CURS 1

NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.CONCEPTUL DE FINANTE Existenta finantelor este rezultatul unui process istoric complex indelungat , determinat de evolutia vietii sociale prin aparitia si dezvoltarea comunitatii umane , a proprietatii , a relatiei marfa-bani , dar si ca urmare a necesitatii financiare a statului pentru indeplinirea functiilor si sarcinilor sale. Termenul de finante desemneaza in sens restrans uneori numai o categorie derelatii banesti , alteori desemneaza banii(resurse banesti) , de asemenea si toate relatiile si operatiunile banesti. In sens larg , termenul de finante include bugetul de stat , creditul , operatiunile bancare si de munca , adica resursele , relatiile si operatiunile banesti. Finantele=un tip de relatii de repartitie a produsului social si indeosebi a venitului national , concretizat in transferuri banesti de la persoane fizice si juridice romane si straine catre bugetul general consolidate si invers(pe verticala) si transferal intre persoane fizice si intre persoane juridice si persoane fizice(pe orizontala). Bugetul general consolidat=ansamblul tuturor bugetelor publice , componente ale sistemului bugetar agregat si consolidat. Finantele sau relatiile financiare sunt relatii economice deoarece modifica patrimoniul partilor si urmaresc scopuri economice. Cele mai importante categorii de relatii economice specifice sunt: a) relatii prin care se formeaza si se utilizeaza fondurile banesti ale statului prin transferuri de sume de bani fara echivalent imediat , neramburs , pe calea impozitului , taxelor , contributiilor si a altor sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidate. b) Relatii de credit prin care se transfera sume de bani fara echivalent imediat , rambursabiil , de regula cu plata unei dobanzi si la termen(credit public sau privat) c) Relatii de asigurare , de transfer catre asigurator a unor sume de bani fara echivalent imediat , rambursabilii conditionat de existenta unui eveniment intamplator. 2.CONCEPTUL DE FINANTE PUBLICE Ele reprezinta o categorie de relatii sociale de natura economica , baneasca , de repartitie a produsului social si indeosebi a venitului national si care se formeaza in procesul constituirii , repartizarii si utilizarii fondurilor banesti publice pentru satisfacerea trebuintelor publice. Sunt recunoscute cu usurinta si desemneaza relatiile financiare la care participa statul ca entitate specifica si in unele situatii unitatile administrative teritoriale. Necesita fluxuri banesti organizate in scopul procurarii resurselor financiare ale statului si institutiilor publice necesare satisfacerii nevoilor generale ale societatii. Se deosebesc de finantele private care sunt supuse normelor de drept commercial. Regulamentele comerciale sunt stabilite prin decizii ale consiliilor de administrare si contractele economice incheiate de agentii economici in cauza.

3. EVOLUTIA FINANTELOR PUBLICE MODERNE Este generata de transformarile intervenite in institutiile statului si conditiile social economice in care acestea se organizeaza si functioneaza. Principiile finantelor publice s-au format in legatura cu trei mari orientari: - separarea neta a puterilor legislative si executive si atribuirea rolului decisive parlamentului in orientarea si administrarea finantelor publice. Anglia 1688 legea drepturilor( instituirea impozitului este supusa autorizarii parlamentului; parlamentul are dreptul sa autorizeze dar si sa controleze cheltuielile publice) - instituirea unor instrumente prin care sa se exercite rolul decisive al parlamentului in domeniul finantelor publice - situarea rolului si functiei statului in contextual vietii economice si sociale( 2 doctrine in evolutia finantelor publice liberala(voluntarista) si interventionista) DOCTRINA LIBERALA stat liberal neinterventionist limitarea rolului si functiilor statului la garantarea jocului neingradit al mecanismelor economice de piata obiectivele statului sunt limitate , putine si referitoare de regula la cele militare , politienesti , si functii ale aparatului administrative DOCTRINA INTERVENTIONISTA interventia statului in viata economica si sociala datorita crizelor si blocajelor economice si ale diferentelor sociale statul urmareste obiective noi(infiintarea de noi intreprinderi , subventii , facilitate) necesitatea contractarii imprumuturilor publice dpdv bugetar:venituri mari , cheltuieli mari , apar deficitele bugetare si imprumuturile pentru acoperirea lor.

4. STRUCTURA SI FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE In statele moderne structura finantelor publice cuprinde de regula: bugetul de stat veniturile si cheltuielile bugetare imprumuturile de stat finantele unitatilor administrative teritoriale finantele structurilor si organizatiilor internationale in Romania , finantele publice au o structura ancorata in legislatia interna actuala , astfel , bugetul general consolidate cuprinde: - bugetul de stat - bugetul asigurarilor - bugetul fondurilor speciale - bugetul trezoreriei statului - bugetele institutiilor publice autonome - bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din bugetul de stat , al asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz - bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri private - bugetele fondurilor externe nerambursabile - bugetele fondurilor provenite din credite contractate/garantate de stat. -

FUNCTIA DE REPARTITIE se caracterizeaza prin 2 fluxuri banesti de sens contrar: 1.formarea resurselor finantelor publice 2.didtribuirea lor pe destinatii si pe ordonatori principali de credite Prioritatile si cuantumul cheltuielilor variaza in functie de criterii economice , financiare si politice. FUNCTIA DE CONTROL decurge din aspectul ca fondurile banesti la dispozitia statului apartin intregii societati. Controlul vizeaza asigurarea , dirijarea fondurilor banesti , armonizarea intereselor societatii. Controlul finantelor urmareste cai legislative , administrative , jurisdictionale. 5.NOTIUNEA SI IZVOARELE DREPTULUI FINANTELOR PUBLICE Pentru reglementarea juridical a bugetului de stat ca parte integranta a dreptului financiar public s-au consacrat urmatoarele notiuni: - dr.bugetar = suma normelor privind cuprinsul sistemelor bugetare si procedura bugetara - dr.fiscal = normele de drept material si procesual , raporturile juridice generate de prelevarea fiscala , institutiile si formele de fiscalizare Sunt cunoscute diverse denumiri ale normelor juridice financiare si anume: dr.finantelor publice , dr.financiar si fiscal , dr.fiscal si financiar. DR.FINANCIAR PUBLIC = ansamblul normelor juridice care reglementeaza in regim de drept public actele si operatiunile avand ca obiect relatiile sociale in forma economica de constituire , repartizarea si utilizarea resurselor financiare publice necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor statului. IZVOARE A) Interne commune:constitutia 1991 , legea , decretele prezidentiale , HG , OG. - specifice: se refera la componentele structurale ale finantelor publice(HG , OG , ordine ale ministrului) , L500/2002 B Internationale reglementari europene , in deosebi in domeniul omogenizarii finantelor fiscale(TVA , accize si impozite pe venit) - conventiile internationale(pt evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale) - conventiile diplomatice(intre state pt acordarea reciproca a imunitatii fiscale 6.LOCUL DREPTULUI FINANTELOR PUBLICE IN CADRUL SISTEMULUI DE DREPT In conditiile diviziunii dreptului pozitiv in drept public si drept privat, dreptul financiar public este o ramura de drept public , instituit in scopul satisfacerii unor necesitati si interese generale/publice. Studiul si intelegerea dreptului financiar public necesita cunostinte din toate ramurile dreptului pozitiv. Desi dreptul financiar public este o ramura de sine statatoare asta nu inseamna ca este izolata de celelalte ramuri de drept. 7.REPERE ALE POLITICII FINANCIARE ACTUALE

Politica financiara este o componenta importanta a politicii economice si este ansamblul de metode , mijloace si institutii prin intermediul carora se realizeaza activitatea financiara in concordanta cu obiectivele de politica economica si sociala. Principalele obiective urmarite prin politica financiara: - realizarea progresului economic prin intermediul relatiilor publice - regularizarea activitatii economice prin investitii si impozite - realizarea justitiei fiscale in functie de puterea contributive a persoanelor fizice si juridice. 8.ORGANELE DE STAT CU ATRIBUTII GENERALE SI SPECIALE IN DOMENIUL FISCAL La solutionarea problemelor fiscale participa o multitudine de organe care fac parte din sistemul democratiei reprezentante , din autoritatea reprezentanta , sau constituie organele specializate ale puterii executive , ori compartimente. CURS 2

BUGETUL PUBLIC NATIONAL

1.CONDITIILE ISTORICE DE APARITIE SI ORIGINEA BUGETULUI DE STAT Dreptul bugetar isi are originea in Anglia(aprox. 1215) Magna Charta Libertatum= regale nu avea voie sa ceara impozite si taxa fara acceptul parlamentului Semnificatia financiara a bugetului vine de la urmatorul concept: - cancelarul tezaurului prezenta Camerei Deputatilor un proiect privind mijloacele de acoperire a cheltuielilor publice , care se gasea intr-o mapa de piele. - Deschiderea mapei cu ocazia expunerii proiectului = deschiderea pungii cu bani/ deschiderea bugetului - In Franta , termenul de buget apare aprox. la 1789 , folosit intr-o circulara (1802) , in Legea Finantelor(1806) si proiectul de Constitutie(1815) - Romania: termenul de buget Regulamentul Organic al Moldovei(1831-1832) , unde intalnim termenul de bugea si biuge si expresia inchipuirea cheltuielilor pentru anul urmator. - Conceptual de buget s-a format in perioada separarii puterilor legislative si executive si atribuirii Parlamentului rolul decisive in gestionarea finantelor. 2.BUGETUL DE STAT-NOTIUNE TRASATURI SI NATURA JURIDICA NOTIUNE. Este un stat de prevedere a veniturilor si cheltuielilor pe o perioada limitata de timp , un tablou comparative si evaluative al veniturilor de incasat si cheltuielile de efectuat(doctrina) Legea contabilitatii(1893) este actul prin care sunt prevazute si prealabil aprobate veniturile si cheltuielile anuale ale statului si ale altor autoritati(colectivitati) publice. TRASATURI. act cu caracter precizionar act cu valabilitate limitata in timp act de autorizatie a veniturilor si cheltuielilor publice 4

act prin care Parlamentul exercita controlul adminstrarii finantelor publice.

TEORII SI DOCTRINA STATELOR CU EC.DE PIATA PRIVATA;NATURA JURIDICA A BUGETULUI DE STAT. A) Bugetul de stat nu este o lege , el are 2 parti: - o parte de venituri bugetare - o parte de cheltuieli bugetare Studiind natura veniturilor se face distinctie intre venituri ordinare si venituri extraordinare/din alte surse. Venituri ordinare= se opineaza ca titlurile juridice de realizare a acestora sunt acte juridice ala caror prevederi sunt puse in aplicare de agentii administrative in baza legilor de instituire a impozitelor si taxelor(bugetul=act administrative) Venituri extraordinare=(din capital , din cedarea folosintelor) bugetul de stat nu poate avea caracter juridic(este un act de evaluare de ordin financiar) Cheltuieli=bugetul de stat este conditia obtinerii din tezaurul public a sumelor necesare realizarii obiectivelor aprobate prin legile bugetare(bugetul de stat=act-conditie) B) bugetul de stat este o lege propriu zisa si constituie un program de administrare pentru exercitiul bugetar urmator = legea bugetara anuala este o decizie emanate de la puterea legislative C) bugetul de stat este atat lege cat si act administrativ = este lege in partile lui creatoare de dispozitie generala(veniturile ce urmeaza a se incasa ) si este act administrative in partile lui creatoare de dispozitii individuale(cheltuielile ce vor fi efectuate) D) bugetul de stat este un act juridic si un act politic in acelasi timp = este un act de autorizare a veniturilor de incasat si a cheltuielilor de efectuat , precum si o transpunere financiara a unei viziuni politice adica este un document de sinteza care reflecta politioca financiara- bugetara a statului la un moment dat 3.BUGETUL PUBLIC NATIONAL NOTIUNE A fost introdus in sistemul bugetar prin legea privind finantele publice nr.10/1991(abrogate); Constitutia din 1991(art.137 , al.1) si o regasim in constitutia revizuita actuala(art.136 , al.1) Deoarece in Constitutie sunt reglementate partile sale componente( bugetul de stat , bugetul asigurarilor sociale , si bugetele locale ale comunelor , oraselor , judetelor) se poate considera ca bugetul public national cuprinde toate veniturile si cheltuielile publice , ceea ce este fals , deoarece annual,parlamentul aproba 2 legi bugetare-legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat , si pentru ca Constitutia nu aproba bugetul institutiilor publice de subordonare centrala/locala si bugetele fondurilor speciale extrabugetare. STRUCTURA Sistemul bugetar din Romania cuprinde: - bugetul de stat - bugetul asigurarilor - bugetul fondurilor speciale - bugetul trezoreriei statului - bugetele institutiilor publice autonome - bugetele institutiilor publice finantate integral/partial din bugetul de stat , al asigurarilor sociale de stat si bugetul fondurilor speciale dupa caz - bugetele institutiilor publice finantate integral din fonduri private - bugetele fondurilor externe nerambursabile

bugetele fondurilor provenite din credite contractate/garantate de stat. bugetele locale Primele 9 categorii de bugete sunt prevazute in art.1 , al.2 din legea 500/2002 a finantelor publice , iar a 10-a , in legea 273/2002 privind finantele publice locale Consideram ca bugetul public national este un document care serveste la fundamentarea relatiilor dintre celelalte categorii de bugete componente si de reflectare a acestor relatii dupa aprobarea bugetelor respective. IMPORTANTA - bugetul public national participa la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului - asigura autonomia unitatilor administrative-teritoriale - garanteaza realizarea protectiei sociale - asigura echilibrul financiar si cel monetary si valutar - influeteaza procesele macroeconomice. CONTINUT - bugtetul de stat este cea mai importanta categorie din bugetul public national - este reprezentat de venituri si cheltuieli publice Venituri publice=mijloacele si modalitatile practice de constituire a fondurilor banesti ale statului intr-o perioada legal determinate = venituri curente fiscale(preponderente)-contributiile de asigurari si venituri nefiscale , venituri din capital, incasari din rambursarea imprumuturilor acordate(legea bugetului de stat) Cheltuieli publice=modalitate de repartizare si utilizare a fondurilor banesti publice pentru satisfacerea trebuintelor generale ale societatii =structural or economica rezulta din art.4 din legea bugetului de stat:cheltuieli curente , cheltuieli de capital , imprumuturi , rambursari de credite interne si externe. 4.LEGILE BUGETARE ANUALE art.138(3) din Constitutie si art 18 din legea finantelor publice=bugetul de stat se aproba prin lege art.46(2) din Constitutie=legea bugetului de stat este o lege ordinara art.65(2) , lit.b=aprobarea bugetului de stat se face prin lege din punct de vedere al naturii juridice , legea bugetului de stat poate sa contina orice functie de natura juridical care nu este contrara Constitutiei si legilor ordinare obiectul legii bugetului de stat (art1) il constituie stabilirea volumului veniturilor si a structurarii acestora pe capitole , al cheltuielilor pe destinatii si ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat , bugetul fondului national unic pentru asigurarile sociale de sanatate , creditelor externe , fondurilor externe nerambursabile , precum si pentru sumele allocate din venituri proprii.

