Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

Tema 1. Date Generale Despre Locuinta

Ratings: (0)|Views: 529|Likes:
Published by Artur Bucur

More info:

Published by: Artur Bucur on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/17/2012

pdf

text

original

 
PROIECTAREA CLĂDIRILOR DE LOCUIT Compartimentul -ICapitolul 1. BAZELE PROIECTĂI LOCUINŢEITema 1. Date generale despre locuinţă1. Locuinţa - obiect de proiectareConţinutul noţiunii «locuinţa» s-a schimbat în dependenţă de schimbareastructurilor şi proceselor sociale.■ La etapele pretimpurii a dezvoltării societăţii drept funcţie a locuinţei îndeplineauobiectele naturale poiană, peşteră, insulă.■ În continuare, odată cu deprinderea materialelor naturale şi creării mijloacelor de producţie a apărut locuinţa ca construcţie artificială pentru protejarea omului de laacţiunile naturii şi duşmanilor — casă-cetate.■ Cu stabilirea succesiunilor economice şi juridice structura locuinţei s-a complicatlocuinţa a devenit un complex, a apărut casa-palat.■ Perioada îndelungată a locuinţei-casa s-a schimbat în epoca contemporană alocuinţei-aşezare.Epoca industrializării definitiv a determinat noţiunea locuinţa ca obiect desistematizare - microraion.■ Astăzi înţelegem locuinţa ca un complex de obiecte arhitectural-urbanistice, careasigură realizare proceselor vitale, de lucru şi agrement atât al familiei, cât şi aindividului.■ Locuinţa posedă doua particularităţi:- structurare;- integritate, sau delimitare (sistimaticitate).StructurareSe exprimă în constituirea ierarhică a locuinţei, care cuprinde multeniveluri ale mediului locuirii omului, începând cu obiectele ce ne înconjoară în viaţide toate zilele şi terminând cu nivelul aşezarea.Reieşind din structura normativă contemporană a mediului urban, derivăurmătoarele niveluri spaţiale: "Încăpere - apartament - clădire - grup de încăperi -cartier locativ - microraion - oraş" Nivelurile structurale a mediului locativ: Oraş - Microraion Microraion - Cartier de locit Cartier de locuit - Grup de clădiri Grup de clădiri - Clădire de locuitClădire de locuit - ApartamentApartament - Î
 
ncăpereIntegritatea locuinţei este condiţionată de conexiunea organică a trei componente principale, cum sânt:■ locuinţa asigură spaţiul locativ familiei;■ sistemul deservirii publice — saturarea acestuia cu diverse servicii;■ terenul — întregul complex de factori naturali şi artificiali ai localităţiiElementele med iului locativ■ locuinţa formată din apartamente, case, clădiri;deservirea publiinclude în sine edificii comerciale, publice, de agrement,culturale, etc;■ la caracteristica terenului se atribuie relieful localităţii, spaţiile verzi, accesele detransport şi pietonaleElementele mediului locativ*relieful aşezării`Celule locativeDeservirea publicăAccese pietonale şi de transport.■ Spaţii verzi. Nivelurile principale ale proiectării locuinţei■ Drept particularitatea primului nivel serveşte proiectarea clădirii de locuitcelulelor locative pe o parcelă concr ■ Reiultotul acestui nivel (se socoate cel mal răspândit) este pro*.....de locuit.Drept particularitate a nivelului doi intervine proiectareaurbanistia formaţiunilor locative mari, scopul căreia este elaborarea proiectului de sistematizare a aşezării: comună, microraion orăşănesc.Crearea unităţilor locative separate este doar o parte a sarcinei generale,deoarece în final se elaborează proiectul ansamblului raionului locativ.Caracteristica nivelului trei este proiectarea într-un sens mai larg,înţeles ca planificare, separat de particularităţile spaţiale ale loculuiconstrucţiei. Ea conţine crearea schemelor de sistematizare, planificarea şi prognozarea întregul fond locativ a oraşului, regiunii. Scopul acestei proiectări - argumentarea, calculul, planul construcţiei locative, şl formaedificiului.■ Confortul în locuinţă se atinge de un nivel anumit a calităţii mediuluilocativ.■ Calitatea locuinţei depinde de următoarele caracteristici:- funcţional-sistematizatoare, care asigură realizarea comodităţii pentru populaţie; sanitaro-igienice determină sănătatea populaţiei,- estetice — strâns legate cu spiritualitatea populaţiei,- tehnice odetermină materialitatea, adică corespunderea parametrilor locuinţei cu acţiunile - naturale exterioare şi cerinţelor de exploatare alocuinţei.La proiectarea clădirii da locuit arhitectul lucrează cu elementele locuinţei detrei tipuri:■ spaţiu;comunicaţiile inginereştil;■ mobilierul.Elementele locuinţei■ Spaţiul în locuinţă cuprinde toate funcţiile acestuia (locativă, obştească şiauxiliară) şi se deosebeşte după tipuri: I- spaţiu interior, care prezintă o membrană materială.- spaţiul exterior.■ Comunicaţiile inginereşti — conducte de apă şi canalizare, reţele electrice,canale de ventilare, spaţii pentru utilajul ingineresc, etc.■ Acestea acordă calităţi consumator necesare spaţiului locativ, şi permit posibilitatea de a fi iluminat, încălzit, accesibil, informaţional, igienicş.a.m.d.Mobilierul şi obiectele de interior fac legătura spaţiului cu omul şinecesităţile lui, permit de al folosi în interesele locatarilor, formeazăconfortul (comoditatea) locuinţei2. Clasificarea clădirilor de locuit■ în proiectarea de arhitectură ştiinţa clasificării contribuie la stabilirealimbajului profesional unic pentru comunicare între specialişti şi permiteorientarea în practica de proiectare a locuinţei, deoarece fiecare grup sauclasă a clădirilor au deosebirile sale interioare şi domeniul său de aplicare.■ Clasificarea — sistemul noţiunilor subordonate oricărei ştiinţe, serveştedrept mijloc de legătură între ele.
 
