. sensibilizate pentru (UT 16) pentru
de becuri nitrafot (UK 16)
Avind in vedere majoritatea fotografiilor se la lumina zilei,
este de preferat utilizarea peliculei ORWO COLOR UT 16.
Pelicula UT 16 se poate procura att cu de 35 mm (format
Lei ca) ct 63 mm (format 6 x 9, 6 x 6, 4,5 x 6). Pentru fotografiile de
interior se pot utiliza fulgere electronice care au o de culoare
de lumina soarelui. n acest caz este necesar se sacri-
fice cfteva imagini de pentru a stabili exact director, deoa-
rece la majoritatea fulgerelor electronice ace$ta,trebuie n cazul
peliculei reversibile color de 2-3 ori. Orientativ pentru un fulger
(cu o energie de cca 36 jouli) pentru pelicula ORWO UT 16,
director- L:::!8';"12.
in cazul in care dispunem de un filtru ORWO K 13 sau similar, putem
folosi pentru iluminare becuri nitrafoi.
In cazurile speCiale, cum ar fi fotografia la altitudine (peste 2000 m)
sau fotografierea cu obiective reci, pentru imaginii se-
vor utiliza filtre UV (ultraviolet) sau ORWO nr. 29.
Pentru expunere, evident, se vor prefera exponometrele fotoelectrice;
avnd in vedere cel la inceput, marea majoritate a fotogra-
fiilor dia se n exterior, vom putea utiliza tabela de expunere
de mai jos:
Subiectul Iluminarea Diafragma
Peisaj de munte Vara, n plin soare 8-11
Peisaj de mare Vara, n plin soare 16
Portret Vara, n plin soare 8
Portret Vara, umbrit 4- 5,6
Apus de soare Vara, soare inconjurat de nori 2,8- 4
I
Timpul de expunere 1/50 - 1/60 secunde
n orice caz se va seama de necesitatea de a timpul de
expul'lere cu 1/2 la 1 n cazul subiectelor cu
luciu de sau la peste -1 000-1 500 m altitudine. Avind in vedere
filmul este destinat de diapOZitive, nu trebuie ne ferim de
subiectele cu contraste n special, cu mari, care ne-au produs
atta de cap la copierea pe hrtie alb-negru. Sursele
luminoase ce apar eventual n cadJu efecte deosebit de intere-
sante.
Ca incheiere putem spune pentru un amator este important
prelucreze singur pelicula color. Trebuie tinem seama
la ndemina amatorilor este numai prelucrarea peliculelor
nate procedeul Agfa color.
Deci in de ORWO COLOR vom putea prelucra filme de.
ca - U.R.S.S., Ferrania color - Italia, Agfa
color - R.F.G. etc.
Un ultim stat: mare la termenul de inscris pe ambalaj.
Filmul color trebuie fie cit se poate mai chiar in cadrul
perioadei de spre acesteia, poate un deze-
chilibru al culorilor.
j

PENTRU
IDEI
PENTRU
- -
II
BUCATARIEI
Ing, Viorica IlSU
ln modern tinde
una dintre
fiind din ce n ce mai des cu
toate necesare unui
unde se poate lua msa a
familiei. De aceea o deose-
trebuie miro-
sului de gaze, cunoscndu-
se n timpul bucatelor
de oxid de carbon de vapori
UN
Ing. Mihai lAUfUC
Fig. 1
- fig. 1 2 - un
prim de realizat costisitor,
minibarul pe care vi-I propunem poate fi ncorporat,
n contextul unei camere de zi sau al
unei garnituri de heI.
Dispunerea mobilierului se poate vedea mai exact
din. fig. 1: n din stnga sus, canapeaua unu!
dintre fotolii, separate printr-un lampadar; n lor o
fotoliu se n
rezervat barului construit de dv. astfel
o delimitare o justificare)
de - n detrimentul con-
de oxigen din aer. In plus, biQ-
xidul de carbon poate proveni din
cauza unor defecte din de gaze,
a conduc-
telor etc.
Atit pentru arderea ct
pentru celor care folosesc n
primenirea con-
a aerului este absolut
Teoretic, cantitatea de aer
pentru asigurarea unei arderi
n bune este (pentru 1 m
3
) -
n cazul gazelor naturale - de 10 m
3
aer, iar n cazul gazelor lichefiate - de
25 m
3
aer.
Ventilarea prin ferestre es-
te iarna
se inutil, iar vara emana-
snt ventilate deosebit de greu,
deoarece aerul cald din exterior le
mpmge n nvecinate, chiar
sint inchise. Asigurarea can-
necesare de aer face ca
utilizarea unor depozite de
(hote) executate deasupra de
fie deosebit de n
timp, este fie preve-
derea unui (ventilatie n zidul
exterior, tie - mal Simplu amenaJa-
rea unor orificii in partea.
sau a (sau ferestrelor);
care asigure n
a aerului Aceasta este deose,..
de important, mai ales in cazul uti-
unui ventilatorelecfric. care alt-
minter; va fi n suprasolici-
tat n mod inutil.
In general, hotele se. la
circa 190 cm - sau chiar la o
n detaliile constructive ale
unei astfel de biblioteci - desenele
." ......... i ... de sw:ves;ti'll'e
mai - de ele fiind
pentru antrenarea substan-
nocive cu o greutate mai
dect cea a aerului
Hotere pot avea forme diferite, tipul
cel mai uzitat fiind prezentat n fig. 1 a,
1 b. n mod hota poate fi con-
din cu grosimea de 0,7 ...
2 mm trebuie laturile cu cel
100-150 mm mai mari dect supra-
din care se Efici-
enta hotei depinde de adncimea ei, n
general fiind o nclinare
cu un unghi de circa

dimensiunea
h =-t-; ideal, hota trebuie
marginea plitei de fiecare parte
1\. ii
La construirea unui astfel de bar snt necesare
toarele materiale:
Pentru nceput vom 4 cadre din
corrform fig. 3. '
Denumirea Dimensiuni (rom)
Vom realiza apoi -elemente A elemente
B, conform fig. 4. Ne snt necesare acum un de
16 bride din fig. 5.
Avind aceste elemente, putem trece la asamblarea
barului.' Vom realiza aceasta in ordinea
1. Se introduc 4 bride (fig. 5) tndoite,-pe un element
A, alte 4, pe un element B, in fel ncit orificiile cu
l2J 3/4 ale bridei imbrace teava elementului respectiv,
- SZY3/4"
sau - 2 x 35 x
Placaj melaminat 1 10 x 1100 x 1 600
2. Elementele A B,..astfel completate, se n
punctele 1, II, III, IV (fig. 4) pe spatele din placaj
melaminat (in prealabtl -conform fig .. 6),
cum se in" detaliul de asamblare di) fig. ].
Placaj sau
- 1300 x 3000
mucava
- 1300 x 3000
+ 25 M 4 x 25
16 x 8
pentru lemn
x 30 40
tapiserie 100 -
cu 40% din marginii inferioare
a hotei de nivelul plitei.
Hote de aspect modern se pot confec-
cu succes din rame metalice,
din fier cornier, pe care apoi se
panouri de sau de material
plastic rigid, lemn etc. In acest caz este
necesar ca dintre
fie materialele prezen-
tnd pericol de inflamabilitate.
n fig. 2 a, 2 b cteva variante
de hote n de dulap
tele hote mascate, astfel concepute
nct lase impresia unui dulap
nuit fixat de perete deasu.pra
de este tot din
materiale suprafa-
trebuie fie cit mai
pentru ca nu impu-
pe De in
acest scop interiorul tip de
indiferent din ce material este
este remarcabil fie acoperit cu un
strat de (introdus cu pensula
sau cu un pistol de stropire): lacuri sHi-
. conice, stearat de
zinc sau aluminiu etc.
La hotele cu tiraj natural este necesar
dispunem de un suficient de
nalt.. Pentru evitarea tirajului
invers este prevederea unei
clapete de nclinare de jos
cu ajutorul unui
-
3. n continuare vom forma partea de a
barului - p.icioarele. Procedeul este celui
de la punctul 1. Se introduc cite 4 bride (fig. 5) pe ele-
mentele A B. Cu ajutorul acestora se pot fixa cadre-
le din figura 3 d'e A B n puncte; 1, II, III,
IV (detaliul de asamblare din fig. 7). ,
4. Fig. 7 suficiente asupra mo-
dului de fixare a picioarelor la placa Se
pentru o imbinare aceste
cadre se turtesc in punct-ele de contact cu
elementelor A B. Fixarea tuturor punctelor de asam-
blare se face piulitele M 4, cum
se n
cu v . v
MASUTA