TRASATURI: - se perzinta Parlamentului spre aprobare intr-o documentatie completa(proiectul bugetului de stat , proiectul legii bugetului de stat , raporturile privind situatia economicafinanciara/macroeconomica pentru anul bugetar de referinta si proiectia acesteia pentru urmatorii 3 ani) - are aplicabilitate pentru intregul exercitiu bugetar - nu este imperios necesar sa fie aprobat in fiecare an

coexista cu unele masuri complexe de infaptuire a rolului finantelor publice moderne:autorizeaza guvernul de a contracta imprumuturi , aprobarea unor masuri fiscale , aprobarea unor excedente/deficite bugetare

5.CONCEPTUL DE BUGETARE Bugetarea = procesul prin care sunt allocate resursele financiare limitate , care implica alegerea intre obiectivele urmarite si cheltuielile publice esentiale Cuprinde 3 componente: - generarea resurselor financiare - solicitarea de cheltuieli din aceste resurse - alocarea resurselor Intalnim 2 termeni microbugetarea(pune accentual pe actorii bugetari : entitai finantate , ordonatori de credite , Ministerul Finantelor Publice , Guvernul , Parlamentul , grupuri de interes , cetatenisi strategiile urmarite de acestia) - macrobugetarea (pune accentul nu numai pe actorii bugetari , ci sip e procesul bugetar si pe mediul economic , social si politic in care acesta se desfasoara) CURS 3

PRINCIPII BUGETARE FUNDAMENTALE

Bugetul statului trebuie sa reflecte cat mai real resursele financiare mobilizate de catre stat si destinatia acestora , sa permita la finele exercitiului bugetar compararea veniturilor colectate cu cheltuielile effectuate sis a ofere posibilitatea analizarii veniturilor pe surse de provenienta si a cheltuielilor pe destinatii. Aceste principia pot fi realizate prin aplicarea urmatoarelor principii: 1. Principiul unitatii bugetare. toate veniturile si cheltuielile publice trebuie sa fie cuprinse intr-un singur buget , intr-un singur document - Bugetul trebuie sa fie astfel intocmit incat sa fie suficiente 2 adunari: una a veniturilor si una a cheltuielilor si o scadere intre aceste totaluri pentru a vedea daca bugetul este echilibrat , excedentar sau deficitar - Unitatea bugetara are o dubla justificare:politica Parlamentul sa fie in masura oricand sa asigure arbitrajul sau sis a efectueze un control efficient asupra cheltuielilor publice ; tehnica unitatea fiind singura care cunoaste exact deficitul bugetar , deoarece in cazul existentei a mai multor bugete , deficitul bugetar poate fi disimulat. - Acest principiu a fost pus in discutie in statul liberal , care , pe langa sarcinile traditionale , si-a asumat si sarcini economic-sociale; astfel , statul devine interventionist=>apar si alte categorii de bugete:bugete extraordinare(contin la cheltuieli pe cele antrenate de fenomenele de criza , razboaie exceptionale) ; bugetele anexa(proprii unor institutii publice sau intraprinderi de stat , anexa la bugetul statului su bugetul general de stat) ; bugetele autonome (distinct , decentralizate , discutate si aprobate de propriile consilii de administratie) ; conturi speciale de trezorerie(deschise pentru cautiunile manuitorilor de bani publici , avansuri , subventii) - In prezent , unitatea bugetara este realizata in mare masura prin Bugetul Public National si sintezele veniturilor si cheltuielilor cuprinse in: raportul privind situatia economicofinanciara(macroeconomica) a tarii pentru anul bugetar de referinta si urmatorii 3 ani ( bugetul economiei nationale)

Exceptii de la principiu: bugetele fondurilor special (sanatate si somaj) ; bugetele institutiilor publice autonome 2. Principiul universalitatii bugetare. acesta consta in contopirea intr-o singura masa a veniturilor publice si in impunerea ansamblului cheltuielilor publice asupra acestora , adica distingerea a doua blocuri: al veniturilor si al cheltuielilor publice Veniturile realizate intr-o perioada de timp trebuie sa acorde sumele de plata , iar veniturile si cheltuielile sa fie inregistrate integral , fara a fi regularizate intre ele. Universalitatea impune respectarea a 2 reguli: regula produsului brut(presupune obligatia inscrierii in legea bugetului de stat a veniturilor si cheltuielilor in marime bruta , precum si deficitul bugetar , deci compensarea unei cheltuieli cu un venit este interzisa deoarece ar face sa apara o cifra neta) ; regula neafectarii venitului(interzice in mod unanim afectarea , considerate ca o sursa de risipa , avand ca efect scaparea de sub control a unor sume de bani) Exceptii de la cele 2 reguli: abaterile oculte de la lege cand administratorul se poate intelege cu furnizorii pentru transformarea de valori din proprietatea statului in proprietatea acestora in folosul ambelor parti ; abateri legale , care vizeaza constituirea fondurilor special aprobate prin legile special , bugetele autonome ale institutiilor publice autonome , donatii si sponsorizari(institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatilor bunuri material si fonduri banesti primate de la personae fizice si juridice)

3.Anualitatea bugetara. Se refera la 2 aspecte: - durata de timp pentru care Parlamentul aproba valorile si cheltuielile publice - durata de timp in care Guvernul realizeaza veniturile si cheltuielile respective Creditele bugetare(alocatia bugetara) se autorizeaza pentru un exercitiu bugetar , care corespunde cu anul calendaristic Acesta are ratiuni politice(se considera ca perioada de 1 an este sufficient de scurta pentru a se putea exercita un control financiar parlamentar efficient) si financiare(exercitiul bugetar annual prezinta avantajul ca se pot evita mai usor risipa , frauda , delapidara decat in cazul unui buget plurianual) - In tarile cu economie de piata , durata unui exercitiu financiar bugetar , desi este de 1 an , poate sa corespunda sau nu cu anul calendaristic(corespunde in Franta , Belgia , Austria , Germania; nu corespunde in S.U.A. , Suedia - exercitiul bugetar incepe la 1 iulie si se incheie la 30 iunie) - In practica bugetara sunt specific 2 abordari: aplicarea sistemului de exercitiu(durata exercitiului bugetar este mai mare de un an , iar in acest sens se lasa 1-3 pana la 6 luni pana se calculeaza veniturile si eficienta cheltuielilor bugetare) ; aplicarea sistemului de gestiuni(la finele exercitiului bugetar pentru anul urmator , veniturile neincasate si cheltuielile neefectuate se include in bugetul pe anul urmator) - Exercitiul bugetar in Romania este annual si corespunde cu anul calendaristic , aplicanduse sistemul de gestiune - Exceptie: fondurile special echilibrate prin subventii de la bugetul statului si bugetul asigurarilor sociale de stat(sanatate si de somaj) , astfel , soldurile ramase din executia bugetului statului si bugetului asigurarilor sociale de stat se regularizeaza cu bugetele respective in limita subventiilor aprobate si se raporteaza pentru anul viitor. 4.Principiul specializarii bugetare. rezulta din trasatura bugetului de a fi un act de autorizare de catre Parlament a veniturilor si cheltuielilor publice - s-a instituit regula inscrierii veniturilor si cheltuielilor pe clase si categorii , adica gruparea lorintr-o sinteza unitara denumita clasificatie bugetara = gruparea , numerotarea si

denumirea legala a veniturilor si cheltuielilor publice obligatorii pe tot cuprinsul bugetului si pentru evidenta contabila a institutiilor publice. = document preconstituit elaborarii bugetelor si este intocmita de catre Ministerul Economiei si Finantelor(art.12 , L.finantelor publice veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in buget pe surse de provenienta sip e categorii de cheltuieli grupate dupa natural or economica si destinatie , potrivit clasificatiei bugetare) Fiecare categorie de buget a Bugetului General Consolidat are propria sa clasificare bugetara , anume: - Clasificarea indicatorilor privind finantele publice , care corespund categoriilor de bugete component ale Bugetului Public National - Clasificarea veniturilor si cheltuielilor fiecarui buget prevazut in art.1 al legii finantelor publice - Clasificarea veniturilor si cheltuielilor bugetelor locale Partile clasificarii bugetare sunt:la venituri(capitol , subcapitole) , la cheltuieli(parti , capitol , subcapitole , titluri , articole , alienate) Clasificarea bugetara joaca un rol important in cadrul modificarii destinatiilor creditelor bugetare Prin legile bugetelor anuale se prevad creditele bugetare pentru fiecare exercitiu bugetar si structura acestora. 5.Principiul echilibrului bugetar a aparut din necesitatea corelarii veniturilor si cheltuielilor bugetare - atat excedentul cat si deficitul bugetar=manifestari ale unei gestiuni deficitare - In present se pune problema respingerii deficitului bugetar - Legea privind finantele publice nu se refera explicit la regula deficitului bugetar , insa rezulta implicit din prevederile acestora , precum si din legea anuala a bugetului statului - Pentru mentinerea echilibrului bugetar , Guvernul poate aproba lunar , pana la finele lunii in curs pentru luna urmatoare , limite lunare de cheltuieli in functie de estimarea incasarii veniturilor bugetare - in cadrul executarii bugetare este reglementata repartizarea pe trimestru a veniturilor si cheltuielilor publice - se interzice prin lege acoperirea deficitului bugetar prin recurgerea la emisiune de moneda si finantarea directa de catre banci. 6.Principiul realitatii bugetare in timpul exercitiului bugetar apar nenumarate situatii care fac necesara reconsiderarea situatiei veniturilor si cheltuielilor publice ; de aici posibilitatea Guvernuli de a opera modificari ; prezentand Parlamentului un proiect de rectificare a bugetului statului - in vederea incadrarii in limita aprobata pentru deficitul bugetului de stat , MEF are obligatia de a analiza lunar colectarea veniturilor si de a limita efectuarea cheltuielilor bugetare pentru asigurarea echilibrului bugetar aprobat - se autorizeaza Guvernul prin MEF in timpul exercitiului bugetar sa efectueze pana la data de 31.12 modificarile valorice in listele de investitii in functie de derularea procesului investitionar si de evolutia preturilor. 7.Principiul publicitatii bugetare(transparentei) consta in aducerea la cunostinta opiniei publice , cetatenilor a prevederilor bugetare de venituri si cheltuieli prin mijloace de publicitate de care societatea dispune la un moment dat

- publicitatea se realizeaza in diverse etape ale procedurii bugetare(dezbaterile bugetare parlamentare ; incheierea exercitiului bugetar ; publicarea documentelor bugetare in M.O.) Utilitatea: - pe plan intern , opinia publica este informata in legatura cu sursele de formare a veniturilor , destinatia cheltuielilor , modul de administrare a finantelor publice - pe plan extern se prezinta situatia executiei bgetare , cresterea economiei , nivelul deficitului bugetar , evidenta puterii de cumparare a monedei influenteaza pozitia statului nostrum pe piata externa de capital. CURS 4

PROCEDURA BUGETARA
1.Conceptul de procedura bugetara si etapele de desfasurare ale acesteia Procedura bugetara=totalitatea actelor si operatiunilor cu character normative si ethnic , infaptuit de organelle specializate ale statului , central si locale in scopul elaborarii , aprobarii executarii si incheierii Bugetului Statului. Din punct de vedere practic, procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a aprox.3 ani calendaristici. BUGET DE REFERINTA 2007 In anul premergator , 2006 , se desfasoara elaborarea proiectului B.S. intre datele 1.0515.10 si aprobarea B.S. intre 15.10-31.12 In anul 2007 se desfasoara executarea B.S. 1.01-31.12.2007 In anul 2008 se va desfasura incheierea executarii bugetului si incheierea contului general annual al executiei bugetare , care se desfasoara intre datele 01.01-01.07.2008 cand se prezinta Parlamentului spre aprobare.

2.Elaborarea proiectului bugetului de stat Prin intermediul prevederilor bugetare anuale , B.S. trebuie sa reflecte atat necesitatii de resurse financiare necesare sustinerii programului de guvernare , cat si posibilitatii de acoperire ale acestora Atat planificarea cat si marimea veniturilor publice care vor sustine cheltuielile bugetare depend in mare masura de : - Starea economiei nationale - Capacitatea contributive a pf si pj - Civismul fiscal(modul cum percepe fiecare om obligatia de a contribui la B.S.) - Eficienta aparatului fiscal Evaluarea veniturilor si cheltuielilor are la baza 3 metode:(N=anul bugetar de referinta 2008 , N1=anul bugetar in curs 2007 , N2= anul bugetar incheiat 2006) a)metoda automata /a penultimei. Veniturile si cheltuielile anului N se stabilesc pe baza veniturilor si cheltuielilor din penultimul an , N2 , deoarece anul N1 nu este incheiat. Plecand de la rezultatele N2 , se face evaluarea forfetara a veniturilor si cheltuielilor corectata cu modificarile legale , sau alte masuri. b)metoda majorarii/diminuarii. Aceasta se bazeaza pe rezultatele privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor din ultimii 5 ani sau mai multi. Astfel , se determina ritmul de crestere sau descrestere anuala , care aplicat asupra veniturilor si cheltuielilor N1 conduce la obtinerea datelor necesare inscrierii in lege a veniturilor si cheltuielilor in bugetul anului urmator. Are si ea un anumit grad de aproximatie 10

c)metoda evaluarii directe. Presupune efectuarea de calculi pentru fiecare sursa de venit in parte si fiecare categorie de cheltuieli tinand cont de : - estimarile anului in curs N1 - previziunile pentru anul urmator si urmatorii 3 ani referitoare la mediile economic , social , si de alta natura. Este cea mai exacta metoda. La baza elaborarii proiectului B.S. stau urmatoarele aspect: Prognozele indicatorilor macro-economici Strategiile si prioritatile ordonatorilor de credite bugetare Politicile bugetare si fiscal armonizate Posibilitatile de finantare a deficitului bugetar 3.Procedura de elaborare a proiectului bugetului de stat Aceasta procedura se realizeaza in intervalul de timp 01 mai-15 oct , in fiecare an: 1 mai Ministerul Finatelor Publice inainteaza Guvernului obiectivele politicii bugetare si fiscal pentru anul urmator si urmatorii 3 ani(raport privind situatia economica financiara a tarii si proiectia acestuia pe urmatorii 3 ani) 15 mai Guvernul aproba solicitarea macro-economica si informeaza despre aceasta comisiile bugetare parlamentare 1 iunie Ministerul Finatelor Publice transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare cadru care arata contextual mecro economic , metodologia de elaborare si limitele generale de cheltuieli 15 iunie Ministerul Finatelor Publice comunica OPC limitele de cheltuieli redimensionate 15 iulie incepand cu aceasta data au loc: Ordonatorii principali de credite au obligatia sa depuna la Ministerul Finatelor Publice propunerile pentru bugetul propriu si anexele acestuia Camerele Parlamentului consulta Guvernul , isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului pentru includerea acestora in proiectul Bugetului Statului Autoritatile administrative locale au aceleasi obligatii pentru propunerea de sume defalcate si transferuri din bugetul statului Ministerul Finatelor Publice examineaza proiectele bugetare , poarta discutii cu Ordonatorii principali de credite, iar in caz de divergente , hotaraste guvernul in numele unitatilor adm-ter. respective 1 august proiectele bugetare se definitiveaza si se depun la Ministerul Finatelor Publice 30 septembrie Ministerul Finatelor Publice , pe baza proiectelor bugetare Ordonatorii principali de credite si proiectelor bugetului propriu , elabureaza proiectul Bugetului Statului , proiectul legii bugetare anuale si raportul privind ssituatie economica financiara a tarii si proiectia ei pe urmatorii 3 ani 15 octombrie Guvernul isi insuseste documentele necesare , le aproba si le transmite Parlamentului pt aprobarea finala. 4.Aprobarea bugetului statului reprezinta o prerogative a Parlamentului Procedura este reglementata diferit in tarile cele mai democratice , astfel: Parlamentul aproba sau respinge in bloc proiectul BS , parlamentarii neavand posibilitatea de a introduce amendamente(SUA:se da intaietate solutiei guvernului) Parlamentul desfasoara el insusi activitati de modificare a proiectului BS(franta , anglia , etc) In Romania , competent aprobarii BS si a bugetului asigurarilor sociale de stat revine Parlamentului , atributie exercitata in sedinte commune ale celor 2 camere.

11

Procedura de aprobare este cuprinsa in Regulamentul sedintelor commune ale Camerelor Parlamentului si prezinta urmatoarele date : 15 octombrie incepand cu aceasta data Guvernul depune documentele bugetare la biroul permanent al celor 2 Camere , care le difuzeaza , mai intai Comisiei pt.Buget , Finante , activitate bancara si Piata de capital din Senat , apoi Comisiei Pt.Buget , Finante si Banci din Adunarea Deputatilor , iar apoi Parlamentarilor In termen de 5 zile , parlamentarii prezinta amendamente de continut si de forma , comisiilor permanente ale senatului si camerei deputatilor In termen de 30 de zile , comisiile pregatesc si intocmesc un raport in care se precizeaza: - Amendamentele admise si cele response - Motivarea solutiei date Sedinta comuna , in cadrul careia se desfasoara: - Expunerea continutului proiectelor bugetare de catre reprezentantul guvernului - Prezentarea raportului comun al comisiilor permanente de buget , finante , etc - Dezbaterea generala(in cuvantarea lor nu se pot adduce amendamente de catre deputati si senatori) - Are loc cuvantul reprezentantului guvernului (de regula Prim-ministru) - Dezbaterea si aprobarea amendamentelor si artcolelor - Votul final(bugetul se aproba in ansamblu) - Publiocarea in Monitorul Oficial Aprobarea amendamentelor , articolelor si legii in ansamblu se face cu majoritatea simpla a parlamentarilor prezenti , desi necesitatea bugetului necesita un alt cvorum. 5.Executarea bugetului statului(exercitiul bugetar) 1 ianuarie 31 decembrie Consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare. Aspect ale executarii bugetare: a)procesul utilizarii creditelor bugetare. - Creditul bugetar=suma aprobata prin buget in limita careia se pot ordona si efectua plati in timpul exercitiului bugetar - ordonanta reprezinta confirmarea ca bunurile au fost livrate, serviciile au fost executate si ca se poate efectua plata - utilizarea creditelor bugetare se face de catre ordonatorii de credite bugetare - ordonatorii de credite bugetare = agenti de autoritate; administrator alesi sau numiti care pe langa atributiile lor administrative principale au si atributii financiare in legatura cu veniturile si cheltuielile bugetare - ordonatorii de credite bugetare sunt principali , secundari si terti. - Ordonatorii principali de credite = sunt ministrii , conductorii organelor bugetare de specialitate , ai institutiilor publice autonome , secretarii generali ai camerelor Parlamentului si alte personae desemnate legal - Ordonatorii secundari de credite si Ordonatorii terti de credite sunt dupa caz conducatorii institutiilor publice din subordinea Ordonatorilor principali de credite Competenta ordonatorilor de credite bugetare: OPC repartizeaza creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu si bugetele institutiilor publice subordinate in raport marimile lor si potrivit legii OSC repartizeaza creditele bugetare aprobate pt bugetul propriu si bugetul institutiilor publice subordinate , ai caror conducatori sunt OTC OTC utilizeaza creditele bugetare aprobate numai pentru nevoile institutiilor publice pe care le conduc

