ft v

IN ACEST NUMAR:
Receptor pentru
gama US
,
Receptor tranzistorizat
Tiristor dioda

Generator
de
Ameliorarea
i

radioreceptoarelor
Telecomanda
minimodelelor
Machete electronice
pentru uz didactic
Ciocan electric '
Indicator de nivel
Scule utile
Amuzament
matematic

Universal
portobiectiv <
Salon Tehnium
Depanarea auto
de la A la Z
modul
Confort casnic
Week-el')d
Karate-Do
uti le
le vitezei
Mobra 50
Sfaturi pentru

Cuvinte
Filatelie
Concurs Tehnium
TRU
undelor scurte a reprezentat de la
primele nceputuri ale radio tehnicii moderne o
pasiune pentru constructorii amaton. Fireste, nu n
sensul de a-si procura aparatura foarte cos-
tisitoare, ci izbutind ei insisi cu cteva piese (si cu o anume
nd.:mnare) un astfel de aparat. De
aici si rostul montajului pe care vi-l propunem, destinat
n special utiliznd att piese usor accesibile
ct si o care nu de reglaj sau de

n fig. 1 se schema de principiu a aparatului Astfel,
primul etaj ndeplineste mai multe acord,
si Intrarea se face printr-un condensator
semivariabil C, cu care se antena; se objine
astfel o a Semnalele snt apoi trimise
grupului ' L, C
2
care circuitul de acord Frec-
astfel este apoi tranzistorului T,
care o si o Tot n T .. cu ajutorul
bobinei L 2' apare prin tensiunii de pola-
rizare a bam cu ajutorul P ,.
semnalul detectat, este transmis, prin socul S, si conden-
satorul C, etajului amplificator de audio Astfel,
etajul de este terminat:
n ce priveste etajul de AF, acesta este un amplificator
de AF banal Semnalul este injectat prin C n baza tran-
zistorului T 2 care n si n trimite bam lui T"
unde o amplificare. n colectorul lui T, este
montat transformatorul Tr care difuzorul.
Acest difuzor este de tip sau chiar un difuzor
de radioficare. n ce priveste sursa de energie, aceasta va
fi din baterii de 4,5 V legate n
serie, deci 9 V.
Montajul se poate realiza pe o de pe. tina x,
plaaij sau chiar un carton mai gros si tare. in-
trarea se va practica de printT-<l
n spatele sasiulv.i Condensatorul C
2
va fi de tipul cu
aer Si va avea o de demultiplicare. Demul-
tiplicarea un lucru foarte important.!!l. recep-
a undelor scurte.
Condensatorul C, va fi de tip trimer cu surubului
de reglare accesibil prin panoul frontal Eventual, se va
folosi un trimer cu ax. acestui trimer este n
de lungimea de si de lungimea
antenei folosite. Piesele utilizate sint trecute n tabelul

bobineloT aparatului va fi cit mai ngrijit
si
Pentru acoperirea gamei de unde de la 4 000 kHz (70 m)
SI la 23 000 kHz (13 m) vom uti.Ji7ll trei bobine inter-
schimbabile. n acest fel, folosirea unui comu-
iN VIITOR:
Miniautomatiziri la domiciliul dv.
Laboratorul electronistului
Sugestii pentru fotocomandi
Tehnium-Atelier
Electronica in tehnica foto
Lampa cu halogeni H4
Compresor portabil pentru
fandri
Miniambarcalie estivali
2 pagini - In exclusivitate de la
cititorii revistei.
"
undelor scurte a reprezentat, de
la primele inceputuri ale radiotehnicii, o pasiune
pentru constructorii amatori.
UI1 receptor cu 3 tranzistoare lucrind in montaj reflex
este de . realizat de orice in plus, astfel
de scheme au dat in rezultate deosebit de bune.
posturilor pe unde ultrascurte sau re-
sunetului de la televiziune constituie
a multor radioamatori.
Fi%. M. SCHMOL
tatOT de game.
bineloT.
tabelul de mai jos se dau datele ba-
Tabelul 1
t'bina
Bobina
Gama de unde acord r$ de r$
(spire) (spire)
23000-12000 kHz 4,25 1,0 4,5 0,5
(13-25 m)
15000- 7500 kHz 6,5 1,0 6,25 0,5
(20-40 m)
8500- 4000 kHz 9,75 1,0 9,0 0,5
(35-70 m)
Acopei'irea gamelor respective se va face cu un con-
densa tor variabil de acord de 250 pF. Spirele bobinei de
acord vor fi unele de altele cu 1 mm. Bobina
de va fi Iingji Carcasa bobinelor va
avea un diametru de 25 mm, din pertinax sau chiar
carton lipit si impregnat cu lac. n sasiu se va fIXa soclul
n care va intra bobina corespunzlitoare. ce se
bobinarea, se fiecare ntr-un
culot de prin lipire cu lac, iar capetele bobinelor
le vom lipi la piciorusele culotului Se bo-
. binajul cu lac pentru a fi rigid si se lipeste o
care indice banda de ce se cu bobina
n fig. 2 se dau detalii .asupra
bobinelor. Srma utilizata este dm Cu-Fm cu un diametru
de 1 mm. Penuu oooma.de L
2
se poate utiliza
mai conform datelor din tabel Transfor-
matorul de iesire n putem avind sau con-
struind tole datele din tabelul II:
Tabelul II
Z(Q)

Primar Dia- Secun- Dia-

Imi
iD1 W (m. metrul dar meUul
(cm
2
) spire) srmei (nr.

SirmeI de
(rom) spire) (mm)
.
IesIre
0,5 600 0,1 90 0,3 10
0,5 600 0,1 60 0,25 5
el
....--, (-) C4
-
E
E
CI
u:I
I
CI
q-
-
I
25mm I
I
-
------.... '
Evident, vom folosi difuzorul indicat, de im-
de iesire. In caml n care nu stim impedanta
difuzorului folosit; atunci vom scoate mai multe prize
din secundar, de exemplu: "la spirele 40, 50, 60, 80, 90,
vom folosi pri7l! pentru care va fi B0-
bina de soc Sef se va bobinind. pe o
cu dia metrul de 6 mm un de 25 spire Cu-Frn
cu r$ = 0,3 mm.
In ce priveste n general, vom lICama
de unele cum ar fi:
Piesele se vor monta cu conexiuni ct mai scurte,
sindu-se cea mai pe sasiu.
Este bine de asemenea ca etajul de IF- si de-
formeze o unitate,' un bloc, oarecum
de etajele de AF.
Antena va avea o lungime de 5-10 m. Receptorul
cnd n difuzor se aude un fluierat (se mane-
att P, ch si condensatorul CJ.
nu se produce, atunci vom inversa capetele
bobinei de L
2
De asemenea, se va regla pentru
acelasi scop si sau P 2'
Manevrarea se va face asa nct variind capacitatea con-
densatorului de 'acord C
2
n vederea unui
post, cu P, ne vom totdeauna la
limita <<pragului de acrosaj .
Cond("osatoare
C,-SOpF
C
2
-250 pF
C, -50(1 pF
C. 10 pF
C, 10 nF
C. - 10 pF
C
7
- 15 pF/12-15 V
C. - SO pF/12-15 V
C. - SO pF/12-15 V
C .. - 500 pF/15-20 V
C, ,- 50 pF/l1-15 V
C
12
-100 pF/11-15 V
,
,
,
,

R, - 10 Ul/O,s w
R
2
-100 kO/O,s W
R, ajustabiJi - 500 a
R. 5 kO/O,s W
R, SO Ul/O,s w
R. 15 kO/O,s W
R
7
5 kO/O,s W
R. 1 kO/O,s W
R. 10 kO/O,s W
R. - 1 kO/O,s W
R,,-IOO 0/005 w
p. - 20- 25 ta

REALIZAREA
MACHETELOR FUNCfIONALE
Machetele sint ansam-
bluri de panouri panouri
demonstrative, alimentate din blocul de
alimentare. Panourile se re-
practic ca panou riie demon-
strative.
Panoul demonstrativ este
in de un stativ universal
Inalt de aproximativ 6 cm. Panoul func-
este de panoul demonstra-
tiv prin Introducerea bananelor. In acest
mod se circuitul electro-
zilor tubului cu care este echipat pa-
noul demonstrativ, spre ansamblul de
piese cu care este echipat panoul func-
Pentru ca macheta prin
combinarea panoului demonstrativ
cel prezinte o stabilitate
In partea a
panoului se o de
gros de 3 mm care poate fi
FIG.1
A
FIG.3
10
--

--
._-
In momentul ce panoul
a fost de panoul . de-
monstrativ, se resortul aflat
pe de I!S 6 mm, prin (apu-
cind bila de 14,fig. 7 din fig. 6).
Astfel extremitatea de r/J 6 mm
ajunge la nivelul a pa-
noului permite rotirea
suplimentare cu 180
0
ce
aceasta ajunge in prelungirea laturii
de 250 mm. Placa prelun-
gind panoul suplimentar cu 200 mm
ajunge la nivelul mesei sau catedrei.
Pe partea astfel
picior de al panoului
nal, se pot lipi schemele electrice ale
machetelor care se pot compune prin
intermediul panoului de care
este In timpul
se va desface M4 cu fluture care
prin intermediul unei
FIG.2
a
b
FIG.5a
placa suport pe a panoului
este In pre-
zonul din fig. 8 instalat cu capul in inte-
riorul panoului in partea in-
a acestuia fixat prin inter-
mediul a 2 nituri cu cap inecat de
a panoului
Se pe prezonul M4 placa su-
port cu schema machetei care se a-
spre a pa-
noului (fig. 9) se
la loc cu fluture. In acest
fel macheta va fi
permanent de schema Prin
demonstrarea machetei, e-
lementele de cu care este
panoul vor fi gra-
date direct in valori ale de
Pentru aceasta pa noul
este cu un ac indicator, reali -
. zat din de 1 mm grosime (fig. 13),
fixat pe un suport de
pe centrul anterioare
a panoului (prin intermediul
a M3). Butoanele ele-
mentelor de reglaj sint pre-
cu scale disc (fig. 12) pe perife-
ria se In scrise
Of

FIG.Sb
cu FLUTURE
(FIG.S)
FIG.6
o
-
40
FIG.7

-+-_. --t-t-

a
I
b

FIG.8
a
b
. , , FIG.9
CIMPUL ELEC.TRIC
, \ \ \ \ \
\
E
I ,
: I I I

ELECTRIZAT
PANOU
o
o
o
o
FU NCTIONAl I--r-r-+--.,-r-''::":"
,
FIXARE
Discurile scalelor se din
plexiglas transparent sint de
buton prin stringere cu ajutorul a 2
ruburi M2 x 8 mm cu cap Inecat (fig.
12 b). Pe disc din plexiglas se
scala co-
curbei de a valorii
piesei de buton. Scala se rea-
pe hirtie prin desenare
cu Se pot monta scale divizate
provizoriu intr-un de (fig.
12 a). au misiunea de a ridica
curbele de Intre valorile
improvizate pe scala valorile
reale ale caracteristice ma-
chetei realizate. Pe di scul de plexiglas
se poate lipi chiar scala din
fig. 12 c, din Pentru
ca una din cele 2 scale aferente elemen-
telor de ale panou
fie permanent la Indemina
personalului didactic, scala care nu
este In timpul respec-
tive se fi provizoriu prin presare
pe de (/J 6 mm al din fig.
6 opus bilei de a bol-

In acest scop, de 6 mm
al boltului va fi pe o lungime
de 6-8 mm astfel ca fixarea
butonului ca ghidaj fix semicircular.
Fortele laterale ale panourilor func-
sint tot din bare
de textolit gros de 5-6 mm late de
14 mm imbinate cu M3 x 10
cu cap necat. In muchiile lor sint
fixate In mod anterioare
posterioare ale panoului
Pe una din fetele laterale ale ramei din
care este compus panoul
(fig. 5)se la corespun-
de interconexiune de
pe a panoului demonstrativ
bananele din fig. 3, din

Pe a panoului
(fig. 5 a) se
reprezentind bornele aparatului pe care
II macheta. Tot pe
separat de grupul de borne, se
macheta. Tot pe la-
separat de grupul de borne, se
un al doilea grup de
FIG.10

RS- R6-5DO
.:.:+ --
VOUI
,
FIG.12
40

.- .+-
10
u,/

-
F
o
I

60
+
ZSDV
-
F
.. .t----t- 0=.=
b
a
110
FIG.13
85
---
-
-
15
3V
A
K
R5
2M
folosite ca la panou riie demonstrative
pentru interconexiune Intre diferitele
ansambluri de panouri din care se
compune macheta
turile de interconexiune se fac prin in-
termediul cordoanelor monofilare. pre-
la capete cu banane. Conduc-
torul din care este este
o de cablu flexibil izolat. Bana-
nele de interconexiune din fig. 3 sint
astfel montate pe a panou-
lui functional ca Imbinarea pano-
ului functional cu cel demonstrativ,
fetele anterioare ale celor 2 panouri
se in prelungire (fig. 9). Fata
a panoului functional se va
realiza din textolit, pertinax sau chiar
placaj gros de 3 mm. Pe ea se
toate piesele componente ale panou lui
functional. Piesele ale monta-
jului, care nu sint cu
sau de fixare, se lipesc de cose
nituite pe fata anterioare ale pa-
noului, Dispozitia coselor a pieselor
pe care acestea le sustin se alege astfel
in functie de schema machetei, Incit
se evite pe cit posibil
de piese, intersectii le de conexiuni. sau

. --4
FIG.14
T,b
E(c)C85 K
K
68K
paralelismul lor, precum diferitele
cuplaje parazite care ar conduce la
functionarea sau
a machetei.
Unele piese care In componenta
diferitelor machete putind fi conectate
in mod diferit In scheme, cum ar fi
transformatoarele sau condensatoarele
variabile, pentru a nu prea mult

costul setului de panouri functionale,
pot fi montate pe la
nevoie de panoul functional considerat.
pieselor se vor realiza din
de textolit gros de 5-6 mm
cu banane (ca In fig. 2), De fiecare ba-
se prin stringere cu piu-
lita M3 cite o cu cioc (sau
de care se reuforul piesei
montate pe placii (In fig. 2 de exemplu
piesa este o locul destinat
piesei respective pe fata a
panoului functional se la dis-
tante bananelor de pe
placa suport a piesei, de inter-
conexiune, Evident sint necesare atitea
citi reufori are piesa

60
----

el

-t--- .
-OI)
------
a

,
,
DISCUL
SCALEI

--L
I
I
Rs I
-t--.
PICIOR
DISCUL -t'1

SI BUTON
CU GHIDA.)
FIG.11
RABATABIL
b
MACHf:TELE FUNCJ'IONALE.
ALE UNOR APARATE SIMPLE DE
INDICATOARE. CONTROL SAU REGLARE
Realizarea utilizarea machetelor
functionale incep epuizarea gru-
pului de lectii prin care au fost expuse
teoriile functionale principiile con-
structive ale diferitelor piese electronice
Aceste lectii au fost Insotite de demon-
stratii expuneri suplimentare, tesute
pe marginea panourilor de-
monstrative. In cadrul machetelor cu-
prinse In acest capitol, dispozitivele
electronice prezentate teoretic anterior
sint conectate In scheme simple. Expli-
catiile aferente acestor scheme aproape
nu introduc nici un tel de notiuni su-
plimentare, ele fiind doar o apro-
fundare exemplificare a notiuni lor
principiilor functionale expuse anterior.
MACHf:TA
ELECTROMf:TRULUI ELECI'RONIC
Cursul de cadrul de
este compus din mai
multe capitole dintre care face parte
capitolul electricitatea. Cele citeva
lectii de pot- deveni mult
mai mai interesante mai
explicite expunerea lor este com-
cu experientele a realizare
o permite macheta electrometrului elec-
tronic a este
in fig, 1.
Tn acest montaj , ochiul magic
variatiile de polarizare ale grilei de co-
in raport cu catodul. Curentul
rezistenta R9' pro-
vocind la bornele ei o dlf tensi-
une. Prin intermediul cursorului se a-
pe grila de o parte din
tensiunea care cade pe rezistenta
Negativarea grilei de are ca
urmare modificarea curentului anodic
al triodei deci o modificare a re-
zistentei interne a triodei. Se
astfel valoarea de tensiune pe
rezistenta de din anodul triodei
- R3' De anodul triodei este conectat
electrodul de al indica-
toare a ochiului magic. Modificarea ten-
. siunii aplicate acestui electrod de
catod) duce la modificarea cfmpului elec-
tric pe care acesta I In spatiul
indicatoare. Rezultatul este mo-
dificarea dimensiunilor sectorului lu-
minos care apare pe ecranul fluorescent
al ochiului. Initial se potentio-
metrul astfel ca sectorul umbrlt al
ochiului magic aproximativ di-
mensiuni egale (In limitele de variatie)
cu sectorul luminos. Dacii se
tubul EM 84 se va ca prin reglajul
potentiometrului se la
centrul ecranului un sector umbrit de
6-8 mm. CapaCitatea C are rolul de a
mentine stabil acest regraj supri-
mind eventualele tensiuni de zgomot
care ar duce la anularea celor
2 sectoare de pe ecranul fluorescent.
In borna de acces de pe
a panoului functional al electro-
metrului (fig. 5) se introduce borna cu
din fig. 4 (poate fi o din
fig. 3 cu o din fig. 7) con-
din de ar-
sau Apropiind de
cu A pe schema
din fig.l) un corp electrizat (fig.
turile CI de valoare
se vor prin Intre cele
2 ale va rezulta o
de potential care se va aduna
sau scade din fractiunea de tensiune
pe de catod prin rezis-
R
1
. Dacii corpul electrizat
sarcini electrice pozitive - sectorul
umbrit de pe ecranul fluorescent se va
In detrimentul sectorului luminos
sau se va dacii cimpul care in-
electrometrul este creat de
sarcini electrice negative. In acest fel
macheta poate folosi pentru stabi-
lirea naturii poli lor unui generator elec-
trostatic. Montarea unei de
valoare mai mare pentru CI duce la re-
ducerea aparatului In do-
meniul cimpurilor electrice slabe.
Toate piesele schemei din fig. 1,
de rezistentele Ra R4' se mon-
(Continuare n pag. 16)
11
Ciocanul propus a fost realizat personal pot men-
bine.
Ciocanul de tip Pistol se compune dintr-un miez
de fier cu tole in de U + 1.
Tolele pot fi din de fier de 0,75 mm,
sau din ferosiliciu.
Miezul in de U se cu burghiul de 3,5 mm
la o adincime de 10-15 mm, care se
ambele cu tarozi de 4 mm, iar cel in de I se
cu un burghiu de 4,5 mm, care la partea
se mai 3-5 mm cu un burghiu de
6 mm, pentru ca in care se vor prinde cele
miezuri intre complet n miezul in de I
astfel mai estetic.
Mnerul pistolului se din lemn de ste-
jar sau in cazul ideal din textolit.
' ..
'4.,:, ,..; "