moderne sint, n general, -mai economic dimensio-
nate, astfel nct disponibil este destul de limitat, iar diferi-
tele ale acestui snt totdeauna bine venite.
In acest sens, n desenul un
ingenios conceput Dimensiunile .Ie in de
de care putnd deveni n multe
un fel de fi pe perete ntre elemente de
mobilier deja existente valorificnd astfel n mod optim chiar un
mic liber.
este executat n modul cel mai simplu (vezi figura),
fiind un cu mai multe policioare.
Noutatea n faptul - vezi desenul
- se deschide prin rabatare. In plus,de marginea superioa-
a este o de lucru care, tot prin rabatare, devine
elementul de sprijin pe podea al cnd aceasta a fost
complet n In devine
unei pe care se pot executa diferite manopere casnice,
de - sau poate servi chiar pentru luareadejunului.
. Sistemul de deschidere tip a acestui element de mo-
bilier este completat prin patru balamale speciale care
culisarea apoi fixarea mesei. Fixarea poate fi reali-
prin simple crlige - n acest caz fixarea trebuie de
fiecare pentru fiecare dintre cele 4 crlige (sau,eventual, numai
n general - dispunem de timp
calificare - este como;.
realizarea unui tiraj tolosind
un ventilator electric monofazat de 220
V, 25 W avnd 1 375
montat ca n figura 3. Ventilatorul este
fixat la partea din
cu cte cu gar-
nituri de cauciuc. 2 crlige, fixate pe opuse ale
UN SCAUN PENTRU
cu un minimum
de efort cheltuieli, un scaun de birou aspec-
tuos, cu un aspect clasic.
Se elementele numerotate. n
figura 1 din lemn de stejar. conform
Aceste elemente se pot prelucra manual sau
se poate apela la serviciile unui atelier de strun-
n lemn pentru Elementele flexi-
bile se din piele sau de cort
c'u scai.
!.;
o- b Ro DESF.

la A 100( 1500 8110 2110
B
100 1eOO 50U 1685
IR,
I
SOO
-
J
,1
m b J
FIG,4
5. In acest moment se poate intinde foaia de placaj
pe partea n fel incit
se, rezeme sus jos. pe cele elemente A. La
fixarea ei de schelet (fig.l) este o atentie
deoarece foaie un
r<>1:estetic, folosind la montarea ultenoara a stofel,
de rigidizind scheletul n plan lateral.
6. Stofa de pentru acest scop se va
fixa cu tinte decorative de pe foaia de placaj
de care's-a amintit la punctul 5. .
Astfel barul este gata, dar, pentru ca estetica
perii prin instalarea sa, oferim
rele 'sfaturi:
- Peretele din spatele barului se va acoperi cu lemn
natur sau ca model cu
restul obiectelor de mobilier cu barul, sau, pur
simpll,l, se Vii deosebit de restul
- Pe portiune de perete se vor monta 2-3
cutii sau ornamentate n stil.
- Este bine ca n interiorul acestor cutii, ca sub
bar, dealtfel, fie introduse becuri cO'lorate mascate,
care pot conferi un efect cu totul deosebit.
- Pentru gradului de utilitate a
noastre se pot monta n interiorul barului rafturi.
Desigur, de un astfel de bar n-ar trebui lip-
scaunele nalte. Datele lor constructive, ct
cele privind realizarea unor taburete de efect foarte
utile in orice decor, vor fi publicate n unul dintre nume-
rele viitoare;'
1
o serie de biblioteci si vitrine existente n
de exemplu, biblioteca 'tip Dana - cuprind n
tuirea Iar O' delimitare pentru un eventual
minibar. Cu rezervat barului
PO'ate o adincime mai
ales, culoare.
Adaptarea nu multe n figura
este astfel o prin bar:
1 - 2 - bec luminare; 3 - automat;
4 - SUPO'rt pentru pahare; 5 - reazem pentru geam;
6 - geam cu cioburi colorate lipite (pe spate); 7 - geam
gros care ca

n (automate)a elec-
trice ... oferim o sugestie.
avut pane de cauciuc succesive o n
plus' n de cauciucul de Cum cau-
ciucul?
Se cauciucul se extrag cuiele sau alte obiecte care au
provocat pana. Se folosesc pirghii curate cu muchiile netede.
de demontare se in ordinea
- cauciucul cu ventilul n sus, scoatem supapa ventilului
scoatem aerul care a in
bordura anvelopei de spre interiorul adincit al
profilului pe flancurile anvelopei cu o pirghie sau cu tocul
pantofului;
- cu piciorul pe flancul anvelopei din partea ventilului,
introducem o parte din bordura anvelopei n adincitura introdu-
cind pirghii de montaj ntre marginea de ambele
ventilului, trecem de aanvelopei
peste marglnea avind nu camera;
- Mutind pe rind cite una dintre cele pirghii pe
trecem bordura anvelopei peste marginea
- Se ventilul se scoate camera, cu miinile, din

vulcanizarea camerei (presupunind anvelopa nu a suferit),
montarea se face in ordinea
- anvelopa nu n interior sau obiecte
infipte n profil, geanta e nevoie, netezim eventuale bavuri
cu pila;
- Se dau cu talc camera anvelopa se introduce camera n
cu ventilul in sus, se trece ventilul prin gaura se introduce
camera complet in se pentru a indrepta cutele,
apoi se scoate aerul;
- Se la loc bordura anvelopei pe cu pirghii, mutind
cite una apropiindu-ne treptat din ambele de ventil.
- Se ventilul nu gituit este nevoie,
se anvelopa pe
- Se cauciucul pini la presiuoea se cu sau
nu aeI" pe la ventil.
Fig . . 1 - elementelor
Moskvici 1 - panou exterior
2 - 3 - rolor: 4 - de reglaj
al 5 - fixatorul 6 - panou!
interior al 7 - de fixare a
8 - fixa/orul
Fig. 2 - Fixarea la panoul interior al
1-'-arc; 3-panoul inte-
rior al cauciuc la 5-panoul
exterior al usii.
rm
=>ANE DE
JC
......... SIVE


la revizia
fiecare 2000 km se nchiderea
a capotei motorului portbaga-
juluL deschise se n
sus n jos pentru a verifica jocul. Se
strng toate
este nevoie, se spre interio-
rul (2) fixat cu
(4). verificarea se
face pe o
Se rid
lor geamurilor, deschiderea, nchiderea
fixarea a geamurilor de