12

Atributiile si raspunderile tuturor ordonatorilor de credite bugetare Alocarea , lichidarea , ordonantarea si plata cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate - Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii institutiilor respective - Prezentarea situatiilor financiare legale - Tinerea la zi a evidentei patrimoniului a societatilor comerciale Art.21(4) , L500/2002 a finantelor publice: OPC repartizeaza creditele bugetare aprobate dupa retinerea a 10% din acestea pt asigurarea unei executii bugetare prudente , sume ce vor fi allocate in semestrul 2 dupa examinarea de catre govern a executiei bugetare pe semestrul 1. b)repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare. Veniturile si cheltuielile aprobate prin buget se repartizeaza pe trimestre in functie de : - Termenele legale de realizare a veniturilor bugetare - Posibilitatile de asigurare a surselor de finantare a deficitului bugetar - Perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor Menirea aceste operatiuni este prevenirea deficitului bugetar temporar. In privinta veniturilor , legea bugetara de stat este un act juridic , cat si un act de planificare cu character executoriu. In privinta cheltuielilor , acestea sunt aprobate pe ansamblul bugetului si repartizate , atat pe categorii , cat si in profil departamental , avand ca titluri misisterele sic el;elalte organe ale administratiei publice. Competenta repartizarii. Ministerul Finatelor Publice pentru: - capital de cheltuieli si in cadrul acestora pe zitluri - Capital si subcapitale la venituri - Sume defalcate din unele venituri ale BS pentru unele bugete locale - Transferuri din BS catre bugetele locale in baza legii OPC pt: - celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare - Bugetele proprii - Bugetele OSC si OTC OSC pt: - bugetele proprii - Bugetele OTC Trezoreriile , in cadrul opersatiunilor de incasari si plati , trebuie sa intocmeasca o evident stricta a veniturilor incasate sis a finanteze cheltuielile aprobate prin lege in limita creditelor. Creditele bugetare nu pot fi obtinute pentru a fi utilizate in trimestrul urmator celui in care au fost aprobate si repartizate. c)procedure ale utilizarii creditelor bugetare. Acestea se bazeaza pe separarea neta intre ordonatorii de credite bgetare si si contabilii publice Intalnim 2 categorii de proceduri: Procedura executiei veniturilor faza administrativa cuprinde stabilirea veniturilor , adica constatarea , intinderea si lichidarea creantei bugetare(sau calcularea impozitului datorat) si emiterea titlului de percepere - Faza contabila cuprinde incasarea adica perioada in care titlurilr de creanta sunt valorificate prin plata si executarea silita Procedura executiei cheltuielilor faza administrative cuprinde 3 categorii de operatiuni: angajarea(actul prin care un organism public creeaza sau constata o obligatie ce-I revine din care rezulta o cheltuiala) , lichidarea(operatiunea prin care se verifica existent angajamentelor de plata , realitatea sumei datorate si exegibilitatea creantei) , ordonantarea(confirmarea ca bugetele au fost livrate , serviciile au fost effectuate , creantele au fost verificate si ca se poate efectua plata)

13

Faza contabila a executiei cheltuielilor pp toate documentele adunate sau stabilite de ordonatorii principali de credite(borderoul jurnal de mandate emise , ordonantele) care sunt transmise contabilului public care are sarcina de a dispune plata.

d) Executia de casa a veniturilor si cheltuielilor publice. Aceasta are un character ethnic si consta in gestionarea bugetara care implica , potrivit legii , incasarea , pastrarea , eliberarea si controlul veniturilor bugetare. Art.60 , L finantelor publice: executia de casa se realizeaza prin trezoreria finantelor publice , pe baza normelor metodologice emise de MFP care asigura: - Incasarea veniturilor bugetare - Efectuarea platilor potrivit dispozitiilor legale - Efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica - Pastrrea disponibilitatilor banesti reprezentand fonduri externe nerambursabile si executarea lor potrivit legii - Efectuarea de plasamente financiare din disponibilitatile aflate in cont(la BNR) Institutiile publice efectueaza operatiunile de incasari si plati prin unitatile trezoreriei statului in a carei raza teritoriala sunt inregistrate fiscal. Bugetul trezorerie statului se elaboreaza , se administreaza si executa de catre MEF. Bugetul trezoreriei statului cuprinde: La venituri: - dobanzi pentru depozitele si plasamentele constituite din imprumuturi externe guvernamentale - Dobanzi pt disponibilitatile contului current general al trezoreriei statului - Dobanzi pt disponibilitatile in valuta provenite din imprumuturi externe pt finantarea deficitului bugetar si a datoriei publice a statului - Dobanzi la imprumuturile acordate din contul current al trezoreriei statului - Dobanzi pt finantarea tremporara a deficitului bugetar din contul current al trezoreriei statului - Dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata creantelor bugetului statului . La cheltuieli: - dobanzi , comisioane si alte speze(chelt) generate de imprumuturile de stat guvernamentale - Dobanzi la disponibilitatile si depozitele la termen - Comisioanele datorate bancilor pt incasarea veniturilor consolidarii bugetului general consolidate - Cheltuieli de functionare si de capital(investitii) pt unitatile trezoreriei statului. e) Modificarea destinatiilor creditelor bugetare. Art.47 , alin 3,4 , L Fin.Pub. , reguli generale: - Alocatiile pt cheltuielile de personal aprobate pe OPC , si in cadrul acestora pe capital , nu pot fi majorate , virate si utilizate la alte capital - Creditele bugetare aprobate unui OPC nu pot fi virate si utilizate pt finantarea unui alt OPC - Creditele bugetare aprobate la un capitol de cheltuieli nu pot fi utilizate pt finantarea altui capitol de cheltuieli. EXCEPTII: VIRAREA presupune trecerea unor sume de bani de la subdiviziuni ale aceleiasi clasificatii bugetare , unde sunt disponibile , la altele unde sunt insuficiente(virarea nu implica majorarea cheltuielilor aprobate). Virarile sunt de competent OPC atat pt bugetele proprii cat si pt bugetele institutiilor publice subordinate in limita a 10% din prevederile

14

capitolului bugetar respective , cu cel putin o luna inainte de efectuarea cheltuielilor. Intre capitolele unei clasificatii bugetare si intre programele acesteia , virarile se pot efectua in limita a 10% din prevederile capitolului bugetar la nivelul OPC si de 5% din prevederile programului care urmeaza a se suplimenta cu cel putin o luna inainte de angajarea cheltuielilor si cu acordul MFP. Virarile se pot efectua incepand ncu trimestrul al 3-lea al anului financiar respective. Propunerile de virari de credite sunt insotite de justificari , detalieri si necesitai privind executia bugetara pana la finele anului respective. OPC transmit lunar MFP , in termen de 5 zile de la inchiderea lunii , sit virarilor de credite aprobate . Sunt interzise virerile de credite provenite de la capitol majorate din fondul de rezerva la dispozitia guvernului. TRANSFERAREA potrivit art.50 din L fin.pub., MFP este competent sa transfere credite in timpul exercitiului bugetar cand au loc treceri de actiuni , unitati , sarcini de la un OPC la altul. Transferul are drept consecinta modificarea corespunzatoare a structurii B.S. si a bugetelor OPC , respective fara afectarea echilibrului bugetar , si a fondului de rezerva la dispozitia guvernului . SUPLIMENTAREA creditele bugetare aprobate la unele capitol ale legii bugetare anuale pot avea character previzional , putand fi majorate prin HG dintr-o suma globala create in acest sens si care urmeaza sa fie cuprinsa intr-o lege rectificativa. Suplimentarea creditelor bugetare in timpul exercitiului bugetar este posibila numai prin HG(fara aprobare prin lege) fara a se majora suma totala a cheltuielilor aprobate. Este vorba de utilizarea unor fonduri , si anume , FONDUL DE REZERVA BUGETARA la dispozitia guvernului care se repartizeaza unor OPC ai BS pt finantarea unor cheltuieli urgent in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati natural si sprijinirea persoanelor fizice sinistrate. ANULAREA creditele bugetare neutilizate pana la sfarsitul anului bugetar sunt anulate de drept. Anularea poate avea loc si in timpul exercitiului bugetar la nivelul ordonatorilor de credite bugatare care au obligatia de a analiza lunar mentinerea unor credite bugetare si de a propune MEF anularea creditelor bugetare respective. MFP solicita OPC in cursul anului rapoarte periodice privind gradul de utilizare a creditelor bugetare. Cu creditele bugetare anulate se majoreaza fondul de rezerva la dispozitia guvernului. f ) Incheierea exercitiului bugetar. Incepand cu 1 ianuarie a anului urmator celui de executie , MEF eleboreaza contul general annual de executie a bugetului statului , avand ca anexa contul general annual de executie a fondului special de sanatate pe care la prezinta guvernului. Conturile mentionate se intocmesc in structura bugetelor aratate si au ca anexa conturile anuale de executare a bugetelor OPC si anexele corespunzatoare acestor anexe. Pana la data de 1 iulie , guvernul analizeaza si prezinta Parlamentului spre aprobare contul general de executare a BS si anexele corespunzatoare. Acestea se aproba prin lege , dupa o verificare de catre curtea de conturi. Conturile generale anuale cuprind: - La venituri prevederi bugetare initiale , prevederi bugetare definitive , venituri realizate

15

La cheltuieli credite bugetare initiale , credite bugetare definitive , plati efectuate. Excedentul sau deficitul bugetar se stabileste ca diferenta intre veniturile colectate si platile effectuate pana la finalul exercitiului bugetar. Cu excedentul si alte surse prevezute de lege(daca exista) se diminueaza datoria publica acumulata din deficitele din anii precedent. La contul general annual de executare a bugetului statului dse anexeaza contul general al datoriei publice care cuprinde: - contul datoriei publice interne - Contul datoriei publice externe - Situatia garantiilor guvernamentale pt creditele interne si externe.

TEORIA SI PRACTICA IMPRUMUTURILOR DE STAT

1.NOTIUNI GENERALE Reglementare juridical de baza: L313/2004 a datoriei publice ; H.G.2415/2004 priv normele de aplicare a datoriei publice Imprumutul de stat=un mijloc de completare a fondurilor banesti publice in situatia existentei unor cheltuieli care nu pot fi acoperite din venituri ordinare(curente) Datoria publica guvernamentala=totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului la un moment dat , provenite din imprumuturi facute de catre stat in nume propriu sau garantate de catre acesta de pe pietele financiare Datoria publica locala=totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale administratiei publice locale la un moment dat , provenite din imprumuturi contractate direct/garantate. OBIECTIVELE IMPRUMUTURILOR: finantarea deficitului bugetar mentinerea unui sold corespunzator in bugetul trezoreriei statului finantarea unor proiecte sau alte necesitati importante sustinerea balantei de plati la un moment dat. AVANTAJELE IMPRUMUTURILOR: consolideaza patrimoniul statului si ale unitatilor administrative teritoriale activeaza capitalul privat din economie activeaza economiile banesti ale populatiei.

DEZAVANTAJELE IMPRUMUTURILOR: - angajeaza generatiile viitoare - reduce capitalul circulat din economie=> aceste imprumuturi sunt mijloace la care este justificat sa se apeleze , insa numai datorita unor inevitabile , si pe cat posibil , cu o finalitate productive. Imprumutul reprezinta o conventie intre persoane fizice si juridice romane , institutii si organisme financiar bancare internationale(in calitate de creditori) si stat , unitatile administrative teritoriale(in calitate de debitor) prin care creditorii pun la 16

dispozitia debitorilor o suma de bani cu titlu de imprumut ,iar debitorii se oblige sa o restituie in anumite conditii. 2.DATORIA PUBLICA In literature de specialitate sunt cunoscute mai multe sensuri ale datoriei publice efectuate de catre stat si unitatile administrative-teritoriale In functie de marimea si termenii de contractare a imprumutului , avem: - in sens larg = datoria publica cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari , persoane fizice si juridice , le datoreaza strainatatii la un moment dat. - in sens restrans=imprumuturile de stat cuprind obligatii banesti ale statului fata de strainatate cu urmatoarele exceptii:imprumuturile pe termen scurt ; investitiile facute de stat si unitatile administrative fara termen de rambursare/lichidare ; credite externe cu perioada de gratie foarte mare ; fonduri externe nerambursabile ; imprumuturi externe negarantate. - in interpretarea Bancii Mondiale=imprumuturile cuprind sumele datorate de stat unor creditori externi publici si private in valuta , in bunuri si servicii , pe termen mediu si lung , precum si sumele datorate de persoanele juridice de drept public si privat garantate de stat - Datoria publica neta=-cuprinde diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari in strainatate(constituite din valuta si imprumuturi acordate) si activele de acelasi fel detinute de rezidentii unei tari in tara de referinta In alta opinie , datoria publica este de 2 feluri: flotanta(pe termen scurt) si consolidata(pe termen mediu si lung) In procesul contractarii si administrarii datoriilor publice guvernamentale , un rol important il are M.F.P. care are urmatoarele atributii legale: - estimarea lichiditatilor pentru realizarea cheltuielilor bugetare - contractarea , administrarea si rambursarea imprumuturilor - emiterea scrisorilor de garantie - elaborarea proiectului legii bugetare anuale si plafonului de indatorare cu aceasta ocazie - stabilirea conditiilor de finantare si refinantare a datoriilor publice - coordonarea relatiilor cu agentiile internationale de rating - prezentarea semestriala a situatiilor imprumuturilor - elaborarea contului general al datoriilor publice Au luat nastere 2 institutii: Serviciul datorii publice=caracterizeaza efortul financiar annual al statului =cuprinde totaliotatea sumelor reprezentand rate de capital , dobanzi , comisioane si alte costuri aferente datoriilor publice pentru o perioada determinate Registrul datoriilor publice= baza de date organizata pe support magnetic/hartie care evidentiaza situatia datoriilor publice in ordine cronologica si cuprinde 4 subregistre ( subregistrul datoriilor publice guvernamentale interne , subregistrul datoriilor publice guvernamentale externe , subregistrul datoriilor publice locale interne , subregistrul datoriilor publice locale externe) =fiecare subregistru are 2 pozitii distincte: datoria publica directa , datoria publica garantata 3. ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPRUMUTURILOR DE STAT Denumirea legala a imprumuturilor: - unele imprumuturi arata destinatia lor(pentru reconstructie , dezvoltare) - unele sunt destinate acoperirii deficitului bugetar

17

unele arata avantajele lor(imprumuturile cu dobanda) Valoarea nominala: - reprezinta suma inscrisa pe titlul unui imprumut si exprima marirea creantei debitorului Valoarea reala: - este reprezentata de suma cu care se cumpara/vinde un titlu de imprumut (inscris de valoare) - poate fi mai mar/mai mica decat valoarea nominala Cursul: - exprima pretul la care se cumpara/vand titlurile de imprumut - poate fi mai mare/mai mic decat valoarea nominala - exprima pretul la care se cumpara /vand 100 unitati monetare valoare nominala( 100 lei , 100 euro , 100 dolari) Termenul de rambursare: Imprumuturile de stat pot fi: - pe termen scurt(pana la un an) - pe termen mediu( 1-3-5 ani) - pe termen lung(peste 5 ani) - perpetue(fara termen) Pretul folosirii imprumuturilor: - dobanda(venit fix inscrisa in titlu de imprumut; este proportionala cu valoarea nominala a titlului) - castigurile(venituri differentiate ca marime de care beneficiaza numai unii dintre creditori , prin tregere la sorti) - alte avantaje(prima de rambursare , exonerarea de la plata impozitelor si taxelor respective , acceptarea la plata unor impozite sit axe a unor asemenea inscrisuri , garantarea inscrisurilor respective in cazul /impotriva inflatiei monetare) 4.INSTRUMENTELE ACTUALE ALE DATORIEI PUBLICE GUVERNAMENTALE titlurile de stat interne si externe imprumuturile efectuate la banci , institutii de credit existente si persoane fizice si juridice imprumuturile de stat de la guverne si institutii guvernamentale straine , institutii financiare/de la alte organe internationale imprumuturile temporare interne din disponibilitateaq contului general al trezoreriei statului garantiile de stat

5.CARACTERISTICILE TITLURILOR DE STAT a)Sunt emise de catre MFP. - sunt exprimate in moneda nationala - sunt cf. de pe pietele interne in moneda nationala si valuta(pe pietele externe) la cuantumurile necesare , in scopul indeplinirii urmatoarelor obiective: administrarea riscului valutar constituirea dobanzilor diversificarea creditelor optimizarea lichiditatilor pt efectuarea cheltuielilor bugetare optimizarea cheltuielilor bugetare cu datoria publica optimizarea ponderii in portofoliul imprumuturilor , a titlurilor de valori negociabile. b)Se prezinta in urmatoarele 2 forme: - titluri materializate ca inscrisuri imprimate cu mentiuni obligatorii(emitent , valoarea nominala a imprumutului respectiv , alte beneficii) - titluri nematerializate inregistrate in cont.