sit).
Miezul de fier se de mner cu ajutorul a
patru de care se de mner cu
lungi de 28-30 mm.
S, S. din fig. 1 se de asemenea cu
tarozi de 4 mm.
Primarul transformatorului va avea 1 280 de spire, bo-
binat cu de Cu-Em cu diametrul de 0,18 mm. Tot
pe carcasa primarului se mai 50 de fire din
pentru tensiunea de 4,5 V care se va folosi
la bec. Secundarul este din conductor de
cupru cu diametrul de 5 mm, izolat, la capetele
se va fixa ansa tot din conductor de cupru cu
diametrul de 1-2 mm, cu ajutorul a
ca n figura 4. de la capetele secundarului sint
la 2,5 mm, iar ca tarod se un de 3 mm.
dat fiind ca G"prui este foarte maleabll.
PENTRU BEC
FIG.3
A
B
ARC
E PIX
LICA
Toate dimensiunile snt date in de mai jos
(fig. 1 2). pistolului se va din
sau din plexiglas de grosime 6 mm.
Secundarul avea 3 spire, din acest conductor.
Pentru a putea bobina conductorul gros de cupru se
in felul
TOATE DIMENSIUNILE SNT DATE
-
IN mm
se ca n figura 2 B, cu un burghiu
de 2 mm, prin care se trece un conductor de
ce face contactul cu lama L In partea de jos
a se cu un burghiu de 3 mm pen-
tru a se fixa o de de pix la
se conductorul ce trece prin
De asemenea se firul ce face cu
lama care se de mner cu un mic cui,
sau E preferabil ca lama L fie
din de cu grosimea de 1 mm.
Se ia o de lemn lung de 10-15 cm, cu
de 21 mm de 25 mm, exact dimensiuni-
le carcasei in de U, se prinde in
Pe de lemn se trei spire,
ca in figura 4, care se introduce pe miezul de fier.
Se poate folosi foarte bine un releu electromagnetic
de la DITU.
Tn locul se poate pune orice alt tip (de
exemplu, unul de cauciuc).
Pentru a ilumina locul lipiturii se un bec de
care se introduce in locul in din
fig. 3 A.
Gama pentru cablu ce face cu va avea
diametrul de 8 mm (depinde de grosimea cablului folo-
Ciocanul poate fi construit inven-
tivitatea constructor.
efectul de Montajul
realizat, se bateria in cazul
generatorului de semnal (T 1), se va auzi un
tiuit provenit de la transformatorul Tr l ' Cu rezer-
vorul gol se p .. nct millampermetrul
indice O. Se umple apoi rezervorul va trebui
ca miliampermetrul indice diviziunea
rn caz contrar, se va modifica e2 (ntre 40.;- 90 pF).
Evident, manevrarea lui p.. pentru aducere
la zero, axul acestuia se va bloca.
Sonda este dintr-un fir (C/J 1- 1,2 mm)
izolat cu pvc. Izolatia se va lipi la inferior.
24K
1.8K
1 - 1.
el
FIG.l
051
Trl
Ca
Lnl

01
1/)
.-
va da de-
...... _ .. 1.,1 .. _4 -.! _IA_ 1] I _ .l. L 1 1.
Ing_ E. AVRAM
_1=_X ___ 1:__ __ :1__ _
,

21
cf'l.l
1/)'
.... ,
FIG:2
IG.4
100
mA

1-'
}pF.
/sv
+
4,5V
-
E.ll
GRIGORE SALVAV -
construi un generator de foarte joa-
cu un multivibrator. In revista
am publicat asemenea generatoare
cu anumite instrumente muzicale (chi-
sub denumirea de vibrato.
PUpAZA ALEXANDRU -
unui catometru va fi
intr-un viitor al revistei noastre.
SEREA NECULAI- Tulcea
Schema de de dv. nu re-
o noutate, mai ales nu rezultate
in exploatare.
Detaliile magnetofonului solicitat
le Intr-un viitor.
MIHAI HARALAMBIE - Hunedoara
Utilizind piese de calitate a aduce
modi schemei-aparatul va
perfect. o nu
schemei de principiu.
PASCAL LAURENTIU -
Puteti materialele de care nevoie
de la magazinul Dioda d,n
Schemele ce au fost publica-
te n Editura sub titlul Scheme de
televizoare, magnetofoane picupuri
ION DAN - Tg.
nu putem ajuta. Absolut
toate exemplarele au fost epuizate.
NICOLAE DUMITRU -
Identificarea transformatorului
se face in raport cu schema a apara-
tului. acest lucru este dificil pentru dv.
pe la
VOINESCU MIHAI-
ne puterea ce tre-
buie o debiteze redresorul.
BAcAITAN N. -
Revista a publicat in special amu-
zamente electronice. in curind vom publica
din alte domenii.
BARGHIU MIHAI -
de
urmind cursurile respective n cadrul unui club
muncitoresc sau la radioclubul Ti-

Este mai dificil un curs practic
prin
\-- ....... " .., y ...... - -- ... - ..... -, -- .. _y_ ........ y-
emiter (T 2) un amplificator n al crui circuit de
colector este conectat un miliampermetru (5 -:-10 mA).
De remarcat dioda Dt de 1 kn
din emiterul lui T
2
pot fi inlocuite cu un termistor
(S10 0-:-1 k01 ele avind de fapt rolul de a compensa
N.GALU
Electronistul amator o mare diver-
sitate de cu un utilaj modest.
Ciocanul de lipit se printre
sculele obligatorii de care trebuie
fiecare amator. Un motiv n plus pentru a
prezenta scu le deosebit de utile, care se
pot executa prin mici aduse
ciocanului de lipit.
care se in vrful ciocanului
de lipit din fig. 1, se poate folosi pentru
rea la cald a de poli sti ren expandat,
a buretelui de plastic, a de plastic etc.
sau pentru dezizolarea srmelor cu
din plastic. In raport cu lucrarea
se de forma materialul adec-
vat scopului propus. Astfel, poate avea
de de etc., iar
materialul: cupru-beriliu, bronz fosforos, ala-
duraluminiu, inoxidabil etc. se
in vrf cu sau, mai indicat,
nituit, se vrful cu
tul
de principiu din fig. 2 un
dispozitiv de decositorit, respectiv de
tare a cositorului de pe lipituri. Acest dispozi-
tiv este deosebit de util la circuite imprimate,
trebuie o n mai
multe lipituri (transformatoare de medie frec-
transformatoare defazoare sau de ie-
tranzistoare etc).
Se lipitura cu vrful ciocan ului,
cositorul topit se trage cu para de cauciuc prin
canalul practicat n vrf, se apoi
cositorul topit din canal tot cu para de cauciuc
. prin suflare. de la para de ca-
uciuc trebuie fie suficient de lunga, ca a-
ceasta nu fie de
nici exagerat de pentru a nu n-
greuna manipularea dispozitivului. Virful de
cupru se va demonta din cnd n cnd se va
canalul de oxizi. Este indicat ca vr-
ful fie folosit numai la de decosi-
torire, in caz contrar, oxidarea se produce
ntr-un interval mai scurt vrful trebuie n-
locuit mai des.
- ,
o =EFD-l06-109
I
._- ........
1= 200 spire T, ,, =BC 107
II = 80 spire
Cu-Em {l=O,2 mm
111=110 spire Cu-Em 1'>=0.08 mm
pe o de (40-60 mm)
,

CAUCIUC
CUiiT
I
IG 1

!?VRU B OI; FI)t.AR

1

TEAVA METAL
,
NIPLU
C TIREA

OBIEC"fELOR
METALICE
Obiectele nichelate se pot cu un a-
mestec de acid sulfuric 2% alcool. Se apoi
cu. se cu o
Obiectele din aluminiu se cu o
fierbinte de (1 litru),
borax (50 g) amoniac (25 g). Apoi se cu
fierbinte se cu o Obiec-
tele din aluminiu se lustruiesc prin frecare cu
un amestec de J,lraf de (In
egale).
Obiectele din arami se de eventualele
pele de pnn cu o fierbinte
de Apoi se cu o moale
intr-o de acid acetic. Se lustruiesc
frecindu-Ie cu o de cu un amestec format
din: (20 n Qreutate). amoniac (10
il! greutate) praf de creta (5 In greutate).
Obiectele din bronz se bine cu o bu-
de Intr-o fierbinte de
alaun 30%, apoi se cu fierbinte se
cu o
SUPC.rT

Reproducerile fotograflce, chiar
cele in culori - vezi coperta
revistei - nu izbutesc comunice
decH in micA (prea micA) misurA
stranietatea formelor, echilibrul ciu
dat de volume, indrAzneala plinA
de a liniilor - colo-
ristic - surprinzAtorul joc de nuan-
care, toate impreunA, definesc
lucrArile in sticlA ale talentatului
Nicolale CrAciun.
Coperta noastri nu vine sA-1 pre-
zinte, ci doar - pentru
unul din numerele viitoare ale re-
vistei - o prezentare
a tehnicilor folosite de acest auten-
tic creator de frumos. Pentru cA
tehnicile se pot Ca expe-
care se aduni, neintrerupt,
in ani. Restul insi, de
talent, de o febrilA neistoviti
cAutare, de har.

montlijul
Schema, din punct de vedere principial, ne circuitele electronice
ale unui aparat 0'.1 care ne putem amuza, ghicind nume cuprinse intre O
15 inclusiv.
Determinarea a cifrei se face in urma la 4 de
rezultatul depinde pe care se 4 comutatoare (fiecare
comutator avind 2 DA NU). 1n fond, este un dispozitiv ce
cod binar.
Modul de a comutatoarelor este
1. este mai mare ca 7, comutatorul A se n po-
DA.
este mai mic sau egal cu 7, comutatorul A se in po-
NU.
2. cu 8, iar restul este mai mare dect 3, comuta-
torul B se in DA.
3. cu 4, iar restul este mai mare ca 1, comu-
tatorul C in DA.
4. este impar, se comutatorul O in DA.
NU pentru comutatoarele B, C O se deduc in mod logic.
in cazul in care gindit este mai mic dect 8 (comutatorul B), respec-
decit 4 (comutatorul C), rest chiar valoarea gindit.
Tr N
I ,,----.., I +
220V. III D5 "G/ _ O;
N = NU i L "G.!10
O=OA +) )() +
r
l

ES,E:OA IA
1
N
- -
-
2 Iri
o ti
03
c
--
O
------
rl .....
o \XJ It W I .IX) I r;W I B
, - .

ce toate comutatoarele A, B, C, O au fost se in-
K pe panoul de va apare in cifra
comutatoarelor este in tabelul
LISTA DE MATERIALE
- transformat. Tr 220 VI&-
6,3 V
- 5diode(Dl,2,3,4,5) D7J-
DR-304
- cu 2
cu 1 circuit (A)
-Idem
cu 2 circuite (B)
-Idem
cu 4 circuite (C)
-Idem
cu 8 circuite (O)
- Un buton de sonerie (K)
- 16 becuri de 3,8 VI
0,2 A cu dulii
- cordon, cutie.
Nr.
A
crt.
O Nu
1 Nu
2 Nu
3 Nu
4 Nu
5 Nu
6 Nu
7 Nu
8 Da
9 Da
10 Da
11 Da
12 Da
13 Da
14 Da
15 Da
I
B C O
Nu Nu Nu
Nu Nu Da
Nu Da Nu
Nu Da Da
Da Nu Nu
.Da Nu Da
Da Da Nu
Da Da Da
Nu Nu Nu
Nu Nu Da
Nu Da Nu
Nu Da Da
I
Da Nu Nu
Da Nu Da
Da Da Nu
Da Da Da
- - --- - ---- ----
Alimentarea becurilor indicatoare se poate face atit de la de curent
alternativ cit de la o baterie, cu

I
II
Dispozitivul pe .care vi-I constituie
n excelent utilaj pentru fotoamatorul cu posi-
materiale medii, care poate permite
unui mare de obiective
suplimentare pentru echipa aparatul mono-
reflex ce-I
Trebuie spus de la inceput portobiectivul
universal. propus spre realizare. poate fi folosit
numai cu un aparat fotografic monoreflex.
Acest dispozitiv va permite utilizarea unor obiec-
FIG.1
tive mai vechi cu focale mari (exce-
lente pentru portrete sau fotografii cu subiecte
florale). a unor obiective de la alte aparate sau
a unor obiective cu aflate
n posesia permite folosirea
obiectivului propriu al aparatului de fotografiat
de macrofotografiere sau pentru
reproduceri de diapozitive la scara 1 :1.
FIG.2
14
,


II
Ing. V.
FIG. 3
I
567 8 9
1
se pe un aparat fotografic
vechi cu (de dorit pentru formatu l 9 x 12),
aparate care se in posesia multor
persoane care sint azi total inut ili zabile.
8
Autorul a folosit un aparat GOERZ. vechi de
patruzeci de ani. In stare foarte
Care snt caracteristici le necesare pentru a se
trece la transformarea sa? Aparatul trebuie
cel reglarea obiectiv- 18
planul filmului, permite sau
coborrea obiectivu lui pe cu att mai
bine.

aparatul din fig. 1. O portobiectiv
(13) se poate glisa pe o sanie (21) care.
la rindul el, se prin rotirea butonului
(20).
17 2--::
de la Idee:
inlocuim cutia aparatului cu un aparat fotogra-
fic reflex uti placa de cu ntreg sis-
temul de deplasare a ramei portobiectiv (13).
care va sluji obiectiv
pe care I Fotografia d in fig. 2 este
edificatoare asupra ideii o
n timp cu desenu I d in fig. 3.
Aparatul fotografic (3) e montat pe suportul
(1) prin intermediul (2),
de reperul (1). Aparatul e fixat pen-
I
10
12 13 14
- I
11
7
FIG.4
f9 17....-.:.
an
o
tru lucru cu ajutorul unui (16), corespun-
filetului pentru trepied. pe care I
Nu s-a dat de pentru acest
deoarece se foarte bine exis-
tent la carcasa de a aparatului de foto-
grafiat. sa este. de asemenea,
aceasta fiind de tipul aparatului.
-+--_ .. +--. ,r-.- FIG.5
in locul obiectivului s-a nfiletat un inel (5),
ce prin alunecare n alezajul piesei (7).
De se prinde burduful (10) prin
strngere ntre de fixare (8 9).
FIG. 4a
FIG. 4b
t.
FIG.6
prinse la rndui lor de inelul (7) cu patru
Prinderea se face cu partea din dreapta a burdu-
fului Ea prin interme-
diul (12). burduful de peretele portobiec-
tivu lu i (13). Placa (12) este a aparatu lu i fotografic
nu este n cadrul de
Prinderea se face cu prin
orificiul central al inelului (7).
Inelul (7) are o de catifea sau
(6) p'e care se
a piesei (5). Imbinarea se cu un mic buton
cu filet (18) care se 'in gaura inelului
(7), (VezI de
Toate se n fotogra-
fia din fig. 4. In plus. se reperele (19)
(17). Aparatul folosit are partea din
stnga acest fapt posibilitatea
aparatului de Se folosesc
piesele de ghidare (19). existente la orice aparat
cu burduf. aparatului reflex
fiind cu (17) care se n-
n suportul (1) sau n prinse
de el. Sugestive snt n acest sens fotografiile
ce corespund figurilor 4a 4b.
Bu rdufu I se fie prin transformarea
celui de la aparatul vechi. fie prin
unuia nou. el fiind de sau
eventual cilindric.
Filetele notate cu M42 Xl sau M39x1 se
aleg n de aparatu I pe care II
de obiectivele ce le la
Obiectivele cu alt filet se de inelul (14)
prin intermediul unei piese de constru-
. - -
lta corespunzator.
Orientativ aparatele germane
au filet M42 X 1. iar cele sovietice - M39 X 1.
Aparatele Zenit-E Zenit-B. care au fost
A
construite tntr-o varianta pentru export. au
tot M42 X 1.
Piesele se fac cel mai bine din dural. dar evi-
dent. se poate folosi Interiorul trebuie
fie vopsit negru-mat. iar s-a utilizat

t - - d
- ._-
-
';;rI
, 'f ':
. 2 1 ;.
-
-



FIG.7
FIG.8
--++-1-+' - ---: ---+-+'h- --+-
se poate apela la o de brunare.

