Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
215Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn

Proiectarea Si Calculul Elementelor de Constructii Din Lemn

Ratings:

5.0

(4)
|Views: 11,365 |Likes:
Published by zlili

More info:

Published by: zlili on Nov 29, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2013

pdf

text

original

 
PROIECTAREA SI CALCULULPROIECTAREA SI CALCULULELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMNELEMENTELOR DE CONSTRUCTII DIN LEMN
 
CERINTELE UTILIZATORILOR – ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85CERINTELE UTILIZATORILOR – ISO 6241/1984 SI STAS 12400/85
STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA;STABILITATE SI REZISTENTA (FIABILITATE STRUCTURALA; 
SIGURANTA LA FOC;SIGURANTA LA FOC; 
ETANSEITATE;ETANSEITATE;
EXIGENTE HIGOTERMICE;EXIGENTE HIGOTERMICE; 
AMBIANTA ATMOSFERICE;AMBIANTA ATMOSFERICE; 
EXIGENTE ACUSTICE;EXIGENTE ACUSTICE; 
EXIGENTE VIZUALE;EXIGENTE VIZUALE;
EXIGENTE DE IGIENA;EXIGENTE DE IGIENA;
ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR;ADAPTAREA LA UTILIZAREA SPATIILOR;
DURABILITATE;DURABILITATE; 
ECONOMIE;ECONOMIE; 
CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:CERINTA DE FIABILITATE STRUCTURALA IMPLICA:
SIGURANTA STRUCTURALA;SIGURANTA STRUCTURALA;
APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE;APTITUDINE PENTRU EXPLOATARE;
DURABILITATE;DURABILITATE;
PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUIPROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI
 
REGULI GENERALE
La proiectarea constructiilor din lemn trebuie respectate toate cerintele de rezistenta,stabilitate si durabilitate, adoptandu-se solutiile constructive eficiente si masurile de protectiecontra putrezirii care sa asigure o buna conservare in timp a materialului folosit. Totodata,trebuie luate masurile necesare astfel incat aceste constructii sa fie ferite de temperaturiridicate. Temperatura maxima a mediului inconjurator in care pot fi exploatate eficientconstructiile din lemn se limiteaza la +55˚C, avandu-se in vedere si normele in vigoare cu privire la preintampinarea pericolului de incendii.Deasemenea, la alegerea sistemului constructiv trebuie sa se tina cont si de calitatea si deumiditatea materialului folosit; in cazul in care materialul lemnos are o umiditate mare, si nuexista posibilitati de uscare in timp util, trebuie adoptate sisteme constructive la care uscarealemnului nu provoaca deformatii periculoase sau eforturi unitare suplimentare.In cazul elementelor constructive executate din mai multe piese sau cu sectiune compusa,imbinarea acestora va trebui sa asigure o repartizare rationala a eforturilor in toate pieselecomponente. In acest sens, legaturile utilizate pentru realizarea imbinarii trebuie sa fie deacelasi tip si cu aceleasi caracteristici geometrice si elastice. Pentru a tine cont de influentanegativa a eventualelor defecte din zona imbinarii, tipul si numarul legaturilor se vor stabilifolosind principiul fractionarii. Astfel, o atentie deosebita trebuie acordata elementelor intinse.In vederea evitarii aparitiei unor solicitari suplimentare in imbinare, efortul trebuie transmiscentric, conditie obligatorie in cazul elementelor intinse. Dispunerea legaturilor intr-oimbinare trebuie sa fie simetrica in raport cu axa elementului.
 