Se fixarea numerelor.
fiecare 10000-12000 km
se se strng aripile
din se strng toate elementele in-
terioare ale caroseri,ei (abitacolului), se
prinderea tampoanelor
spate), se prinderea cauducului
de fixarea scaunelor ghidaje-
lor pentru scaunele reglabile din
se strng sau se lipesc toate elementele
caroseriei sau dezlipite (Iipire cu
prenadez, cu
Piesele cromate snt atacate
de sarea de Pe drum din
de gazul sulfuros din atmosfera centrelor
industriale. De asemenea, n' locurile lo-
viturilor mecanice, piesele cromate snt
atacate de umiditate.
Pentru n stare, pie-
sele cromate se vor regulat cu
se vor ,uscat, iar la revizii le
tehnice se vor cu petrol se vor
uscat. Iarna, piesele cromate se
prin acoperire cu un strat
de ulei mineral neutru sau cu un lac
incolor Rugina se scoate de
pe piesele cromate freCndu-le cu
sau de (cirpa cu care
se va umezi n prealabil cu spirt).
scaunelor se prote-
cu huse lavabile periodic
se cu o sau
se chiar cu neutru
se uscat.
Demontarea pentru re-
la geamului se face
care manivela
geamului. suportul
apoi se scot toate aceste piese
se (2)
de nvingnd arcu rilor (1).
Pentru a ajunge la mecanismul
rulul mai trebuie doar dezlipim garni-
tura de hrtie de
vopsite ale caroseriei se
prin
Se va folosi cu
auto special. Nu se vor folosi
pentru fierbinte, cu
petrol sau diluant (tiner). lacul
caroseriei se se
cu autobalsam cu ulei de silicon. Balsa-
mul se cu o ntr-un strat
unifo.rm, pe lacul caroseriei
uscate. Se se usuce scurt timp
apoj se prin roti-

toare cu o Nu se va
executa lustruirea la soare sau pe caro-
seria
n timp, lacul caroseriei. devine
mat balsamul nu mai
de polisat
pentru a reda caroseriei luciul.
Petele de ulei sau se scot cu
o moale cu
caPe se imediat locul uscat cu o
de dedesubt a podelei
automobilului a aripilor se
contra coroziunii prin vopsire
cu. miniu de plumb n straturi,
acoperite cu un strat de vppsea de ulei
sau lac asfaltic. inainte de acoperirea cu
miniu, respective se
bine cu de se cu peria
de
de revizie la
a Moskviciului, ca detecta-
rea cauzelor
clasice ale unui automobil snt similare
cu cele prezentate la le altor auto-
turisme n numerele anterioare ale pu-
noastre; deci nu vom mai reveni
asupra lor.
Pagini
de ing. A. MATCA U
ing. Rubel lOUIS
VINE
VACANTA
9
v v
PREGATITI-VA
PORTBAGAJUL
n nr. 1 al noastre v-am pre-
zentat o de portbagaj pen-
tru schiuri pentru Dacia 1 300. pre-
acum o de portbagaj
pe autoturism ului, ale
dimensiuni (lungime x se sta-
bilesc n functie de dimensiunile auto-
turismului dv ..
Portbagajul se compune din doi su-
un pentru bagaje.
se din d.e
,0'16 x 1,5 mm, avnd la ambele capete,
sudate n unghi drept, picioare tot
din de if 16 x 1,5 mm. Picioarele
se cu de de
12 mm, care se n
jgheabul de ploaie al
lui caroseriei permit
rea apei n continuare prin. jgheab.
SISTEMELOR
4
A RECEPTOARELOR
Spre deosebire de alimentarea radioreceptoarelor
cu tranzistori, deosebit de (o
la bateria de acumulatori cu respectarea tensiunii
receptoarele echipate cu tuburi electro-
nice pentru alimentarea tensiuni
care mult tensiunea acumulatorului. n mod
curent se ntlnesc tipuri de alimentare a radio-
receptoarelor auto cu tuburi: 1) cu vibrator 2) cu
convertizor tranzistorizat.
Alimentatorul este dotat cu vibrator sincron sau cu
autoredresare, redresarea mecanic chiar
de vibrator.
Avantajul acestor tipuri de alimentatoare n
faptul snt mai simple. Se pare toate
nile snt legate aici de vibrator, la care tre-
buie calitatea contactelor
nu pelicule de oxizi, iar presiunea de contact
nu fie prea mare.) contactelor nu se va
face cu pita sau ci cu o de lemn
de brad.
paralel, printr-o a tensiunii
la soclul tubului si si filamentul
tubului putem 'imediat alimentarea este n-
l'::::\U tubul defect.
modernizat de alimentare a receptoareior
cu tuburi este cel din fig. 3 - convertizorul cu tranzis-
toare - constituie de fapt montajul care tinde
complet vibratorul mecanic.
Figura 1 schema de principiu a alimenta-
torului cu vibrator tip Wf'-9 utilizat la radioreceptoa-
rele A-17 ale autoturismelor Moskvici Vdlga.
In stare de la o tensiune a
bateriei de 12,8 V, absoarbe un curent de 2,4 A
o tensiune de 245 V cu 30 mA 210 V cu
26 mA filtru. vibrator de tip WA-12,f
este garantat pentru 1 000 de ore, cele mai
frecvente se datoresc tocmai acestui ele-
ment Pentru a remedia eventuala defec-
tiune, se desface se starea con-
tactelor, precum lor de lamele vibra-
toare. apoi circuitul de alimentare cu
tensiune de la acumulator este normal. (Trebuie avut
n vedere din cauza unele lipituri se pot
desface unele piese ajung astfel contact
cu
tensiunea de n punctele 1 5
ale vibratorului, trebuie o tensiune de
12 V. Lipsa acestei tensiuni arderea
defect sau ntreruperea circuitului.
Tranzistorii snt drept comutatoare electro-
nice, deci dispare posibilitatea scntei lor a zgomo-
tului, iar durata de randamentul s-au

In lipsa tensiunii anodice n punctele A B vom
tensiunea n punctele 1 2 de la transformator.
avem tensiune, redresorul sau filtrul snt impli-
vibra1:orul are o
nu avem la din filtrul de netezire tensiune, tre-
buie starea redresoare, precum
condensatorii din secundarul transformatorului Tr l'
Mai rare snt cazurile cind se produce
n Tr 1; o verificare cu ohmetrul a
transformatorului este
20p.
...---... A
IK
+
lf!P