18

c)oferta de vanzare a titlurilor respective , trebuie sa cuprinda: - denumirea si data emisiunii - valoarea titlurilor - forma imprumuturilor - titluri purtataoare de dobanzi - nivelul dobanzii - plata scadentei 5) IMPRUMUTURILE DE STAT INTERNE: functioneaza in scopul finantarii unor investitii si refinantarii deficitului bugetar mai sunt utilizate3 pt refinantarea datoriei publice interne a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale - legile bugetare actuale mentioneaza si autorizeaza guvernul sa contracteze imprumuturi de stat interne - prevederi asemanatoare sunt prezente si in L500/2002 Clasificare: a)imprumuturi de stat contractate in nume propriu pe termen mediu si lung pentru finantarea unor cheltuieli publice si a datoriei publice(dobanzi , comisioane) b)imprumuturi garantate de catre sta = sunt contractate de catre companii , societati nationale , egenti economici diversi la institutii de credit rambursabil pentru care MFP a emis o scrisoare de garantie in numele si in contul statului = instrumentele folosite sunt:certificatele de trezorerie cu discount , cu vanzare prin licitatie si cele cu dobanda pentru proprietate angajarea lor se poate face prin inregistrare in evidentele datoriei publice si mai sunt denumite creante in cont. 7) IMPRUMUTURILE DE STAT EXTERNE: Sunt imprumuturi pe termen mediu si lung contractate de catre stat in nume propriu/garantate de stat , de la guvernele unor tari si institutii , organisme financiar bancare internationale (Banca Mondiala , BERD , FMI , BEI , etc) , pentru echilibrarea balantei de plati externe , cresterea rezervei valutare , actiuni economice prioritare , reforme structurale si sectoriale , etc. Clasificare: a)imprumuturi contracte de stat in nume propriu. Se realizeaza in baza unor acorduri , conventii , memorandumuri si alte instrumente juridice internationale ratificate printr-o lege Procedura legala: - beneficiarul final(Ministerul de Resort) prezinta o solicitare oficiala MFP in care se arata , de regula , institutia finantatoare , studiul de fezabilitate si sursele de finantare - avizul de principiu si obtinerea lui - negocierea imprumutului respectiv - aprobarea de principiu. b) imprumuturile de stat garantate. Sunt contractate de agenti economici diversi(societati si companii nationale , societati comerciale) pentru care MFP a incheiat un acord de garantie sau a emis o scrisoare de garantie. Procedura legala: - entitatile mentionate initiaza prin Minsterul de Resort/autoritatile publice competente un proiect de HG. -

19

prezentarea spre avizare MFP a urmatoarelor documente: aprobarea comitetului interministerial pentru garantii si credite de comert exterior , proiectul acordului de imprumut sau a scrisorii de garantie , contractul comercial , fundamentarea surselor de rambursare a creditului si a obligatiilor auxiliare intocmirea notei mandat de catre MFP privind conditiile de negociere a imprumutului semnarea acordului de imprumut MFP evalueaza riscurile financiare si emite o scrisoare de garantie avizata de Curtea de conturi 8)CONSOLIDAREA , CONVERSIUNEA , AROZAREA SI AMORTIZAREA IMPRUMUTURILOR PUBLICE:

A) consolidarea pp prelungirea termenului de rambursare a imprumutului respectiv are drept consecinta majorarea sumelor datorate si implicit , a cheltuielilor cu imprumutul respectiv in prezent intalnim si consolidarea deghizata = imprumutul se efectueaza prin achitarea unora vechi un imprumut intern poate fi consolidat prin lege cu motivarea cauzelor care au determinat statul sa ia aceasta masura consolidarea imprumuturilor externe este foarte rar intalnita

B)conversiunea - reprezinta operatiunea de reducere a ratei dobanzii aplicata exclusiv imprumuturilor de stat interne - este exercitata autoritar de catre stat , care treverseaza anumite perioade de dificultati financiare - are loc cu consintamantul creditorilor , ca urmare a sporirii capitalului disponibil pe piata financiara si scaderea dobanzii la imprumuturile respective. C) arozarea - presupune cresterea ratei dobanzii initiale a imprumutului cu scopul de a le face mai atractive , atunci cand piata financiara ofera conditii mai bune decat cele oferite initial de stat , preintampinandu-se astfel fuga populatiei de astfel de titluri. D) amortizarea(rambursarea) - reprezinta procedeul de stingere a datoriei publice si se realizeaza de regula prin: rambursarea capitalului imprumutat+suma aferenta , rascumpararea titlurilor de valori si plata dobanzii , achitarea rentei anuale in cazul imprumuturilor perpetue(fara termen) Alte modalitati: - incapacitatea de plata a statului(insolvabilitatea) ca urmare a unor crize economice - stingerea treptata a datoriilor publice(deprecierea monedei in care a fost exprimat imprumutul) - repudierea obligatiei financiare asumate(refuzul expres al statului de a-si onora obligatiile asumate) Impotriva statelor care nu-sionoreaza obligatiile asumate , creditorii pot lua masuri diverse: - presiuni diplomatice pt.reluarea platilor - interdictii aplicate bancilor proprii - amenintarea cu forta - interzicerea imprumuturilor din statele respective

20

folosirea fortei armate instituirea embargoului asupra importurilor

DREPTUL FISCAL
SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE SI PRELEVAREA FISCALA 1)RESURSELE FINANCIARE. - sunt totalitatea mijloacelor financiare necesare statului pentru realizarea obiectivelor si sarcinilor sale in domeniul ec. , soc. , si politic - sunt incadrate in 2 categorii: a)resursele financiare ale natiunii/societatii: - resursele financiare ale institutiilor si autoritatilor publice - resursele financiare ale intreprinderilor publice si private - resursele financiare ale organelor fara scop lucrativ - resursele financiare ale populatiei b)resursele financiare publice. Au cea mailarga sfera de cuprindere in cadrul resurselor financiare ale natiunii si contin: - resursele administratiei de stat centrale(impozite , taxe , etc) - resursele administratiei de stat locale si colectivitatile publice cu autonomie financiara locala(impozite , taxe locale , subventii , transferuri de la bugetele de stat ) - resursele intreprinderilor publice cu caracter industrial , comercial ori de alta natura(venituri provenite din vanzarea bunurilor , prestarea serviciilor) - resursele asigurarilor sociale de stat (contributii) Factorii care determina crestera resurselor financiare publice: - factorii economici(contribuie de regula la crestera nivelului resurselor financiare publice) - factorii monetari(dobanda , creditul , masa monetara , care determina crestera profitului , a salariilor , a impozitelor) - factorii demografici(cresterea numarului contribuabililor pj/pf determina cresterea veniturilor statului la un moment dat - factorii politici si militari( genereaza transformari politice si cresterea cheltuirlilor bugetare , in stransa legatura cu cresterea veniturilor) - factorii sociali(determina cresterea cheltuielilor de sanatate , securitate , educatie sociala. 2)CONCEPTUL SI CLASIFICAREA VENITURILOR PUBLICE Venituri publice=suma bunurilor / a altor valori pe care statul le incaseaza intr-o perioada financiara fara obligatia de restituire = o portiune pe care fiecare cetatean o da din avutul sau statului pentru a avea siguranta celeilalte portiuni/de a se bucura de ea in mod sau in chip fericit L500/2002 = veniturile publice reprezinta resursele banesti ce se cuvin bugetului public si sunt formate de regula din impozite , taxe si contributii Art.137(1) din CR= formarea , administrarea , intrebuintarea si controlul resurselor financiare publice ale statului , unitatilor administrativ teritoriale si ale institutiilor publice se stabilesc prin lege Veniturile publice = atat relatiile de formare a mijloacelor financiare ale sectorului public , formele si modalitatile practice de a recurge la prelevarea acestor resurse , cat si rezultatul banesc al acestora 21

Clasificare: 1)dupa apartenenta la verigile componente ale finantelor publice: - venituri ale statului(bugetul de stat) - venituri ale unitatilor administrativ teritoriale(bugete locale) - venituri ale institutiior publice(venituri ale bugetelor institutiilor publice) 2)dupa modul de integrare in bugetele existente: - venituri bugetare(bugetul public national) - venituri extrbugetare(bugetele institutiilor publice autohtone) 3)dupa modul de formare , adica cu titlu definitiv /rambursabil: - venituri ordinare(toate veniturile curente actuale) - venituri extraordinare(imprumuturile) 4)dupa modul de prelevare: - venituri fiscale(impozite , taxe , contributii) - venituri nefiscale(varsaminte) 5)dupa natura aportului la resursele financiare publice: - venituri curente(impozite , taxe , contributii) - venituri din capital(valorificarea unor bunuri) - subventii , transferuri , sume defalcate din unele venituri bugetare 6)dupa forma de prelevare: - impozite - taxe - contributii - amenzi - dobanzi - majorari de intarziere - penalitati de intarziere - varsaminte din unele venituri bugetare - restituiri de fonduri din finantari anterioare. 3)PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE IMPUNERII: Impunerea = un ansamblu de masuri si operatii stabilite in baza si in conditii legale in scopul stabilirii impozitului in sarcina unei pf/pj. A)Principiile de politica financiara , pp ca un impozit sa aiba un randament ridicat(sa fie eficient, sa aiba caracter universal , sa nu fie susceptibil de evaziune fiscala si sa aiba cheltuieli reduse de colectare) , sa fie stabil( sa nu fie influentat de anumiti factori conjuncturali) si sa fie elastic( sa raspunda oricand necesitatilor de venituri bugetare , mai ales in sensul majorarii lor). B)Principii de politica economica. Statul urmareste , pe langa procurarea resurselor financiare publice si folosirea impozitului ca mijloc de influentare a proceselor economice. (prevenirea/atenuarea unor crize economice profunde , stimularea/reducerea productiei si consumului , extinderea/restrangerea activitatii economice comerciale) C)Principii de echitate fiscala. Pp indeplinirea cumulativa a urmatoarelor 4 conditii: - stabilirea prin lege a unui venit minim neimpozabil - povara fiscala trebuie sa tina cont de contributie

22

- sarcina fiscala trebuie sa fie identica pentru toate categoriile sociale(fara a se tine cont de relatia impozit platit-prestatia statului) - impunerea sa fie generala(sa cuprinda toate veniturile pj si pf si toate elementele de avere ale acestora) D )Principiul administrarii. Se refera la dinamica impozitului , modul actual de impunere si de colectare.PP urmatoarelor conditii: - impozitele trebuie sa fie clare , certe si lesne de inteles - comoditatea impozitelor=alegerea potrivita a locului , timpului si modalitatile de prelevare - cheltuielile de percepere sa fie reduse E)Principii social politicepp urmatoarele reguli: - influentarea prin impozit a optiunilor politice ale contribuabili - aderarea la unele structuri europene si internationale - limitarea consumului unor produse care au consecinte daunatoare asupra sanatatii contribuabililor - acordarea unor facilitati categoriilor sociale defavorizate 4)PRELEVAREA FISCALA: - a extrage o parte dintr-un tot (prelevarea) - partea de contributie baneasca perceputa de stat din patrimoniul pf si pj in conditiile legii - este sinonima in sens larg cu impozitul a)regimul juridic=este guvernata de urmatoarele 3 principii: - principiul legalitatii rezulta din art.139 CR= impozitele , taxele , contributiile si alte venituri se stabilesc numai prin lege - principiul anualitatii obiectul legilor financiare il constituie stabilirea volumului veniturilor anuale ale bugetului de stat - principiul solutionarii pe cale administrativa a celor mai multe litigii intervenite intre organele de stat si contribuabili b)fundamentele prelevarii = are la baza 5 teorii - teoria individualista = impozitul este o prima de asigurare , nu pret platit de contribuabili guvernantilor - teoria datoriei sociale = prelevarea isi are izvoarele in notiunea de datorie sociala; scoate in evidenta solidaritatea dintre cetateni in domeniul fiscal - teoria echivalentei = impozitul este o contraprestatie a serviciilor aduse de catre stat. - teoria prelevarii ca atribut al suveranitatii statului = prelevarea este legata de un sistem social , adica este o obligatie sociala , un atribut al suveranitatii statului - teoria contractului social = intre autoritati si cetateni , in baza caruia functioneaza societatea c)formele de prlevare fiscala: - impozitele = cea mai veche forma de prelevare fiscala = o contributie baneasca obligatorie , generala si definitiva in sarcina contribuabililor , in cuantumul si la termenul prevazut de lege , fara obligatia statului de a presta un echivalent direct si imediat , necesare pt.satisfacerea trebuintelor publice. - taxele = aceleasi trasaturi ca si impozitele:stabilite prin lege , se percep in folosul statului/unitatilor administrativ-teritoriale , sunt nerambursabile , in caz de neplata se aplica executarea silita. Dintre trasaturile specifice , mentionam: - se datoreaza de catre cei care beneficiaza de anumite servicii , cuantumul taxelor depinde de costul si valoarea economica si pretul serviciului prestat , se percep cu anticipatie.

23

Clasificare: a)comune: dupa natura lor - judecatoresti - notariale - consulare - administrative dupa obiectul operatiunii taxate - de timbru - de inregistrare b)speciale sunt incasate de la pf si pj care beneficiaza de anumite servicii publice locale - sunt reglementate in legile administratiei publice locale , Codul fiscal , legea privind finantele publice locale - constatarea , asezarea si urmarirea lor se realizeaza prin compartimentul public de specialitate c)parafiscale categorii de venituri care nu figureaza in bugetul public national , ci se realizeaza in contul unor persoane publice/private , altele decat statul si unitatile administrativ-teritoriale. - poarta denumirea de timbru

Curs 1 semestrul II PROCEDURA FISCALA

1) CREANTELE SI OBLIGATIILE FISCALE creantele fiscale = dreptul patrimonial care rezulta din raporturile de drept materialfiscal (codul de procedura fiscala) Constau in : - dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare - dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare - dreptul la perceperea dobanzilor (creante fiscale principale) si penalitatilor de intarziere(creante fiscale accesorii) obligatiile fiscale: - obligatia de a declara bunurile si veniturile impozabile/dupa caz, impozit, taxe, etc. - obligatia de a calcula si inregistra in evidentele contabile, de plata impozitelor, taxe , etc. - obligatia de a plati impozite etc - obligatia de a plati dobanzi si penalitati de intarzieredenumite obligatii de plata accesorii - obligatia de a calcula, retine si inregistra in evidentele contabile si de plata impozite si contributii care se raelizeaza prin stopaj la sursa - orice alte obligatii care revin contribuabililor Dreptul de creanta fiscala si obligatie fiscala corelativa se naste in momentul in care se constituie baza de impunere care le genereaza .

24

Platitor al obligatiilor fiscale este debitorul/persoana care in numele acestuia , are obligatia de retine si a plati impozit , taxe etc. 2) PROCEDURA FISCALA ACTUALA a) Notiunea si materializarea Procedura fiscala = ansamblul normelor juridice care reglementeaza modalitatea de desfasurare a activitatii organelor fiscale si a debitorilor fiscali in procesul de colectare a veniturilor; se materializeaza prin operatiuni materiale si operatiuni administrative Operatiunile materiale = activitati concrete necesare realizarii veniturilor fiscale (deplasarea reprezentantilor organelor fiscale la debitori pentrurealizarea informarii stabilite de lege si incasarea efectiva a unora dintre veniturilor fiscale) Operatiunile administrative = asigura emiterea actelor procedurale fiscale(intocmirea dosarelor fiscale , tinerea evidentei fiscale). La baza intocmirii actelor procedurale stau urmatoarele elemente: - seintocmesc de catre subiectii raporturilor juridice fscale - se exprima in forma scrisa = se intocmesc , circula si se arhiveaza ca inscrisuri - se aduc la cunostinta celor interesati prin inmanare sau afise b) Inregistrarea fiscala Orice persoana/entitate care este subiect intr-un raport juridic fiscal se inregisreaza fiscal , primind un cod de identificare fiscala. Acestea pot fi: - Codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoana juridica, cu exceptia comerciantilor, precum si pentru asocieri si alte entitati farapersonalitati fara personalitate juridica. - Codul Numeric Personal atribuit potrivit legii speciale pentru persoana fizica. - Numarul de Identificare Fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoanele fizice care nu au CNP - Codul unic de inregistrare atribuit potrivit legii speciale pentru comercianti, inclusiv pentru sediul principal al comertului din strainatate - Codul de inregistrare fiscala atribuit de organul fiscal competent din subordinea ANAF pentru persoanele juridice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la: - data infiintarii (pentru pj , asocieri , alte entitati fara personalitate juridica) - data eliberarii acului legal de functionare , data inceperii activitatii , data obtinerii primului venit (pentru pj) Platitorii de venituri fiscale au obligatia de a mentiona pe facturi , scrisori , oferte , comenzi codul de identificare fiscala propriu. La baza declaratiei de inregistrare fiscala , organul fiscal competent din subordinea ANAF elibereaza cerificatul de inregistrare fiscala in termen de 15 zile de la depunerea declaratiei , in care se inscrie codul de identificare fiscala Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati de comert sau prestari servicii catre populatie sunt obligati sa afiseze certificatul de inregistrare fiscala in locurile unde se desfasoara activitatea Modificarile ulterioare din declaratia de inregistrare fiscala trebuiesc aduse la cunostinta organului fiscal competent in termen de 30 de zile de la data producerii acestuia prin completarea si depunerea documentului declaratie de mentiuni.

