Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Comuna Dudesti Vechi din judetul Timis

Comuna Dudesti Vechi din judetul Timis

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 1,213|Likes:
Published by klaus
Comuna Dudesti Vechi din judetul Timis
http://dudesti-vechi.blogspot.com

Comuna Dudesti Vechi - Star Bisnov se afla situată în nord - vestul judeţului Timiş, în centrul triunghiului format de graniţa României cu Ungaria (pe direcţia est - vest) şi Serbia (pe direcţia nord est - sud est) pe de o parte şi linia ce uneşte localităţile Nădlac şi Jimbolia pe de alta parte (direcţia nord - sud), localitatea Dudeştii Vechi (fostă Beşenova Veche) se află la o distanţă de 77,6 km de municipiul Timişoara şi 13,8 km de oraşul Sânnicolau Mare (pe DJ 682).
Comuna Dudesti Vechi din judetul Timis
http://dudesti-vechi.blogspot.com

Comuna Dudesti Vechi - Star Bisnov se afla situată în nord - vestul judeţului Timiş, în centrul triunghiului format de graniţa României cu Ungaria (pe direcţia est - vest) şi Serbia (pe direcţia nord est - sud est) pe de o parte şi linia ce uneşte localităţile Nădlac şi Jimbolia pe de alta parte (direcţia nord - sud), localitatea Dudeştii Vechi (fostă Beşenova Veche) se află la o distanţă de 77,6 km de municipiul Timişoara şi 13,8 km de oraşul Sânnicolau Mare (pe DJ 682).

More info:

Published by: klaus on Nov 30, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/12/2010

pdf

text

original

 
Din trecutul acestor meleaguri
 Nu e uşor lucru să reconstitui istoria umanităţii în general, sau a unor anume zone, în particular. De aceea consider că istoria este o ştiinţă grea, totuşi, deoarece faptele şifenomenele din trecut sunt cunoscute indirect prin intermediul unor izvoare istorice. Acesteatrebuie studiate, analizate, şi aranjate ca la un puzzle, ca să obţii ceva să corespundăadevărului istoric. Pentru anumite perioade istorice sunt foarte bine venite unele izvoareistorice scrise(diferite scrieri, hărţi , monede, acte diplomatice, date epigrafice etc.), dar pentru perioadele mai vechi ,de dinaintea inventării scrisului, singurele posibilităţi de reconstituire atrecutului sunt izvoarele istorice nescrise( numite şi izvoare arheologice). Acestea pot fi: fosteaşezări umane ,necropole ,cetăţi şi valurile de apărare din jurul lor , diferite depozite deunelte,arme, ceramică ,obiecte de podoabă , unele movile (de pământ sau piatră) etc. Acestea pot fi descoperite cu totul întâmplător din motive naturale (surparea unor maluri de râuri ,aducerea lor de ape, incendii de pădure ,secarea unor bălţi ,ape ,lacuri,etc.) sau în urma unor activităţi umane diverse; a doua modalitate ştiinţifică de a intra în posesia unor izvoarearheologice şi care pot fi studiate corespunzător este săpătura arheologică organizată. Şideoarece în localitatea noastră(deşi stăm foarte bine faţă de alte locuri vizavi de cercetărilearheologice) mai există şi destui în afara problemei ,”şmecheri” care cred că singurul scop alcercetării arheologice este găsirea lui „Attila”(de mirare că au auzit şi de acesta) mă vădnevoit să redau explicarea termenului de „arheologie” (conform Dicţionarului explicativ allimbii române moderne):„ARHEOLOGIE = ştiinţa care studiază felul de viaţă şi cultura popoarelor antice, pe bazaurmelor materiale păstrate .”Localitatea Dudeştii Vechi (fosta Beşenova Veche = Star Bisnov) se află situată în partea devest a judeţului Timiş , la 14 Km vest de oraşul Sînnicolau Mare , pe valea a douărâuri:Aranca şi Gornija Aranca (secată după săparea unui canal spre Aranca , dar în ultimii ani pe cursul ei s-au amenajat bălţi pentru pescărie).Are următoarele coordonate geografice :463latitudine nordică şi 2028longitudine estică . Conturul localităţii este sub formă de poligonneregulat ,în interiorul căruia se găsesc aproximativ 1400 de case. Suprafaţa ei este de 500 dehectare, iar teritoriul aferent este de cca.8000 hectar. Străzile sunt foarte largi ,intersectându-se în unghiuri drepte .Condiţiile prielnice de trai ale zonei şi apropierea de marile culoare de migraţie reprezentatede văile marilor râuri Mureş şi Tisa au făcut ca aceste locuri să fie locuite de oameni din celemai vechi timpuri. De aceea, zona este (surprinzător pentru mulţi) extraordinar de bogată învestigii arheologice şi ar fi de lucru mulţi ani de acum înainte pentru fi studiate toate siturilearheologice. Pentru a putea face cercetări arheologice îţi trebuie putere de muncă,dârzenie,adaptabilitate la condiţiile de mediu,mult studiu ,pricepere, fantezie şi în primul rând multă,multă pasiune. Primele cercetări arheologice ale zonei au fost efectuate de către Kislegi NagyGyula,între 1899 şi 1907.Desigur ,atunci arheologia era la început, s-au făcut multe greşeli,dar trebuie totuşi subliniat efortul şi pasiunea acestui prim arheolog „amator“ al zonei.
 