Deconectnd firele din punctul 1 4 din soclul de
interconexiune, stabilim - n cazul unui consum exa-
gerat - n alimentator sau n
receptor.
Fig. 2 schema alimentatorului receptoru-
lui Autovox RA-90 RA-95, cu care snt echipate o
parte din autoturismele Fiat.
vibratorul dar pe contactele de
redresare se scntei puternice, trebuie con-
trolate circuitele de alimentare cu tensiune anodica
chiar filtrul de
cit defecte. Lipsa tensiunii n punctele 1 2 pune un
semn de intrebare asupra tranzistorilor atunci cnd
n punctele 7 4 tensiune de 12 V.
Filamentele tuburilor electronice snt alimentate n
puntea redresoare ABC-80-260 poate
fi cu 4 diode 0-226 sau echivalente.
SIREA R
I I
AUTOTURISMULUI FIA T 850
Omul gospodar iarna face car
vara sanie. Deci, auto, este timpul
ncepem pentru sezonul
care vine.
pentru sezonul de turism
este Ea cuprinde studierea
a locurilor care
a fi vizitate, a drumurilor de acces, a
locurilor de oprire alegerea
de drum, echipa-
mentuh,Ji multe' altele. Printre aces-
tea ... automobilului pentru
turism. In cele ce ne' vom opri
asupra unui aspect al auto-
mobilului, anume acela privind folo-
sirea cit mai a Acest
obiectiv devine major n cazulautomo-
bilelor de mic litraj. Pentru exemplifi-
care ne vom referi la automobilul Fiat
850. Este evident ideile respec-
tive vor putea fi aplicate la alte ticuri.
Portbagajul este TotUSI
pentru o mai folosire a sa, pro-
punem realizarea a trei din P.F.L.
grosime 5 mm, conform fig. 1.
dintre panouri se cu cte
piese simetrice (fig. 2), din de
0,5 mm,fixate cu
de M 5. Montarea
obiectelor din portbagaj
Pe laturile exterioare',ale picioarelor:se miCI corniere
25 x 25 x 6 mm, pe ale n
aceste corniere se dau de % 9 mm pentru de
pe caroserie. La n mijlocul orizontale ale
se cu pila se dau de;5 6,4 mm pentru
riie de fixarea
Ca elemente de fixare pe caroserie se folosesc lungi M 8
cu un pilit conic ndoit n de crlig. Punctul de fixare
pe caroserie se cu un burghiu cu unghi mare la
vrf, a tabla caroseriei. Adincitura se
se cu o de piele pe care se stringe vrful
Partea a iese prin gaura din cornier se,
strnge cu o pentru bagaje se
de din de aluminiu de 12 x 1 mm, avnd la laturile
longitudinale inferioare, la capete, de 16,4 mm pen-
tru M 6 cu care se pe de 40 x 10 mm
(6 date in prealabil cu ulei de in, se de laturile trans-
versale cu M 4. Toate metalice se bine se
dau cu un lac protector pentru a preveni ruginirea,
Dimensiunile definitive necesarul de materiale
de de aluminiu, de lemn, corniere,
etc.) se stabilesc in de lungimea autoturismului dv.
de roata de
acestora in locul la scoaterea ei
pentru repararea unei pane de cauciuc.
laterali alunecarea obiec-
telor rlin partea a portbaaa-
jului. De asemenea propunem . fixarea
pompei cu cleme sau curelu-
pe peretele opus de
Folosirea mai a interiorului
caroseriei poate fi prin:
- montarea unui perete din P.F.L.
de 5 mm, conform fig. 3, n spatele
spetezei banchetei din spate. n acest
obiectelor
in de deasupra motorului.
-prin montarea a panouri,
(fig. 4) sub locurile din spate se
un util mai greu accesibil,
trebuie perna. Aci se pot
piesele de schimb. o de
sau
- a (fig. 5) sub
scaunele rabatabile permite
Callcillc
mI:j
1",

1000
Fig.?

lmm
n bune conditii a sculelor sI a altor
obiecte.' ,
- o pot
fi n' cutii montate cu
cleme pe tunelul longitudinal att n
ct n l':pate (fig. 6), Aceste cutii
vor fi cu capace sau acoperite
cu foaie de cauciuc pentru a preveni
lovirile.
-buzunarele practicate n husele
scaunelor din snt folosite cu
de pasagerii din spate.
- doar cu per-
soane sau n spate stau copiii, se poate
executa o peste scaunul din spate
(fig. 7). Ea se bine ntins, de
muchiile chesonului superior, cu crlige
din Pentru a asi-
gura tensionarea a pla-
sei, cu crligele se face cu
de cauciuc. n felul acesta, obiectele
puse n vor fi presate de acoperi-
caroseriei. '
m
Nimic nu este mai simplu! Este un joc
ideal pentru zilele de toam-
cnd fi-
zice va fi ... Pentru amena-
jarea terenului este indicat orice teren
cu sau
o cu nisip sau orice alt loc viran cu
dimensiunile de 3 ... 4 x 8 x 10 m. Un
teren de joc, cu anumite mici neregula-
nu trebuie evitat, mai
ales rezultate de modiii-
carea traiectoriei bilei snt pen-
tru .. adeseori aceste
mici jocului un caracter
mai captivant.
Bilele necesare pentru joc se confec-
n mod din lemn, dia-
metrul lor este de 75 mm, iar greutatea'
de 200 g. Ele se vopsesc n culori dife-
rite pentru ca n timpul jocului bila fie-
fi imediat identi-
Conducerea bHelor se
prin iovirea ior cu un ciocan
nat din iemn de stejar sau fag. In
scobite aie corpului se o
de cauciuc sau materiai plastic moale
menit amortizeze loviturii (v.
fig.). Printr-o vopsire
rei bile i va corespunde un ciocan de
culoare.
biieior (respectiv al ciocane-
ior) este n de
ior, dar n orice caz nu poate fi mai
mic dect patru.
Pentru amenajarea terenului sint n
primul rind necesari 2 -
- care cele capete ale
terenului. din ace-
lemn cu mnerele ciocanelor, au
o ...
de
30 cm lungime sint cu vrfu-
ri metalice (din care
capetele lor la baterea (niigerea) repe-
in la nevoie drept
poate servi orice fel de infipt n
mnt.
seinfig n la capetele
axei terenului la de 16 ... 24 m
unul de intre ei amenajindu-se
Pentru un joc reglementar snt
necesare n total 10 Ele se confec-
din de de 5 mm,
care pentru a fi mai vizibile se
ntr-o de culoare
(alb sau galben) sau se vopsesc. Este
bine ca pentru evitarea por-
tile fie numerotate de la 1 la 10 prin
fixarea unor mici numerotate
nfipte capetele
dintre c-ele se
mparte n 8 intervale egale, astfel nct
se vor egale de 3 ... 4 m,
fiind conform uneia din
cele 2 variante prezentate n desenele

Regulamentul jocului este ca bila
ce trece prin toate in direc-
pe desen de la
1 la 2, napoi la prima
Prin bila trebuie numai n
jocului, trecerea n sens invers
nelundu-se n considerare. in plus bila
trebuie
1 2.
Crocket-ul se pe echipe, regula
de a jocului fiind alternarea rezul-
a din ambele echipe, n
ordine Fiecare ju-
are dreptul la o
cu aceste un
dreptul la o fiecare
atingerea
atingerea bile
unui din echipa (un
experimentat evident poate
mai multe asemenea avantaje
dintr-o
O a jocului
din dreptul care a
atins bila adversarului de a dispune intr-
un mod de prin 10-
scoaterea n afara traseului
a terenului
adversarul
continue
acest loc.
n
- s-a procedat corect, pro-
prie nici nu se va n timp ce bila
adversarului va zbura in afara terenului
de joc;
- bila proprie s-a cu
ocazie din locul unde a fost
n se mai departe
din n caz contrar,
jocul se din locul unde s-a
executat a
bilei adversarului crocking;
- este important de
nu se poate lovi crocking
dect abia cnd s-a jucat o este
din nou rndul dv.
Succesiunea joculUi
n echipe egale alegerea culorii
(bilei ciocanului respectiv) este
toarea:
Primul ai echipei, care deschi-
de jocui (deci are un impar) pune
bila n imediata apropiere a de
start, ntr-un loc stabilit anterior de
comun acord. Obligatia sa este ca din
prima bila prin prima
el, al doilea par),
primul al echipei adverse.
Acesta are pentru des-
chiderea jocului:
1. cu impar a
trecut poarta, a astfel dreptul
la o mai departe
atitea lovituri prin cte a trecut
bila lui. Apoi incepe cu
par, tot la de start, cu
obligatie de a trece poarta din prima