Curba caracteristica a lemnului
Intindere in lungul fibrelor 020040060080010001200140002468101214
  e   f  o  r   t  u   l  u  n   i   t  a  r   (   d  a   N   /  c  m   ^   2   )
deformatia specifica (10^-3)
In cazul constructiilor de lemn nu se tine cont in calcul de eforturile suplimentare ce iaunastere din cauza variatiei de temperatura, respectiv in urma uscarii si umflarii lemnului. Seneglijeaza deasemenea in calcul efectul favorabil al fortelor de frecare, luandu-se inconsiderare insa efectul defavorabil al frecarii care poate duce la aparitia unor eforturisuplimentare.Stabilirea corecta a dimensiunilor elementelor constructiilor de lemn supuse la diferitesolicitari implica cunoasterea proprietatilor mecanice, respectiv a rezistentelor materialuluilemnos din care sunt realizate. 
FACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALEFACTORI CARE INFLUENTEAZA PROPRIETATILE MECANICE ALE LEMNULUI:LEMNULUI:
--
CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII;CARACTERUL SI NATURA SOLICITARII;
--
VITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII;VITEZA DE INCARCARE SI DURATA SOLICITARII;
--
STRUCTURA, DEFECTELE, STAREA DE UMIDITATE;STRUCTURA, DEFECTELE, STAREA DE UMIDITATE;
Proprietatile mecanice ale lemnului se determina in laborator prin incercari facute pe masinide incercat, in anumite conditii prevazute de norme, pe epruvete mici, cu dimensiunistandardizate si executate dintr-un lemn fara defecte.Rezistentele astfel determinate nu pot fi considerate ca valori reale ale eforturilor in diferiteelemente de constructie deoarece acestea contin diferite defecte care reduc considerabil proprietatile mecanice ale lemnului. Dimensiunile mari ale sortimentului lemnos folosit inmod curent in practica constructiilor din lemn, in comparatie cu dimensiunile epruvetelor standardizate, fac ca neomogenitatea materialului lemnos sa se manifeste mai puternic, faptcare conduce deasemenea la micsorarea rezistentelor.In aceste conditii valorile obtinute in cadrul incercarilor mecanice efectuate in conditii delaborator pe epruvete standardizate trebuie corectate cu factori semnificativi. 
COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI:COMPORTAREA LEMNULUI LA DIFERITE SOLICITARI:--INTINDERE:INTINDERE:(paralela cu fibrele);(paralela cu fibrele);- curba caracteristica are caracter curbiliniu;- curba caracteristica are caracter curbiliniu;
Pentru lemnul de rasinoase,incercarile mecanice efectuate inconditii de laborator au aratat cavaloarea medie a rezistentei larupere la intindere in lungulfibrelor se situeaza in jurul a 1000daN/cm
2
, iar valoarea modulului deelasticitate variaza intre110000daN/cm
2
si 140000daN/cm
2
.Curba caracteristica de comportarea lemnului la intindere are pe toatalungimea ei un caracter curbiliniu,fapt care demonstreaza lipsa limiteide proportionalitate (intre eforturiunitare si deformatii specifice).
 
Valoarea rezistentei de rupere la intindere centrica paralela cu fibrele este semnificativmicsorata la barele cu dimensiuni mai mari, fata de valoarea obtinuta pe epruvetestandardizate datorita, pe de-o parte unei manifestari mai puternice a neomogenitatiimaterialului, iar pe de alta parte, datorita defectelor de noduri si devierii fibrelor lemnului inregiunea acestora.Experientele de laborator au aratat ca in cazul in care suma diametrelor nodurilor dintr-osectiune ajunge la ¼ din dimensiunea laturii piesei intinse (calitatea I), rezistenta de rupere laintindere a acesteia scade pana la 0.27 din valoarea corespunzatoare obtinuta pe epruvetestandardizate.Ruperea epruvetelor solicitate la intindere se produce brusc, fara dezvoltare de deformatii plastice.Rezistenta de rupere normala pe directia fibrelor este de 20-25 ori mai mica decat rezistentade rupere la intindere in lungul fibrelor.
ATENTIE: dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta;ATENTIE: dimensionarea se realizeaza din conditia de rezistenta;--COMPRESIUNE:COMPRESIUNE:(paralela cu fibrele);(paralela cu fibrele);- influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mai mica decat in cazul- influenta defavorabila a defectelor si a slabirilor este mai mica decat in cazul intinderiiintinderii
comportare plastica a lemnului la compresiune;comportare plastica a lemnului la compresiune;
Curba caracteristica de comportare alemnului la compresiune are ocurbura mai pronuntata incomparatie cu cea la intindere.Experimental s-a constatat carezistenta de rupere la compresiunein lungul fibrelor depinde degrosimea peretilor celulari ailemnului tarziu. Distrugerealemnului solicitat la compresiune inlungul fibrelor incepe cu flambajulfibrelor mai rezistente si mai rigideale lemnului tarziu, care deviazalateral spre fibrele mai moi alelemnului timpuriu, ajungandu-se la mai multe planuri inclinate ce se formeaza in urma ruperiilocale fibrelor.
ATENTIE: dimensionarea se realizeaza in general la flambaj;ATENTIE: dimensionarea se realizeaza in general la flambaj;--INCOVOIERE:INCOVOIERE:- ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli;- ipoteze simplificatoare: legea Hooke + ipoteza Bernoulli;- schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare;- schema statica pentru incovoiere fara forta taietoare;- distributia eforturilor unitare- distributia eforturilor unitare
σ
pe inaltimea sectiunii transversale;pe inaltimea sectiunii transversale;
Rezistenta de rupere la incovoiere se situeaza intre rezistentele la compresiune si intindere,avand pentru lemnul de rasinoase o valoare medie de ≈ 750 daN/cm
2
.Influenta defectelor in cazul solicitarii la incovoiere este considerabila, mai ales daca acesteasunt situate in zona intinsa a barei. Experientele de laborator au aratat ca aceasta influenta este
Curba caracteristica a lemnului
compresiune in lungul fibrelor 020040060080010001200140002468101214
  e   f  o  r   t  u   l  u  n   i   t  a  r   (   d  a   N   /  c  m   ^   2   )
deformatia specifica (10^-3)

Activity (215)

You've already reviewed this. Edit your review.
Bogdan Brumar liked this
1 thousand reads
1 hundred reads
Apollodor101 liked this
paraschiv54 liked this
coslariu liked this
Silviu Tifui liked this
blackyvs liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->