In fig. 5 este de pentru
reperul (5). iar cea pentru reperul (7) e n fig. 6.
de fixare (11) e n fig. 7. iar reperul
(14) n fig. 8. De notat dimensiunea de M32 X 1
a fost de diametrul existente n
cadrul portobiectivului (13). evident. se va
modifica va fi cazul.
H .5 .
t--

,
f- --
-
f---
2 FIG.11
(18) pentru fixarea e redat
n fig. 9. iar cele (17) pentru po-
aparatului reflex. n fig 10.
(8) (9) snt redate n fig. 11.
(2) de suportul (1).
redate n figurile 12 13. snt cotate pentru
aparatul Zenit-E pentru o a bazei con-
de 106 mm. Desigur acestea au va-
loare stimate con-
structor,va trebui le efectiv n cadrul
proprii.
Nu-mi mai acum dect doresc
o n utilizarea dispozitivului
realizat.
1. Un hipodrom ... cai n Deosebit 3.
de ca realizare de efort
maxim, de suprasolicitare, de angajare n

2. Apele unui riu - ntmpinnd o
'Care le la la meandre, la
luiri n... alb-negru.
3. veritabil n alb-negru,
rivaliznd - prin mijloacele contrastului foto-
grafic - cu cele mai inspirate de

3
I

I
I
I
I
FIu 9

12
b5

L 25
.J5
I
r-r-I-- - - i 0

i- ) '7' .("
-
o
- ,,'"
. ___________ ____ __ .?-5!
125
10
I
. I
FIG .12.
<-11.1
FIG.l0
G
T
ROSIMEA
A8LE.1
1.5 - 2 mm
, .
I

FIG.13
1.S
,
lncepnd din 1949 vizitatorii pistei lacului
Bonneville din Utah la de
a recordului de cu 'automobilul.
De aici a denumirea de MIN1LE
VITEZEI PURE!
IncercArile se pe cont propriu sau sint
de ntreprinderi. trusturi etc . care
cele mai bune formule pentru fabricarea carbu-
sau aIiajelor speciale.
anvelopelor. maselor plastice. aparatelor de bord etc.
Inainte de a incepe probele pentru stabilirea anumitor
parametri sau realizarea unor recorduri. fiecare pilot
trebuie o de incercare pe o de
I (1.609 lan).
nu poate fi dect n urma
unor numeroase care n
punerea la punct a suspensiei. de drum. frinelor
eventual a celor suplimentare cu
adaptate la de rulare pe pista
Cind un automobil este capabil se deplaseze cu
(Urmare din pag.11)
75
Ing. D. VOCHIN
Ing. A. BREBENEL
mai mult de 281 km/h. poate fi admis la
solicitate de constructor.
Pista de la Bonneville este cu linii albe sau
galbene perfect vizibile chiar noaptea, iar
bretelelor de deplasare permite pilotului
automobilul pe chiar atunci cnd
viteza I 000 km/ h!
Pista de la Bonneville a fost la recorduri
deosebite de viteze.
AstfeL la 5 august 1963, Graig Breedlove a dobort
recordul englezului Jo'" Cobb de 633.800 lan/h. reu-
657 Ian/h. cu sa Spirit of Ame-
rica. La 5 octomtlrie 1964. americanul Art Arfom
a realizat viteza de 703 lan/h la bordul sale
Green Monster. La cinci zile acest succes
Graig Breedlove s-a prezentat din nou la. start cu Spirit
of America .. atinge viteza de 843.5 lan/h. La 27 oc-
tombrie 1964, Art Arfom un nou record de
863.5 lan/h. La 7 noiembrie 1965, Art Arfons
viteza de 966,7 km/h.
FIG. 15
Dar nu s-au oprit aici.
Flarnme Blene, un automobil cu peroxid
de hidrogen. o serie de tentative
De data aceasta se seama auto-
mobilul trebuia vitezelor subsonice. trans-
sonice supersonice. cnd eforturile la care este
aerodinamice (inclusiv de-
presiunea care se n timpul
de la traiectoria efectul de etc.),
sint foarte mari.
factori au fost studiati n laboratoarele
In tunelul aerodinamic s-a verificat por-
de nct nu
decoleze de pe
Motorul folosit a fost un motor cu avnd
350 kg, care 700 litri peroxid de hidrogen
(amestecat cu gaz natural lichefiat) n 22 secunde.
durata a parcursuri!
Apoi a fost pe un banc de probe
n care erau simulate toate de deplasare.
aerodinamice etc.
In septembrie 1970 echipa Flamme Bleue
n frunte cu pilotul Gabelich se afla la Bonneville. unde
au nceput
Vitezele atinse au fost 640 km/h n
primele zile ale lunii octombrie. cnd din
combustibil au nfundat injectoarele un catalizator
s-a dezagregat; 830 kmfh la 5 octombrie, cnd
reactorului au ars sforile de frnare, obli-
gnd ruleze n plus 20 lan la oprire;
la 17 octombrie atinge 967 kmfh, cnd o de
a unei supape,care comanda admisia peroxi-
dului de hidrogen, s-a deteriorat; I 000.225 krnJh
la 18 octombrie. cnd se produce incident; la
23 octombrie - la dus - atinge I 093.720 km/h la
ntoarcere I 009.304 krnJh. omologndu-se pentru
I 001.515 km/h.
De nu demult a fost suma de
500 000 dolari pentru construirea unui nou automobil
e'chipat cu motor cu cu care se se
n 1973-1974 viteza sunetului.
Se va oare n 1973?
ment galvan ic, sau de la o baterie de
Sectorul umbrit de pe ecranul
fluorescent se va reduce n raport cu
valoarea tensiunii elementului genera-
tor.
Tn cazul ca voltmetru de
curent alternativ, ale tu-
bului ca redresoare.
- 1 - - - - - . -<63- - - --
in interiorul panoului
ca in fig. 5. Schema unui voltmetru
simplu care permite tensi-
unilor electrice este in fig. 10.
ochiului magic nu se deo-
cu nimic de modul de func-
descris in montajul anterior.
cu bornele de intrare in scurtcir-
cuit se aduce sectorul umbrit de pe
ecranul fluorescent la dimensiunea ma-
de sus
pe a cursorului
lui R
J
. Cu comutatorul K in B
Amplitudinea de vrf a tensiunii alter-
native se poate deduce multlpllclnd va-
lorile citite pe cu coeficientul K, =
V2 = 1,41. Valorile tensiunii virf la virf
(Uvv = 2U max) se pot deduce amplifi-
cind valorile citite pe scala a
R
J
cu coeficientul K
2
=
2V2 = 2,82.
o
N
16
__ o
g . __ .-
I


- .-
- . - -
3v
RZ
RS
- 1-
. 100
V
- - - - - ."- - ._- - - - - - - -
I
. - - -
-
o
..--
o
o

se la bornele de intrare
t - tensiunea a unui ele-
o

UTON
SIMPLU
50
FIG.16

13
b
1. Aspect modern cele mai exigente gusturi. 2. Suspensia cu amortizoare hidraulice - cea din spate avnd rigidi-
tate - moale geometria a motoretei asigu un confort deosebit. 1 Sistemul de semnalizare complet,
cuprinznd lumini de lumini pentru semnalizarea lumini de parcare, claxon luminos acustic, far puternic
comenzile bine studiate, fac motoreta de condus n cele mai diverse 4. Motorul puternic, de mare randament, n
doi timpi, cu nzestrat cu o cutie de cu patru trepte schimbate cu piciorul, motoretei perfor-
ridicate, economicitate. 5. este perfect protejat cu de cauciuc. 6. Trei ncuietori
combinate, la ghidon la cutiile laterale, feresc de surprize; la toate trei se cheie, pe care o n
exemplare.
MOTOR, DIMENSIUNI,
PERFORMANTE

Tip: 2 timpi, monocilindric, inclinat la 30spre
fortat cu aer. CapaCitatea
50 cm'. Alezaj 4<V39,5 mm. Putere ma-
CP la 7000 roVmin. Aprindere- mag ne-
tou cu Avans la aprindere:
1 mm Inaintea punctului mort superior. Bujie
Bosch 280 T 13 S sau Si nterom M 14280 A. Bate-
rie 6 V/4,5 Ah. Carburator 17 C, cu sertar cilin-
dric, dispozitiv de pornire dispozitiv de mers
in gol.
Combustibil COR 90 In amestec cu
ulei 413 ST AS 751-491n propor-
tie 1/33 (1/251n perioada de rOdaj)
Ambreiaj multidisc in baie de ulei.
Cutie de viteze 4 viteze schimbate cu piciorul
Ungerea cutiei de viteze cca 0,6 litri ulei 405
STAS 751-49
Rapoarte de
transmisie primar 372 ,
treapta I 4
treapta" 2,15
treapta "1 1,5
trp.apta IV 1.14
secundar (lan O 2,17
Suspensie tatii ru fum"!
amortlzoare hidraulice
Suspensie spate rigiditate re-
glilO",j nelllru 1 Siill 2 persoane,
ilmOrtiZOMP hidrilulice
Butonul ,entru semnalizarea dlrp.c\181
Frine
spate cu tambur saboti interiori
Dimensiunile
anvelopelor 21 x 2,75
Presiunea In
pneuri 1,6 ko/cm'
spate 1,8 kg/cm
2
cu o
2,5 ko/cm
2
cu per-
soane
Lantul cu role 12,7 x6,4-106 zile STAS
6478 -61, protejat in
de cauciuc
CapaCitatea re-
zervorului de
12 litri, din care 2 litri
Lungimea



Distanta intre axele
rotilor
Garda de sol
Greutatea max.
Viteza
cu

Consum de
Distanta de frlnare

Autonomia de mers

1850 mm
590 mm
930 mm
780 mm
1180 mm
120 mm
85 kg
60
25%
2,5 litri/100 km
10,5 m la 40

150 kg per-
soane)
minim 500 kg

Bateria de acumulatoare
1. vitezometru 6V/'NI; 2. far 6V/25 x 2&tN; 3. de
6V/'NI; 4. Redresor cu seleniu; de sel1)Jlalizare
6V/1C1N; &. semnalizare 6V/1C1N; 7. de po-
spate 6Vf&tN; a. Bujie M 14 x 280; 1. de semnalizare
6V/1&tN; 10. semnalizare 11. Avertizor de di-
12. cu cheie de contact; 13. Far; 14. Claxon; 15.
de faze; 1&. Magnetou; 17. Releu semnalizare
1a. Avertizor spate; 11. de aprindere; 20. Cablu de
aprindere cu lulea; 21. Baterie de acumulatoare 6V/4,5 Ah; 22. Sigu-
8 A; Z3. semnalizare spate;24. Tntreru-
semnalizare
--=
.'
Butonul claxon
,
!dala 'ronel
spate
1.'7
a
A
c
Multe din cauzele care deranjamentul
n a unui motor snt legate
de sistemul de aprindere. Este vorba nu numai de
n rea ci de pornirea
ralantiul neregu lat, rateu ri n toba de
sau consumului de com-
bustibil.
a intra n prea mu Ite detalii, se va trece n
rapid compunerea siste-
mului de aprindere pe baterie, pentru a putea
apoi logica de
reglare. In principiu (fig. 1), un astfel de sistem
cuprinde o baterie de la care, prin contactul
general, curentul de presiune
a bobinei de (confec-
dintr-un conductor gros) de unde apoi,
printr-un ruptor. se scurge la Acesta
fiind circuitul primar. Desfacerea contactelor
ruptorului produce in a
bobinei dintr-un conductor cu
multe spire) un curent de tensiune care,
printr-un distribuitor, este condus la bujii, n
ordinea de a motorului. Acesta este
circuitul secundar.
Avnd aceste se poate trece acum la
descrierea de verificare,
reglare ale de aprindere pentru auto-
turismele Dacia-1100 Dacia-1300.
platinelor. Cele contacte ale
ru ptoru lui se cu timpul,
eroziunii produse de scnteia
ce apare la fiecare a lor. In acest caz.
este demontarea platinelor recondi-
lor cu aiutorul unei pietre fine de carbo-
rund.

(
I
h
INTRERUPTOR cu CHEIE
'-+0 +
Este bine se evite folosirea pilelor deoarece
contactele trebuie fie, n final, nu
zgriate. trebuie se cu
pentru ca contactelor fie
perfect plane. unei
contactele se cu
folosind o cu care se even-
tualele de la Platinele
se apoi, avnd ca contactele se
-
afle n fie paralele la nivel. In
18

MIRCEA MU$ATESCU
ce pe psla din centrul axului rotor se
pun 4 5 de ulei, se poate trece la efec-
tuarea reglajului maxime dintre contac-
te, care trebuie fie de 0,4 0,5 mm. Reglajul se
prin desfacerea de blocare A
(fig. 2) de pe platina C care
ntre platine se poate
aranja folosind o B. ntre contacte.

Inainte de aceasta, rotorul trebu ie rotit (prin
nvrtirea arborelui rotor cu ajutorul manivelei).
astfel nct de plastic al contactului
mobil se afle pe una din c;imei
de pe axul rotor. fixarea platinei.
prin strngerea A. se va verifica din nou
dintre contacte pentru Cnd
uzura contactelor nu este prea mare.
de se poate face a demonta plati-
nele, cu ajutorul unei pile foarte fine. special
pentru contacte.
Verificarea tensiunii arcului de readucere a
platinei mobile este necesar se pentru
cu ajutorul unui dinamometru.
cum se n fig. 1. limitele normale ale ten-
siunii snt 530 650 g. Un arc prea tare
contactele prin mai ales la mari, n
timp ce un arc prea slab produce cu
ntreruperi a motoru lui la tu ridicate. cnd nu
mai contactul mobil pe cel
fix. n timp util .
Reglarea avansului la aprindere se efec-
pentru aceasta pe fulia pe
arborele motor un semn (fig. 4) sub
forma unei sau poanson. iar pe capacul'
este o cu trei La
FIG.l
--+,-
FIG.3
tipul1 300 se suplimentar un reper pe volant.
vizibil prin fereastra de vizitare ntre
motor cutia de viteze; pe marginea acestei
ferestre se de asemenea un reper.
se arborele motor cnd
reperul de pe fulie vine n dreptul dintelui cen-
tral al de pe capacul (sau se
produce dintre reperele de pe volant
fereastra de vizitare la Dacia-1300).
trebuie prin roti-
rea arborelui motor continuu. numai n sensul
acelor de ceasornic. nu prin reveniri. deoarece
doar astfel efectv-l jocului dintre pinioanele care
transmit la cama rotorului nu
reglajul. Folosind un bec de control.
montat ca n figura 5. ntre firul care vine de la
baterie corpul ruptor-d istribuitoru lui. se
S. care acest din
dispozitiv. cnd corpul poate fi rotit cu
mna. astfel nct fie Se
pune apoi contactul aJ cheia se corpul
ruptor-distribuitorului n sensul n fi., 5
(sensul invers rotirii camei). cnd becul de
control se aprinde. n momentul punerii con-
tactului becul era deja aprins. se corpul
dispozitivului n sensul invers din
cnd becul se stinge apoi se reia
ca mai sus. Pentru corpu lui n care becu I se
stinge. se reglajul normal. care se
cu de
blocare S. T rebu ie se
acorde
ei de fixare, deoarece.
de multe ori. n timpul
strngerii rubu lui se
produce modificarea
corpului rup-
tor-d istribu itoru lu i.
Punerea la punct a
avansului se poate face
becul de control,
acesta
Pentru aceasta se poate
proceda n mo-
duri; un procedeu con-
n scoaterea
centrale din capacul
distribuitorului apro-
. pierea ei de blocul mo-
tor n timpul rotirii
corpului ruptor-distribuitorului; de avans
corect este de producerea unei scntei
electrice ntre centrali Un alt proce-
deu n scoaterea capacului ruptor-distribu-
itorului observarea contactului n timpul ro-
tirii corpu lui acestu ia; la care ntre pla-
tine se produce o scnteie este cea care
reglajul de avans normal.
Verificarea condensatorului. Pe corpul rup-
tor-distribuitorului se un condensator al
rol este de a proteja contactele ruptorului
de a scnteii. dea reduce timpu I
de nchidere a contactelor de a amplifica efec-
tele scnteii de la bujie. De multe ori. acestui
element i se o nu ar
trebui fie De acest lucru ne putem
convinge se un condensator de
valoare conduce la uzarea contacte-
lor ruptorului astfel: un condensator de valoare
mare produce uzura a contactului la
care curentul primar (plat ina n
timp ce un condensator cu o capacitate prea
eroziunea a celuilalt contact.
Aceste constituie indici i

asupra valorii condensatorului. In de aceasta.