In dependenţă de criteriile generale clădirile de locuit se divizează în tipuri şiclase, fiecare are particularităţile sale:■ domeniul de aplicare;■ cerinţe către utilajul ingineresc;securitatea antiincendiară;■ constructive;■ economice.În prezent în calitate de motive pentru _uclasificarea clădirilor de locuit se examinează următoarele caracteristici:-destinaţie;-numărul de niveluri;-durata locuirii;-numărul de apartamente;-structura planimétrica;-structura spaţial-arhitecturală;-tipul localităţii;-situaţia urbanistică;- nivelul de confort;-prezenţa activităţii de muncă fn locuinţă;-prezenţa ascensoarelor;-importanţa capitală;-criterii adăugătoare.Dupâ destinaţie clădirile de locuit pot fi subdivizate în trei grupuri principale:■ tip "cu apartamente", destinate pentru locuirea populaţiei (grupurile principale);■ specializate, cu sistem închis de deservire a populaţiei şi încăpere (odaie) încalitate de celulă locativă, destinate pentru grupurile sociale cu deosebire expresivăîn modul de vie - turişti, persoane în etate, studenţi, elevi, etc.■ de recreare, fără sistem de deservire pentru odihna de sezon a orăşenilor cu celulalocativă în formă de casă de locuit.După numărul de niveluri clădirile de locuit pot fi:■ cu puţine niveluri, 1 — 2 etaje;■ cu număr mediu de niveluri, 3 — 5 etaje;■ cu multe niveluri, 6 etaje şi mai mult.Cele din urmă, la rândul său se împart în:■ clădiri cu număr sporit de niveluri 10 — 29 etaje;■ Clădiri cu înălţimi mari — mai mult de 30 etaje.După durata locuirii clădirile de locuit se împart în clădiri: pentru locuire permanentă, la ele se atribuie:■ individuale;■ cu apartamente;■ pentru locuire temporară — cămine;■ pentru locuire de scurtă durată — hoteluri;■ pentru locuire îndelungată — internate.După numărul de apartamente clădirile pot fi:■ cu un apartament (unifamiliare, individuale);■ cuplate sau cu două apartamente, pentru două familii;■ cu număr redus de apartamente, de la 3 până la 8 apartamente;■ cu multe apartamente, mai mult de.......... apartamente.După structura sistematizatoare se deosebesc următoarele grupuri de clădiri delocuit:■ Individuale;■ blocate;■ cu atrium;■ cu câteva tronsoane;■ tronson (turnuri, punctiforme);■ cu coridor;■ cu galerie;■ tronson cu coridor;■ tronson cu galerie;■ structura mixtă.După structura arhitectural-sistematizatoare a celulei locative se evidenţiazăurmătoarele tipuri de clădiri de locuit:■ cu grădină (pe lângă casa individuală);■ cu curte (pe lângă apartament, case blocate);■ cu teren-terasă (pe lângă apartament, case blocate);■ cu încăperi de vară;■ fără încăperi de vară.După modul de aşezare clădirile de locuit pot fi:■ rurale;■ urbane.După situaţia urbanistică se deosebesc următoarele tipuri de clădiri de locuit■ de rând;■ de colţ;■ clădiri-încadrări (tip "calcan");clădiri-accente;clădiri-repere; clădiri-panorame.După gradul de confortabilitate clădirile de locuit pot fi divizate în treigrupuri principale:■ de calitate înaltă, cu unitate locativă în formă de clădire (casă de locuit);destinate