25

Evidenta platitorilor obligatiilor fiscale se realizeaza in cadrul registrului contribuabilului , care contine datele de identificare ale contribuabililor si categoriile de obligatii fiscale de declarat numite vectori fiscali. c) Asezarea/asieta veniturilor Cuprinde totalitatea activitatilor privind stabilirea subiectului si a obiectului veniturilor fiscale , precum si calcularea sumelor datorate bugetului general consolidat. Stabilirea subiectelor impozitelor: - sunt persoane fizice si persoane juridice romane si straine stabilite prin legea de implementare a impozitelor, taxelor. Art.39, CF , stabileste subiectii impozitului pe venit: pf rezidente in RO , pf nerezidente care desfasoara o activitate dependenta . pf nerezidente care desfasoara o activitate independenta , pf nerezidente care obtin alte venituri decat cele din activitati dependente , independente si cele obtinute de nerezidenti si reprezentantii firmelor straine Obiectul veniturilor fiscale: - reprezinta fenomenul economic de a carui existenta legea face sa deprinda obligatia de plata. (venituri sub diverse forme - profitul , dividendele , bunurile , operatiunile impozabile , solutionarea litigiilor). Evaluarea materialelor impozabile se face prin 2 metode : - evaluare pe baza declaratiei unei terte persoane care cunoaste marimea , intinderea materialelor impozabile si are obligatia informarii organelor fiscale; - evaluarea pe baza declaratiei contribuabililor , care reflecta datele din evidenta contabila a acestora Evaluarea indirecta are 3 faze: - evidenta pe baza indiciilor exterioare ale materialelor impozabile , specifica impozitelor de tip real , metoda aproximarii care nu ia in considerare situatia persoanei; - evaluarea forfetara (variabila) = se atribuie materialelor impozabile o anumita valoare; - evaluarea administrativa = valoarea materialelor impozabile se stabileste de catre organele fiscale. Calcularea veniturilor fiscale: - pp stabilirea , in expresie baneasca , a cuantumului sumelor datorate bugetului general consolidat - in acest sens distingem impozite de reparatie(specifice bugetului de stat , in sensul ca suma globala anuala stabilita era destinata in mod egal unitatilor administrativ-teritoriale si contribuabililor dupa criterii arbitrare , care incalcau principiul echtati fiscale) si impozite de cotitate(se stabileste prin aplicarea unor cote procentuale asupra obiectului impozabil de jos in sus , pentru fiecare subiect impozabil) - Unitatea de impunere = este specifica impunerii in sume fixe si corespunde de regula cu unitatile de masura a materialelor impozabile specifica fiecarui venit fiscal(unitatea monetara leul , hectarul in cazul impozitelor pe bunuri) - Cota de impunere = exprima partea din materialul impozabil ce urmeza a se preleva la buget si este procentuala.Cota procentuala poate fi proportionala (ramane in general neschimbata ,indiferent de schimbarile intervenite in baza de impozitare) , progresiva (creste odata cu majorarea bazei de calcul si intalnim cota procentuala pe transe veniturile din jocurile de noroc se impun prin retinerea la sursa cu o cota de 20% aplicabila venitului net , care nu depaseste cuantumul de 100 milioane de lei , si cu o cota de 25% pentru cuantum mai mare de 100 milioane de lei) sau regresiva(scade pe masura ce creste baza de calcul inaplicabila in prezent).

26

d) Procedura titlurilor de creanta fiscala - colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta fiscala / a unui titlui executoriu , dupa caz - este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala , este intocmit de organul fiscal competent sau de alte persoane desemnate potrivit legii. - creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului de plata prevazut ed CF/alte legi care le reglementeaza CLASIFICARE: Dupa modul/procedura de intocmire: - acte juridice intocmite in scopul individualizarii creantelor fiscale(sunt intocmite de organele fiscale sau alte organe si persoane stabilite prin lege pv de impunere , declaratii de impozite si taxe si facturi , etc) - acte juridice care numai implicit reprezinta titluri de creanta fiscala( pv de control si shtatele de plata , fiind intocmite intr-un scop propriu si specific , altul decat realizarea veniturilor fiscale si numai in subsidiar cuprind si date care corespund obligatiilor fiscale). Dupa puterea lor juridica - titluri de creanta principale = reprezinta prototipul titlurilor de creanta fiscale si reflectsta conformitatea impunerii prin prisma actelor de evidenta - titluri de creanta complementare = acte juridice de control , de verificare a conformitatii impunerii Cu aceasta ocazie se elibereaza de atestare fiscala la cerere , pe baza datelor cuprinse in evidenta platitorilor si cuprind: creantele fiscale , exigibile existentei in sold in prima zi a lunii urmatoare depunerii cererii. Pe perioada de utilizare , certificatul poate fi prezentat de contribuabil in original/in copie legalizata oricarui solicitant. TRASATURILE titlurilor de creanta fiscala: - sunt intocmite de catre subiectele raorturilor juridice fiscale - sunt obligatorii , putand fi aduse la indeplinire prin executare silita - sunt mijloace juridice de punere in executare a actelor normative de instituire a veniturilo fiscale - apartin actelor juridice declarative de drepturi si obligatii - constituie titluri definitive , executorii prin ele insele , pentru punerea lor in executare nefiind necesara interventia unor organe jurisdictionale. e) Colectarea/incasarea creantelor fiscale E1) Prin plata voluntara: Colectarea creantelor fiscale = ansamblul reglementarilor juridice , modalitatile si operatiunile care asigura colectarea la bugete a sumelor de bani datorate de catre contribuabili Colectarea veniturilor publice se realizeaza prin: - plata voluntara - executarea silita Plata voluntara se realizeaza prin: - incasarea directa (are ca obiect veniturile cherabile si cele portabile ; plata veniturilor cherabile pp achitarea impozitelor si taxelor inscrise in evidentele centralizate si nominalizate ale

27

contribuabililor este vorba de vectorul fiscal prevazut in registrul contribuabililor ; plata veniturilor portabile are caracterul platilor spontane debiturii au obligatia de a calcula sumele datorate si de a le achita la casieriile organelor fiscale) - stopajul la sursa ( pp retinerea la sursa de formare a veniturilor impozabile si varsarea acestora in conturile bugetelor corespunzatoare) - aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile (MFP tipareste centralizat timbre fiscale mobile si le valorifica prin trezorerii , oficii postale si alte institutii autorizate ; aceasta modalitate de plata este specifica taxelor de timbru , dovada platii facandu-se prin aplicarea marcii timbrului valorii corespunzator pe actul intocmit si anularea acestuia prin aplicarea sigiliului apartinand organului fiscal emitent). E2) Executarea silita: Organe de executare silita si executorii bugetari: - sunt abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita - creantele bugetare incasate , administrate si utilizate de catre institutiile publice provenite din venituri proprii si din raporturi contractuale se executa prin organe proprii - competenta aplicarii procedurii de executare silita revine organelor de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmarite Coordonarea executarii silite: - Competenta revine organelor de executare in a carei raza teritoriala isi are domiciliul debitorul/organul fiscal competent - Cand se constata pericolul instrainarii , substituirii sau sustragerii de la executarea silita a bunurilor si veniturilor urmaribile, organul de executare in a carei raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al debitorului poate preceda la disponibilizarea bunurilor - in cazul debitorilor solidari , organul de executare coordonator este cel in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul - executarea silita se face prin intermediul executoilor fiscali , posesori ai unei legitimatii de serviciu pe care trebuie sa o prezinte in exercitarea atributiilor si a unei delegatii emise de organul de executare E3) Titlul executoriu: Executarea silita are loc numai in baza unui titlu executoriu emis de organul competent ori in baza altui inscris care , potrivit legii , devine titlu executoriu(titlu de creanta) Titlul de creanta devine executoriu la data la care creanta fiscala a fost scadenta , prin expirarea termenului de plata legal. Titlul executoriu contine: - elementele actului administrativ fiscal(denumirea organului fiscal , data , obiectul si motivele de fapt , temeiul de drept , numele , semnatura si sigiliul ) - date suplimentare(codul de identificare fiscala , domiciliul fiscal , cuantumul si natura sumelor neachitate , temeiul legal al puterii executorii a titlului) E4) Somatia: Coincide cu inceperea executarii silite si este insotita de un exemplar al titlului executoriu. Efecte: - daca in termen de 15 zile de la comunicare nu se stinge debitul , masura de executare silita legala se aplica Cuprinde: - Elementele actului administrativ fiscal mentionate

28

- Numarul dosarului de executare - Suma in litigiu - Termen de plata - Consecintele neplatii E5) Modalitati de executare silita actuale: Proprirea sunt supuse executarii silite prin proprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta , titluri de valoare/alte bunuri mobile necorporale , detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor , in temeiul unor raporturi juridice existente. Sunt exceptate sumele reprezentand credite nerambursabile/finantari de la institutii , organe internationale pentru derularea unor programe/fonduri. Executarea silita a bunurilor mobile corporale potrivit legii sunt urmaribile orice bunuri imobiliare , cu exceptiile legale (de ex. In cazul debitorilor pf nu pot fi supuse executarii silite , fiind necesare muncii si vietii debitorului , precum si familiei sale , bunuri mobile Executarea silita a bunurilor imobile sunt urmaribile bunurile imobile proprietate a debitorului si bunurile accesorii ale acestora prevazute de CC(garaj , bucatarie , pivnite , dependinte , 100m2 de teren). Fac exceptie , in cazul debitorilor pf , spatiul minim de locuit pentru el si familia lui. Executarea silita a recoltelor si fructelor prinse in radacini si reculese/culese sunt aplicabile regulile de la bunurile imobile si mobile. Executarea silita a unor ansambluri de bunuri bunurile mobile/imobile ori bunurile mobile si imobile ale debitorilor pot fi valorificate individual si in ansamblu ori individual sau in ansamblu, daca organul de executare apreciaza ca pot fi vandute mai avantajos. Sunt aplicabile prevederile legale privind bunurile mobile sau imobile , dupa caz. f) Valorificarea bunurilor si distribuire sumelor realizate Dintre modalitatile de valorificare prevazute de codul de procedura fiscala mentionam: - intelegerea partilor - vanzarea in regim de consignatie a bunurilr mobile - vanzarea directa - vanzarea la licitatie - valorificarea bunurilor prin case de licitatii , agentii imobiliare/societati de brocheraj Bunurile perisabile/supuse degradarii pot fi vandute in regim de urgenta. Distribuirea sumei realizate se face cu respectarea ordinii de preferinta legala(art.167 CPF , unde creantele fiscale ocupa locul 4 dupa creantele provenind din urmarirea si conservarea bunurilor , cele rezultand din obligatiile de intretinere si obligatiile din salariu). g) Alte modalitati de stingere a creantelor fiscale Stingerea creantelor fiscale se realizeaza si prin: 1). Compensare si restituire: Art.112 din CPF = prin compensare se sting creantele administrative de MFP cu creantele debitorului , reprezentand sume de rambursat/de restituit de la buget , pana la concurenta celei mai mici sume , cand ambele parti dobandesc atat calitatea de debitor , cat si cea de creditor Se face de catre organul fiscal competent , la cerere sau inainte de efectuarea compensarii/restituirii. Se efectueaza cu obligatiile datorate aceluiasi buget , iar cu diferenta ramasa se compenseaza obligatiile datorate altor bugete , in urmatoarea ordine: - bugetul de sta - imprumuturile de stat externe - bugetul asigurarilor sociale de stat

29

bugetul fondului national unic pentru asigurarile sociale de sanatate bugetul asigurarilor pentru somaj.

Se restituie urmatoarele sume: - cele platite fara existenta unui titlu de creanta - cele platite in plus - cele platite ca urmare a unei erori de calcul - cele platite ca urmare a aplicarii eronate a unei prevederi legale - sumele de rambursat de la bugetul de stat - cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare/alte organe competente - cele ramase ca urmare a distribuirii in cadrul executarii silite , potrivit ordinii de preferinta Exceptie: se restituie din oficiu diferenta de impozit pe venit , dupa regularizare 2). Prescriptia: Are ca efect stingerea obligatiilor fiscale ca urmare a expirarii perioada de timp legale , inauntrul careia trebuie sa stabileasca obligatiile de plata si sa declansam procedura de executare silita. Dreptul de a cere executarea silita , compensarea sau restituirea de catre organele fiscale si contribuabili a sumelor datorate se prescrie in 5 ani de la 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere acest drept. In anumite conditii legale , termenul de prescriptie se poate intrerupe/suspenda Daca se constata implinirea termenului de prescriptie , organul de executare va proceda la incetarea masurii de realizare a creantei fiscale si la scaderea acestora din evidenta analitica pe platitori. Nu se restituie sumele platite dupa implinirea termenului de prescriptie. 3). Darea in plata: art.171 CPF = creantele fiscale pot fi stinse la cererea debitorului , oricand , cu acordul creditorului fiscal , prin trecerea in proprietatea publica a statului/a unitatilor administrativteritoriale a bunurilor imobile , inclusiv a celor supuse executarii silite In acest scop se numeste o comisie prin ordin al ministrului finantelor/prin ordin al presedintelui Consiliului local care va analiza cererea si va hotara prin decizie asupra modului de solutionare In cazul admiterii cererii , se dispune incheierea unui p-v de trecere in proprietatea publica a bunurilor imobile si stingerea creantei fiscale. Procesul-verbal = titlul de proprietate, iar la data intocmirii acestuia, inceteaza masura de indisponibilizare a bunurilor imobile respective , precum si calitatea de administrator - sechestru a persoanei legal desemnate 4). Insolvabilitatea: art.172 174 , CPF = este insolvabil debitorul ale carui venituri/bunuri urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau care nu are venituri/bunuri urmaribile In acest caz, conducatorul organului de executare dispune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea in evidenta separata pe toata perioada prescriptiei. 5). Anularea: Este prevazuta de art.174 CPF. Daca cheltuielile de executare sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executarii silite, conducatorii organelor de executare poate aproba anularea creditelor respective.

30

Creantele fiscale restante aflate in sold la 31 decembrie a anului anterior celui de executie bugetara , mai mici de 10 RON, se anuleaza (plafonul se modifica anual de catre MFP). Toate creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenului prevazut in CF, CPF si alte legi fiscale care reglementeaza veniturile bugetare. CURS 2

INCASAREA VENITURILOR FISCALE

DEFINITIE: Incasarea veniturilor bugetare reprezinta ansamblul reglementarilor juridice privind institutiile publice, juridice, modalitatile si operatiunile care asigura conectarea la bugetul general consolidat a sumelor datorate contribuabililor. - modalitatile de incasare cuprind: plata voluntara executarea silita alte modalitati prevazute de lege I. Plata voluntara se efectueaza prin 3 modalitati: a. inscrierea directa : se efectueaza prin palta voluntara pe care o fac debitorii, persoane fizice si juridice, la casieriile organelor fiscale sau in conturile bugetare corespunzatoare Plata voluntara are ca obiect veniturile bugetare portabile, plata fiind spontana, fara existenta unei instiintari de plata si veniturile bugetare cherabile, adica acele venituri inscrise in evidenta nominala si evidenta centralizata a organelor fiscale, tinuta in mijloace clasice: RON sau calculator b. stopajul la sursa : este vorba despre retinerea veniturilor la sursa de formare si varsarea sumelor de bani in conturile bugetare corespunzatoare; c. aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile: - MFP tipareste centralizat timbrele fiscale mobile si le valorifica prin org postale - este specifica de regula taxelor de timbru(judiciar, de concesiune) - dovada platii taxelor de timbru se face prin marca timbrului aplicata pe actul intocmit II. Executarea silita a creantelor fiscale Organele de executare silita si executorii fiscale: - sunt abilitate sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de excecutare silita - este competenet organul de executare in a carui raza teritoriala se afla bunurile urmaribile - coordonarea intregii executari silite apartine organelor de excutare in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul sau organului fiscal competent dupa caz - execut silita se deruleaza prin intermediul executorilor fiscali;acestia sunt imputerniciti in fata debitorilor si a tertilor prin legitimatia de serviciu si o delegatie emisa de organul de executare - executorul fiscal poate intra in incaperile ce reprezinta domiciliul sau resedinta unei persoane fizice cu consimtamantul acesteia iar in caz de refuz ,organul de executare va cere autorizarea instantei judecatoresti competente potrivit codului de procedura fiscala si civila

31

1.Masuri asiguratorii - ele se dispun sub forma popririi asiguratorii si sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile si mobile sau imobile, proprietatea debitorului precum si asupra veniturilor acestuia cand exista pericolul ca acesta sa se ascunda sau sa isi risipeasca patrimoniul perilclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea - se dispun prin decizie emisa de organul fiscal competent motivata si semnata - la nevoie mas asiguratorii sunt infiinatate si asupra bunurilor detinute de debitor in propr comuna cu terte persoane pentru cota parte detinuta de acesta - se ridica cand inceteaza motivele pentrru care au fost dispuse sau la constituirea garantiei legale(consemnarea de mijloaxce banesti, scrisoare de garantie bancara, ipoteca asupra bunurilor imobile ,gaj asupra bunurilor mobile) 2.Titlul executoriu - execut silita are loc in temeiul unui titlu executoriu - este emis de organul de executare competent in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorul saui in baza unui inscris care potrivit legii constituie titlu executoriu Elementele titlului executoriu: - pe langa elementele actului administrativ fiscal (denumirea organului fiscal, data, obiectul si motivele de fapt ale actului juridic si temeiul legal) mai cuprinde: codul de identificare fiscala, domiciliul fiscal al debitorului, cuantumul si natura sumelor datorate si neachitate, temeiul legal al puterii executorii a titlului 3.Somatia - executarea silita incepe prin comunicarea somatiei;acesta este insotta de un exemplar al titlului executoriu - daca in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul se continua masurile de executare silita 4.Evaluarea bunurilor supuse executarii silite - se efectueaza de organele de executare prin experti evaluatori proprii sau independenti - evelautarii sunt obligati sa isi indeplineasca obligatiile ce le revin prin Codul de Procedura Fiscala din actul prin care s-a dispus expertiza si prin actul prin care au fost numiti - organele de executare vor actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei Principalele modalitati de executare silita : a. Executarea silita prin poprire - sunt supuse urmaririi prin poprire orice sume urmaribile reprezentand venituri si disponibilitati banesti in lei si in valuta, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate cu orice titlu debitorului de catre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice - sunt supuse urmaririi numai in conditiile Codului de Proced Civila : - sumele realizate de persoana fizica angajata - pensiile de orice fel - ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie speciala -se considera infiintata din momentul primirii adresei de infiintare de catre tertul poprit Pentru stingerea creantelor fiscale debitorii titulari de conturi bancare pot fi urmariti prin poprire asupra sumelor din conturile bancare respective