!
n primul caz scnteia de bujie va fi
iar motorul va da rateuri n la

regimuri nalte. In al doilea caz se vor forma scntei
puternice ntre contactele ruptorului care se vor
deteriora vor determina curentu-
lui secundar.
Controlul avansului pneumatic se face
tubul de cu carburatoruI
crend cu gura o depresiune, care la un dispozitiv
normal produce o deplasare a axului deci o
rotire a platou lui pe care snt fixate contactele
ruptorului. in cazul n care se produce
greu sau deloc, se va proceda la nlocuirea dis-
pozitivului de avans; tot astfel se va proceda
cu conducta de cu carburatoruI n
cazul n care se deteriorarea ei.
Controlul avansului centrifugal, care se
sub platoul ruptorului (fig. 6), se face veri-
ficnd arcul nu este rupt iar
se antrennd axul cu
cama ruptorului.
Controlul distribuitorului se face obser-
vnd rotorul capacul acestuia nu
fisu ri, iar contactele snt n stare bu o
oxidare sau erodare La
zare, piesele se cu ce n
prealabil rotorul contactele au fost cu-
cu o de contacte.
Ne in plin sezon al concedii lor. Este momentul
cind automobilul este solicitat mal mult ca oricind.
Cu convingerea dintre noi, in focul
pentru evadarea in pierdem din vedere ci-
teva lucruri importante, de care nu seama,
putem transforma clipele de recreare intr-un infern.
Dar spuneam ne De aceea voi intra direct
In subiect, folosind chiar un stil telegrafie.
Inainte de a pleca la drum:
o a principalelor
-obligatorie, indiferent de tipul de automobil chiar
pe parbriz de curind intirzierii)
ecusonul albastru.
- nivelul de ulei in carterul motorului
completati plinul este cazul. Nivelul uleiului nu
trebuie fie sub s(!mnul inferior al jojei
nici peste semnul superior. Este
folosirea altei de ulei, In cazul lor,
de marca uleiului cu care s-a plinul
Este foarte important se schimbarea
a uleiului in conformitate cu din cartea
nii. Perioada de schimbare a uleiului este in
de marca uleiului utilizat. este nevoie comple-
mai mult de un litru de ulei la mia de kilometri,
semnalul de a fost tras-se impu-
ne controlul riguros al tehnice.
-Cu toate verificarea uleiului In cutia de viteze
se a se face numai cu ocazia
acestuia in carterul motorului, este bine ca inainte de
plecarea la un drum mai lung se veri-
ficare. Verificarea se face mai intii vizual au
rut scurgeri sau prelingeri de ulei; apoi, in com-
DE LA CARBURATDIl
i
PLATOUL
RU/'TORULU/
Controlul bobinei de in
verificarea prinderii la blocul motor,
o fixare a bobinei, de
birea de fixare sau de ruperea co-
lierului de prindere, poate determina o
nare a motorului cu ntreruperi, deoarece le-
garea de a secundare nu se mai
face ferm permanent. Alte defecte ale bobinei,
cum snt ntreruperile sau scurt-
circuitarea lor, nu se pot remedia, bobina tre-
bu ind fie n-Iocu
Bujiile revizii periodice 5000-
6000 km cea 15000 km, este bine
ca bujiile fie nlocuite cu altele noi, deoarece
termoizolante ale materialului din
care este izolatorul se
demontarea bujiei, care, ca montarea,
trebuie fie a izolatorul, se
la calaminei folosind o
perie de bujia n tiner
sau decanol. Utilizarea unei perii de se
va face numai cu mari pentru a nu leza
izolatorul a nu fire sau de n
interior. este bujiei ntr-un
jet de nisip fin, dispunem de un aparat de
sablare. se trece la elec-
trozilor; cnd se de
transfer ale acestora nu snt drepte, acestea se
Ing. D. V
plet a se desface de nivel
cu ajutorul unei chei Se apoi ulei,
este la umplere. ce se scurge prea pli-
nul se pune la loc.
- Verificati cu nivelul lichid ului de din
rezervor. nivelul este sub semnul maxim, tre-
buie se verifice, prin constatarea
de Inainte chiar de a porni motorul a
manevra Este posibil ca lichidului
de fie uzurii frine lor disc.
Completarea cu lichid de se face numai cu lichid
de calitate.
-Controlul presiunii din pneuri este obligatonu
inainte de a pleca la drum. Este bine ca de fiecare
cind ne apropiem de automobil vizual
starea pneurilor (presiunea din ele). Trebuie
seama de faptul abaterile pozitive sau negative ale
presiunii de umflare a cauciucurilor au asu-
pra automobilului. Atunci cind se presiunea
sint prea tari), se produce o deterio
rare a caroseriei. Cind presiunea este mai decit
cea sint mOi), anvelopele se
mai repede (se taie pinzele).
In cazul cTnd se pe o vreme excesiv de
se ca presiunea fie cu 1-2 linii sub va-
loarea periodiC calitatea mano-
metrului din trusa dv. Sint cazuri de defectare a mano-
metrului in de denaturare a
de presiune.
- Verificarea sistemului de iluminare,
semnalizare eventuala inlocuire a
lor defecte. Periodic trebuie
,

vor rectifica cu o de contacte care, cu
ajutorul unor lere, se va regla dintre
electrozi la 0,5-0,7 mm, prin lovirea
a electrodului de Bujiile se la
loc, folosind de garnituri noi. Strn-
gerea nu trebuie se exagerat de tare,
deoarece se pot produce ale file-
tului din dar nici prea slab, pentru a nu
compromite cilindru lui.
Finalul de verificare a instala-
de aprindere trebuie, fie
consacrat controlului tuturor conductoa-
relor electrice a modului de fixare a punctelor
lor terminale, avnd astfel unei func-
corecte a motorului din acest punct de
vedere pentru o de timp.
fasciculul luminos al farurilor.
- Este necesar se verifice la fiecare 500 km, mai
ales vara, nivelul electrolitului In bateria de acumulator
(nivelul lichidului fie 1 cm deasupra
este nevoie se va completa lichidul, dar numai cu

- nivelul lichidului de a motorului
privind vasul de expansiune din de
Lichidul trebuie nivelul Intre cele
semne de pe vas. nivelului lichidului ne atra-
ge spre verificarea tuturor racordu-
rilor Completarea lichidului se face cu
sau cu de antigel cu care s-a ini-
plinul.
- acul indicator al aparatului de bord .
cantitatea de din rezervor. Nu ca acul
indicatorului de nivel la zero. Este posibil ca
doi-trei litri de au mai in rezervor,
nu mai la prima de alimentare
cu consumarea lor apare pericolul ca sorbul
toate depuse in rezervor le
dirijeze prin de alimentare spre carburator,
ceea ce duce la infundarea jiclorului de alimentare.
-Se cureaua ventilatorului intinderea ei

indicatoarele de presiune pentru ulei
pentru temperatura apei se aprind in timpul
trebuie imediat se uleiul
la semnul superior al jojei. Inainte de desfacerea
radiatorului, trebuie mo-
torului pentru a evita degajarea a vaporilor.
Este important se respecte de a nu com-
pleta lichidul de cu rece cTnd motorul este
foarte cald.
avut o de cauciuc, sint convins
cum se poate face inlocuirea a defecte cu
roata de ind seama de permu-
tarea
- trebuie camera sau anvelopa,
este important din au-
tomobilului dv. au fost echilibrate cu
pe Inainte de a demonta anvelopa de pe
un semn pentru a putea la remontare
a anvelopei pe
-Cind de automobilului, de cu-
lui, nu este asupra rii
bujiilor.
19

Un receptor cu 3 tranzistoare lucrind
n montaj reflex este usor de realizat de
orice electronist in plus,
astfel de scheme au dat n rezul-
tate deosebit de bune.
de 9 V sau de ta 2 baterii plate de
4,5 V, montate n serie. Primul etaj' se
alimentean'i prin P de.
5 k fi. Cu ajutorul acestui
se stabileste regimul de lucru al primului
tranzistor, ceea ce permite reglajul sen-
si volumului. Pentru acest re-
ceptor se vor folosi tranzistoare foarte
cunoscute. Tranzistorul T, esti: de tip
EFf 317- 320, P AF 105, tran-
zistoarele T,-T J - EFf 351, EFf 353,
P 14, P 16, M OC 70, OC 71, OC 75
etc. D este o cu germaniu detec-
toare de orice tip. Se a se folosi
piese condensatoare cu ten-
siuni de lucru de 10-25 V si de
mic wattaj. n ceea ce priveste asezarea
bobinelor L ,- L, pe bastonul de
eLe se vor monta
unul din capete (cam la 1/3 de
dintre ele se vor regla astfel:
receptorul se pe unul din posturiLe
noastre puternice si apoi se dis-
dintre L ,- L, pentru volumul maxim.
n cazul cnd o de nesta-
bilitate a primului etaj, se va se
grupul R ,-C l '
practica a receptorului n-
cepe n felul ce amatorul
- a cum electric schema .
si elementele constituente, re-
zistente. condensatoare, transformator, di-
si respectiv dioda si tranzistoarele,
In de dimensiunile fizice ale
pieselor procurate isi intocmeste un plan
de asezare a lor. SI anume le asaza pe o
de hirtie!. ca distanta
intre piese nu tie prea mare dar nici
nu se
Pasul n realizarea bobi-
nelor datele elpuse n acest articol.
Urmean'i apoi montarea pieselor.
Fiecare terminal (fir de conexiune) va fi
si apoi o de cositor.
Virful ciocan ului de lipit va fi in per-
oxizi sau corpuri
Lipiturile la terminalele tranzistoarelor
se rapid pentru a nu se transmite
n interiorul care se
pot deteriora.
asamblare se vi zual si
apoi se electric.
- 9\1
---"T----o
Primul etaj este un etaj reflex, lucrind
att ca amplificator de radio cit
si ca amplificator de Sem-
nalul captat de antena de este se-
lectat de circuitul L , Cv realizat chiar pe
bastonul de al receptorului. Cupla-
jul cu primul tranzistor se face inductiv
si semnalul este amplificat de acest etaj
cu sarcina din droselul L J. Cir-
cuitul de intrare se asa cum
am mai spus, pe un baston de de
cu lungimea de 10-
12 cm si diametrul 8- 10 mm. Receptorul
se poate realiza fie undele
fie undele lungi. Pentru cei ce do-
resc, receptorul se poate realiza re-
si unde lungi si unde medii,
folosind n acest caz un comutator cu
Pentru cele bobine -
L" L, - se vor realiza mici car-
case din hirtie prin direct pe
bastonul de iIl acest fef
modiftcarea cuplajului ntre cele
bine. In unde medii, bobina L, are 150
de spue, Iar L, - 25 de spire. Se va folosi
de Cu-Em cu diametrul de 0,15 mm.
Pentru unde lungi bobina L, va avea
250 de spire, iar L, tot 25 de spire. Pentru
acordul circuitului se va folosi un con-
densa tor variabil Cv de valoare
5 + 350 pF. n .chip de drosel L
J
se va
folosi un miez de de tip cu
diametrul de 8- 10 mm pe care se va
bobina de Cu-Em la umplere.
Semnalul amplificat de etajul' RF trece
prin condensatorul de cuplaj ' C, si este
aplicat detectorului cu D. Sem-
nalul detectat de 'este
trecut prin filtrul trece jos R, - C I si
este aplicat din nou pe baza primului
tranzistor, care acum ca ampLi-
ficator de n acest caz,
droselul L
J
este un scurtcircuit, iar sar-
cina etajului este R,. Semnalul
de este trecut mai departe
prin condensatorul C, si este amplificat
ntr-un amplificator foarte obisnuit cu
2 tranzistoare. Tr este un transformator
obisnuit de iesire si nu e cazul ca el fie
realizat, ci se va cu difu-
zorul cu de 6-
8 fi si cu putere de 0,1 W). ntreg mon-
tajul se va alimenta de. la o baterie minia-
...-----np
Realizarea unui astfel de receptor implicit, recep-
jioriarea posturilor de ultrascurte _ sau
-sunetului de la televiziune constituie - cum ne-o
dovedesc scrisorile primite pe adresa - do-
rinta multor radioamatori.
Nimi: mai simplu o de 50 cm, o
o respectiv un difuzor, un receptor de
unde ultrascurte.
Schema .din fig. 1 este foarte
rezultate foarte bune. Cablajul imprimat este re-
comandat a li utilizat Introducnd montlijul ntr-o
cutie de metal, marginea acestei cutii se de masa
care montajul. '
Aparatul un tranzistor de
AF 106 sau echivalent.
Bobinele de se pe corpul Iinor
de 100 Idl/O:.s w pe care se bobineazll. 40
de spire din Cu-Em r/J 0,15 mm. Bobinele _ se
pe un diametru r/J 6,5 mm
PAP MIHALY
..
II
/
5

nF
1,5 K.Q.
B01>na L are ) spue din Cu-Em r/J 0,8 mm pe o
lungim: de 11 lIIJll, iar La - o Cu-Em
!/J 0,4 mm ntre spicele bobinei L.
Cel mai dificil la acest aparat este condensatorul
variabil 30 pF care, de este cu dielectric
aer, dar se poate folosi un condensator (trimer)
ceramic de calitate.
Aparatul trebuie adoptat la amplificatorul unui alt

radioreceptor, sau la un amplificator separat, de exem-
phl, la amplificator foarte simplu ce se
la aparatul de ' radio S 631 T. -
Schema acestui amplificator se vede n fig. DT. 3,
iar a cablajului imprimat n fig. 4.
Transformatorul defazor are 1 500 de spice din srmA
de Cu-Em !/J 0,07 mm n primar, iar n. secundar 2 x 400
de spIre din
Transformatorul de n primar are 2 x 225 de
spire, Cu-Em r/J 0,1 mm, iar n secundar 75 de
spire din Cu-Em r/J 0,3 mm.
De multe ori ne n de a face proba unui montaj
a dispune de piesele necesare, ceea ce ne la
care, de cele mai multe ori, se dovedesc a fi ntruCtva
salvatoare. O de exemplu, poate fi foarte
cu un tranzistor.
Montajul se realizeazi astfel: se conecteazli colectorul cu baza
care formeazi un pol, n timp ce emitorul realizeazi al doilea pol.
Curentul admisibil prin este curentul de
colector.
schemele de pentru
tranzistoare pnp npn.
3K
\
39K
.,:.lpF
1,5nf

-
Aoblna
la (O,S-t-1m)
s

O,I.J'-F
+9V
--1._--< I
=:: l,5nF

<t
- E
-
Fig.1
lPJ"F

9" 250 K.o.
'1.
'-
Ul -
ti
-
1K4
-
Fig.2
. -':-: ... -..--.
-gV
-
. T
5
nF
Fig.4
UF
27kA

dO
1
+1I0T
:J 1
8ID
&
3
,,;:,
'''i
I

li
:
.
ti .

