Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
1Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema 3. Bazele Organizarii Arhitecturale Ale Apartamentului111

Tema 3. Bazele Organizarii Arhitecturale Ale Apartamentului111

Ratings: (0)|Views: 164|Likes:
Published by Artur Bucur

More info:

Published by: Artur Bucur on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/13/2012

pdf

text

original

 
©
onstantin Croitoru Arh-052
Capitolul -1 Proiectarea clădirilor de locuitTema 3. Bazele organizării arhitecturale ale apartamentului1. Apartamentul şi elementele acestuia1.1 Principiile generale în proiectarea apartamentelor.
■ Apartamentul — elementul principal al locuinţei, aici omulîşi petrece 40 — 100% din timp.Apartamentul elementul structural principal (celulocati) al clădirii de locuit, destinat pentru locuireafamiliilor.Apartamentul este compus din:■încăperi locative - camera de zi, dormitor, camera pentrucopii, sufrageria, cabinet, biblioteca, hol;încăperi auxiliare: antreu, bucătărie, baie, WC, blocurisanitare, cămară (dulapuri încastrate (gospodăreşti));■ spaţii deschise (de vară): balcoane, lojii, terase, verande, etc.Suprafaţa locativă- suma ariilor tuturor încăperilor locative (odăi).Sloc.= S1 + S2 + S3Suprafaţa apartamentului- include în sine suprafaţa locativă şi suprafaţa încăperilor auxiliare fără evidenţa suprafeţelor balcoanelor, teraselor,lojilor, verandelor, cămărilor şi tambure pe lângă apartamente.Suprafaţa totală a apartamentului- suma suprafelor tuturor înperilor apartamentului:locative şi auxiliare, dulapurilor încastrate, precum şicămărilor şi spaţiilor deschise (lojii, balcoane, verande şiterase).Principiile de proiectare a clădirilor de locuit cu apartamente:
1.
Fiecărei familii (tipul) — apartamentul său.Principii tipologice de formare a apartamentului (celulei):■ componenţa numerică a familiei;■ tipul familiei.
2.
Echivalenţa apartamentelor - permite de a primi la fiecareetapă a construcţiei locative un nivel de confort relativ stabil pentru toate apartamentele şi condiţii egale de locuire.
3.
Crearea comodităţilor maximale şi a confortului la outilizare raţională şi economică a spaţiilor.■ Normele asigurării cu locuinţă sânt strâns legate cu formula popularii apartamentelor.K=nK — numărul de camere;n — numărul membrilor de familie.
1.2. Bazele funcţionale ale proiectării apartamentelor.
■ Drept criteriu principal al confortabilităţii apartamentuluisânt considerate cerinţele funcţionale.Proiectul apartamentului trebuie asigure o libertatedefinită în alegere pentru amplasarea: omului şi mobilierului,menite pentru executarea a unui sau altui proces uzual.Procesele activităţii vitale.în rezultatul studiului proceselor activităţii vitale a fostelaborată nomenclatura acestora. Într-un apartament mediu serealizează 40 procese uzuale. Pentru executarea acestora sântnecesare 20 de elemente spaţiale — zonele funcţionale ale proceselor uzuale.Zona funcţională a procesului uzual (habitual) - spaţiul, încare se realizează procesul uzual (sau grupa proceseloînrudite), care are graniţe convenţionale.Dimensiunile zonei funcţionale se convin reieşind dincerinţele antropometrice şi ergonomice.Zona funcţională a procesului uzual constă din trei părţi:■ Suprafaţa de instalare, unde se amplasează utilajul (mobila) procesului;■ Suprafaţa de lucru, destinată pentru folosirea de către om autilajului (mobilierului) necesar;■ Suprafaţa de rezervă, care serveşte pentru deplasarea omuluiîn timpului execuării procesului uzual.Zona funcţională a procesului uzual
 
1 - suprafaţa de instalării; 2 - suprafaţa de lucru; 3 - suprafaţade rezervă.Grupurile proceselor uzuale■ Zonele funcţionale se unesc în grupuri ale proceselor uzualedupă destinaţie şi condiţiile spaţiale ale executării acestora.■ Pentru asigurarea odihnei servesc următoarele grupuri ale proceselor uzuale:■somn;■odihna pasivă;■igiena personală;■educaţia fizică;■contactul cu spaţiul natural.Pentru realizarea modului de trai se folosesc grupurile proceselor uzuale:■educarea copiilor;■pregătirea hranei şi alimentaţia;■activitatea gospodărească;■păstrarea obiectelor şi lucrurilor.Pentru organizarea muncii sânt necesare următoarelegrupuri de zone funcţionale:■de lucru profesional;■de studiu şi autoinstruire;■activitate de amator (hobby-uri).Grupurile proceselor uzuale se reunesc în grupurilezonelor.Se deosebesc teva grupuri de zone funcţionale înapartament:■ zone individuale pentru folosirea individuală; zone familiarecomune pentru folosirea individuală;■ zone familiare comune pentru folosirea întregii familii;■ zone familiare comune pentru folosirea în grup;■ zone familiare comune pentru deservirea gospodă-rească;zone familiare comune pentru păstrarea îndelun-gată aobiectelor şi lucrurilor.De obicei grupurile zonelor formeaîncăperileapartamentului.■ încăperea — elementul principal al organizării spaţiale alapartamentului, care include zonele funcţionale ale proceselor uzuale şi suprafeţele de comunicaţie.■ Sarcinile de proiectare a încăperilor se referă la:■asigurarea amplasării pe variante a zonelor funcţionale;
1
 