32

b. Execuatrea silita a bunurilor mobile - sunt supuse executarii silte orice bunuri mobile ale debitorului cu exceptiile prevazute de lege - in cazul debitorului persersoana fizica, nu sunt supuse executarii silite fiind necesare muncii si vietii debitorului si famnilie sale: bunurile mobile de orice fel (care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionala, bunurile strict necesrae uzului casnic al debit si familei sale, alimentele necesare pe timp de 2 luni, combustibilul necesar debitorului si famamiliei sale pentru incalzit si prepararea hranei socotit pentru o perioada de 3 luni iarna , obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave, bunuri declarate prin lege neurmaribile) - bunurile debitorului persoana fizica necesare desfasurarii activitatii de comert nu sunt excepate de la executarea silita - etapele procedurale incep cu sechestrarea bunrilor si intocmirea unui proces-verbal de sechestru c. Executarea silita a bunurilor imobile - sunt supuse executarii silite bunurile imobile prorprietate ale debitorului, iar in cazul bunurilor imobile detinute in coproprietate se va intinde numai asupra bunurilor atribuite debitorului in urma partajului judiciar - se intinde de plin drept si asupra bunurilor accesorii bunurilor imobile prevazute de dreptul civil (dependinte, garaj , bucatarie, pivnita) - aceste prevderi nu sunt aplicabile in cazurile cand executarea silita se aplica pentru stingerea creantelor fiscale rezultate din savarsirea de infractiuni - in cazul debitorului persoana fizica, nu poate fi supus executarii silite spatiul minim locuit de debitor si familia sa conform legii - se aplica sechestrul fiscal ce constitue ipoteca legala si se incheie proces-verbal de sechestru d. Executarea silita a altor bunuri - execut silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini care sunt ale debitorului se efectueaza in conformitate cu prevederile mentionate privind bunurile imobile - pentru executarea silita a recoltelor si a fructelor culese sunt aplicabile prevederile privind bunurile mobile - bunurile mobile si/sau imobile proprietatea debitorului pot fi valorificate individual sau in ansamblu (hotararea apartine organului de executare). 5.Valorificarea bunurilor: - devine aplicabila daca in termen de 15 zile de la incheierea p v de sechestru nu se stinge creanta fiscala Modalitati de valorificare: 1. intelegerea partilor 2. vanzarea in regim de consignatie (numai a bunurilor mobile) 3. vanzarea directa 4. vanzrea la licitatie 5. prin case de licitatii, agentii imobiliare si societati de brokeraj - bunurile perisabile sau supuse degradarii pot fi vandute in regim de urgenta - vanzare bunuriolor sechestrate se face numai de persoane juridice si fizice care nu au obligatii fiscale restante.

33

6.Eliberarea si distribuirea sumelor realizate - creantele fiscale inscrise in titlul executoriiu se sting cu sumele realizate in ordinea vechimii, mai intai creanta principala, apoi accesoriile acestuia - daca suma ce reprezinta atat creanta fiscala cat si cheltuileile de execut este mai mica decat suma realizata prin execut silita cu diferenta se va proceda la compensare sau se restituie la cerere debitorului - cand executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand pana la eliberarea sau dsitribuirea sumei rezultate din executare au depus si alti creditori titlurile lor se va proceda la distribuirea sumei potrivit unei ordini de preferinta - creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si alte sume legale datorate bugetului general consolidate III. Stingerea obligatiei fiscale prin alte modalitati - se au in vedere compensarea , darea in plata , insolvabilitatea, insolventa, anularea si prescriptia a.Compensarea - se sting creantele administrate de Ministerul Economiei si Finantelor cu creantele debitorului reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget pana la concurenta celei mai mici sume cand amble parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor cat si calitatea de debitor - se efectueaza de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupa caz - se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget iar din diferenta ramasa sunt compensate obligatii datorate altor bugete potrivit legii b. Darea in plata - creantele fiscale pot fi stinse la cererea debitorului oricand cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau a unitatii administrativ teritoriala a bunurilor imobile inclusiv a celor supuse executarii silite; in acest scop se intocmeste o comisie prin ordin al ministrului economiei si finatelor sau dupa caz de unitatii administrativ teritoriale - in cazul adimterii cererii se dsipune incheierea procesului-verbal de trecere in proprietatea publica a bunului imobil si stingerea creantei fiscale - procesul-verbal contituie titlu de proprietate - pe data intocmirii procesluli-verbal inceteaza masura de indisponibilitate, precum si calitatea de adm sechestru c. Insolvabilitatea - este insolvabil debitorul ale carui bunuri si valori urmaribile au o valoare mai mica decat obligatiile fiscale de plata sau nu are venituri si bunuri urmaribile - conducatorul organului de executare dsipune scoaterea creantei din evidenta curenta si trecerea ei intr-o evidenta separata - organele fiscale au obligatia ca cel putin o data pe an sa evalueze starea contribuabililor in cadrul termanului general de prescriptie - daca debitorii dobandesc bunuri sau venituri urmaribile in cadrul tremenului de prescriptei organele fiscale iau masuri de trecere a creantelor din evidenta separata in evidenta curenta si de executare silta

34

d. Insolventa - pentru recuperarea creantelor de la debitorii care se afla in stare de insolventa ANAF si compartimentele specializate ale administratiei publice vor declara lichidatorilor creantele existenete la data declararii in evidenta fiscala pe platitor - cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii insolventei se inainteaza instantei judecatoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni e. Anularea - daca cheltuielile de executare sunt mai mari decat creantele fiscale supuse execut silite conducatorul organului de executare poate aproba anularea creantelor respective - creantele fiscale restante aflate in sold pana la 31 decembrie, mai mici de 10 lei, se anuleaza (anual se stabileste plafonul acestor sume anulabile) f. Prescriptia - are ca efect stingerea obligatiilor fiscale ca urmare a expirarii perioadei de timp in care trebuie stabilita obligatia de plata si declanseaza procedura de executare silita - dr de a cere execut silita, compensarea sau resituirea creantelor fiscale se prescrie de la data de 1 ianuarie a anului urmator in care a luat nastre acest drept CURS 3

CONTROLUL FINANCIAR
1. Notiunea, rolul, functiile si obiectul controlului financiar 2. Controlul intern si controlul financiar preventiv 3. Auditul public intern 4. Controlul financiar exercitat de organele specializate ale Ministerului Economiei si Finantelor 5. Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi a Romaniei 6. Controlul administrativ jurisdictional 1. Notiunea, rolul, functiile si obiectul controlului financiar NOTIUNE controlul financiar, ca o componenta a controlului economic are ca obiectiv cunoasterea de catre stat a modului de organizare a mijloacelor materiale si banesti de catre institutiile publice, modul de realizare si de cheltuire a banului public, asigurarea echilibrului financiar, realizarea eficientei economico-fianciare, dezvoltarea econonomiei nationale si infaptuirea controlului financiar ROLUL - organele de control financiar supun in mod organizat si periodic unei analize amanuntite sub aspectul eficientei, legelitatii si economicitatii. FUNCTII: - urmarirea si eveluarea rezultatelor si stabilirea masurilor pentru imbunatatirea lor - de indrumare si sprijin si generalizare a experientei pozitive - de constrangere, prin aplicarea masurilor legale OBIECTUL: controlul financiar fiind acea parte a controlului economico-social care se executa asupra gestionarii mijloacelor materiale si banesti, nu se limiteaza la actele si operatiunile financiare ci se extinde si la celelalte acte si operatiuni patrimoniale care intervin in gestionarea

35

resurselor finaciare ale statului, unitatilor adiministrativ teritoriale, institutiilor publice si ale agentilor economici privati 2. Controlul intern si controlul financiar preventiv CLASIFICARE: Controlul financiar este de doua feluri, si anume: -intern -extern In urma perfectionarii organiozatorice a controlului finaciar, si ca urmare a aplicarii prevederilor noilor acte normative in domeniu controlului financiar extern in Romania, se efectueaza de catre Curtea de Conturi, Ministerul Economiei si Finantelor si organele sale specializate. Organele mentionate exercita si un control financiar intern a activitatii proprii. Concomitent cu aceste organe specializate de control financiar extern se organizeaza controlul financiar propriu necesar bunei gospodariri a patrimoniului. Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor finanaciare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele contatate. Controlul intern reprezinta ansambul formelor de control exrecitate la nivelul entitatii publice, inclusiv auditul public intern, stabilite de conducere in concordanta cu obiectivele acestora si cu reglementarile legale in vederea asigurarii fondurilor in mod economic, eficient si eficace - are urmatoarele obiective principale : a. realizeaza la un nivel corespunzator de calitate atributiile institutiilor publice stabilite in concordanta cu propria lor misiune in conditii de regulariate, economicitate, eficacitate si eficienta b. protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei , fraudei sau abuzului c. respectarea prevederilor legii, a decizilor si a celorlate acte ale conducerii d. dezvoltarea si intretinerea unor sisteme de colectare a veniturilor publice sau a patrimoniului public de actualizare si difuzare a datelor si informatiilor financiare si de conducere Contr financiar preventiv se organizeaza si se exerecita in urmatoarele forme: a. contr financiar propriu: - la toate entitatiile publice si asupra tuturor operatiunilor cu impact financiar, asupra tuturor fondurilor publilce Entitatiile publice, prin conducatorii acestora au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu si evidenta angajamentelor - au obligatia de a organiza controlul financiar preventiv propriu unde sa prevada proicetele de operatiuni supuse acestui control, documentele justificative si circuitul acestora cu respectarea dispozitiilor legale - se realizeaza prin viza de persoanele din cadrul compartimentului de specialitate desemnate in acest scop de catre conducatorul institutiri publice - persoanele desemnate sa efectueze aceasta activitate sunt altele decat cele care initiaza operatiunea supusa vizei - numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfasoara activitati de control financiar preventiv propriu se face de catre conducatorul entitatii publice cu acordul entitatii publice superioare, iar in cadrul entitatii publice in care se exercita functia de ordonatori pirncipali de credite a bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, a fondului de stat cu acordul Ministerului Economiei si Finantelor

36

- in finalul procedurii controlului financiar propriu are loc restituirea sub semnatura a proiectelor de operatiuni vizate, insotite de toate documentele justificative, compartimetelor de specialitate care le-au emis pentru continuarea circuitului acestora - daca in urma verificarilor, documentele prezentate la viza nu corespund controlului financiar, persoana imputernicita va emite refuzul de viza care va fi transmisa spre stiinta si compartimentului de audit financiar al entitatii respective - in cazul unui refuz de viza conducatorii persoanei juridice dispun, in conditiile prevazute de lege, efectuarea operatiunii pe proprie raspundere b. contr financiar delegat - se efectueaza la ordonatorii principali de credite a bugetului general consolidat prin controlori specializati - se organizeaza si se exercita de Ministerul Finantelor Pubice prin controlori delegati - controlorii delegati exercita viza de control financiar preventiv delegat asupra proiectelor de operatiuni vizate in prealabil de controlul financiar preventiv propriu al instutiei publice respective - operatiunile care fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobarii ordonatorilor principali de credite numai insotite de viza de control financiar preventiv delegat - controlorii delegati isi desfasoara activitatea la sediul institutiei publice la care au fost numiti - viza de cotrol se acorda sau se refuza in scris, pe formular tipizat si trebuie sa poarte semantura si sigiliul personal al controlorului financiar delegat competent - perioada maxima pentru acoradrea sau refuzul vizei de control este de 3 zile lucratoare de la prezentarea proiectului de operatiuni insotit de toate documenetele justificative - nu se pronunta asupra oportunitatii operatiunilor ce fac obiectul controlului - controlorul delegat isi exercita atributiile in mod independent, el are obligatia sa-l informeze in mod direct pe ministrul economiei si finanatelor asupra situatilor deosebite aparute in activitatea sa si nu i se poate impune pe nicio cale acordarea sau refuzul vizei 3. Auditul = revizie contabila - este acea activitate care compara situatia reala cu o situatie ideala si exprima o opinie asupra concordantei dintre situatia ideala si situatia data, reala Definitie: Auditul intern public este o examinare metodologica si sistematica a unei situatii de catre o persoana independenta si competenta, asigurand validarea materiala a elementelor pe care le analizeaza ce verifica conformitatea modului de tratare a acestor fapte regulile, normele si procedurile sistemului de control intern, in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra concordantei globale a situatieie examinate in raport cu normele. Atributii : - elaboreaza norme metodologice specifice entitatii publice in care isi desfasoara activitatea - elaboreaza proiectul planului anual de audit public intern - efectueaza activitatea de audit public intern pentru a evalua daca sistemele de management financiar si cotrol ale entitatilor publice sunt transparente si conforme cu normele de legalitate, regularitate, eficacitate, eficienta, economicitate - informeaza Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern despre recomandarile neinsusite de conducatorul entitatii publice controlate precum si despre consecintele acestora - raporteaza periodic asupra constatarilor, concluziilor si recomandarilor rezultate din activitatile sale de audit - elaboreaza raportul anual al activitatii de audit public intern - in cazul identificarii unor neregularitati sau posibile prejudicii raporteaza imediat conducatorului institutiei publice

37

Activititati si operatiuni auditate: - compartimentul de audit public intern auditeaza cel putin o data la trei ani fara a se limita la urmatoarele atributii: 1. angajamentele bugetare si legale din care deriva direct sau indirect obligatii de plata inclusiv din fonduri comunitare 2. platile asumate prin angajamentele bugetare si legale inclusiv din fondul comunitar 3. vanzarea, gajarea, concesionarea sau inchirierea de bunuri proprieate a statului sau unitatii administrativ teritoriale 4. constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare si de constituire al titlurilor de creanta, precum si a facilitatilor acordate la incasarea acestora 5. alocarea creditelor bugetare 6. sistemul de luare a deciziilor 7. sistemele de conducere si control, precum si riscurile asociate acestor sisteme 8. sistemele informatice - auditorii interni elaboreaza un proiect de raport de audit public intern la sfarsitul fiecarei sesiuni de audit - proiectul reflecta cadrul general, constatarile, obiectivele, recomandarile, concluziile si este insotit de documente justificate - unitatile de control, care functioneaza in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor cu finantare de la bugetul de stat sunt ANAF, Garda Finaciara, Autoritatea Nationala a Vamilor, Directiile Generale a Economiei si Finantelor, Directia Generala a Economiei si Finantelor a mun. Bucuresti, Directia Generala de Administrare a marilor contribuabili. INSPECTIA FISCALA (CONTROLUL EXERCIATAT DE ANAF) - se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin ANAF sau dupa caz de catre compartimentele de specialitate ale autoritatilor publice locale - are ca obiect verificarea bazelor de impunere a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiilor fiscale si contabile, stabilirea diferitelor obligatii de plata si a accesoriilor acestora Atributii ale insectiep fiscale: - constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilior supusi inspectiei sau altor persoane, privind legalitaea si conformitatea actelor fiscale, corectitudinea indeplin atributiilor fiscale - sanctionarea Inspectia fiscala poate fi totala sau partiala Forme de control: a) controlul inopinat care constata in activitatea de verificare documentare sau faptica in principal ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a unor legislatii fisacle fara anuntarea in prealabil a contribuabilului b) controlul incrucisat care consta in verificarea documentelor si operatiilor impozabile ale contribuabililor in corelatie cu cele detinute de alte persoane; poate fi si inopinat ;

