Algebre si -algebre ,

Radu Dumbrveanu a 20 noiembrie 2011

Cuprins
1 Algebre si -algebre , 2 Exemple de algebre i -algebre s 2.1 Cel mai important exemplu: multimea numerelor reale (dreapta real) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 3 Proprietti elementare (imediate) ale -algebrelor a, 4 Intersectii de -algebre. -algebre boreliene , 1 2 2 2 3

Algebre si -algebre ,

Fie X o multime arbitrar nevid. a a , 1.1 Denitie. Se numeste algebr (de multimi) pe X (sau algebr de a a , , X cu urmtoarele proprietti: submultimi ale lui X) orice subfamilie A 2 a a, , (A1) A; (A2) A A Ac A (A3) A1 , A2 , ..., An A A1 A2 ... An A 1.2 Denitie. Se numeste -algebr pe X (sau -algebr de submultimi a a , , ale lui X) orice subfamilie A 2X cu urmtoarele proprietti: a a, (A1) A (A2) A A Ac A (A3 ) A1 , A2 , ..., An , ... A
n1 An

limbaj natural (A3) se traduce astfel: orice reuniune a unui numr nit de elemente din n a A apartine lui A, iar (A3 ) - orice reuniune de elemente din A apartine lui A , ,

1.3 Propozitie. Dac A este o -algebr atunci A este si algebr. Reci a a a , proca nu este ntotdeauna adevrat. a a Demonstratie. Fie A1 , A2 , ..., An A dac considerm An+1 = An+2 = a a ... = , atunci obtinem c A1 A2 ... An = n1 An A (din (A1) si a , , (A3 )).

Exemple de algebre i -algebre s

1. Fie X = {1, 2, 3} si A = {, {2} , {1, 3} , {1, 2, 3}}; , 2. A = {, X} este cea mai mic ( raport cu relatia de incluziune) a n , -algebr si anume: -algebra trivial; a , a 3. A = 2X cea mai mare -algebr numit -algebra discret; a a a 4. Fie A X, A = si A = {, A, Ac , X}; , 5. A = {A, Ac X : |A| 0 }.

2.1

Cel mai important exemplu: multimea numerelor reale (dreapta real) a

Fie X = R. 1. A = {A X : |A| 0 sau |Ac | 0 }; 2. A = {A X : x A x n A, n N}; 3. Fie X = [x, y) R, atunci familia tuturor reuniunilor nite de subintervale [, ) [x, y) este o algebr, dar nu si -algebr. a a , Fie X = {x1 , x2 , x3 }. 1) precizati toate -algebrele care pot denite pe X; , 2) ind dat o multime nit de n elemente c -algebre putem construi a a te , pe X?

Proprietti elementare (imediate) ale -algebrelor a,

1) X A; 2) A, B A A B A; 3) A, B A A B A; 2

3.1 Teorem. Fie A o -algebr. Atunci: a a

4) A, B A AB A; 5) A1 , A2 , ..., An , ... A
n1 An

A.

Demonstratie. (a) X = c ; (b) X Y = (X c B c )c ; (c) X Y = X Y c ; (d) XY = (X Y ) (Y X); (e) ( n1 An )c = n An c A.

Intersectii de -algebre. -algebre boreliene ,

4.1 Teorem. Dac (An ) este o familie cel mult numrabil de -algebre a a a a atunci si n An este de asemenea o -algebr. a , S (oare) teoremele de mai sus adevrate si pentru cazul algebrelor? nt a , 4.1 Remarca. Dac F 2X intersectia tuturor -algebrelor care contin a , , F, care este deasemenea o -algebr virtutea teoremei precedente, este a n de fapt cea mai mic -algebr care contine F si vom spune c aceast a a a a , , -algebr e generat de clasa F si vom nota-o cu (F). a a , 4.1 Exemplu. 1) () = {, X}

2) Fie X = N atunci ({{n} : n N}) = 2N 3) 4.2 Denitie (-algebra multimilor boreliene). Fie (X, ) un spatiu topo , , logic. Atunci -algebra ( ) se numeste -algebra multimilor boreliene , , ale spatiului topologic (X, ) (sau -algebra borelian pe X, sau boa , relianul spatiului X) si se noteaz B (X, ) (sau B(X)). a , , 4.3 Teorem. urmtoarele familii de mul pe dreapt R belong to B(R): a mi a , 1) {(a, b) : a, b R, a < b} 2) {(a, b] : a, b R, a < b} 3) {[a, b) : a, b R, a < b} 4) {[a, b] : a, b R, a < b} 5) {(, b) : b R} 6) {(, b] : b R} 7) {(a, ) : a R} 8) {[a, ) : a R} Demonstratie. [a, b] =
n1 (a 1 1 n , b + n ) B(R)