©
onstantin Croitoru Arh-052
■crearea spaţiului liber.Proporţiile optimale şi gabaritele încăperii.Încăperile apartamentuluiParametrii planimetrici ai fiecărei încăperi (suprafaţa, proporţiile, configuraţia, gabaritele) se stabilesc în dependenţăde numărul de zone funcţionale.■ Numărul încăperilor în apartamente depinde de:■nivelul asigurării cu locuinţă;■gradul de diferenţiere a zonelor. Bazele funcţionale ale proiectării apartamentelor 
1.3. Organizarea funcţional-spaţială a încăperilorprincipale ale apartamentului.
Camera de zi îndeplineşte funcţia salonului, sufrage-riei şiîncăperii pentru ocupaţii (cabinet).■ Deseori camera de zi se proiectează de formă pătrată (1:1)sau dreptunghiulară (1:1,5).Încăperi locative (comune) cu configuraţie compusăPentru acestea este raţional de a folosi îngrădiri glisante întrecamera de zi şi antreu, între camera de zi şi bucătărie, precumşi între camera de zi şi alte încăperi ale apartamentului.La proiectare este necesar de a ţine cont de:■ suprafaţa camerei de zi (salon):■ în apartamente cu o odaie >=14 M.p.;■ în apartamente cu 2 şi mai multe odăi >= 16 M.p.;■ în apartamente confortabile 24 - 30 M.p.Camera de zi trebuie sa fie cea mai spaţioasa, undemobilierul trebuie să ocupe aproximativ 35% din suprafaţacamerei, atunci când alte încăperi locative sunt aglomerate cumobilier mai compact (45—50%).Omul în spaţiul camereiide ziÎncăperi locative individuale (dormitoare)destinate pentru realizarea formelor pasive de odihnă aletuturor membrilor de familie.■ Dormitoarele se proiectează pentru 1-2 persoane şi cuplurifamiliare.■ Dormitoarele se amplasează în profunzimea apartamentuluialături de blocurile sanitare.Zonele funcţionale ale încăperii locative individuale:■ de somn şi odihnă individuală;■ de ocupaţii (profesionale sau de amator);■ păstrarea hainelor şi albiturilor;■ păstrarea obiectelor (cărţi);■ exerciţii fizice, jocuri;■ toaletei individuale (cosmetică).Importanţa majoră a încăperii locative personale -retragerea, izolarea şi individualizarea exploatării spaţiuluiSuprafaţa încăperii locative individualetrebuie să fie minim de 8 m.p.;■ pentru două persoane se admite 10-12 m.p.;■ pentru dormitor matrimonial 13-15 m.p., ceea ce permiteamplasarea leagănului;în apartamentele cu grad de confortabilitate maredormitoarele pentru 1-2 persoane nt de 12-14 m.p.,dormitorul matrimonial 16—18 m.p.Mărirea exagerată a suprafeţei dormitorului dezechilibrează proporţiile acesteia şi o face necon-fortabilă.Pentru încăperile individuale este caracteristic folosireadulapurilor încastrate şi a garderobelor.■ dulapurile încastrate (au lăţimea):pentru păstrarea hainelor 60 cm;pentru păstrarea cărţilor 30 cm;■ secţiile dulapurilor 50,60 şi 90 cm.■ dulapurile încastrate se organizează în formă de îngrădire(perete despărţitor) între două încăperi sau se încastrează în peretele longitudinal interior.Garderobe — mici încăperi (nişe) pentru păstrarea albiturilor, hainelor,încălţămintei, valizelor, etc. şi pentru deghizare (pentruaceasta se amenajează cu oglindă şi coafeză-toaletă).■ Intrarea poate fi din dormitoare sau ecluze şi coridoare, precum şi o încăpere de trecere.■ garderoba are profunzimea 1,0 —1,5 m;lăţimea 1,2 —2,5 m;suprafaţa 2 — 4 m.p.Camera pentru copii- prezintă un dormitor, care ziua serveşte pentru locul aflăriicopiilor şi este locul pentru jocul copiilor şi ocupiileacestora, primirea oaspeţilor.
2
 