," 'o.,
.' 0'

I I
Mobilierul de - mai e nevoie s-o spu-
nem 1-a cunoscut n ultimii ani nnoiri remarcabile :
mult mai compact (deci adaptat riguros
relativ limitat al noilor
cu un grad sporit de din
elemente modul care cele mai variate combi-
;
beneficiind de o
confere mobilier. Ia ora prnzului. o a
doua utilizare. cea de sufragerie;
n mult mai rezistent ca mult
mai elegant ca ansamblu. mult mai atent finisat.
Treptat garniturile de au evoluat ca
de piese: (din
sau trei componente) li s-au astfel:
o pentru nchiderea utilizarea
de sub
un dulap superior la de
un corp special cu deasupra aragazu-
lui). pentru captarea degajarea n exterior a aburi-
lor. dildurii mirosului de la
o pentru servit
o (n locul celei fixe. rigide);
dulapuri suspendabile cu trei
Dar. dincolo de a garni-
turilor de ceea ce este varie-
tatea n sine a mobilierului. considerate
clasice, cu tip Fiilticeni sau Poiana. Ii s-au
rnd pe rnd. III (fig. 1). Solovan
(fig. 2) Dafin (ultimele cu cte 4 corpuri) n
ultramodernele Tomis (fig. 3)
innoirile nu s-a oprit aici:
de care am amintit li s-au noile garnituri
Iza. Ruxandra II III.
Greu de ales ... Dar tocmai varietatea aceasta este
singurul mod eficient de a indivi-
duale cu locative. cu
estetice functionale ale ansamblului de locuit.
Un motiv n plus pentru a medita a opta ntre
diferitele tipuri de
-

1
-
-

In amenajarea interioarelor actuale
se tendinta de a integra decorul mural n
1.4. Interioarele mono-
crome par
din ce n ce mai pe
decoratori. Dar pe-
n culori vii,
nu exclud - -
o armonizare a to-
nurilor complementare. O
n plus a decora
dincolo de orice
bune o

. Culorile, orict de n-
asociate,
de un ton dominant.
Rareori - mult mai
dificile n - se do-
vedesc cu
tonuri dominante.
,

Oricare ar fi formula
(tablourile ntr-un anumit mod grupate, tapiseriile etc).
trebuie se ia n considerare peretele ntreg al unei
se uite ferestrele.
care este prin definitie un element vertical opac.
mobil, poate fi perfect ca un element decorativ.
se ntr-o culoare (sau in mai multe)
studiindu-se n timp
raporturile cu celelate decoratii adiacente,
,se poate obtine un efect estetic interesant.
,_o - -
. ,
2.3. - vezi fotogra-
fiile 2 3 - ntreaga valoare,
chiar reduse voluntar la alb-negru. Pentru
n afara armoniei culori, trebuie existe,
decisiv pentru orice apartament, o armonie
2
5. face parte
din a Ceea
ce nu scade cu nimic, rolul petelor de culoare
pe care ni le propun covorul,tapiseriile, perdeaua.
4
21
3
5

PE
N SUS N JOS
N.
Izvorind de sub Piatra Goznei,
trecind prin Caran-
Lugoj, aproape de de
unde in drum sinuos la
Este un drum lung, mai intii prin mun-
scunzi din apropierea apoi peste co-
line, ce S" t1omole$te In Clmpia Banatului-
destul de si ea. Ploile din 11
.repede, atunci apele lui cresc SUD ochII uimlll
ai care vede cele mai ciudate
tuiri plutitoare: de fin, de
sau flori din ghivece de Altfel,
In restul timpului, este un riu
cu ape calme limpezi, albia acolo
unde cimpul neted li Iar lunea de arini,
lIalclmi care-I este atit de
odihnitoare Incit numai aceea a Stre-
iului o poate egala, pe anumite
portiuni.
_ O de-a lungul Timisului
este tot ce poate ti mai reconfortant
o de Poteca se stre-
pe de umbra
In ierburile Inalte mai sus de
brlu. Din loc in loc se desfac cu
in care se poate instala cortul colorat
- la metri curge riul cel mai bogat in
din aceste de Astfel, Timisul
'a apa pentru pescarii ae toatA vlrs-
It1!le, adill!.1i ai tuturor de
sau de toate tapncllle. Este suficient
te pe podul de la ea vezi
'cirqurile de scobari imediat sub
apei, cu boturile indreptate impotriva
curentului. Dar cleanul? Se poate spune, cu
mina pe este o a cleanului.
De la Lugoj in sus, spre in jos,
spre pescuim cleanul la
'(desigur,"Flips 3 sau 4), la viu,
la fructe chiar la In coturile
umbrite de sare crapul-un crap
mare pescarii lugojeni au pentru el o
pupe de viermi de
numite pe-acolo bigazi. Tot pe-aici se poate
pescui somnul-un somn ale dimensiuni
nu sint ' Intrecute decit de cele ale semenului
de pe
. Am spus este apa cleanului? A-
tunci este si riul craDului al somnu-
' lui, dUDa cum ati Dar este mai ales
, apa mrenei ... Cind riul este tulbure, pescuim
la scoatem exemplare rotofeie, care
opun o Tot atunci cade
un ciudat ca
e crezare localnicilor, chiar cega
pe acest de vis.
Cit despre care trebuie
scobarul-, acesta face
deliciul In care foiesc pe malul
acestei ape.
Pescarii de pe mai oamenii
care locuiesc aproape de malurile lui, au un
inalt al cu toate viteza de
curgere a apei presupune unelte de pescuit
mai robuste fire mai subtiri, tehnica lor
se apropie de ce .. pescarilor de Ii-
pan. Cel care mi-a Indrumat mina de-a
lungul este ur, ' doctor de oameni
tot atit de doCtor in in pescuit. EI cu-
noaste fiecare metru de mal. fiecar.e
a riului toate tetele ale acestei
minunate ape.
in fotografle
jodan-ura/!en-uchl,
de sus
. '
In 105,
in plan sagital-median
fig. 1
Fig. 2
Chimist CORNEL M. DUMITRESCU
Colorarea fibrelor celulozice
cu coloranti
Fibrele textile de origine constituie cea mai
mare de materiale utilizate pe In
productia Cea mai
din este bumbacul, al
continut In trece de 90%, urmind apoi In
ordine: inul, clnepa, iuta fibra de rafie.
In ultimii ani, a fihrelor celulozice s-a
extins In zona fibrelor artificiale cum sint
vscoza (acetat xantogenat)
care au o origine provenind din
pasta de lemn sau din puf de bumbac.
, Cea mai a fibrelor .de, ce-
In aplicarea
directi. Prin COlorant direct se acel colorant
sintetic organic, solubil In care poate colora
fibra ' de In medJul neutru sau slab alcalin,
n absenta mordantilor.
Modul de vopsire
Intr-un cazan de rufe sau vas emailat se
apa la fierbere se carbonat de sodiu (pentr
dedurizarea apei pentru obtinerea diferitelor nuante)
care se amesteclnd bine cu ajutorul unu
de lemn, colorantul, n prealabil dizolvat In
Se introduc apoi bine prin
nestoarse, amesteclnd continuu. Din acest
moment, se din cind In cind, sare de
terminarea vopsirii se limpezesc\
ce apa de nu mai contine colorant. Fixa-
rea colorantului pe se face prin introducerea
In cu
La vopsirea In diferite culori se
folosesc diferite retete, care se deosebesc atit prin
de s'ubstante de colorant cn prin timpul
temperatura de colorare.
Colorarea in deschise a de
bumbac '
La o canlitate de de 5 litri se folosesc 3 g de
carbonat de sodiu de rute), :s g de de
rufe, 5 g de colorant direct 25--30 g sare de
Temperatura de colorare este de 8O"C, iar tim-
pul de colorare de 45 minute. astfel
rate se limpezesc cu la temperatura de 35-450
C, care se cu cu otet.
Colorarea in inchise a de
bumbac
La cantitatea de de 5 litri se folosesc 5 g de
carbonat de sodiu de rufe)L 10 g de colorant
Ing.N.G.BIALOKUR
Tehnicile uchi constau in lovituri contralovi-
turi indirecte, executate cu mem brele superioar .
Arma mina, incheietura
cotul-descrie o traiectorie in general cu
sa Intr-un plan vertical, orizontal sau oblic. In uchl-
waza se poate lovi cu de late-
ral, inainte sau im)poi, de sus in jos sau de jos in sus
din intenor spre exterior sau din exterior spre int
rior. Spre deosel,lire de tsuki-waza, tehnicile uchi
sint riguros legate de o ele se pot .-
executa in in zen-kutsu-dachi, kiba-d
'chi sau ko-kutsu-dachi, fie pe loc fie in dep
Impulsul loviturii ca in toate tehnicile
de Karate, din regiunea (HARA). Tn
joritatea <;azurilor, veritabil
de la
du-se in sens sau in sens contrar
Din mare de tehnici posibile in
tratate in continuare numai cele fundamentale.
URAKEN-UCHI
de este spatele
(uraken).
Pumnul descrie un arc de cerc cuorins in olan
zontal sau vertical (frontal-median sau
dian), pivotul acestei fiind cotul.
patru tipuri de lovituri posibile cu uraken sint
direct 80 g de sare de emperatura de
colorare: 80 95"C, iar timpul de colorare: de la o
la o Limpezirea fixarea se fac
identic ca la colorarea In deschise.
Vopsirea cu culoare a
Se 5 litri de
15----20 g 'de colorant, 8 g carbonat de sodiu de
rufe) 80 g sare de _
In cazul In care se vopsirea unui produs
textil din bumbac ce o cantitate mai mare
de (de sau de trei ori), se are In vedere du-
blarea sau triplarea lor de de
colorant
Principalii in
, ca urmare a ritmului rapid de dezvoltare a
i s-a .da-
I bogate, se reahzeze o mdustrle a
I Actualmente, industria de co-
loranti nu numai satisface nevoile interne, dar
Din sortimente le de coloranti
fabricati la noi In fac parte, In cea mai mare
colorantii directi. Fabricarea acestor coloranti directi
este In tara de materia -
petrol - din plin.
directi cuprind mari grupe:
disazoici:
1. Negru direct 'rezistent L (Negru Sirius VE).
Acest colorant de bumbac In
gri are la cu
de cupru 1:rom, colorantul pe o rezIs-
mai la
2. Ro,u de Congo (Ro,u direct C). Este primul
colorant direct' cunoscut bumbacul In

VIU.
3. Albastru direct A (Albastru dlamin BB).
Este on colorant direct cu la
fibra (bumbac in) Tntr-un
intens. Cu acest colorant llu se vop-
sesc produsele de bumbac in care vin In contact
direct cu pielea, deoarece sirunle provenite din trans-
au actiune asupra colorantului,
de pe '
4. Bordo direct A (Bordo diamin 1;1)., Acest
coiurant bumbacul Tn bordo. rezis-
de
5. Negru diazotabil BH (Negru diamin BH).
bumbacul In bleumarin foarte Inchis.
Este un colorant ce se la noi In In
, -
,man. -
trisazoicl: -
1. Albastru suprasirius BRR (Albastru ,direct
rezistent la lumini). Colorantul bqmba-
cui inul In bleumarin are de "
fizico-chimiei. , . _
2. Brun dianil3 GN (Portocaliu direct). Buml>iI-
cui InUl smt vopsite cu acest colorant In brun-por-
tocaliu, lui la este' I
De aceea, se cu de cupru
crom, care-i rezistenta.
7
,
Fig. 3
Fig. 8
..
ClJVINTE INCRUCISATE

GH.TULEA
ORIZONTAL: 1) I.a vederi pentru 1elevizoarele av: ..
- ... calea pe care ajung la ele. 2) Cel fin
sonoritatea ... - ... un alt element 3)
Sofia-Piese deteriorate-In 4) Avantaj-Pe
calea undelor ajunge pe ecran. 5)
imaginii - Are loc Inaintea premiereil 6) de clo-
pot-Bile-Scaun de poveste. 7) Riu in
nationale- Popescu Ion. 8) Cap de
,
mentale numai lovitura din interior
terior lovitura de sus in jos. Aceste
se pot lateral (in
inte (in chil.
1. U chi din interior spre
7Tncrui in pieptulUi;
peste drept, cu mina in
loviturii. drept, in este la
dului (fig. 3 fig. 6).

.
inainte
1
,1
2
3 N
4
5
6
7
cotul drept spre (lateral
in plan orizQntal in j
uraken la nivelul chudan,
impact. Simultan p
comune ambelor tehnici.
cotul relaxate.
strins puternic.
centimetri, in sens
resort. In deplasare, impactul
in care piciorul care
Pe loc, in zen-kutsu-dachi,
simultan in sensul loviturii
in profil) sau in sens contrar
: jls!e in fro nta
.
2 3 4 5 6 7 8"' 9
u
I
\
\
I
:.
I
f
o
-Infinitiv policrom al imaginii moderne In televiziune. I S \
9) Rind (reg.)-Aparataj lansat in spatiu destinat emi- ...
siunilor TV la mare 10) de vie- 110 I II.-- I
Compartimente Intr-un televizor. 11) Inginer german, -n
inventatorul discului utilizat la analiza imaginilor In 1 P
vederea transmiterii prin televiziune- Sat In judetul J
Satu Mare.
VERTICAL: 1) Cale de transmisie In
imaginea la televizoare. 2) dotate
cu transmisiunilor TV,
3) La intrare In magazin!-Pur
(fig.). 4) fntr-o oe radio.
Or. FI.
5)
teza
de

La 1
lua
Se
utilizare
1974,
satelitul
nie.
care In 1907 a propus tubul catodic
ii- Localitate In Italia. 6) Metal b
electricitate- Refren popular.
ezi. 8) Invariabil-Nume de
a.c., o
de la cosmodromul Kouro.u:
ulterior unele
pentru anului viitor,
va avea loc In mn,
cu a
telecomunicatii franco-german
La nerea companiei Lockheed,
firme au partiei.pat la proiectarea
lui Intel cea mai mare
obiectiv o are firma
este de volum de 2,4 x 1,8 x 1,5 m,
greu o capacitate de 5 ori mai mare
telsab>-4, lui satelit i se va asig ura o
", .. zece ani! .
a Programul
re In americani si
pamcipe sinteze ale. u-atelor
matiilor In ultimii zece ani de la
s
navelor
rn p

mul
expeditii le selel1are cu ech
pentru sateliti
Ana fost de
la intrarea In
Fleetsab>, asig ure, pe
toate problemele
- ---
I N T

a fost
bobi
satelit

km la 55
la 15 la 5
a spati u,u
redu
navelor
In imag
ilizabil in
7
Fig. 3
,
Fig.
FiI!. 5
/ --
6 .- .-
Fig. 8
CUVINTE NCRUCISATE

GH.TULEA
ORIZONTAL: 1) I.a vederi pentru televizoarele dV ...
- ... calea pe care ajung la ele. 2) Cel fin
sonoritatea ... - ... un alt element 3) Nitescu
Sofia-Piese deteriorate-In 4) Avantaj-Pe
calea undelor ajunge pe ecran. 5)

imaginii - Are loc Inaintea premiereil 6) de clo-

pot-Bile-Scaun de poveste. 7) Riu In
Popescu Ion. 8) Cap de
- Infinitiv policrom al imaginii moderne In televiziune. ,
9) Rind (reg.)- Aparataj lansat in spatiu destinat emi-
siunilor TV la mare distantii. 10) de vie-
Compartimente Intr-un televizor. 11) Inginer german,
inventatorul discului utilizat la analiza imaginilor In
vederea transmiterii prin televiziune- Sat In judetul
Satu Mare.
VERTICAL: 1) Cale de transmisie in teJ
imaginea la televizoare. 2) dotate
cu tehnicii transmisiunilor TV.
3) La intrare In magazinl-Pur
{fig.). 4) fntr-o Revarsare- Lampa oe radio.
Or. FI.
mentale numai lovitura din interior spre ex- -
terior lovitura de sus in jos. Aceste tehniCI
se pot executa .lateral (in kiba-dachi) sau ina-
inte (in zen-kut C::lI-dachi),
1. Uraken-uchi din interior spre exterior (fig. 1)
in fata pieptulUi; sting
peste cel drept, cu mina in in
loviturii. Pumnul drept, in este la nivelul
dului sting (fig. 3 fig. 6).
cotul drept spre (lateral sau inainte),
in plan orizontal in jurul cotului
cu uraken la nivelul chudan, rotind pumnul
inainte de impact. Simultan pumnul sting
in hikite.
-La impact, pumnul drept este in
cuprins in planul frontal-median (fig. 4) sau in
planul sagital-median (fig. 7). cotului este
'Ia maximum.
2. Uraken .... chi de sus In jos (fig.2)
ca in tehnica
(fig. 3 fig. 6).
i - cotul drept spre (lateral sau
in plan vertical in jurul cotului
cu uraken la nivelul jodan, a roti pumnul .
Simultan pumnul sting in hikite.
-La impact, pumnul drept este in cu-
prins in planul frontal-median (fig. 5) sau sagital-me-
dian (fig. 8). cotului nu este la

maximum.
comune ambelor tehnici. In timpul
cotul relaxate. La impact,
pumnul este strins puternic. impact, pumnul
1 este retras centimetri, in sens invers, printr-o
. de resort. In deplasare, impactul are loc in
momentul precis in care piciorul care
atinge solul. Pe loc, in zen-kutsu-dachi,
se rotesc simultan in sensul loviturii
bustul este in profil) sau in sens contrar ini-
-!tiI" h',stul'
---
.
1 2 3 4 5 6 7 8" 9 10 11

,1 2 1-A fAl-C f--

U f--I b il'
2
3
4
5
6
7
8
9
'10
Jl
4
N
r

;;
C,
lf

'='

u

u
\]
.,
V-
L- a
.... z;..
,
U


I
1":
N
G
\t.
lr /)
Il C
fr
C
1

o

-r
ff

f.=..-
I
I
}
5
,

r
F
v
,\
1/
J2
L.. "$ E"
I

f

/.,.
o
.t
s
i
I

1
G -

J I<\. r
,.
.
1 ....
-E

5) Savant care In 1907 a propus tubul catodic pentru sin-

teza imaginii- Localitate In Italia. 6) Metal bun condu-
de electricitate- Refren popular. 7) Dumneata
8) Invariabil-Nume de 9) Nota
La 1 octombrie o va
lua startul de la cosmodromul Kouro.u: Europa-II-F12.
Se ulterior unele
planificate pentru anului viitor, iar prima
utilizare va avea loc In toamna anului
1974, cind cu a fi
satelitul de telecomunicatii franco-german Sympho-
nie.
La propunerea companiei Lockheed, mai multe
firme europene au partici.pat la prOiectarea satelitu-
lui lntelsatn-5; cea mai mare participare la acest
obiectiv astronautic o are firma Marconi-GEC ea
este de 8%. In volum de 2,4 x 1,8 x 1,5 m, de 2 ori mai
greu cu o capacitate de 5 ori mai mare decit <dn-
te I sah>-4, noului satelit i se va asigura o ope-
ti .. zece ani! .
N.A.S.A. a Programul selena-
re In care americani si s.lAHnvitati
participe cu sinteze ale.
matiilor primite In ultimii zece ani de la statiile lunare)
satelitii lunari expeditiile selenare cu echipaj.
Corporatia pentru sateliti de teleco-
municatii (COMSA n a fost de marina
ca, la intrarea In a sateli-
tului speCializat Fleetsah>, asigure, pe doi sateliti
special destinati, toate problemele necesare
navelor militare.
In perioada august 1973 - februarie 1974, statia
Pioneer-11 va traversa, in dru-
mul spre planeta JUDiter, celebra
I
,