2. impar nu a trecut
prin Prin aceasta cu
!l
r
. par a dreptul de crocking.
deci bila cea CI
rului, cu nr. impar, obtine
astfel dreptul la o etc.
el al doilea
cu nr. impar care trebuie tot
de la bila prin prima
dintr-o
De aici decurge fiecare
care ncepe de la trebuie
bila prin dintr-o
pentru a nu putea fi crockat imediat.
Este avantajat ultimul par, de
aceea acest loc se de obicei
unui mai slab.
snt dispuse pe teren
varianta este ab-
solut indiferent sens-ul de par-
curgere pentru atingerea 1 2
este dinspre dreapta sau dinspre stnga,
depinde numai de acordul dintre
tori, toti trebuie inainteze n
mod. Se pe o dus
pe alta intors.
Jocul este mai variat
se n cruce in mijlocul. terenului
ceea ce foarte compli-
cate, bogate n de crocking.
Jocul se cind
unei echipe au atins ambele por-
tile netrecute de echipei
nfrinte se se la
echipa ca puncte, de men-
este un
punct
o a narciselor, splendide alei
rezervate exclusiv trandafirilor o meta-
forizare a diferitelor luni ale anului calendaristic n
de ... ghioceilor, a liliacului, garoafelor,
gladiolelor, crizantemelor.
ar putea continua. mai despre pasiu-
nea - arta - celor care, deseori pe parcursul
unei ntregi se de cultivarea diferitelor
specii de flori. Fireasca spre infi-
nitatea de forme culori ale plantelor se
la veritabili de fru-
mos, cu spiritul cu rigoarea cu
a plantelor.
pentru fotografiile prezente n cadrul acestei
pagini ne-au oricum
de de o un farmec
inegalabil?
Prin profesorului Petre din
str. 113 - unei co-
cu peste 190 de genuri circa 1 200 de specii
-, sntem n azi o
introducere la un hobby care pare
din ZI n zi tot mai
DE CE
Prima ntrebare la care snt chemat de obicei
- ce m-a atras spre acestei co-
- ndeajuns de a
unor argumente legate de natura,
specificul acestor plante.
n marea lor majoritate, se foarte
ca microclimat specific, doar un
minimum de Lipsa frunzelor, ale
au trecut la pe seama trunchiuiui ramifica-
(care mai au sarcina de a acumula apa), a
conferit acestor plante o la
ciune temperaturi ridicate, ca la variatiile de umi-
ditate pe scu'rt, nu snt
plante care necesite o
(ngrijirea lor cere un efort relativ redus), iar satisfac-
tiile pe care le snt deosebite.
Un alt argument in favoarea lor il constituie
suficient de multe specii de cactusi de
mensiuni acceptabile care, alese pentru o colectie
un relativ redus; n plus, limitele
noare de extrem de convenabile, precum
vrsta destul de ia care pot ajunge ne
duie prieteni pe parcursul
multor ani din
de a cactlJsllor
ne-am limita numai
-'- prin sau
rezerve
ele. nsele o astfel de posib,iiitate de perpetuare
extmdere a
. nu
zmta s.mgura a spre
Fotografia m culOri pe care v-o oferim consti-
tUie un argument aproape ... indiscutabil. Cine a
infloriti cu colo-
ntul extrem de VIU, gama mtmsa de culori varietatea
(de cele mai multe ori chiar la aceeasi
f!oare), modul straniu de dispunere a 110-
manmea lor (de la 1-2 cm la 25-30 cm n
diametru), ne la
care are doar centimetri in diametru, desigur:
par!umul suay al unora dintre florile de
mca ceva: once cactus are o de inflorire
(unii au chiar perioade pe an) doar
ngrijirea ne de
toare pe care o constituie floarea de cactus.
Cnd plantele nu snt nflorite, vom remarca n mod
cert varietatea formelor, modul de dispunere si colo-
ritul spinilor (care la unele plante
filigranate), iar la spini vom re-
ca rigurozitatea liniilor, ca
sa nu mal vorbim de acele specii care snt pur si sim-
plu nvelite ntr-o (de unde' si de-
numirea de sau ... capete de

n ansamblu, indiferent de specie, o arhi-
sculpturalitate au inspirat pe plasti-
cieni celebri n lor. ne gndim
la cOlumnari, plini de co-
loane ale infinitului; la globu-
lari cu dimensiuni variind de la 1-2 cm la 40-50
cm in diametru; la formele zvelte, trtoare,
sau cu port pletos ale atitor altor specii, cit la ...
florile delicate, in ale
tropicali vom de-a dreptul
n de forme, unele mai bizare dect al-
tele, fiecare dintre ele constituind o valoare prin sine,
iar ansamblul lor prelund de la fiecare component
chintesenta unor de o originalitate cu totul

Nu este o faptul de vreme
cuceresc lumea. zeci de mii
de cultivatori: anual au loc congrese
mari intruniri, cu palmares
bogat, internationale efectuate n
neexplorate (in special n Brazilia Peru).
specii lor nou descoperite este
in nu este exclus ca cele 230 de genuri
cunoscute acum peste 8000 de specii