38

Aspecte procedurale - inantea inspectiei fiscale, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul prin trimitera unui aviz de inspectie fiscala care cuprinde temeiul juridic al inspectie fiscale , data de incepere a inspectiei fiscale, obligatiile fiscale si perioadele supuse inspectiei fiscale si posibilitatea de a solicita amnarea datei de incepere a inspectiei fiscale - durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organul de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in functie de obiectivele controlului, dar nu mai mult de 3 luni - inspectia fiscale se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe anuale semestriale si trimestriale - rezultatul inspectiei fiscale va fi consemat intr-un raport scris in care se vor prezenta consatatrile inspectiei dpdv faptic si legal - la finalizarea inspectiei fiscale raportul intocmit va sta la baza emiterii deciziei de impunere, care va cuprinde si diferente in plus sau in minus, dupa caz, fata de creanta fiscala existenta la inceputul inspectie fiscale CONTROLUL EFECTUAT DE GARDA FINANCIARA Garda finaciara exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal care au ca efect evaziunea si frauda fiscala. Garda financiara functionaeaza pe intreg teritoriul tarii prin Comisariatul General, sectiile judetene si sectia Municipiului Bucuresti. Este condusa de un Comisar General, inalt functionar public, numit in conditiile legii prin ordin al Ministrului Economiei si Finantelor. Garda financiara efectueaza in mod permanent controlul operativ si inopinat sub forma controlului curent si tematic dupa caz cu privire la: a) participarea cu personal propriu sau in colaborare cu organele de specialitate ale ministerelor sau ale altor institutii specializate la actiuni de depistare sau de combatere a actiunilor ilicite, care genereaza fenomenele de evaziune si frauda fiscala b) respectarea normelor de comert urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea operatiunilor ilicite c) modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea operatorilor economici d) respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege Actele de control intocmite de comisarii garzii financiare sunt acte administrative de control operativ si inopinat si se comunica directiilor generale ale economiei si finantelor in a caror raza teritoriala se afla sediul operatorului economic controlat, pentru atentie, luarea masurilor fiscale sau organelor de urmarire penala dupa caz. In exercitarea atributiilor de serviciu comisarii garzii financiare constata prin proces-verbal contraventile savarsite si aplica masurile legale. Garda financiara nu se substituie organelor de urmarire penala. CONTROLUL FINANCIAR EXECUTAT DE CURTEA DE CONTURI Rolul Curtii de Conturi este sa contribuie la buna gestionare a fondurilor publice si a patrimoniului public, sa furnizeze parlamantului, respectiv, autoritatilor publice deliberative ale

39

unitatilor administrativ-teritoriale, rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii si eficientei. Necesitatea si importanta Curtii de Conturi sunt determinate de faptul ca in conformitate cu principiile democratice ale organizarii si functionarii statului pupulatia trebbuie sa cunosasca din sursa independenta daca impozitele platite si averea publica sunt administrate conform legii. In prezent locul si rolul Curtii de Conturi sunt inscrise in Constitutia Romaniei (art. 40), iar organizarea, functionarea, atributiile si procedurile de control sunt prevazute in legea nr. 94 \1992 cu modificarile si completarile ulterioare. Curtea de conturi se compune din Sectia de Control Financiar Ulterior si Camere de Conturi Judetene si a municipiului Bucuresti. Atributii de control Curtea de Conturi isi exercita functiune de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrbuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale. Prin controlul sau, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii sale financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei, eficacitatii. Sunt supuse controlului urmatoarele categorii de persoane juridice: a) statul si unitatile administrativ teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public cu serviciile si institutiile lor publice autonome, sau neautonome b) Banca Nationala a Romaniei c) Regiile autonome d) Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice sau regiile automone detin singure sau impreuna integral sau mai mult de jumatate din capitalul social e) Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu in conditiile in care prin lege sau prin statultele lor se prevede acest lucru. Alte persoane juridice controlate sunt cele care: a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii si alte forme de sprijun financiar din partea statului, a unitatilor administrativ teritoriale sau ale unitatilor publice b) administreaza in baza unui contract de concesiune sau inchiriere bunuri apartinand statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice c) nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu conducatorii institutiilor controlate d) sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii, si utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri Sfera controlului ulterior al curtii de conturi cuprinde: - Contul general anual de executie al bugetului de stat - Contul anual de executie al bugetului asigurarilor sociale de stat - Conturile anuale de executie a bugetelor locale - Conturile anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale - Contul fondurilor de tezaur - Contul general anual al datoriei publice a statului si situatiei garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe

40

Curtea de Conturi are acces neingradit la acte documente si informatii necesare exercitarii functiilor sale de control, oricare ar fi persoanele fizice sau juridice, detinatoare. In acelasi sens toate persoanele juridice si fizice supuse controlului Curtii sunt obligate sa-i transmita actele, documentele si informatiile solicitate la termenele legale stabilite si sa-i asigure accesul in sediile lor daca aceasta evident hotaraste exercitarea controlului la fata locului. Procedura de exercitare a controlului ulterior este complexa si are ca finalitate descarcarea de gestiune. Descarcarea de gestiune se face la sfarsitul exercitiului bugetar ci cuprinde 2 faze: 1. Faza preliminara marcata de intocmirea raportului de constatari concluzii si propuneri de catre controlorii financiari desemnati sa verifice conturile. 2. Faza descarcarii de gestiune. In baza constatarilor rezultate din controlul exercitat, curtea de conturi are dreptul sa decida: a. Suspendarea aplicarii masurilor care caontarvin reglementarilor legale in domeniul financiar, contabil si fiscal b. Inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila controlata, corectarea bilanturilor contabile, a conturilor de profit si pierdere si a conturilor de executie Curtea de Conturi are de asemenea dreptul sa ceara suspendarea din functie pana la pronuntarea definitiva in cauza a persoanelor raspunzatoare de savarsirea faptelor cauzatroare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar constatate de organele de control si evident pentru care sunt judecate. Legea organica prevede ca in termen de 6 luni de la primirea conturilor de la organismele competente sa le intocmeasca si obligata sa le transmita, Curtea de Conturi elaboreaza RAPORTUL PUBLIC ANUAL, pe care il inainteaza Parlamentui in vederea examinarii si aprobarii. Acest raport are in vedere conturile de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar exprimat precum si neregulile bugetare constatate. El se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Preluarea activitatii jurisdictionale a Curtii de Conturi ale instantei judecatoresti In prezent instantele Curtii de Conturi care executatu activitatea jurisdictioanala, au fost inlocuite prin lege de catre instantele judecatoresti competente. Reglementarea juridica mentionata cuprinde 2 aspecte disticnte: a) numirea fostilor judecatori financiari inspectori sau judecatori financiari in functii de judecatori b) preluarea de catre Ministerul Public a fostilor procurori financiari la o data nedeterminata si potrivit procedurii fiscale In acest sens Presedintele tarii la propunerea judecatorului suprem al tarii (CSM) prin care au fost numiti ca judecatori un nr. de 102 fosti judecatori financiari, inspectori sau judecatori financiari (4 la Curtea de apel Bucuresti si 98 la tribunal). Controlul administrativ jurisdictional Jurisdictia fiscala desemneaza activitatea organelor competente sa stabileasca legalitatea in sfera veniturilor fiscale in situatiile in care debitorii invoca incalcarea legii. Jurisdictia fiscala asigura exercitarea controlului legalitatii in principal cu privire la titlurile de creanta fiscala si numai in masura in care operatiunile administrative si materiale afecteaza legalitatea acestor acte, controllul se efectueaza si asupra acestor operatiuni.

41

Solutionarea contestatiilor forumlate impotriva actelor administrative fiscale Potrivit prevederilor Codului de Procedura Fiscala, contestatia este o cale administrativa de atac si nu inlatura dreptul la actiune al celui care se considera lezat in drepturile sale printr-un act administrativ foscal sau prin lipsa acestuia. Pot fi contestate: a) deciziile de impunere care stabilesc baza de impunere sau contributia, taxa corespunzatoare respectivei baze b) deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contributii sau alte sume daltorate bugetului national consolidat. Obiectul contestatiei il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul fiscal in titlul de creanta, sau in actul administrativ fiscal atacat cu exceptia contestatiei impotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal. Contestatia se depune la organul fiscal al carui act administrativ este atacat, si nu este supusa taxelor de timbru. La solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie, dupa caz. Decizia sau dispozitia emisa in solutionarea cauzei este definitiva in solutinarea cailor de atac. RASPUNDEREA JURIDICA IN DOMENIUL EXECUTARII BUGETARE 1.Notiunea si continutul raspunderii juridice in domeniul executarii bugetare Incalcarile normelor juridice privitoare la realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor atrag raspunderea juridica a celor vinovati si aplicarea constrangerii de stat. In acest domeniu in care se manifesta relatiile de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor, de utilizare a resurselor financiare publice, constrangerea de stat se exercita prin aplicarea de sanctiuni administrative, juridice, patrimoniale, penale si specifice dreptului finantelor publice. Reglementari de natura financiara sau cu efect in acest domeniu capata forma de legi, hotarari, ordonante ale guvernului, ordine si instructiuni ale ministerelor de resort (izvoare). Normele juridice din domeniul finantelor publice constituie reglementari de stricta aplicabilitate in sensul ca lipsa unor reglementari exprese intr-o problema sau alta nu implica acordarea unor solutii bazate pe analogie. Raspunderea juridica poate imbraca mai multe forme in raport de natura juridica a normelor de drept incalcate, de gradul de periculozitate a faptelor ilicte, de consecintele nesocotirii dispozitiilor legale precum si de particularitatile obligatiilor financiar fiscale si sanctiunile ce se pot stabili si aplica:1. administrativa-contraventionala si disciplinara; 2. patrimoniala-civila (delictual si contractulala) si materiala; 3. penala. Fiecare din aceste forme ale raspunderii juridice se constituie ca o institutie a unei ramuri de drept sau a mai multor ramuri. Cea mai mare parte a ansamblului veniturilor bugetare formeaza obiectul de activitate al dreptului fiscal. Plecand de la aceasta constatare putem arata ca veniturile fiscale se realizaza prin mijlocirea raporturilor juridice de drept fiscal care au ca obiect realizarea acestor venituri. In cazul incalcarii raporturilor juridice de drept fiscal se poate vorbi despre raspunderea juridica fiscala a carei realizare este facuta prin aplicarea mijloacelor juridice specifice, administrative, patrimoniale, penale precum si prin aplicarea mijloacelor proprii fiscale.

42

Curs 5 2. Evaziunea fiscala

Desi nu mai este definita in actuala reglementare juridica lg. 241\2005, ea presupune sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor si altor sume datorate bugetului general consolidata de catre persoanele fizice si juridice, romanesti sau straine. Principalele fapte care atrag raspunderea fiscala sunt denumite generic fapte de evaziune fiscala. Alaturi de economia subterana si coruptie, evaziunea fiscala exprima o anumita stare a economiei, a comportamentului economic si social al contribuabililor. Evaziunea fiscala are doua forme: Evaziunea fiscala legala Evaziunea fiscala frauduloasa ilicita 1. Evaziunea fiscala legala Consta in sustragerea de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor si altor sume, insa in limite legale. Printre mijloacele, procedeele si imprejurarile care favorizeaza si contribuie la realizarea evaziunii fiscale legale se numara: reglemenetarea prin lege a metodelor de evaluare forfetare, prin estimare utilizarea abila a prevederilor legilor fiscale care, reglementand posibilitatea alegerii intre mai multe statute fiscale, tehnici juridice, influenteaza optiunea contribuabililor spre consecinte fiscale cat mai favorabile folosirea lacunelor legii sau a inadvertentelor acesteia absenta legilor fiscale internationale, avand ca argument teritorialitatea legilor fiscale nationale, fapt care permite contribuabilului sa foloseasca mijlocul localizarii veniturilor in state cu fiscalitate redusa 2. Evaziunea fiscala frauduloasa ilicita Spre deosebire de evaziunea legala, se manifesta atunci cand contribuabilul se eschiveaza de la plata impozitelor si taxelor datorate bugetului public national, recurgan in acest scop la diminuarea materiei impozabile prin folosirea de procedee voit ilegale. Aceasta evaziune poate fi simpla, constand, spre exemplu din omisiunea voluntara a unui element care intra in baza de calcul e veniturilor fiscale, sau complexa constand in folosirea de catre contribuabil a unor manevre frauduloase menite sa dezorienteze organele fiscale si sa le puna in imposibilitatea de a descoperi frauda, ca de exemplu : - scrieri false - domiciliu fictiv - vanzarea fara factura - inregistrarea de operatiuni fictive Printre formele actuale de disimulare a materiei impozabile, se numara : - disimulare materiala consta in abtinerea contribuabililor de a declara obiectul impunerii - disimularea contabila executarea de evidente contabile duble

a. b.

43

- disimulaerea juridica este vorba de crearea de situatii juridice aparente diferite de situatiile juridice adevarate, care poate imbraca forma fraudei prin operatiuni fictive, ca de exemplu: facturi false catre o intreprindere fictiva - forma falsei calificari denaturarea sensului unei operatiuni reale sau prin transformarea unei situatii impozabile intr-o situatie scutita de impozite

3. Raspunderea juridica administrativa

Conform actelor normative din domeniul executarii bugetare (realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor) raspunderea juridica administrativa este atrasa de acele fapte care intrunesc elementele constitutive ale abaterii administrative. Incalcarile acestor norme juridice, privite in ansamblul lor sunt fapte si omisiuni care pot avea un grad diferit de pericol social, insa in general au consecinta diminiuarii impozitelor si taxelor ce se incaseaza la bugetul general consolidat. Raspunderea juridica administrativa intervine atat pentru fapte calificate drept abateri cat si pentru fapte considerate contraventii. Astfel, avem raspunderea administrativ-disciplinara si cea contraventionala 1. Raspunderea administrativa disciplinara Aceasta forma de raspundere sanctioneaza abaterile administrative necontraventionalizate. In acest sens Codul Fiscal reglementeaza majorarile de intarziere. Majorarile de intraziere : - acestea se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv - pentru diferentele suplimentare de creante fiscale rezultate din colectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorarile de intraziere se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv - in situatia in care diferentele rezultate din colecatrea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raportul cu sumele stabilite initial, se datoreaza majorarile de intarziere pentru suma datorata, dupa colectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv Nivelul majorarii de intarziere este de 0,1% din suma datorata pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. 2. Raspunderea administrativa contraventionala Contraventia reprezinta conditia necesara pentru declansarea raspunderii juridice contraventionale. Indiferent de domeniu sau de emitent, actele normative trebuie sa cuprinda descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata; daca sanctiunea este amenda, se vor stabili limita minima si maxima a acesteia, in functie de limitele generale stabilite. Ca regula generala, aceste acte normative intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data aducerii lor la cunostinta publica daca in cuprinsul lor nu se prevede un alt termen. Pentru cazurile urgente se poate prevedea si un termen mai scurt, dar nu mai mic de 10 zile de la data aducerii lor la cunostinta publica. Legea prevede sanctiunile contraventionale: principale (avertismentul, amenda contraventionala, obligarea contravenientului la prestarea unei munci in folosul comunitatii) si complementare (confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii; suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exerciatare a unei activitati; 44

inchiderea unitatii; blocarea contului bancar; suspendarea activitatii agentului economic; retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv; desfintarea lucrarilor si aducerea erenului in starea initiala), enumerandule cu caracter exemplificativ, lasand posibilitatea ca prin legi speciale sa fie stabilite si alte sanctiuni conraventionale. Constatarea contraventiei se face de catre agentii constatatori printr-un proces-verbal de constatare a contraventiei. In momentul incheierii procesului-verbal, agentul constatator trebuie sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul sau de a formula obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Un element de noutate in domeniu, constituie tichetul de inscriere a contraventiilor, eliberat cetatenilor straini sau cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate la intrarea in Romania. Aceste tichete vor fi verificate de catre organele de control la iesirea din tara a persoanelor mentionate impreuna cu dovada platii amenzii.