'" INTEREUROPEANA
u
:>
o
.. %
o
U

"

" u
COLABOItAItEA
T E. REU R o P E A N A CUL TUItAL.ECONOMIc:!A
F..'RST
, INTEItEUItO'EANA
""'Emisiunea Colaborarea in-
ca em'isiune traditional
a anul acesta in valori (3,35 3,60
lei), in desene diferite, realizate de graficiana
Rodica Coteanu.
sint in bloc de 5 perechi, la tifdruc,
In patru cu lori.
\ De -asemenea, s-a pus In circulatie plicul
prim'! zi, obliterat cu
Pentru inregistrarea unei mari
de una din metodele preconizate
este nregistrarea documentelor. pe cale op-

In acest scop a fost creat un aparat consti-
tuit din bobine ce film cu o
Pe film se
. documentelor arhivate.
Cu un dispozitiv electronic special pe
par.tea magnetici a filmului se
de descriptori al docu mentelor n sis-
temul binar octal.
Pentru -s-e filmul cu
relativ mare, iar un dispozitiv elec-
tronic, n cazul descriptori lor
cu descriptorii in-
memorie, derularea filmului in
dreptul documentului
apoi proiectarea filmului pe un
ecran astfel docu mentul vizionat .
traduCitorului-Patru roman -Mulaj folosit In foneti-
ca experime 10) de doine- Numele
slovei N In alfabetul cirilic. 11) Auxiliar al televizoa-
relor, undeleJ,ectromagneZi e- Nu are
nume la televiziune.
Cuvinte r.re: eINE. C. A TEA. O 10. IJf.
- I
roizl or. totul va functiona normal,
va survola planeta Jupiter (probabil, In
1974) la o altitudine de 35000 km, cu impresionanta
de 173000 <<.Propulsia
statiei de gigantica o va arunca
marginea sistemului solar, astfel. incit In
robotul va ajunge In apropierea planetei
Saturnl
In cadrul ambitiosului program al navetei spatiale,
Asociatia ESRO,
cu N.A.S.A., a prOiectul unui mic
laborator satelizat european SPACELAB.
O ar urma plaseze pe
(180 km) nave Spacelab, cu care cel mult
V savanti vor face experiente In beneficiind de
cca 5.5 tone de "Darate util"i stiintific din cele 18
tone cit va casa
Compania Messerschmitt '- Bolkow - Blohm,
principalul actionar al consortiului vest-"uroPA'ln COS-
MOS, a obtiiut de la CERS-ESRO contractul pentru
echipamentul de telecomunicatii al satelitului AERO-
SA T. acest satelit va deveni operational, in
197411975 distanta dintre avioane va putea
fi de la 220 km la 55 km, iar decalajul in timp
va fi .de la 15 la 5 minutel Tn o
mai utilizare a spatiului aerian, reducerea peri-
colului coliziunilor reducerea timpulUi de
tare in aer a aeronavelor se permisiu-
nea de aterizare. In imagine, macheta satelitului
AEROSAT, stabilizabil In jurul celor trei axe.
I

Continuind traditia competitiilor de

solicitare - angajind de
tehnice, fantezia ct spi-
ritul practic al participantilor - noul concurs
Tehnium '73 are ca principal obiectiv
'selectioneze cele
mai valoroase
INDIVIDUALE
din cele mai diverse domenii ale
tehnicii contemporane.
Pentru a nu limita participarea pentru a
sublinia aprecierea de care se vor bucura
totdeauna cu un coefi
cient de originalitate, de de apli.
cativitate concursul se va
In acest an pe 7 domenii distincte:
a) practice la lo-
cui dv. de (domeniu rezervat cu prio-
ritate participantilor in cImpul productiei
materiale);
b) dispozitive aparate pentru laboratoarele
: atelierele de (domeniu
in care se pot afirma atit elevii tehnice,
profesionale, liceelor cit institu-
telor de superior);
c) telecomenzi (de la cele
care modelelor
la cele de uz didactic sau de interes uzinal -
domeniu, deci, de cea mai par-
ticipare); .
d) - receptoare, amplifica-
toare, picupuri, magnetofoane etc. - pe o
avind cel un element de origi-
nalitate;
e) de ingeniozitate -
hobby-uri din domeniul constructiilor meca-
nice, electromecanice, electronice, tehnico-
sportive (auto, moto, avio) adiacente (com-
plexe);
f) dispozitive, aparate tehnici originale foto;
g) practice - sub de de-
sen constructiv - angajind confortul casnic,
iluminatul, mobilierul etc.
Concursul va angaja - cu titlu de experi-
ment - un domeniu necuprins azi n
competitiile de creativitate: IDEI -
materializarea in perfec-
inventii. 'ntr-o participan-
vor intentia de a se angaja n
concurs, trimitind o prezentare gene-
a cu care vor concureze (cu
precizarea la care din cele 7 discipline) sau o
scrisoare prin care se participe
la concursul de IDEI, cu precizarea, aici,
a de
lntr-o a doua concurentii, ale
proiecte vor fi de juriul de
'al concursului, vor fi invitati lu-
pe adresa
Cele mai bune realizate practic, n
afara premierii lor vor fi
prezentate In cadrul unei speCiale
Tehnium n in care vor prezenta
interes, vor fi recomandate celor interesati
pentru prelucrare eventual, generalizare.
sub egida revistei
bucurindu-se de sprijinul caselor
cercurilor tehnice, concursul Tehnium '73
propune afirme recomande
publice pe cei mai constructori ama-
tori, preia cele mai interesante idei n ve-
derea unei ulterioare.
Termenul final de nscriere la concurs de
trimitere a scurtelor (anteproiec-
tul -1 septembrie 1973. Termenul de
predare a - 31 decembrie 1973.

plac delicatele medalioane din fotografie?
Pentru a le realiza trebuie
numai desigur, de a incerca.
Materialele sint cit se poate de comune: tub cu pe-
din aluminiu sau cupru sau folie din ace-
metale, mici oglinjoare rotunde, fotografii,
gele perle de la bijuterii de
piele, pietricele colorate ceva, fantezie, fan-
tezie de care sintem siguri da
Tn ciuda poate, constata este
foarte mici obiecte de
ca cele din fotografie.
\
4
. '\
t
- - - ---
7
5

(tubul) trebuie cu grosime
mai de 0,5 mm pentru a fi Dia-
metrul poate fi oricare, de el depinzind numai di-
mensiunea zonei centrale circulare.
?rima n trasarea unei
de (fig. 1). Cilindrul'astfel obtinut e incom-
plet n cum se vede in figura 2.
astfel se ndoaie la avnd
ca planul de indoire fie principiu
paralel cu planul bazei cilindru lui (fig. 3). Fiecare
n parte in continuare o modificare de
pentru aspectului decorativ dorit
(figurile 4, 5, 6). Forma de nu e singura posi-
de material putind fi oricum
Sculele folosite sint banale: o
un cu cioc. Pentru dimensiuni mici este po-
sibil necesitatea unei subtieri a ciocului
,
I
2
3
6
prin pilire sau polizare.
In mijlocul piesei decorative se prin lipire
cu adezivi sintetici (sau cu din metalul
respectiv) mici oglinzi sau poze, cum se vede
in fotografie.
va putea da
la lucruri mai aspectuoase utilizind celelalte
materiale indicate nu numai ele.
E desigur lesne de remarcat modelele prezen-
tate nu sint decit o posibilitate din ceea ce se poate
face. Tn final se la acoperiri cu lacuri sa.u
vopsele sau mai elegant, la tratamente ale metalului.
Aluminiul se poate ataca intr-o de caus-
(5-15%) de un frumos
aspect mat. Cuprul o (cu-
fundare in de acid clorhidric n princi-
piu) de o cu o
cuire care aspectul
Cilindrul metalic se poate din folie prin
unei roluirea ei urmate de o prindere
prin nituire ntr-un singur punct. (fig.7).
Incheiem cu convingerea reali-
frumoase care
Cititorii din pot face abonamente adresndu-se ntreprinderii ROM PRES
FILATELlA-Serviciul Calea nr. 64-66. P.O.
Box 2001.
v
La realizarvea acestui au colaborat: ing. R. COMAN, ing. V. CALINESCU, i'!ll' SER
GIU FLORICA, N. GALAMBOS, ing. M. IVANCIOVICI, ing. V. LAURIC, ing. 1. MIHAIESCU,
ing. D. PETROPOL, fiz. M. SCHMOL, ing. 1. ZAHARIA.
Prezentarea ADRIAN MATEESCl,J
Prezentarea ARCADIE DANELIUC

nceputul deceniului al patrulea, cu descoperirea
oxidului de cupru, a constituit o
n domeniul redresoarelor.
n vederea inconvenientelor celulelor redre-
soare cu oxid de cupru, care au o tensiune maxima in-
versa de numai 7 pe s-a ajuns la
realizarea redresoarelor cu seleniu la care tensiunea
maxima poate atinge 35
ntreprinse n acest domeniu au dus la
nceputul deceniului al la realizarea primelor
diode cu germaniu, la care tensiunea ajunge
la 200 V, iar la mijlocul deceniului, la construirea pri-
melor diode cu siliciu, avind tensiunea inversa
de 900
aduse, azi se diode
cu siliciu la care tensiunea a atins valori de circa 3 kV.
Prezentnd n sens direct o de tensiune
de circa 1 voit, diodele cu siliciu n de putere
au eliminat practic toate celelalte dispozitive.
Paralel cu diodelor cu siliciu,
tehnice au impus realizarea unor dispozitive semi-
conductoare la care sa existe posibilitatea de
a
Primele n acest domeniu, datnd din ani i
.1957- ' 1958, pun n acestor dispozitive
semiconductoare numite diode controlate sau tiris-
toare (fig. 1).
Din punct de vedere constructiv, partea a unui
tiristor este compusa dintr-<> de siliciu mono-
cristalin, n care au fost create patru zone de
p si n, succesive, conform fig. 2.
zonei p exterioare, puternic cu
se anod, iar a zonei n exterioare,
de asemenea puternic cu se numeste
catod.
Zonele interioare au fost dotate slab cu
Crearea zonelor dotate slab cu ntre zonele
puternic dotate a fost n vederea
caracteristicilor att n sens direct ct n sens invers
(cresCnd tensiunea de
Zona p a tiristorului constituie electrodul
de
FIG.1
Monocristalul de siliciu, avnd cele patru zone, este
introdus ntr-<> de sau
metal perfect n vederea
de mediul exterior.
fu vederea transmisiei spre exterior a
durii degajate n timpul anodul se
legat electric de capsula de
Considernd montajul din figura 3, pentru
fenomenelor a fost substituit tiristorul cu tranzis-
toare echivalente, unul pnp Si altul npn, astfel nct
colectorul unuia este legat cu ba za celuilalt si invers.
de emiter Sp 1 ale tranzistorului pnp
SP2 ale tranzistorului snt polarizate n sens
direct, iar de colector SP2 n sens invers,
crend un strat de baraj ce nu permite trecerea curentului
principal Is prin
Prin ambele de colector Sp 2 ale celor
tranzistoare vor circula doi care se vor pierde
n putnd fi a fi de
Aplicnd o tensiune Ug prin nchiderea ntre-
Kp, pe stratul p al tranzistorului npn,
care constituie electrodul de se un
curent Ig.
de curent n cteva microsecunde va determina
SP2 sa-si inverse:re polaritatea, un
efect de amplificare al tranzistorului npn al
curent de colector va circula prin baza tranzistorului
pnp. ..
mtruct colectorul de la pnp este legat cu ba:ra de
la npn, curentul de colector va cu-
rentului de Ig, astfel nct curentul de colector
al tranzistorului npn va creste si mai mult, n
momentul cnd va fi limitat de elementele circuitului
principal serie U A' Rg si R a semi-
conductor.
Circuitul n stare de si dispa-
impulsului de putnd reveni la starea
numai atunci cnd curentul principal a
sub o valoare bine numit curent
de I
H
(vezi fig. 4).
n exemplul considerat, micsorarea curentului sub va-
loarea lui I
H
n vederea circuitului se
fie prin tensiunii de alimentare U A' fie prin
RS'
Ing. I.CADELCU
Prin nlocuirea tensiunii continue cu una
- conform montajului din fig. 5 - celula nu mai poate
fi dect n timpul pozitive.
La trecerea prin zero a tensiunii de alimentare, tiristo-
ruI se blocheaza, fiind reamorsarea lui cu aju-
torul unui impuls de pentru fiecare

Printr-un decall\i n timp al impulsului
de se unghiul de conduc iar prin
aceasta, valoarea medie a curentului de (fig. 6).
n sens invers, tiristorul se ca o nor-
cu siliciu.
Aplicarea unei tensiuni de oalimentare peste o
valoare - tensiunea de aprindere - poate interveni
asupra mecanismului de echivalnd cu un
impuls de ce poate amorsa tiristorul, ducnd
la distrugerea lui.
O proprietate o constituie posibilitatea
de amorsare, panta tensiunii aplicate n sens direct
o valoare
capacitivi n interiorul pastilei de siliciu ce apar ca re-
zultat al tensiunii la bornele care
constituie
n vederea n continuare a procesului de
aprindere, vom prezenta n figura 7
a unui tiristor.
Materialul de este constituit dintr-un disc de
siliciu cu dotare n.
Pe ambele prin difuzia unor ca bor,
aluminiu, galiu, se zone tip p avnd con-
de acceptori din interior spre ex-
tenor.
n partea anodului A se o puternic
tip p - prin alierea unui disc de aluminiu.
La catodul k se o cu dotare
tip <(O, prin alierea unei piese
toare din aur cu adaos de antimoniu.
Electrodul de G se n centrul
zonei inelare.
Curentul ntre electrodul de si catod alege
calea de prin zona slab a bazei
p spre marginea a catodei inelare.
Efectul de care comutarea tiristorului
din starea n starea de se ini-
numai n apropierea electrodului de ex-

I I I I I

Jf lf 3rr LI lf
Uimp
t
LfJT 2JT
Is
Ua FIG,3
3JT
'--'-II I FIG.6
A
5

S 1
FIG.4
TENSIUNEA DF
APRINDERE t UAl<
-"""
FIG.2 k A
G
Tr
FIG.8 Ud :
I FIG.5

A
1<.
GeNERArOR
LA

DE IMPULSURI
,
+
,
Rs
A.
-
G
ta

JT
1.\01
I
I I
I I
I I
I I
2lT
K
(]
A
I
3JT
f
I I
47T
2
3
LI
5
6
FIG 7
tinzndu-se apoi prin difuzie n ntreaga
Viteza de propagare a acestui fenomen fiind
este necesar ca semnalul aplicat pe electrodul de
o bine n vederea