În lucrarea „Banatica” -9, publicată la Reşiţa , 1987, există un studiu intitulat „Contribuţii la problema şi la repertoriul movilelor de pământ din Banat”, sub semnătura regretatului FlorinMedeleţ şi a lui Ioan Bugilan. Sunt prezentate(deşi cu unele inexactităţi ), printre altele şimovilele din această zonă ,după cum urmează:
"Dudeştii Vechi"
1) Movilă de pământ cu diametrul de 30 m. înaltă de 2 m. amplasată pe malul stâng al firuluide apă numit Ciarda Roşie. la cca. 4 km vest de vatra comunei , în hotar cu satul Valcani;2) La cca. 2 km vest de vatra comunei, se află movila de pământ numită de localnici „BurvătăMoghilă” .Movila are înălţimea de 2,5 m şi diametrul de 30-35 m;3) La 1 km vest de sat ,se află o movilă de pământ înaltă de cca. 2,5 m. şi diametrul de cca 25m. Localnicii o numesc „Vereşovătă Moghilă”;4) La 2,7 km sud-vest de vatra comunei, la hotarul acesteia cu satul Valcani se află o movilăde pământ;5) La nord de cursul Arancăi , la 2,5 km sud-vest de vatra satului în hotar cu satul Valcani ,este amplasată o movilă de pământ;6) La 1 km sud de Dudeştii Vechi, în stânga şoselei şi căii ferate Dudeştii Vechi –Valcani, seaflă movila de pământ numită azi „Movila Tătraneanu”(??).Diametrul ei este de cca.30 de mşi înălţimea de 3,5-4 m, fiind plasată pe malul unuia dintre braţele moarte ale Arancăi. Aceastămovilă este probabil tumulul II în care face cercetări Kislegy Nagy Gyula în 1904, executândun sondaj care a dus la dezvelirea unui schelet de femeie cu podoabe, dar şi piese dearmament (scut,lance), ca şi o cantitate mare de ceramică ce datează din perioada migraţiilor;7) La 7,5 km sud de localitate în hotar cu Teremia Mică, se află o movilă de pământ care, probabil, poate fi identificată cu tumulul VI săpat de Nagy în 1904, în care a dezvelit unmormânt de călăreţ din perioada migraţiilor şi un mormânt de copil;8) Movilă de pământ amplasată la cca 5,5 km sud-est de vatra comunei, în hotar cu TeremiaMică;9) Movilă de pământ amplasată la 6,5 km sud-est de sat, la intersecţia hotarelor cadastrale alelocalităţilor Cenad, Teremia Mică, Sînnicolau Mare şi Dudeştii Vechi;10) La cca. 2, 5 km est de sat, la stânga şoselei Dudeştii Vechi–Sînnicolau Mare, la cca. 400 mnord de şosea, se afla o movilă de pământ cu diametrul de cca. 30 m , înaltă de 3 m. Movilaeste amplasată pe malul unui fir de apă. Movila poate fi, probabil, identificată cu tumulul I ,cercetat de Nagy în 1904, unde a descoperit un mormânt de inhumaţie al unui călăreţ din perioada migraţilor.În afara movilelor menţionate, în hotarul comunei Dudeştii Vechi, Kislegy Nagy Gyula a maiexecutat cercetări în câteva movile de pământ pe care nu le-am putut identifica;tumulul III, încare dezveleşte un mormânt, descoperă urme de locuinţe şi abandonează cercetările din cauza pământului tare ; tumulul IV, în care nu găseşte nimic, abandonează săpătura din cauza pământului tare, tumulul V, în care găseşte 3 morminte de inhumaţie în inventarului unuia,
 