PENTRU
RIDICAREA
Temperatura apei trebuie. cum
bine se mediului de (optim) al pe
care-i ngrijim. n mod temperatura de 20-
23C, n mod natural in anotimpul cald,
iar in timpul iernii prin apartamen-:
tului in care locuim, se transmite apei din acvariu
o medie n care majoritatea
speciilor se simt ndeajuns de bine. Dar si
specii care au nevoie de o ceva mai ridi-
Pentru poate fi indiferent de
anotimp, o a apei prin inter-
mediul unui dispozitiv, de realizat de orice
acvarist. Acest dispozitiv, poate fi salva-
tor n cind temperatura n care
acvariul (n urma unor ale
de scade brusc sub limita de nece-
vitale ale n orice caz, pentru
tropicali va trebui o con-
de minimum 1 SOC. n afara termo-
metrelor speciale, montate chiar pe rama acvariu lui,
cele mai recomandabile snt cele folosite, de
pentru temperaturii atmosferice (fixate in
exteriorul acvariu lui, de obicei chiar la geam). Evident,
pentru apei acvariilor tot felul de 'dis-
pozitive, unele dintre ele cu auto-
mat ntre parametri. Dispozitivul cel mai sim-
plu pe care il poate realiza orice acvarist amator
nu dect procurarea unui bec-luminare de 40 de
wati cu dulie ntreaga elec-
spre .. Becul - n fapt vom o
E
deoseb,it de greu realizezi o cOlec-
fiecare gen se poate
un reprezentant, ca nu mai vorbim de
monotip,
mai reprezen-
poate cea mai
asemenea,
din
dr.
mai moderne. Nu
omitem mare de colectionari ai
(V. E. Algayer, N. Bauer
manifestl'nd o preocupare pentru formarea
din numerele viitoare ale revistei, ne
nem noi
structiv fascinant o serie de refe-
ritoare la ngrijirea la criteriile
lor de precum o serie de sugestii
detalii constructive) pentru arrlerlaiarE,a
dlomi,ciliu a unor mici de
a unor minisere.
- va fi fixat ntr-un vas, eventual un sim-
plu borcan de cca 1/2 kg, avnd ca dulia becului
fie printr-un dop de care va astupa,
la rndul lui, gura vasului (borcanului) folosit.
Borcanul va fi vopsit n ulei, de cu o cu-
loare (verde sau negru) in fel nct nu
dect o
prin care razele de Introdus
(pe afundat) ntr-un al acvariului, pre-
ferabil in dreptul peretelui din orientat cu dunga
spre peretele opus, dispozitivul va degaja
n timp razele de
care vor trece prin vor lumina discret acvariul n
timpul conferind, pe scopul practic, un
etect estetic. prin acest procedeu putem o
a apei de 20-22OC. Acest dispozitiv este
folosit in general n lunile reci. Utilitatea lui nu
se reduce dQar la apei, el poate oferi un
surplus de foarte necesar plante lor pentru
deci pentru producerea 'de oxigen. Tre-
buie facem importante:
1) Dispozitivul va fi introdus (rece) n
bazin apoi va fi pus n
2) electrice trebuie fie cu ma-
cu o astfel nCt se
orice posibilitate de scurtcircuit.
Dispozitivul propus fanteziei ingeniozi-
constructorului n de dimen-
siunile acvariului, dispunerea sursei (surselor) de
folosirea lor intermi-
etc:
m
Aluminiul este unul dintre cele mai utilizate metale,
Bun de rezistent la
coroziune, principal component serie de aiiaje
Aluminiu! se mai si n Alumi-
notermie, care este o a metale
pure din oxizii metalelor, metalul
are loc cu mare degajare de
ntr-o citeva gra-
me (1/2 de pulbere sau
de zinc n
cu ajutorul unui dop de cau-
ciuc, cum se n figura 1, un
tubusor de exterior si un tub de
cu o plnie. cu n
prin plnie citeva de
In laborator avem mai multe posibili-
de a fabrica oxigenul. Se poate
oxigen prin descompunerea clo-
ratului de potasiu (KCI0!j) n
bioxidului de mangan tMn0
2
), care
are roi de catalizator care
anumite chimice nein-
trnd n Sub
cloratul de potasiu se descompune n
oxigen de potasiu (KC1).
2KCI0
3
= 2KCI + 302
Pentru efectuarea intro-
ducem ntr-o cteva grame de
clorat de potasiu un vrf de de
bioxid de mangan.
nutul eprubetei cu o
eprubeta de un stativ, epru-
beta cu un dop care are n el un tub de
de care este legat un tub de cau-
ciuc ca n figura 2. Tubul de cauciuc
sub ntr-un vas mare plin cu
n care se o mare
sau o cu cu
gura n jos.
Eprubeta cu clorat se cu
ajutorul (o
FILATELISTULUI
acid sulfuric. n are loc o
degajare de hidrogen
reactiei:
H
2
S0
4
+ Zn = ZnS0
4
+ H
2
Hidrogenul, ce aerul din
intreg volumul epru-
betei. Aduceti tubul de cauciuc care
este prins de' de sub
eprubeta cu care se n-
tr-un vas mare cu (cristalizator, li-
ghean etc.) Cnd se
umple cu hidrogen, cu dege-
tul sub astupa-
cu un dop care are un de
filat la exterior.
aducem un chibrit aprins n
dreptul gazul (hidrogenul)
care iese din tub se va aprinde va
arde cu o n
zincul pe care l-am pus
mici urme de de cupru,
hidrogenului se va colora n
verde respectiv,
ce oxigenul tot aerul
din din tub, iar apoi introdu-
cem tubul de cauciuc n sticla cu
cum se n figura 2. Oxigenul
apa din lundu-i locul.
ce oxigenul a umplut ntreaga
sticla cu un dop
facem alte citeva expe-
cu oxigen.
Astfel, un chibrit, l aprin-
dem apoi I stingem, la chi-
britului mai o parte care arde
l introducem in sticla
cu oxigen, el se va aprinde din nou cu
dovada n se
oxigen care poate aprinde la
loc chibritul.
vom lua o de sulf o
vom aprinde, va arde cu o
o vom arunca n
sticla cu oxigen, ea va arde cu o
lucru se va ntmpla
cu o de fier la un
n o vom introduce n sticla
ce oxigen. Aceste
n oxigen curat arde-
rile snt mult mai puternice dect n aer.
yn,=>ri,pn1r;;:J este
cu atentie,
.
Prima se
din 20
efec-
pre-
sau
a treia: se 10 9 carbonat de potasiu
(K CO;) n 20 mi de
Solutia a patra: este din 30 mi de o)(i-
(30% perhidrol).
Cnd snteTn facem
ntr-un pahar Berzelius de 250 mi primele trei
n ordinea apoi facem ntuneric n
apoi n pahar cei 30 mi de
cu o toiul bine. timp,
lichidul ncepe lumineze ntr-o culoare galben-
portocalie ncepe spumeze. Este bine ca sub pa-
har punem o deoarece la un moment dat se
o Pentru a produce im-
presie,putem din pahar lichidul n jurul nostru
fiecare ce cade o ma-
In timpul lichidul se
ceea ce face se degaje vapori de care
au un miros De aceea, este bine
cu ferestrele Fenomenul care are loc n
numele de chemilumines-
se presupune apare din trat}sformarea
energiei chimice rezultate direct n In cazul de
energia din oxidarea pirogalolull;!i,
de apa In
lipsa pirogalolului se poate realiza cu
alte ca, de exemplu, hidrochinona, rezor-
cina etc.
PERSPICACITATE INTU ITIE
Consecventi tematicii noastre- Tehnium -,
emisiunea de-
primului avion cu romnesc _
Henri (o valoare) la
1 decembrie, cu prilejul a 60 de ani de la
zborul primului avion cu totoda-
pentru deosebita ei calitate emisiunea
- 2 valori - de pictura lui Joan Mira
copiilor, victime ale inundatiilor
din anului trecut). n
ultima serie, la 15 decembrie - repro-
duceri de (6 valori plus - reprezentind
cele cinci tablourile pictorului
flamand Gonzales Coques.
.,
propunem o de celelalte. Poate mai de divertismentele ma-
tematice. De fapt le numim pe acestea ... divertismente fizice. Nu vor finici prelegeri plictisi-
toare nici complicate greoaie. E toate situatiile pe care vi le vom prezenta
sau n vom pune vor sO,li,cita de cunoscute. Dar mai ales simple. Simple
ca oul lUi Columb. Apropo! de ce un ou fiert se atunci cnd l nvrtim mai usor dect
unul crud? La un principiu fizic. La fel de simple vor fi' la cel'elalte
D;,I cnd n cnd vom propune spre realizare cte o de
vor fi distractive. Dar folositoare. La pe care vi le vom da nu este nevoie ne
Oricum, noi tot le vom publica n al revistei. Tot ce dorim este ca
dv. Poate cu ajutorul profesorului de din sau al prietenilor.
ncepem ...
1. ntr-o n care nu se niCI
o de metal nici la dv.) n de bare
metalice. Una dintre bare este Ca
care dintre bare este care
nu, va trebui le pe fiecare la mijloc,
formnd ceea ce se un ac magnetic. Bara
se va orienta pe nord-sud.
un procedeu, chiar mai simplu, de a bara
I
2. un pahar cu n el o
dintr-un dop de pluta
va sta n mod obligatoriu exact n centrul paharu-
lui. o cnd ea va centrul
va sta n acolo. Atragem nu
trebuie paharul, nu trebuie
dopul, iar n pahar nu fie dect pluta, iar
altceva nimic. Cum Dar, mai ales, care
este
PRIMUL PAS
AL
n mod atunci cnd ne referim la
terea lumii sezatiile ca o
cu ajutorul organelor noas-
tre de vedem, auzim, mirosim etc. Este ceea ce
am relevat, de exemplu, n trecut n
cu sensibilitatea
la om, actul este mai complex. Noi
nu pur simplu, ci percepem lucrurile
wrlOrnelnelle lumii care ne inlruct omui, ca
cU a faza unor simple
senzoriale, a pe elemente, n
favoarea pe subansamble structurate cu
ajutorul al didactic pu-
tem separa din punct de vedere al infor-
de n realitate ele se re-
unitar n actul umane.
Actul are o prin
o finalitate,
un scop, adaptarea omului la mediu, In cazul unor
lacunare, adaptarea este
toare, hazardului. Cu ct per-
mai fidel realitatea procesul adap-
tativ n Exceptnd cazurile patologice,
oamenii au capacitate dar ntr-un grad
difer.it de dezvoltare n ceea ce rapiditatea
calitatea ei.
Acest lucru l constata dv< singuri cu ajuto-
rul unui test.
Testul este format din ce re-
zolvat prima parte, cel 5 minute nainte
de a incepe partea a doua a testuluL Pentru
ca rezultatele fie concludente, re'spec-
timpul pentru rez,olvarea
a testului.
NE SINGURI
Partea I
Priviti primul rnd din figurile de mai jos, Observati
prima a cincea snt, de fapt, la fel. Oe aceea
au fost bifate.
n fiecare din cele rnduri care
cte figuri care snt la fel. Ov. trebuie
cu figurile din fiecare rnd n parte pe cele
care le snt la felle bifa cu creionul,
Pentru rezolvarea acestei prime a testului
la un minut. Chiar nu parcurs
toate rndurile n acest interval de timp,
lucrul timp de cioci mi.
nute. Pentru a nu fi n lucru, ar fi bine ca
tarea timpului s-o realizeze o
Partea a II-a
n cele 20 de rnduri de mai jos snt scrise cte
itemuri* pe fiecare rnd (un de litere, cifre, nutne
proprii). Unele dintre itemuri snt identice, altele deo-
sebite. cu fiecare rnd n parte,
itemurile dintr-un rind snt identice, cu A
n dreptul de ordine. ite-
murile dintr-un rnd anumite nsem-
cu O (deosebite) n dreptul de ordine.
Pentru rezolvarea acestei a doua a testului
la bei minute.
1 ... pschyozoatechnimonochromite
2 ... 862741806351
3 ... Mircea Halmagiu
4 ... 87564537098574322
5 ... b46dhet78f7fOf9f81 krjht
6 ... Gunnar Gaei Galbaird, JL
7 ... agt....56,q .... oagiips ..,1496321
8", HEXATRIXIMENIA
9,,, 2355654553575856382
10 .. ,. agglutmated tintinabulation
DIVER-
A
Rb
TISMENTfn.
Uc=ov
ELEC-
I=1A
Rc=On
TRONIC
B
1) cu schema - figura 1 -
n cazul ei legea lui
Ohm I =Uc, ... sesizat eroarea?
Re
Partea a schemei - figura 2-
o cutie (black
box) care contine ...
Pentru a stabili ei,
alimentnd schema cu 6 V 50 Hz, becul
B va arde n momentul n care vom
scurtcircuita
o vom aHmenta cu 6 V curent continuu,
becul B va arde cnd iesirea
se va stinge la desfacerea contactului.
n cutie nu este nici o
sau aparat complicat (generator etc.), ci
doar piese simple,
pschyozoatechnimonachromite
862741806351
Mircea Halmageu
87564537098574322
b46dhet78f7fOf9f8ikrjht
Gunl'lar Gaei Galbaird Jr.
agt..56 , q .. oaglips .. 1496321
HEXATRIXIMENIA
23556554553575856382
11 ... INTREPRINDEREA
12,,, aaiiuuuiiiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuua
agglutinated tintinnabulation
INTREPRINOEREA
aaiiuuuijiauuiiaiiiaiuiaiiaaiuuia
COMBiNATUL CHIMIC
tetrahydrobetanapthaylamine .
APTR .. PYTRA .. TRAYP
ARTRCRYRTORYARGQPTR
13." COMBINATUL CHIMIC
14,," tetrahydrobetanapthy!amine .
15 ... APTR .. PYTRA .. TRAYP
16 ... ARTRCRYRTORYRAGQPTR
17 ... George Oem,
18 ... 2acetophenoneorthooxy-quinoline
19 .. , Frudexport
20 ... WKopertszxxsjjshwbajjsillllllL TlLlIlLU
George Oem.
2acetophenoneorthooxy: quinoline
Fructeexport
WKopertszxxnsjjshwbajjsilllllL TlLlLLLI
cte un punct pentru fiecare corect
al dv. din partea I a testului cte cinci puncte pentru
fiecare corect din cea de-a doua parte a testu-
lui. Totalul punctelor pe intreg testul raporta-
la etalonul de mai jos, care
dv, n
Calitatea foarte 85-100 puncte
Calitatea 78-84 puncte
Calitatea 71-77 puncte
Calitatea 0-33 puncte
Solutiile testului
Partea'. itemurile de la stnga la dreapta)
Rndul 1 , figura 1 6
" Prin item se q sau ntre-
bare 'in test. Intr-un test de obicei,
mai multe itemuri.
R'ndui 2, figura 1 4
Rndui 3, figura 2 6
Rndui 4, figura 4 6
Rndui 5, figura 2 5
Rndui 6, figura 2 6
Rndul 7, figura 2 5
Partea a II-a
1-0
2-A
3-0
4-A
5- O
6- O
7-A
8-A
9- O
11- A
12- O
13 -A
14 - O
15- A
16-0
17-0
18- O
19- O
20- O 10- O
ANTON T ABACHIU
5. Priviti bicicieta I legat o
de una dintre pedale. Cineva-
cu mna echilibrul bicic!etei s-o
sau s-o Tragem de Ce
se va ntmpla cu bicicleta: se va deplasa
nainte, napoi sau sta pe loc?
un
os
nu se ridica dect n
mentul o
cantitate niSIp se scur-
gea n compartimentul de
jos. cauza
clepsidrei?
m
Dialog cu