pentru păturile sociale înstărite;■ confortabile, cu unitate locativă în formă de nivel (parte) a clădirii delocuit; destinate pentru familii cu bunăstare medie;■ municipale, cu unitate locativă în formă de apartament - pentru familii puţin asigurate.Clasificarea clădirilor de locuitDupă prezenţa activităţii de muncă In locuinţă clădirile de locuit sedivizează astfel:■ fără zonă productivă, activitatea de muncă se realizează numai în afaralocuinţei;■ cu zonă de muncă în apartament, activitatea de muncă a populaţiei sedesfăşoară în afară fi în locuinţă;■ cu zona de muncă şi producere, pentru grupurile de populaţia la careactivitatea are loc numai în locuinţă.După numărul de ascensoare clădirile de locuit pot fi:■ fără ascensor — până la 5 etaje,■ cu ascensor, începând cu 6 etaje:1 ascensor - 6-9 niveluri;2 ascensoare - începând cu 10 niveluri.După rezistenţa sa (conform normelor de construcţie) se deosebesc:■ clasa I — clădirile cu orice înălţime cu gradul I de rezistenţă la foc şidurabilitate;■ clasa II — clădirile cu o înălţime până la 9 niveluri şi nu mai mică degradul II de rezistenţa la foc şi durabilitate;■ clasa I — clădirile cu o înălţime până la 5 niveluri, cu gradul II dedurabilitate (nu mai mic) şi gradul III (nu mai mic) de rezistenţă la foc;■ clasa IV — clădirile cu o înălţime nu mai mare de 2 niveluri, gradul III dedurabilitate (nu mai mic), gradul rezistenţei la foc nu se normează.După criteriile suplimentare clădirile de locuit se caracterizează:■ pentru construcţia în raioane natural-climaterice deosebite (de sud, denord, etc);- pentru construcţia pe relief (tip "terasă", "cascadă", cu numărul de nivelurivariabil, etc);■ după structura funcţională (case-ateliere, complexe locative specializate,complexe locative polifuncţionale);■ cu funcţie de protecţie dezvoltată (fonoprotectoare, aziluri subterane).3. Tipurile principale ale clădirilor de locuitCasa de locuit tip "tronson" prezintăgruparea la fiecare nivel a câtorva apartamenteîn jurul unei comunicaţii verticale -scară sauunui nod de comunicaţie. Elementul spatial- planimetric — tronson. Conexiunea a câtorvatronsoane formeao clădire cu tevatronsoane.Clădirile de locuit cu coridor du o cornunicdps orizontalei pronunţată închisă -coridor.■ Accesul în apartamente seexecută prin intermediul coridorului şicomunicaţiei verticale de importanţă secundară.■ Acest tip de clădire deobicei se foloseşte pentrulocuire temporară — cămine, hoteluri, internate.Clădirile de locuit cu galerie au o comunicaţieorizontală pronunţată închisă - galerie.■ Galeria, un spaţiu deschis cu iluminarenaturală, asigură o orientare pe două părţi şi aeraredirectă a apartamentelor, cea ce este important înraioanele cu climă caldă şi toridă, raioane de sud.Clădiri de locuit cu structură planimetrică mixtătronson cu coridor, tronson cu galerie, etc.■ în clădirile tronson cu coridor şi tronson cugalerie apartamentele se amplaseaIntronsoanele, legate cu coridoare (galerii) la fiecarenivel.

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->