Durata de timp dintre momentul curentulUI
de si momentul deschiderii depinde n mare
de si viteza de crestere ale curentului
de precum si de parametrii principali ai cir-
cuitului de
STINGEREA TIRISTORULUl
Prin procesul de stingere a unui tiristor se
trecerea acestuia din starea de in starea
n vederea acestui fenomen este
reducerea de din zonele
nilor interioare ale tiristorului la nivelul n care
efectul de
n cazul n care curentul principal prin tiris tor este
lent (sub valoarea I
H
de
care nu mai snt necesari pentru transportul curentului
au timpul necesar se recombine, tiristorul stingndu-se.
curentul a rapid, n momentul atingerii
valorii curentului lui I
H
, n semiconductor
un mare de disponibili, tiristoruI ne-
ajungnd n stare curentul
putnd chiar circule n sens invers (vezi fig. 8).
unui curent invers
de n iar pn din
partea anodei se prelund tensiunea
iar curentul invers scade.
Reducerea de o
dere a curentului invers, ceea ce conduce la apa-
pe din circuitul de a unor
tensiuni care pot valoarea tensiunii de
geI:e a tiristorului.
10 v .. derea n timpul proceselor tranzitorII
se iau suplimentare, montndu-se n circuit ele-
mentele notate cu indicele p n fig. 9.
cont de fenomenele ce apar n procesul de
stingere, n apar unele pe care voi n-
cerca le definesc:
Intirzierea la stingere se numeste intervalul lImp
ntre 1 Ii .:urentulu prin zero si mom.:ntul
curentulUI. Invers. la 10
0
0
din valoarea
TlIDp de r,:vent.re - mtervalul de timp ntre mo-
mentul treceru prm zero a curentului si momentul n
care se poate explica nou. tensiunea pe anod.
n vederea folostTn de tmstoare, vom da cteva date
pentru tiristoarele de puteri mici mai des ntlnite.
INVERTOARE STATICE
. cum. este cunoscut, la descoperirea dispo-
Zitivelor semiconductoare, transformarea curentului con-
tinuu n curent alternativ - de vibra-
toare - se efectua cu ajutorul convertizoarelor rotative.
Descoperirea tiristoarelor a provocat o n
acest domeniu cu o putnd fi folosite n
- invertoarele statice.
n vederea descrierii fenomenelor ce au stat la baza
primului invertor static, vom considera montajul din
fig. 10 Si vom face cteva ipoteze simplificatoare:
- TransformatoruI Tr este pierderi si cu un
curent de magnetizare neglijabil.
- Sursa de curent continuu este o de curent
constant.
Tipul tiristorului
TlO/S TlO/IO TlO/20 TlO/30
2Nl843 2N1844 2Nl846 2NI848
Oate caracteristice
Tensiunea
de .Irf de mentinere 50 100 200 300
Tensiunea de .irf 150 200 300 400
Valoarea 1 't
pentru fuzibile 8 ms 60 A's
Curent direct mediu 10 A
Curent maxim eficace direct 16 A
Curent de mentinere
IA
10 mA
Curent de
IG
80 mA
Tensiunea de U
G
3,6 V
Timp de excitatie 6ps
Timp de stingere 30ps
Temperatura de
a lOOC
- Circuitul de compus din condensatorul
C si tiristoarele TI si T 2' nu are
inceputul intervalului de timp studiat,
f1nsl nrul T, n stare de
UDUl curent IT, egal cu curentul absorbit din sursa
alimentare c.c. -
ncetarea procesului tranzitoriu declansat
ntre punctul median <<\
al transformatorului si boma 2 vom avea
tensiunea de alimentare Ucc.
CondensatoruI C, montat ntre capetele
transformatorului (punctele 2 si 3), se va afla la un po-
2 Ucc, cu care se va face
n a transformatorului, la bor-
nele de va o tensiune Uca, ce
va determina un curent 13 n cu ea.
La momentul t " se deschiderea tiristorului T 2'
Curentul de intrare I se instantaneu de pe
tiristoruI TI pe tiristoruI T l'
Momentul tI (vezi fig. Il) se printr-un
proces tranzitoriu n care condensatorul C,
curentului de intrare 1, se cu polaritate
Procesul decurge cu o de timp
de valoarea condensatorului si a de
la primar.
Intruct suma valorilor instantanee ale 11
si I, din cele ale primarului trebuie fie
cu curentul absorbit din sursa 1, I 1 scade, iar 1
2
creste aceeasi
Micsorarea valorii curentului 11 sub valoarea 'H de-
blocarea tiristorului TI'
ln momentul t , se ajunge la starea Aplicnd
o tensiune tiristorului T, (momentul t 3)'
curentul de mtrare se de pe tiristorul T 2 pe tiris-
torul TI prin intermediul condensatorului, care din
nou si polaritatea.
T;l
H
(Continuare n pag. 7)


4
U8
5
Flu.fO
Ua
LS
RS
FIG.12
Ucc
.
ZUCC

I
iTI .
1
I t
I
Uet
1
1
I
I
. I
le I
I
I
I

LS
Ucc
1
1
I
'. T
R
c
t
1
I
I
I
I
I
I

'tI

I
I
I
I

I
1.1
I
I
I
I
I
I

1
T
K
el
c
Ua
t
I
I
, . ,
UCtUc; ________ _______ J __ _
I I ' ,
I I I
....... 1 \\1 1'--
I \ 1 I
-I.J. - _- --- - - --- -- - --- - --
UTtUT3 J I-t----- ___ ___________ i-_'::'
I I ' .
I '
I
. I L I
li: .- -i- --- i-
II I I . T
Iii I
'- .... ./"'!:.. --...... --......, =- ... -
Tl6/S T16/10 Tl6/20 Tl6/30
2N682 2N682 2N685 2N687
50
.
100 200 300
150 200 300 400
60 A's
16 A
I
5
I
2SA
. 10 mA
40 mA
2,6 V
6ps
30ps
12S C
Ua

IS
1
I
1 I
I
,
P
1 I
I \ I I
I 1
1

1
I I
,
,
I
I 1 J
1 I
I
/ 1
I 1
I
I
1
I
I
i
I I
I I
l'
I I
I
I

I
I
1
ts
t
5
I I I
I
I I I
I
I I I
I , I
T I
I
1
,
I 1
I
,
I
I
I
I .
I
,
, . , ,
I I I
I

j I I
I
I
l"
I
I I le ,
2
I ,
I
I I I
I , I I
t,t
2
t
3
t4
I
I
I
,
I
t
1
It
I
I
I
:t
I
!
I
T
2
3
-1-- -
--
--
-
5
tinzndu-se apoi prin difuzie n ntreaga
VIteza de propagare a acestui fenomen fiind
este necesar ca semnalul aplicat pe electrodul de
o bine n vederea

Durata de timp dintre momentul curentuluI
de si momentul deschiderii depinde n mare
de si viteza de crestere ale curentului
de precum si de parametrii principali ai cir-
cuitului de
STINGEREA TIRISTORULUI
Prin procesul de stingere a unui tiristor se
trecerea acestuia din starea de n starea
n vederea acestui fenomen este
reducerea de din zonele
nilor interioare ale tiristorului la nivelul n care
ef<.ctul de ncetea7A.
In cazul n care curentul principal prin tiris tor este
lent (sub valoarea l
H
de
. - .
care nu mal SlOt necesan pentru transportul curentului
au timpul necesar se recombine, tiristorul stingndu-se.
curentul a rapid, n momentul atingerii
valorii curentului lui lH' n semiconductor
un mare de disponibili, tiristorul ne-
ajungnd n stare curentul
putnd chiar circule n sens invers (vezi fig. 8).
unui curent invers
de n iar pn din
partea anodei se prelund tensiunea
iar curentul invers scade.
Reducerea de o
dere a curentului invers, ceea ce conduce la apa-
ritia pe din circuitul de a unor
tensiuni care pot valoarea tensiunii de
ger:e a tiristorului.
1n v('rlerea n timpul proceselor tranzitOrii
se iau suplimentare, montndu-se n circuit ele-
mentele notate cu indicele p n fig. 9.
Tinnd cont de fenomenele ce apar n procesul de
stingere, n apar unele pe care VOI in-
cerca le definesc:
Inlrzierea la stingere se numeste intervalul de IImp
inlre ITlOmentul I rec.ell cun:ntului prin zero si momenlul
curentulUI IOvers la 10
0
0
din valoarea
TlDlp de - intervalul de timp ntre mo-
mentul trecem pnn zero a curentului si momentul n
care se poate explica din nou tensiunea pe anod.
n vederea folosirii de tiristoare, vom da cteva date
pentru tiristoarele de puteri mici mai des ntlnite.
INVERTOARE STATICE
. cum. este cunoscut, la descoperirea dispo-
zitivelor semIconductoare, transformarea curentului con-
li nuu n curent alternativ - de vibra-
toare - se efectua cu ajutorul convertizoarelor rotative.
Descoperirea tiristoarelor a provocat o n
acest domeniu cu o putnd fi folosite n
invertoarele statice.
n vederea descrierii fenomenelor ce au stat la baza
primului invertor static, vom considera montajul din
fig. 10 si vom face cteva ipoteze simplificatoare:
- Transformatorul Tr este pierderi si cu un
curent de magnetizare neglijabil.
- Sursa de curent continuu este o de curent
constant.
Tipul tiristorului
TlO/5 TlO/IO TI 0/20 TlO/3O
2NI843 2NI844 2Nl846 2N 1 848
Date caracteristice
Tensiunea
de .Irf de mentinere 50 100 200 300
Tensiunea de .irf 150 200 300 400
Valoarea 1' 1
pentru fuziblle 8 ms 60 A' s
Curent direct mediu 10 A
Curent maxim eficace djrect 16 A
Curent de mentinere I
H
10 mA
Curent de I
G
SOmA
Tensiunea de U
G
3,6 V
Timp de excitalle 6J1S
Timp de stingere 3OJ1S
Temperatura de
a JOOC
- Circuitul de compus din condensatorul
C si tiristoarele T, si T 2' nu are
\.a nceputul intervalului de timp studiat,
'<fI >."Hul T , n stare de
unuI curent IT, egal cu curentul absorbit din sursa
altmentare c.c.
ncetarea procesului tranzitoriu declansat
intre punctul median 1
al transformatorului si borna 2 vom avea
tensiunea de alimentare Ucc.
Condensatorul C, montat ntre capetele
transformatorului (punctele 2 si 3), se va afla la un po-
2 Ucc, cu care se va face
n a transformatorului, la bor-
nele de va o tensiune Uca, ce
va determina un curent 13 n cu ea.
La momentul t " se deschiderea tiristorului T l'
Curentul de intrare 1 se instantaneu de pe
tiristorul T, pe tiristorul T 2'
R
Ucc c
I
T
K
FIG.9
R
P1 R
t
UT11 ITsch 1 1 I I I
I
I I
1
I .1 I I 1 I _ 1
I I I - I
I I I I
-""""":""-"!'
U 1 1
eli 1:
Momentul ti (vezi fig. Il) se printr-un
proces tranzitoriu n care condensatorul C,
curentului de intrare 1, se cu polaritate
ZUcc
t f
: I
l I
1 1, I t
l I I
Procesul decurge cu o de timp
de valoarea condensatorului si a de
la primar.
i I f
I
l 1 - , I
le l I I I
I 1" 1 1
.
1
I
Intruct suma valorilor instantanee ale I,
si I, din cele ale primarului trebuie fie
cu curentul absorbit din sursa 1, I, scade, iar 1
2
creste aceeasi
I 1 1 1

- 1- I " "1 I 1
I 1 I I 1
Micsorarea valorii curen tului 1, sub valoarea l
H
de-
blocarea tiristorului T"

LS 1 l' 1
I !I 1 1 I I
In momentul t , se ajunge la starea Aplicnd
I
I : L: : : :t o tensIUne tiristorului T, (momentul t 3)'
curentul de mtrare se de pe tiristorul T 1 pe tiris-
lorul T, prin intermediul condensatorului, care din
nou si polaritatea.
_..L...-+. ___ ... 1 --!:!-II .... --...... l- --...... :----I ....
I I I I I
FI c;: 11 - 1 I I 1 t
{4 1
IT,
rr

H
Tl6/5 Tl6/10 TI 6/20 Tl6/3O
2N682 2N682 2N685 2N687
50
.
100 200 300
150 200 300 400
60 A' s
16 A
25A
10 mA
40 mA
2,6 V
6J1S
3OJ1S
125C
(Continuare n pag. 7)
..
1
1
4
U8
5
FIG.10
I
UB
lS
RS
FIG.12
Ucc
'. T
022
T
2
el
A
c
Ua
1 2
FIG.13
i I
________________ J _________ __
1 I ' "
1 I 1 I
--Ik.\ I " t
\ I I
1-1, I
-1 . _- --- - ---- -- - --- - ---- ------
UT
1
U
13 _______ ___________ __ _
I '.
J 1 1 I
... l"';l-tSCh 1
5
, 1. t
1 L . I

-n: - -i- --- i- -- ---------

I 1 I 1r
Ua

Is
I Iii
t
1 II 1 1 I
I I I I I I
1 I 1 I
I 1 I
TII
I I
I I
I I I
1 I
I 1 1
I , ""...... I
1 1 I
. I
1 1 I I
1

I

1 I
1

,
I I
I I
I
I
1
1
I I
l-'
I
1 1
i:
5
I

I
I
I
1
1
I
I
,
i
I
I
I J
", 1
1 I
I 1
I 1
1 I
ts
t
t
FIG.14
5
Pentru reglarea benzii de n frecvente a
amplificatoarelor audio ct pentru alte de
laborator sau cum ar fi ridicarea curbei
unui mtru de sau determinarea frec-
ventei de a agregatelor acustice electro-
nistul va avea nevoie de un generator sinusoidal cu
frecvente cuprinse n banda 20 Hz-:-.20 kHz.
Schema din fig. 1 un asemenea generator
simpl Il, economic care nu nici un fel de
la punerea n n de etalonarea
scalei celor 2 R
2
(ab) de cte 220 ill
fiecare, montate pe ax.
Generatorul este un amplificator de
realizat cu cele triode ale tubului ECC 82 -
prima T 10 are ca R
"
suficient de pentru a nu distorsiona semnalul,
iar cea de a doua ca repetor catodic
(T lb), are grila 1 galvanic de anodul primei
triode pentru a amplitudinea ntregului sistem.
Tensiunea pe grila 1 este compen-
de de tensiune care pozitiveaz1l
catodul lui T lb pe R
5
de valoare mare.
de Pe anodul T lb este ntoarsl la intrarea
amplificatorului (g 1 - T 1.) prin p0-
zitive selective, reglabiIA pentru fiecare de
din Ria b), condensatoarele C
1
-C
6J
celor 3 de generate
la (catod TI b).
Cele 3 ale generate corespund pentru
o de la zero la 220 ill a R
2
n limitele urmAtoare:
I - scara x 1 de la 20 Hz la 200 Hz.
II - scara x 10 de la 200 Hz la 2 kHz.
III - scara x 100 de la 2 kHz la 20 kHz.
Lampa cu LI> de 220 V -15 W, mon-
la generatorului, are rolul de a
amplitudinile de pe parcursul benzilor de frec-
generate prin modificarea mamentului
n de amplitudinea tensiunii aplicate Ia bor-
nele ei
Cu R
12
se poate regla amplitudinea
la generatorului ntre O 3,5 -4 V pe o rezis-
de mai mare de 2 Hl.
Etajul de alimentare este redus Ia o expresie
Diodele redresoare pot fi nlocuite cu tubul EZ 80
sau ambele nlocuite cu o DR 3OS.
Transformatorul de se va pe un
miez din tole de ferosiliciu de tip E 10 x 20 mm grosi-
mea pachetului, tole montate Cs=4 cm
2

I are pentru tensiunea de 220 V 2600 spire
conductor cupru emailat I/J 0,15 mm. a II-a
are 2 800 de spire cupru emailat I/J 0,12 mm, iar nfl-
a III-a de filament are 78 de spire, cupru emailat
I/J 0,5 mm Factorul de distorsiuni de nelioiaritate
abateri de Ia forma nu 3%.
Gradarea scalei pe axul Rz(a b)
se face dup! un bine etalonat sau cu aju-
torul unui osciloscop oarecare, flcnd montajul pre-
zentat n fig. 2.
Metoda n citirea pe ecranul osciloscopului
a figurilor LissajollX care apar, alimentnd intrarea
pentru deflexia pe verticala Y a osciloscopului cu sem-
nalul de Ia generatorului de (a
o gradm) intrarea pentru deflexia pe
orizontalA X a osciloscopului cu semnalul sinusoidal
6
FIG.J
f=50H7. f=
25H
Z
f=75H
z
Ing. Z. IANCULESCU
cu de SO Hz a de iluminat
din oricare transformator cu o tensiune alternativA n
secundar de 3 -8 V, nseriat ro condensatorul de
5 -10 nF\ Comutatorul de baleiaj pe orizontalA al
osci\oscopului este pus pe baleiaj exterior
ro sincroni7jlfea din semnalul aplicat pentru baleiajul
pe verticalA (Y).
Dup! ce este gata montajul, se generatorul
de semnal din Pl n I (banda 20 Hz-200 Hz)
se nvrte axul scalei generatorului se
pe ecran una din figurile prezentate n fig. 3 (a sau b),
ntre ele constnd n unghiul de defazaj dintre
tensiunea de 6 V de pe intrarea X cea de Ia intrarea Y.
Fig. 3 a corespunde unui defazaj tP de CJ' sau 18CJ',
b
iar fig. 3 b corespunde unui unghi tP de 45 sau 135. FIG.6
C'md s-a una din figurile respective, se noteazA
pe scala generatorului de semnal f=SO Hz f = 100 Hz
se procedea7J se nscriu toate punctele
f ==150 Hz f=200HZ
corespunz1l toare figurilor 4-8. Desigur se pot grada b
mai multe puncte, deoarece pentru fiecare raport
ntre generatorului de 50 Hz a
corespund, pe ecranul osciloscopului, figuri
distincte, descifrabile.
RJO 100 K
Tr
R8ZK
RETEA-
D
1
D -f Ca

<V CIO
10';;:

IT DzDR302,--
5U/-l
450V
33
nF
,

lZ-&,:WO.Z8A
.---+------4 - - --1
.------- -----,

Pl
a
-t- --------
---------
r
__ nI
e3
------/
GENERATOR AF
PENTRU ETALONAT
l

10
I 100
NE
'" ,
o
III
,
C4 . )
33nf Cs c.a

2201<.. ZOK
QSCILOSCOP
o o
o o


'" I
" o'
FIG.2
CS5-10nf
r--f-
X
>-+--' b,3V50
y
o
0-11-------
b
Rfi
200.n.
b
FIG.l
TJ ECC8Z
(6 N1O)
C7 1OOpF-150V

RETEA

'V
'"