II
cum am propuse de cititori a crescut
continuu, ca cel al rubricilor speciale (de chimie etc,), solicitate de
marea majoritate a colaboratorilor Paginile
rezervate radioelectronicii (ntre 7 n fiecare pot spori, pentru
moment, ponderea n cuprinsul revistei: publicarea n cadrul
unor pagini cu alt profil - auto, confort casnic etc, - a unor minidispozitive
electronice de interes general (creion defectoscop tranzistorizat; dispozitiv
sesizor antifurt tranzistorizat, convertor pentru alimentarea de la acu-
mulatorul automobilului a sau a de ras electric etc,),
Week-endul sporti\(- de unii n afara profilului Teh-
nium - trebuie el ca paginile de
divertisment (chimic, ca testele de perspicacitate pe
care le-am inaugurat.
Ne propunem pentru un viitor foarte apropiat publicarea mult
rubrici a ideii tehnice (sugestii, idei care, exprimate,
descopere adeziunea celor
(URMARE DIN PAG. 9)
Concursul Ex-Terra pe tinerii, fete sau ntre 9-17 ani, care do-
resc participe, individual sau n colective de maximum 6 persoane, constru-
unul sau mai multe modele pe care le la 18 iulie 1911, pe adresa
Televiziunea 1 200, cu pentru
concursul Ex-Terra '71.
Marele premiu, motoreta Mobra-50, precum alte premii ca: magnetofoane
Grundig, radiotran7istoare Mamaia, biciclete Pegas, premiile speciale de inge-
niozitate, complexitate sau n luna august, Cnd con-
voastre vor fi verificate pe poligoanele de concurs EX-TERRA.
atent desenul de ce bine fiecare parte, de-
simplificat, conturind numai exteriorul ansamblurilor (aripa, ampenajul,
fuzelajul) piesele care cote (Ia scara 1 :1],deci n
Aripa: cele 22 de nervuri din placaj sau furnir
de 1-1,5 mm, apoi pe cuie ie n bloc. Lonjeroanele din brad se
aduc la cote- trecndu-le prin baghete sau de placaj groase la dimen-
siunile cerute de plan, peste care presat rindeaua de Pentru desenul
?ripii fixat pe o din lemn !onjeroanele cu nervurile aripii.
In partea piesa de 14 mm din batlul fuzelajului, apoi
calele triunghiulare ale trenului de aterizare capetele - bordurile marginale - din
placaj sau furnir. Aducem aripa la unghiurile diedre, cote, decupnd cu trafora-
jul toate lonj eroanele,apoi le lipim cu piesele de
Ampenajul orizontal format din asamblate ntre ele cu balamale
din se la fel ca aripa. mobile se printr-o co-
din de otel cu fo 0,5 mm, bine n 'onjeroane exterior.
Ampenajul vertical (coada) se la fel ca aripa sau am penajul orizontal
cu deosebire montaj: partea din la cota 25/50 (deriva) se pe fuze-
laj de ia nceput, iar restul- - ulterior ampenajuiui orizontal cu
o spre dreapta, conform desenului.
Fuzelajul are ca batiul din lemn (fag, tei) gros de 14 mm, pe care
se aripa, triunghiul de iar prin lonjeroanele de rezisten-
2 x 14 mm (sus jos) verticale, lonjeroanele de carenaj
X-Xl) se ampenajul vertical cel orizontal.
De fuzelaj, prin intermediul a baghete rotunde deJ15 cu ajutorul inelelor
din cauciuc de de se aripa, care de altfel este
pentru transport. LOl1jeroanele de ndeiere pe fuzelaj, se
pierdut la capete pe o de 100 mm.
Piesele metalice (trenul de aterizare, triunghiul de rezervorul con-
tainerul) se cote, Containerul are de un resort
din de mm, care este pus n cu ,!jutorul unui fitil ce arde
de asigurare 15-20 secunde de la decolare. In container se
praf de talc (in de plastic) sau pachet cu o de 1 dmp, cu ajuto-
rul vom simula de cu azotoase sau lan
de
finisarea ntregii lemnoase cu hirtie (glaspapir) m-
nvelim aripa ampenajului fuzelaju!ui cu hrtie lipinq-o
cu pap din sau dei de Pentru foita de modelisme
se cleiul de Tot cleiul de sau 'ago - eventual lipinol sau
chiar clei de -l folosim pentru ncleierea tuturor lemnoase ale
aeromodelului. Carlinga fuzeiajului se cu celuloid de film fotografic
Hrtia de pe scheletul de al aero.modelului se putin cu o iar
uscare se de ori.
(coloristica) imatricularea cu litere
pentru o le cu vopsea duco .sau hirtie colorata
In cu uri colorate.
montarea rezervorului, prindem provizoriu o de 120 9 In locul mo-
torului elicii, aducnd centrul de greutate (C:G.) n locul pe desen, eventual
botul sau coada fuz.elajului cu greutatea corespunzatoare.
Oferim tuturor constructorilor ale au fost de
juriul concursului combustibil, precum asistenta antrenonlor la pilo-
taj 'in la concursul din luna august.
Proba (le concurs: in zbor clfc,ular pe 1 km, la care s':. puncte
(de la 1-10) pentru manevre de lansare din container a
COJOCAIRU A.-Buc
spirit realist lucid d
scrisoarea dv.: 1)
care le (cu foa
au fost realizate
verificate practic; 2) ca
vom continua
concursuri de scheme, montaje, c
oferind - n afara premiilor
necesar lor n
3) n numerele viitoare,
o un amplifi-
cator de iar in - spre
anului - 4) o
care, orict am dori-o de
nu
foarte de realizat.
DAN PANCENCO. minimag-
netofonul inginerului Gerhard Player
- unul dintre colaboratorii
ai revistei - va da rezultatele scontate
de autor de noi, atunci - n serie, pe
mai multe numere - unui
magnetofon. Pentru toate celelalte pro-
bleme de interes oarecum particular,
primi un prin

