- 9 -
ETAPA a VIII-a
8.1 CALCULUL PLAN
Ş
EULUI DE BETON ARMAT
In cadrul proiectului, plan
ş
eul s-a considerat din beton armat monolitde clasã Bc 15, respectiv de marcã B200, cu o grosime adoptat
ă
de 10 cm.Calculul plan
ş
eului se efectueaz
ă
prin metoda st
ă
rilor limit
ă
(MSL),conform STAS 10107, pentru por
ţ
iunea de plan
ş
eu cu dimensiunile cele maimari din cadrul unui nivel. Se adoptã un procedeu de calcul simplificat, parcurgându-se, în general, urm
ă
toarele etape:
predimensionarea plãcii,
alegerea modului de armare,
evaluarea încãrcãrilor,
calculul statical plan
ş
eului,
calculul armãturii de rezisten
ţ
ã,
armarea plan
ş
eului.
a. Predimensionarea
Grosimea pl
ă
cii de beton armat se adopt
ă
pe baza condi
ţ
iilor:
l
⋅⎟ ⎠ ⎞⎜⎝ ⎛ ⋅⋅⋅=
451501 ph ;
( )
21
901 ph
ll
+⋅≅
;
cm7 ph
≥
în care
l
este latura pl
ă
cii pãtrate, iar
1
l
ş
i
2
l
sunt dimensiunile laturilor plãcilor apropiate ca formã de p
ă
trat (toate în cm). In cazul nostru h
p
=10 cm.
b. Alegerea modului de armare
-
dac
ă
2
21
>
ll
- armarea se face numai paralel cu latura scurtã;-
dac
ă
2
21
≤
ll
- armarea se face dup
ă
ambele direc
ţ
ii ale plãcii.
c.
Evaluarea înc
ă
rc
ă
rilor
1. Înc
ă
rc
ă
ri permanente din greutate proprie (
g
)-
greutate proprie plac
ă
:
n plc pl b pn pl
gng ; hg
⋅=γ⋅=
-
greutate proprie pardoseal
ă
:
c)c( pr
g - corespunzãtor solu
ţ
iei adoptate
c)c( pr
c plc pl
ggg
+=
(daN/m
2
)
- 10 -
2. Înc
ă
rc
ă
ri temporare (
p
)-
înc
ă
rcarea util
ă
:
n plc pl2n pl
pn p; daN/m150 p
⋅==
-
pere
ţ
i desp
ă
r
ţ
itori :...... p
cD
=
- de la calculul pere
ţ
ilor
cDc plc pl
p p p
+=
(daN/m
2
)3. Înc
ă
rc
ă
ri totale (
q
)
c plc plc pl
pgq
+=
(daN/m
2
)
d. Calculul static al plan
ş
eului
Plan
ş
eul se calculeaz
ă
dup
ă
cele dou
ă
direc
ţ
ii, paralele cu laturile plãcii, urm
ă
rindu-se determinarea momentelor încovoietoare maxime,func
ţ
ie de care se dimensioneaz
ă
arm
ă
turile de rezisten
ţ
ã corespunzãtoare.Datorit
ă
continuit
ăţ
ii plan
ş
eului de la o înc
ă
pere la alta
ş
i a existen
ţ
eicenturilor de beton armat de leg
ă
tur
ă
cu pere
ţ
ii, placa se poate consideraîncastrat
ă
pe margini (în zona pere
ţ
ilor portan
ţ
i).Pentru calcul se deta
ş
eaz
ă
câte o fâ
ş
ie de plan
ş
eu cu l
ăţ
imea de 1 m,situate în zona central
ă
, dup
ă
fiecare direc
ţ
ie, care se comport
ă
similar unor grinzi. Aceste “grinzi” au acela
ş
i mod de rezemare ca
ş
i plan
ş
eul din carefac parte, deci sunt dublu încastrate; fiecãrei fâ
ş
ii de placã îi va reveni dinînc
ă
rcarea total
ă
a plan
ş
eului (q
c pl
) o anumitã cotã parte (q
c1
, respectiv q
c2
).Deschiderea de calcul a plan
ş
eului (
l
) se consider
ă
între fe
ţ
elelaterale interioare ale centurilor de legãturã cu pere
ţ
ii.
- 11 -
Dac
ă
se cunosc valorile înc
ă
rc
ă
rilor aferente celor dou
ă
direc
ţ
ii se pot determina momentele încovoietoare maxime, necesare dimension
ă
rii.Înc
ă
rc
ă
rile de pe cele dou
ă
direc
ţ
ii se stabilesc pe baza egalit
ăţ
iis
ă
ge
ţ
ilor la intersec
ţ
ia celor dou
ă
fâ
ş
ii, deformata plãcii fiind continuã.Rezult
ă
:
424141cc2424142cc1
qq ; qq
llllll
+⋅=+⋅=
În standard valorile acestor frac
ţ
ii sunt date tabelar, sub forma unor coeficien
ţ
i (
β
1
ş
i
β
2
), func
ţ
ie de raportul laturilor (
λ
=
l
1
/
l
2
)
ş
i de modul derezemare al pl
ă
cii. Încastrarea este tip 6, deci coeficien
ţ
ii sunt nota
ţ
i
β
6.1
;
β
6.2
.Se poate scrie:
c2.6c2c1.6c1
qq ; qq
⋅β=⋅β=
Momentele încovoietoare pentru cele douã direc
ţ
ii se calculeaz
ă
încâmp
ş
i pe reazeme, direct sau cu ajutorul tabelelor existente în standard:a) Momentele maxime în câmp:
22c2.6c2
22c2c221c1.6c1
21c1c1
qM :respectiv,q
241M qM :respectiv, q
241M
llll
⋅⋅α=⋅⋅=
⋅⋅α=⋅⋅=
α
6.1
ş
i
α
6.2
se iau din tabel, func
ţ
ie de
λ
=
l
1
/
l
2
, pentru tipul de rezemare 6. b) Momentele pe reazeme:
22c2r 221c1r 1
q121M ; q
121M
ll
⋅⋅−=⋅⋅−=
(daN
·
m)
e. Calculul arm
ă
turii de rezisten
ţă
Se adopt
ă
:- clasa betonului B
c
15 (marca B200), cu rezisten
ţ
a de calcul R
c
= 9,5 N/mm
2
;- tipul o
ţ
elului: OB 37, cu R
a
= 210 N/mm
2
.
Se cunosc :h
p
(în mm) ; M (în N
·
mm) ; b = 1m =1000 (mm) ; a (mm)
≥
10 mm
Search History:
Result 00 of 00
00 results for result for
p.
Recommended
More From This User
Notes
Load more