AF

,
I
R1 Tt Ll
I
R422K
18K EFT317 I

FIG.l
I
2
I
I
Lex
RS100K
el
I
I
I
lM
lE 4.;.6V
C2.
lonF
R3
FIG.2
OE
De multe ori, fie in urma unui defect
care a survenit in timpul folosirii, fie din
cauza vitrege in care trebuie
folosit radioreceptorul, in special cel por-
tabil, se pune problema sensibili-
si sale, puterea de
separare a posturilor, n special pe unde
scurte.
Fig. 1 un etaj amplificator
al factorului de calitate al bobinei de pe
antena de din radioreceptor, care
cu condensatorul variabil de
acord face parte din circuitul oscilant
acordat pe unde semnalul de radio-
n
Ing. 1. ZAHARIA
sorul prezentat n fig. 4 b, folosind ten-
siunea de 6,3 V, 50 Hz care
filamentele tuburilor.
Oroselul de Or se va
confectiona pe un miez tip (auto-
ecranat) sau pe un miez de Ia un trans-
formator de de la
radioreceptoarele - bobinnd
200 de spire conductor de cupru email +
sau email '" O,L - O,15 mm.
montat, amplificatorul descris
si aduce aportul in toate benzile de radio-
difuziune nici un fel de reglaje sau
acorduri supLimentare.
A
+-
SPRE BATERIE
e.I+
317
0,5-
OM
oe
.
BOBINA DE CONTACTE
EXISTENTA RECEPTOR
Tl
-
SPRE
80RNA 6V
R4
-
FIG.3
FIG.4
R -lOC-SOCA
01
EFO
108
N
Multiplicatorul de Q prezentat are a-
vantajul se poate adapta Ia orice fel
de radioreceptor, in sche-
ma fiind conceput pentru reali-
zarea unui cuplaj inductiv cu bobina al
factor de calitate il Tot mon-
tajul se face pe o de textolit sau
prespan gros de I nun in care, asa cum
se vede din fig. 2, se bat capse (eventual,
din rezervele de pix metalice consu-
mate), de care apoi se prind piesele prin
cositorire, conform fig. 3.
trimer R, poate fi nlocuit reglarea
montajului cu o (are rolul
de a limita curentul de alimentare al eta-
jului, indiferent de bateria sau tensiunea
care radioreceptorul).
O de a radio-
receptoarelor tranzistorizate cu etaj fmal
audio simplu sau de reparare a radio-
receptoarelor care au etaj defazor cu
tranzistoare complimentare, folosind nu-
mai tranzistoare de aceeasi este
introducerea unui etaj final n contra-
timp cu cel prezentat in figurile 5 6.
Acest montaj nu etaj defazor,
nici transformator defazor, deoarece tran-
zistoarele T" T 2' montate ca fmale cu
sarcina in colector, transformatoru1 de
iesire (care este unul de tip obisnuit
pentru etajele n contratimp) si
singure semnalul primit de Ia etajul pre-
amplificator de audio existent
n receptor. Puterea de iesire este ceva
mai dect n cazul folosirii unui
defazor obisnuit, dar avantajul
economiei realizate prin lipsa acestui etaj
sau transformator.
C4
e3 6,8
n
r
1-""::'"

30JlF '
15V
DIN RADIORECEPTOR
ez
50nf
-"" 30JlF
15V
6.3V
FIG.S
ETAJ
ntreg ansamblul se cu ajutorul
unui colier de prespan peste bobina exis-
pe bara de (fig. 2), peste care
se cele 2 bobine ale multipli-
catorului, L, si L 2' avnd fiecare cte
10 spire cupru emailat, '" 0,6- 0,8 rom.
Montajul este n special recomandat
Ia radioreceptoarele care nu
au pentru cuplarea unei antene
exterioare. Pentru benzile de unde lungi
si medii se poate folosi si tranzistorul
EFf 319 - care si va aduce
aportul n aparatului.
Oeosebirea ntre schema din fig. 5 si
cea din fig. 6 doar n faptul n
fig. 5 de semnal de audio-
pe care o cu 180
0
si
o tranzistorul T 2 este din
colectorul tranzistorului T .. iar
R 2 se va alege astfel nct se egalizeze
cele 2 in vederea dis-
torsiunilor minime si a puterii maxime.
DE AU
EXISTENT
EFT323
FIG.6
La radioreceptoarele cu bor-
de se poate folosi amplifica-
torul aperiodic de prezentat
n fig. 4 a, care se ntre borna
de si firul care venea anterior din
radioreceptor la Alimen-
tarea ampLificatoruLui se face din bateria
care radioreceptoru1 tranzis-
torizat sau e foLosit La un radio-
receptor cu tuburi electronice, cu redre-
La acest montaj e bine se monteze
T, cu /3 mai mare. Rolul R.
este de a mpiedica intrarea n
a etajului. n fig. 6 ambele tranzistoare
primesc semnalul de Ia aceeasi
avnd emiterii . La acest
montaj e bine ca tranzistorul T, fie
ales cu f3 mai mare pentru motivele
amintite mai sus si reglajul se
variind rezistenta R l'
LA ETAJUL
(Urmare din pag. 5)
Semiperioada permite repetarea
a fenomenului descris anterior.
Valoarea condensatorului C trebuie astfel ncit
timpul de blocare a tiristorului fte mai mare dect
timpul de revenire.
Schema unele dezavantaje create
prin ipotezele simplificatoare.
De asemenea, montajul nu poate n gol,
tensiunea pe condensator creste la fiecare
nefiind dect de de
Energia n n momentul
este de condensator.
Introducerea Unor .. diode de (D" O ,), le-
gate antiparalet figurii 12 - permite circui-
tului fi cuplat la orice chiar rezistiv
sau Ia o de curent alternativ, n care caz
ca redresor.
Energia n de co-
mutare, prin intermediul celor diode, este
sursei de curent continuu, ce face ca randamentul
montajului
n vederea condensatotului
de comutare, prin circuitele de alimentare si n
serie cu circuitul de stingere, au fost montate diode
.
sene.
Invertoarele statice avnd alimentarea prin me-
snt folosite atunci cnd avem la tiris-
toare cu tensiunea de ori mai mare
dect tensiunea sursc de curent continuu.
Utilizarea n alimentarea invertoarelor statice a ten-
siunilor de 110-220 curent continuu a impus
crearea montajelor n punte, Ia care tensiunea
pe fiecare tiris tor se reduce la 0,5 U cc.
Spre exemplificare, n figura 13 vom prezenta schema
unui invertor avnd foarte ridicate,
folosit n de putere.
tiristoarele T, si T, n stare de
La bornele de iesire a montajului vom avea tensiunea
Uca (semnul plus Ia boma 1, minus la borna 2).
Condensatoareie C, si C" din
circuit, se vor la o tensiune mai mare dect ten-
siunea de alimentare Uec, avnd semnul plus n A, A'
si minus n B, B'.
n1t-un moment t, (vezi fig. 14) se comanda de
deschidere a tiristoarelor T, si T .. care preiau instantaneu
curen tul de
+ +
Rz
1SK
+
e2 1Jr1F
EFT
rre
- 4,s-9V
o'lf
+4S-9V

Tre
I--_____ --,T 2 E FT 32S
S-6V
CZ10p-F
15V
+
Tensiunea de a condensatoarelor se
ca tensiune de blocare pe tiristoarele T, si T ,.
n moment t, ncepe un proces tranzitoriu de
a condensatoarelor C, si C
l
prin circuitele:
- Condensatoru1 C .. prin diodele O" O., OII' in-
L" tiristorul T 1 napoi la C , .
- Condensatorui C., prin diodele O" O., O '" in-
L" tiristorul T, napoi Ia C,.
- Conden.,atoruJ C., prin tiristorul T ..
L .. diodele O"' O" O, napoi Ia C,.
Prin comutarea instantanee a curentului de pe
tiristoarele T, si T., acesta va circula prin condensatoa-
rele C, si C, pe care le va cu polaritatea
(minus n A, A' si plus n B, B').
Momentul t, de trecere a tensiunii Ia bornele conden-
satorului prin zero corespunde momentului n care se
produce inversarea tensiunii de iesire Ua
(minus la borna l si plus la borna 2).
n momentul t" moment n care condensatoarele
s-au cu polaritate procesul de comu-
tare este terminat.
Momentul t se caracterizeam prin napoierea la
sursa de alim&tare, prin intermediul diodelor 0
12
,
O ... a energiei. nmagazinate n circuitului
de .
Plin aprinderea tiristoarelor T, si T 3 n momentul t"
ncepe o a doua a ciclului.
De o apreciere
n tehnica transmisiilor de se sistemul analogic,
acel sistem care n punctul de
reproducerea n timp a evenimentului de la emisie.
Aceste sisteme au mare aplicabilitate
n conducerea dirijarea unor vehicule,
ct n comanda
cititorilor revistei noastre le pentru nceput
utilizarea unui astfel de sistem n telecomanda unor machete sau minimodele.
de cu mai
multe canale se pe utilizarea circuitelor
electronice basculante, de
rind n valoarea .de intrare.
rul montajului din fig. 2, care un cir
cuit basculant astabil ce asupra re
leului R, ale contacte vor fi legate n punc-
tele a, b cale amplificatorului. Notnd duratele
de atragere, respectiv repaus, T"ale releului, vom
putea cu P (60 kQ) ur-

Contrar modului de explicare a
unei asemenea se va ncepe cu organul de
anume cu servomecanismul.
f1G.1
1- ----- -----------------l
a I
1 40K.a. MP39 1 + I
I I
I ,---' lj!F A I
2,2 K.o.
I
=;: - 1 J(.o. GC 521 GC511 i5 II
O,lflF GC 511
+- I
I T2. . GC521 I
A
1 ZOOA
B 1 40K.n MP35 -1< I
I C 25nF 1
. - 3V I
2,'2.
-------------- --- --

1" - - - - - - - - - - -1
I 2..'2. ,.u. I

I lK.n 1SK.o. I
1 1000 MP35 I
I pF I
1 MP35 '. 1
I C.B.M. 47 I
1 I
1----- -----_________________ ..J
FlG.2
4,7K..n.
p lOK.n.
r, 4,7K.n
F 6,BK F
6.8 J<.n.
-
lK..n.
1K.a.
lQnF
100.0.
2X SFT321
SERVO MECANISMUL
Servomecanismele pentru
au un amplificator A echipat cu tranzistoa-
rele T 1 - T 6 (fig. 1), un circuit basculant mono-
stabil C.B.M. un electromotor EM.
Considernd c la intrarea amplificatorului
apare un semnal negativ, se produc
modificri n starea tranzistoarelor: T 10 T 3, T 5
cond uc, T 2, T 4' T 6 snt blocate. n acest fel,
axul electromotorului se va roti ntr-un sens.
La un semnal pozitiv se tran-
zistoarelor, ceea ce permite axului electromoto-
rului se roteasc n sens.
Verificarea amplificatorului se face cu ajuto-
8
Ta sTr
a b c
SFT124 Ta>Tr
Ta ar
Ta
Ta jTr I Ta

(!) @

te Ta . ;re;
O O

Tr Ta
.... 1- ....
T. = T,. Axul electromotorului se cnd
la stnga cnd la dreapta.
T. > T,. Axul electromotorului se spre
dreapta.
T. < T,. Axul electromotorului se spre
stnga.
Evident, cu acest montaj de probll se va putea
observa numai dac unghiul de rotire al axului
electromotorului cele 3 de mai
sus nu se poate o stare de repaus a
axului electromotorului deoarece semnalul po-
zitiv cel negativ nu apar simultan, ci snt de-
calate ntre ele.
Pentru a defini rolul circuitului basculant mo-
nostabil n componenta servomecanismului, vom
..
A
e
B
I

A
e
(Xl
I
1
I
1
I
e
I

e
,
I
I I
I 1
-- - -- ---- -- -
I
FIG.3
I
I
I
EM
analiza diagrama din fig. 3, n care A
semnalul primit din exteriorul servomecanismu-
lui (semnalul A care cir-
cuitul monostabil), iar cu B este notat semnalul
dat de circuitul basculant monostabil.
Presupunnd c semnalul A are o
T 1 > T 2, atunci prin nsumare
un impuls de polaritate a semnalului A, ceea ce
face ca microelectromotorul se roteasc spre
dreapta. .
n cazul al doilea, cnd cele semnale A
B snt egale, cu perioade (T 1 = T 2), axul electro-
motorului nu se va roti .
n cazul al treilea n care T 1 < T 2, re-
un impuls de polaritate a semnalului B,
rotind axul electromotorului spre stnga.
Desigur c perioada T
2
este o a cir-
cuitului basculant monostabil.
Modificnd polaritatea bazei tranzistorului T 2
FIG.S
Rs
471<.n. lOK
R3
100
IOOOPF
CI
SOOK
R,
1;
al circuitului basculant monostabiL se poate
o a perioadei semnalului B n
contratimp cu perioada TI a semnalului A.
de polaritate se prin
modificarea cursorului
P" mecanic printr-un angrenaj de axul
electromotorului. Prin acest circuit de
axul electromotorului este adus n
la O ncetarea semnalului A.
Servomotorul se conform indica-
prezentate n revista Tehnium 3/ 1973
(fig. 7).
DISTRIBUITORUL
. .
Conform celor expuse mai sus, la fiecare sem-
nal axul electromotorului se va roti ntr-un
sens sau altul.
Pentru a exploatarea distribuitorului,
vom admite avem patru circuite basculante
monostabile CM
lt2
,3,4' ale impulsuri Sit
. d 1 . b'l A T . 3
T
.
S2 ' S3 S4 au urate e varia I e mtre 2 2'
cu cele patru servomecanisme SM
I
' 2' 3>4
se face prin patru butoane Blt B
2
, B3 B
4
, co-
mandate succesiv de un dispozitiv automat.
Cnd butonul BI este nchis (fig. 4), servomeca-
nismul SM
I
va primi un semnal SI de la cir-
110
K.o.
O,2fl F
6X MP41
...L.. .
4
Lz
3
50nF
L1
7
. 14 5 43
1 I-----!..:!'----I
l, - 1Z SPIRE
L2 - 3 SPIRE
L3- 12spire
1
FIG.6
lc- 18 SPIRE STRMX 0,5 Cu-Em
2 3 4
-
+
r.F
2.2K
10nF
F
lan F 2.21<
(; 1-
271<.0.
lOnF IOnF
201<4
20K.n
20 1< j).
2.0 K.n.
/Un r- 10nF
T8
T
4
C2 T5
lK.n.
D
2
lK.a.
D3
cuitul monostabil CM
It
respectnd cele trei cazuri
posibile reamintite mai sus. un timp
t > se ntrerupe B 1 se ntreru-
B2' comandnd astfel cel de-al doilea
servomecanism SM
2
. Desigur mecanismul
care butoanele BI>2'J>4 va comuta
dispozitivul electronic de a circuitelor
basculante monostabile. Practic, o asemenea in-
ar fi greoaie n
Pentru a nlocui acest inconvenient se folo-
un distribuitor cu tiristoare (fig. 5). La
aplicarea tensiunii, tiristorul T
4
va conduce,
polariznd condensatoarele C
3
C
4
blocnd
diodele Dlt D3' D
4
Ds. Primul impuls este
de CI Rs, tranzistorul
T 3, iar prin dioda D
2
' va face ca tiristorul T s
blocheze celelalte tiristoare, selec-
torul n stare la al doilea
impuls. La al doilea impuls, se
tiristorul T 6, deci n punctul 2 va apare o ten-
siune Ultimul impuls deschide tiristo-
rul T 8, iar la ncetarea impulsului T
4
va fi re-
deschis.
la 1, 2, 3 4 se vor lega cele patru

servomecamsme.
n finaL va un radioreceptor
de tip (<<Tehnium 8/ 1972), dis-
Zoo
1<4
T7
11<A
D4 DS
ale Simprop, Triton, Vario-
prop, Digilex folosesc binistoare, iar ansamblul
de T.F. 6 Simprop Alpha 2 000
folosesc cte tranzistoare n.p.n. p.n.p.
n locul binistor.
v
RADIO EMITATORUL
. , .
In (fig. 6)
un circuit basculant astabil cu de
50 Hz, patru circuite de ntrziere, un oscilator
de pilotat cu cristal de
(f = 27, 120 MHz) un etaj rmal de
echipat cu tranzistorul 2N 16.13.
Semnalul dreptunghiular SI al multivibratoru-
lui este aplicat unui circuit de reformare apoi,
printr-un circuit de pe baza unui
tranzistor p.n.p. pe care l Semnalul
S2 din colectorul tranzistorului MP 41 este de-
calat n timp de SI' Toate semnalele Sit
S2, S3 S4 snt aplicate prin diodele Dlt D2'
D3 D
4
pe baza tranzistorului T
7
pentru ca,
ce trec prin grupul de ftltrare CI R C
2
,
fie aplicate pe modulatorul
T 9' Duratele semnalelor SI - S4 se cu
P
I
-P
4
ntre 1/
2
x 50
m.s. - 3/
4
X 50 m.s.
Bobinele LI L
2
se cu Cu-Em
200
K.o.
5
J(A
-
12V
+

50riF
S4
TI':
5nF
5nF
50
K.o.
T.,
5nF
lnF
18
SFT321
5nF
50
K.o. SFT124

I'0nF C .&...
----
In
r---.
II
II
I I
II
t
2N 1613
5
50
t'403
F
J:50nF

4.71(.A
06
A(l"=1.25mJ
50pF
tribuitoruL servomecanismele sursele de ali-
mentare.
distribuitoarele de

de (/) 0,4 mm pe o cu diametrul de 10 mm.

Bobina L3 are 12 spire cu de Cu-Ag
(/) 0,9 mm.
9