aflându-se o sabie lungă de 100 cm, dar şi urme de locuire, tumulul VII, cercetat în 1908, încare nu găseşte nimic;tumulul VIII cercetat în 1908 şi unde nu găseşte nimic.
Satul Cheglevici (com. Dudeştii Vechi)
La cca. 1,9 km sud-est de localitatea, în apropierea drumului Sînnicolau Mare–Beba Veche, seaflă o movilă de pământ izolată, plasată la întâlnirea hotarelor localităţilor Cheglevici,Pordeanu, Cenad şi Dudeştii Vechi. Există posibilitatea ca această movilă să fie cea cercetatăde Nagy, la limita hotarului Cenadului cu Pordeanu, în pusta „Budovala”, în 1904 ,unde adescoperit o aşezare neolitică.
Valcani(comună, judeţul Timiş)
1) La cca. 5 km nord–vest de sat, în stânga drumului Valcani–Beba Veche se află o movilă de pământ;2) La cca. 1,7 km nord-vest de sat ,pe malul drept al Arancăi este cartată o movilă de pământ;3) La cca. 3 km sud de sat, în locul numit „Râtul lui Petac” se afla o movilă de pământ numităde localnici, „Şura”.
Bukova(pustă–jud.Timiş)
 – aproximativ la jumătatea distanţei dintre Dudeştii Vechi şiSînnicolau Mare, în stânga şoselei.Identificarea movilelor de pământ (tell-uri şi tumuli), cercetate aici între 1899 şi 1907, decătre Kislegy Nagy Gyula, nu este posibilă, din păcate,în actualul stadiu de încercare dereconstituire a activităţii acestui arheolog amator.1) Bukova I–O movilă având cota 85 numită HUNCA MARE în dreapta drumului SânnicolauMare–Dudeştii Vechi, lângă drum, pe care Nagy efectuează săpături cuprinzând o suprafaţă de20 m². în 1901 .Cu acest prilej a descoperit un schelet în poziţie chircită depus în „sicriu delemn”.Probabil un mormânt din perioada de tranziţie;2) Bukova II–La 600 m sud de mijlocul fermei, se află o movilă, (probabil naturală), pe care,în 1899 şi apoi, în 1902, Nagy efectuează săpături pe o suprafaţă de 25 m². Movila, înaltă de0,5 m, avea o formă neregulată şi un diametru de cca. 50 m. Lângă ea s-a descoperit unschelet de copil deranjat de plug care, prin inventarul metalic a fost datat în perioadamigraţiilor,În centrul movilei au apărut mai multe schelete;3) Bukova III–Movilă amplasată la 150 m nord-vest de Bukova II de dimensiuni mai mici, încare Nagy efectuează săpături în 1903, dezvelind un mormânt de inhumaţie care, alături deschelet, conţinea şi arme, piese de harnaşament şi părţi de schelet de cal . Mormântul dateazăde la sfârşitului mileniului I e.n. Tot de aici provine şi material ceramic neolitic aparţinândculturilor Tisa şi Criş;4) Bukova IV–Movilă amplasată la hotarul pustei Bukova cu hotarul (de atunci) al Cenaduluisârbesc. Avea înălţimea de 1,5 m şi diametrul de 30 m. Nu este exclus să fie un tell. În nivelulsuperior, s-au dezvelit 17 morminte, majoritatea din evul mediu dezvoltat ale căror gropi au

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
nadmars1111 liked this
maria13na liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->