VASILE -
cum observat, am nceput un
serial de depanare radio. Intr-unul din
numerele viitoare un avome-
tru deplin realiz?bil de construc-
torii amatori
II
NI RICHARD - Bucu-
ile - deosebit de jud;-
pe ia tedac-
- cu per-
unui dintre coiaborato-
lati.
,
ini electronice auto ma-

ni n sfera unor inten-
ce nu
surpriza - ncepnd cu
bot eiectronic, poate nu
ici ei, dar, n schimb,
ii.
-
rezuma numai la acele
care se pot din
oricnd) materialele ne-
ar trebui la
ntaje deosebit de inte-
rn - ni se pare mai

prin u! revistei) magazi-
nele de specialitate trebuie pot fi
aprovizionate mai bine, Despre perspec-
tiva unor magazine Tehnium am mai
scris prin intermediul dv., al cititori-
lor, am adunat noi noi argumente.
- ideea adaptorului pentru nre-
gistrarea sunetului de la televizor pe
magnetofon n orolo-
giul electronic. . Ing. D. DORIAN
n nu
VI ....... ",.... .....
revistei:
RADIO (Receptor cu l tubur:,i electronice,
Adaptor pentru UUS cu tran::dstoare);
DIN NOU iN LABORATOR pentru verificarea
identificarea o pentru calculul
de
l.A CEREREA CITITORILOR (CaUbrator cu Multivi
bratorj de . pentru depanarea radioreceptoarelor);
SUGESTII PENTRU FOTOAMATORI (Proiector spot; Dis-
pozitiv de copiere a fUmelor color negative pe diapozitiv; Suport
pentru fotografia macrofotografie);
Ci N IETEH N ICA DE lA A LA Z (Dispozitiv de fi Imare a gene-
ricelor);
., PAGINILE AUTOMOBILISTULUI (Licurici tranzistorizat
de avarie; mecanismelor auto; antkorozive);
ARGUMENTE PENTRU CONfORTUL CASNIC (Cum ne
putem amenaja o Pat rabatabU; de ingeniozi-
COLABORATORII AI REVISTEI:
Ing. R. COM!N ., Dr. log. L. FLORU Tehn. Nic. HANU
" Ing_ M. IV ANCIQVICI 'Ing_ M. LAURIC Ing. V. LAURIC
.8iolog EI. MANTU O Ing. L. MARTIN elDg. 1. I
Ing. R. MOSCOVICI Prof. 1. P Ing. D. PETRO-
POL. Fiz. VLAlCU RADU log. L. R-UBEL Ing. D. SUCIU ,
Alh. E. VERNESCU fag. D. ZAMFIRESCU Or. mg. FI .
Coperta revistei: GABRIElA
Prezentarea artistici: ADRIAN MATEESCU
Prezentarea grafici: ARCADIE DANELIUC

C,P.c.S.
Scinteii 1
Telefon: 17 80 10, interior 1159 1734
Tiparul Scinteii
i2!i .;#,\11" '1'
3 ".,1 .. ;
-l