©
onstantin Croitoru Arh-052
La o amplasare adiacentă a două dormitoare cu peretedespărţitor ce se transformă permite camerei pentru copii de auni spaţiul pentru joacă.■ Camera pentru copii este mai comod de a o amplasa lângădormitorul matrimonial (al părinţilor).■ Camerele pentru copiii adolescenţi se amplasează în planulapartamentului mai independent.Cabinet — încăpere locatiizolată destinata pentru ocupaţiile culucrul profesional.■ suprafaţa cabinetului >= 10 m.p.;■ în locuinţă confortabilă până la 30 — 40 m.p.în condiţiile saturării cu utilaj electronic a încăperilor de lucrusepararea planimetrică a zonei de lucru reşte calităţilesanitaro-igienice şi ecologice ale apartamentului.Bucătăria■destinată pentru prepararea bucatelor,spălarea veselei, servirea mesei şi altor procese ale deserviriigospodăreşti a familiei, deseori se foloseşte pentru consumul bucatelor.Zonele funcţionale ale bucătăriei:■ păstrarea produselor;■ pregătirea produselor şi spălarea veselei;■ prepararea hranei (bucatelor);■ servirea mesei;■ consumul bucatelor (sufrageria).De de la celelalte încăperi ale apartamentului este mediulmicroclimatic special, legat de gradul înalt de impurificare cugaze, temperatura sporită şi umiditatea aerului.Astfel bucătăria trebuie aibă o ventilare şi iluminarenaturală bună.■ Zona de lucru a bucătăriei — cea mai concentrată dupănumărul de procese tehnologice şi obiecte de utilaj.■ Supărafaţa bucătăriei trebuie să fie >= 8 m.p.;■ în apartamente cu o cameră şi două (mici) a clădirilor delocuit urbane se permite proiectarea bucătăriilor cu o suprafaţăde >= 5 m.p.;■ O suprafaţă şi mai mică o au bucătăriile-nişe cu condiţiautilării lor cu reşou şi ventilaţie artificială prin aspiraţie.În dependenţă de mărime bucătăriile pot fi:butărie-nişă este o burie, utilajul reia seamplasează în nişa încăperii locative, sufrageriei sau antreului.■ Se organizează în apartamente mici (cu 1 sau 2 odăi) în cazde utilare a acesteia cu reşou.■ Bucătăriile-nişă pe larg se folosesc în clădirile de tip hotel înapartamente pentru 1—2 persoane, care duc gospodăriacasnică în volum minim.La proiectare este necesar de a ţine cont:suprafaţa bucătăriei-nişe poate fi de la 1 m.p. (0,7x1,4m) pâna la 4 m.p. (0,7x5,7m);■ profunzimea nişei — de la0,7 până la 1,1 m.amplasarea utilajului în bucătăria-nişă - liniară sau încolt;■ la o amplasare liniară nişase delimitează prin pereteglisant, pe când la cea de colţ — prin canaturi.Bucătaria-nişăutilajul bucătăriei-nişă are un set redus■ chiuvetă;■ suprafaţă de lucru (masă);■ reşou.Bucătărie de lucru- o încăpere izolată, predestinată numai pentru prepararea bucatelor, trebuie să albă ventilare şi iluminare naturală.■se organizează în locuinţa socială, amplasând zonasufrageriei în camera de zi;■în locuinţa confortabilă se amplasează alături cu sufrageria.La proiectare se ţine cont de:■ Suprafaţa minimă este impusă de volumulinterior al înperii, utilat cu aragaz 8 m.p. pentruapartamente mici, şi cum a fost menţionat mai devreme,suprafaţa unei astfel de bucătării poate fi micşorată până la 5m.p.■ Cele mai dese ori proporţiile bucătăriei sânt dreptunghiulare.■ Lăţimea minimă a bucătăriei de lucru constituie 1,7 m.Bucătăria - sufrageriedestinată pentru prepararea bucatelor şi alimentare.■ în afară de utilajul de bucătărie în aceasta se amplaseazămasa cu scaune.■ Nu este nevoie de amplasat bucătăria-sufragerie alături cucamera de zi, însă este dorită legătura cât mai scurtă (cazul: primirea oaspeţilor).La proiectare se ţine cont de:■ suprafăţa bucătăriei-sufrageriei pentru famlii cu 4 şi maimulţi membri 10 12 m.p.;■ suprafaţa bucătăriei în locuinţa socială >= 8 m.p.,e posibil de folosit o astfel de bucătărie ca bucătărie-sufragerie pentru o familie mică;■ într-o bucătărie cu o suprafaţă de >= 6 m.p. se poate deorganizat o zonă pentru alimentare episodică.La proiectare se ţine cont de:■în locuinţa cu grad înalt de confortabilitate bucătăria-sufragerie are o suprafaţă de 15—18 m.p. şi mai mult.■ Pentru aceasta este nevoie de două geamuri:■ una se foloseşte pentru iluminarea zonei de lucru;■ alta — pentru sufragerie.
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->