4. Raspunderea juridica penalain domeniul executarii bugetare

In sfera executarii bugetului general consolidat, raspunderea penala intervine in cazurile in care incalcarea dispozitiilor legale cu privire la realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare, intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de lege. Reglementarea raspunderii juridice penale pentru incalcarea normelor juridice de drept economic si fiscal poate fi directa si indirecta. Infractiunile in domeniul executarii raspunderii bugetare sunt incriminate de Codul Penal, Codul Vamal, actele normative in domeniul relatiilor financiare publice si pot fi grupate in: - infractiuni de fals - infractiuni contra patrimoniului - infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice - infractiuni la remgimul vamal - infractiuni prevazute de legea privind combaterea evaziunii fiscale Cazierul fiscal A fost instituit prin O.G. nr.75\2001, aprobata cu modificari si completari prin lg nr.410\2002. Prin Hotararea de Guvern de modificare nr.31\2003 a normelor metodologice de aplicare, s-au stabilit faptele care se inscriu in cazierul fiscal al contribuabililor (anexa contine 34 de fapte care constituie infractiuni si 14 fapte care constituie contraventii), procedura de solicitare si eliberare a caziuerului fiscal si a informatiilor din cazierul fiscal. Cazierul fiscal reprezinta un mijloc de evidenta si de urmarile a disciplinei financiare a contribuabililor in scopul prevenirii si combaterii evaziunii fiscale, precum si urmarirea administrarii impozitelor, taxelor, contributiilor si a celorlalte venituri ale bugetului general consolidat. Cazierul fiscal se organizeaza de catre Ministerul Economiei si Finantelor la nivel central si la nivelul directiilor centrale ale finantelor publice. La nivelul Ministerului Economiei si Finantelor functioneaza cazierul fiscal national, in care se tine evidenta contribuabililor de pe intreg teritoriul tarii, iar la nivelul directiilor generale ale economiei si finantelor publice se organizeqaza si functioneaza cazierul fiscal local, in care se tine evidenta contribuabililor care au domiciliul sau sediul in raza teritoriala a acestora. In cazierul fiscal se inscriu faptele sanctionate de legile financiare, vamale, precum si cele care privesc disciplina financiara savarsite de persoanele fizice si juridice in calitate de

45

contribuabili sau de asociati, actionari ori reprezentanti legali ai persoanelor juridice (administratori, directori, etc.). Inscrierea datelor mentionate in cazierul fiscal se face in baza urmatoarelor documente: - extrese de pe hotararile judecatoresti definitive, transmise de instantele judecatoresti Ministerului Finantelor Publice - extresele de pe deciziile de solutionare a contestatiilor ramase definitive prin neexercitarea cailor de atac - actele intocmite de organele fiscale si vamale - acte intocmite si de alte organe competente. Necesitatea certificatului de cazier fiscal Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie la infiintarea unei societati comerciale, a asociatiilor si fundatiilor ori la autorizarea exercitari iunei activitati independente. In cazul constituirii unei societati comerciale sunt obligati sa prezinte cazierul fiscal atat asociatii, actionarii, cat si reprezentantii legali ai societatii. In cazul in care in cazier sunt inscrise fapte de natura penala judecatorul delegat nu va dispune infiintarea societatii comerciale. In cazul asociatiilor si fundatiilor , prezentarea cazierului fiscal este obligatorie pentru asociati si membrii fondatori. Similar, nici in cazul solicitarii eliberarii autorizatiei pentru exercitarea unei activitati independente nu se prevad consecintele prezentarii unui certificat de cazier fiscal, avand inscrise in el fapte de natura penala. Impozite si taxe Codul Fiscal actual stabileste cadrul legal pentru urmatoarele impozite si taxe: a) impozitul pe profit b) impozitul pe venit (venituri din activitati independente, din salarii, din cedarea folosintei bunurilor, din investitii, din pensii, din activitati agricole, din premii si din jocuri de noroc, din transferul proprietatilor imobiliare, din alte surse) c) impozitul pe veniturile microintreprinderilor d) impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti e) impozitul pe reprezentante f) taxa pe valoare adaugata g) accizele si alte taxe speciale h) impozite si taxe locale (impozitul si taxa pe cladiri; pe teren; pe mijloacele de transport; taxa pentru eliberearea certificatelor, avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; taxe speciale; alte impozite si taxe locale) Aceste venituri constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale. Codul Fiscal precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste taxe precum si modul de calcul si plata. Codul Fiscal cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe; de asemenea Codul Fiscal autorizeaza Ministerul Economiei si Finantelor sa elaboreze dispozitiile si ordinele in aplicarea legilor, si a conventiilor de evitare a dublei impuneri. Impozitele si taxele mentionate se bazeaza pe urmatoarele principii: a) neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de proprietate, asigurand conditii egale investitorilor, capitalului strain si roman

46

b) certitudinea impunerii prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare creditor, respectiv acestia sa poata urmari si intelege sarcina fiscala care le revine c) echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice prin impunerea cotei unice de impozitare a veniturilor d) eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului Fiscal, astfel incat aceste prevederi sa nu conduca la efecte retroactive nefavorabile pentru persoanele fizice si juridice in raport cu impizitarea in vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore. Codul fiscal se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata de regula cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.

Curs 6 NOTIUNEA FISCALA DE PERSOANA FIZICA REZIDENTA

Codul Fiscal in art. 7, pct. 23 prevede notiunea de persoana fizica rezidenta aceasta inseamnand orice persoana fizica care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii de rezidenta: - are domiciliul in Romania - centrul intereselor vitale ale acesteia este amplasat in Romania - este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe ce depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricariui interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat - este cetatean roman care lucreaza in strainatate ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain Prin exceptie nu este persona fizica rezidenta: - un cetatean strain cu statul diplomatic sau consular in Romania - un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui organism international cu sediul in Romania - un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si nici membrii familiei acestuia IMPOZITUL PE PROFIT Profitul reprezinta o categorie economico financiara specifica sistemului economieid e piata obtinut ca urmare a investirii unui capital. Este o forma a venitului caracteristic intreprinderilor si reprezinta surplusul inregistrat de acestea atunci cand venitul total obtinut din activitatile desfasurate depaseste cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor activitati. Contribuabili si sfera de aplicare Sunt obligate la plata impozitului pe profit: a) persoanele juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa atat in Romania cat si in strainatate b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent 47

c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr- asociere fara personalitate juridica asupra partii din profitul impozabil atribuibile fiecarei persoane d) persoanele juridice straine care realizaeaza venituri din sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea, cesionarea titlurilor de participare la o persoana juridica romana asupra profitului impozabil aferent acestor venituri e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoanele juridice romane pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica asupra partii din profitul impozabil al asocierii, atribuibile persoanei fizice rezidente Scutiri de la plata impozitului pe profit: - Trezoreria Statului - institutiile publice pentru fondurile publice - persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor - fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat - culturile religioase - pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt folosite pentru sustinerea activitatilor in scop caritabil - institutiile de invatamant particular acreditate precum si cele autorizate pentru veniturile utilizate, atat in anul curent cat si in anul urmator - fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar - Banca Nationala a Romaniei Anul fiscal si cotele de impozitare Anul fiscal = anul calendaristic. Cand un contribuabil se infiinteaza sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal perioada impozabila este perioada din anul calendaristic in care contribuabilul a existat. Cota de impozit pe profit care se aplica pe venitul impozabil este de 16%, cu exceptia contribuabililor care desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizeaza aceste venituri in baza unui contract de asociere si la care impozitul pe profit pentru activitatile desfasurate este mai mic de 5% din veniturile respective, sunt obligati la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. Calculul profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii acestor venituri din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile nedeductibile. Veniturile neimpozabile: - dividendele primite de la o persoana juridica romana - diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune de la persoanele juridice la care se detin titluri de participare - veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum si veniturile din recuoperarea cheltuielilor nedeductibile

48

- veniturile neimpozabile prevazute expres in memorandumuri si acorduri, de obicei internationale - dividendele primite de la o persoana juridica romana, societate mama, de la o filiala a sa situata intr-un stat membru, daca persoana juridica romana intruneste anumite conditii prevazute de lege - dividendele primite de la sediile permanente din Romania ale unor persoane juridice straine din alte state membre, societati mama, care sunt distribuite de filialele acestora situate in statele membre, daca persoanal juridica straina intruneste anumite conditii prevazute de lege Cheltuieli: Din categoria cheltuielilor fac parte cheltuielile realizate in scopul de venituri impozabile, cheltuieli cu deductibilitate limitata si cheltuieli nedeductibile. Cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri: - cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de contribuabil - cheltuielile efectuate pentru protectia muncii - cheltuielile reprezentant contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale si cheltuielile pentru asigurarea riscurilor profesionale

Cheltuieli cu deductibilitate limitata: - chelutielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicate in contul unei diferente de rezultate dintre totalul veliturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile - cheltuielile efectuate in numele unui angajat la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de EURO - cheltuielile cu primele de asigurare volunetara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de EURO intr-un an fiscal Cheltuieli nedeductibile: - cheltuielile proprii ale contribuabililor cu impozitul pe profit datorat - cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente pentru veniturile realizate in Romania Pierderi fiscale Pierderea anuala stabilita prin declaratia de impozit pe profit se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperearea pierderilor se va realiza in ordinea inregistrarii acestora la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit legii. Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite. In cazul persoanelor fizice straine se aplica luandu-se in considereare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent.

49

Aspecte fiscale internationale Veniturile unui sediu permanent: Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru venitul impozabil atribuibil sediul permanent Veniturile obtinute din proprietati imobiliare si din vanzarea, gestionarea titluurilor de participare: - persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare in Romania sau din vanzarea, cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri - orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o propritate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea, cesionarea titlurilor de participare lao persoana juridica romana, are obligatia de a plati impozit pe profit si de a depune declaratii de impozit pe profit Credit fiscal daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa (impozitul pe salarii si alte venitui salariale) si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de catre o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit. Deducerea pentru impozitele platite catre un stat stratin intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit calculat. Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale Plata impozitului se face astfel: a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine au obligatia de a plati impozit pe profit anual cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie b) ceilalti contribuabili au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial pana la data de 25, inclusiv, a primei luni urmatoare semestrului pentru care se calculeaza impozitul c) organizatiile non-profit, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie, inclsiv, a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul d) contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura, au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie, inclusiv, a anului urmator pentru care se calculeaza impozitul e) societatile comerciale bancare persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent f) contribuabilii altii decat sociatatile comerciale bancare, persoanele juridice romane si sucursalele din Romania ale bancilor persoane juridice straine platesc pentru ultimul semesntru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru semestrul 3

50

Toti contribuabilii metionati au oblugatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator. Odata cu declararea de profit, contribuabilii au obligatia sa depuna si o delcaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente care cuprinde scopul si suma fiecarei plati , numele si adresa beneficiarului. IMPOZITUL PE VENIT Contribuabilii si sfera de cuprindere a impozitului pe venit: a) persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania pentru veniturile obtinute din orice sursa atat din Romania cat si din afata acesteia b) persoanele fizice rezidente care desfasoare o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania pentru venitul net atribuibil sediului permanent c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati independente in Romania pentru venitul salarial net din aceasta activitate d) persoanele fizice nerezidente care obtin alte venituri decat cele din qactivitati independente, dependenete si alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente Categorii de venituri impozabile: - venituri din activitati independente - venituri din salarii - venituri din cedarea folosintei bunurilor - venituri din investitii - venituri din pensii - venituri din activitati agricole - venituri din premii si jocuri de noroc - venituri din transferul proprietatilor imobiliare - venituri din alte surse Categotrii de venituri neimpozabile: Art. 42 din Codul Fiscal reglementeaza categorii de venituri neimpozabile. Cu titlu exemplificativ mentionam: - ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala - sumele incasate din asigurari de orice fel - bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare intr-un cadru institutionalizat - premiile obtinute de sportivi medaliati Cota de impozitare si perioada impozabila Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din: - acitivtai independente - salarii - cedarea folosintei bunurilor - investitii - pensii - activitati agricole - premii - alte surse

51

Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde cu anul calendaristic. Perioada impozabila este inferioara anului calendaristic in situatia in care decesul contribuabilului survine sin cursul anului. Venituri din activitai independente Acestea cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesiii libere si veniturile din drepturile de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si\sau intr-o forma de asociere. Sunt considerate venituri comerciale venituri din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii altele decat dele din profesii libere, precum si din practicarea unei meserii. Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, de notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a a altor profesii reglementate desfasurate in mod independent. Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie , desene si modele , mostre , marci de fabrica, si altele. Curs 7

Impozitele si taxele locale

Dispozitii generale Sunt venituri ale bugeteleor locale si se utizileaza pentru finantarea cheltuielilor publice locale. Impozitele si taxele locale: - impozitul si taxa pe cladiri - impozitul si taxa pe teren - taxa asupra mijloacelor de transport - taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autorizatiilor - taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate - impozitul pe spectacole - taxa hoteliera - taxe speciale - alte taxe locale a) Impozitul si taxa pe cladiri Cladiri pentru care se datoreaza impozit: - orice persoana care are in proprietate o cladire situata in Romania, datoreaza anual impozit pentru acea cladire - pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului si a aunitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta , dupa caz, persoanelor juridice se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta dupa caz in conditii similare impozitului pe cladiri - in cazul in care o cladire se afla in proprietatea comuna a 2 sau mai multe persoane fiecare dintre proprietarii comuni ai cladirii datoreaza impozit pentru spatiile situate in partea de cladire aflata in proprietatea sa. In cazul in care nu se 52

pot stabili partile individuale ale proprietarilor in comun, fiecare proprietar in comun datoreaza o parte egala din impozitul pentru cladirea respectiva Cladiri pentru care nu se datoreaza impozit: - cladiri proprietate a statului, a unitatilor administrativ teritoriale ori a institutiilor publice - cladiri clasate ca monumente istorice de arhitectura sau arheologice, muzee ori case memoriale - cladiri lacasuri de cult apartinand cultelor religioase recunoscute in Romania Calculului impozitului pentru persoanele fizice - impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii - valoarea impozabila a cladirii exprimata in lei se determina prin inmultirea suprafetei construite, desfasurate a acesteia exprimate in metrii patrati cu valoarea impozabila corespunzatoare exprimata in lei pe metru patrat din lege - valoarea impozabila a cladirii se reduce in functie de anul terminarii acesteia astfel: cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului de referinta cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de ani si 50 de ani , inculsiv la data de 1 ianuarie a anului de referinta in cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, din punct de vedere fiscal anul terminarii se actualizeaza astfel ca acesta se considera ca fiind cel in care au fost terminate aceste ultime lucrari daca o persoana fizica are in proprietate 2 sau mai mutle cladiri utilizate ca locuinta care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe cladiri se majoreaza dupa cum urmeaza: cu 15% pentru prima cladire in afara adresei de domiciliu cu 50% pentru cea de a 2 a cladire cu 75% pentru cea dea 3 a cladire cu 100% pentru cea de-a 4a cladire si urmatoarele in afara adresei de domiciliu sunt exceptate persoanele fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala persoanele fizice au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele speciale potrivit legii Calculul impozitului pentru persoanele juridice: in cazul persoanelor juridice impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii cota de impozit se stabileste prin hoytarare a consiliului local si poate fi cuprnsa intre 0,25 si 1,50% la valoarea de inventar a cladirii valoarea de inventar a cladiri este valoarea de intrae a cladirii in patrimoniu inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii conform prevederilor legale in vigoare in cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire consolidare, mdernizare, modificare sau extindere, de catre locatari din punct de 53

vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective impozitul pe cladiri se aplca pentru orice cladire detinuta de o persoana juridica aflata in functiune in rezerva sau in conservare chiar daca valoarea sa a fost integral recuperata pe calea amortizarii Dobandirea, instrainarea si modificarea cladirilor: in cazul unei cladiri care a fost dobandita sau construita de o persoana in cursul anului impozitul pe cladire se datoreaza de catre persoana respectiva cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care cladirea a fost dobandita sau construita in cazul unei cladiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, dupa caz in cursul anului, impozitul pe cladire inceteaza a se mai datora de persoana respectiva incepand cu data de 1 a lunii umratoare celei in care cladirea a fost instrainata, demolata sau distrusa in cazul extinderii, imbunatatirii, distrugerii partiale sau a altor modificari aduse cladirii existente, impozitul pe cladire se recalculeaza incepand cu data de 1 a lunii urmatoare celei in care a fost finalizata modificarea orice persoana care dobandeste, construieste sau instraineaza o cladire are obligatia de a depune o declaratie fiscala in termen de 30 de zile de la data de 1 a lunii urmatoare Impozitul si taxa pe cladiri se platesc anual in 2 rate egale pana la data de 31 martie si 30 septembrie inclusiv; pentru plata cu anticipatie a impozitului oe cladiri datorat pe intregul an pentru contriibuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% din valoarea impozitului. b) Impozitul si taxa pe teren Consideratii introductive: se datoreaza de orice persoana care are in proprietate un teren situat in romania pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare sau in folosinta se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau folosinta dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren Scutiri impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru: terenul aferent unei cladiri orice teren al unui cult religios recunoscut de lege orice teren al unui cilitir, crematoriu orice teren al unei instirutii de invatamant, preuniversitar autorizata provizoriu sau acreditata Calculul impozitului: se stabileste luand in calcul numarul de metrii patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul, si zona si/ sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de Consiliul Local

54

in cazul unui teren situau in intravilan inregistrat in registrul agricol la categoria de folosinta cu terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului exprimata in hectare cu suma prevazuta in tabelul din lege in cazul unui teren amplasat in extravilan impozitul pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului exprimata in hectare cu suma corespunzatoare din tabel inmultita cu coeficientul de corectie legala atat in cazul caldirilor cat si a terenurilor daca se constata diferente intre suprafetele inscrise in actul de proprietate si situatia reala rezultata din masuratorile executate in condtitiile legii cadastrului si a publicitatii imobiliare pentru determinarea sarcinii fiscale se au in vedere suprefetele care corespund situatie reale dovedite prin lucrari tehnice de cadastru Dobandiri si transferuri de teren: pentru un teren dobandit de o persoana in cursul unui an impozitul pe teren se datoreaza de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care terenul a fost dobandit pentru orice operatiune juridica efectuata de catre o persoana in cursul unui an care are ca efect transferul dreptului de proprietate al unui teren, persoana in cauza inceteaza a mai datora impozitul pe teren incepand cu prima zi a lunii urmatoare celei in care a fost efectuat tranferul dreptului de proprietate asupra terenului daca in cursul anului se modifica rangul unei localitati, impozitul se modifica pe intregul teren situat in intravilan, corespunzator noii incadrari incepand data de 1 ianuaria a anului urmator Orice persoana care dobandeste terenul are obligatia de a depune o declaratie privind achizitia terenului la compartimentul de specialitate a autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile care urmeaza de la data achizitiei Orice persoana care modifica folosinta terenului are obligatia de a depune o declaratie privind modificarea destnatiei acestuia, la compartimentul de specialitate a autoritatii administratiei publice locale in termen de 30 de zile de la data modificarii Plata: impozitul si taxa pe teren se platesc anual in 2 rate egale, pana la 31 martie si 30 septembrie inclusiv pentru plata cu aniticpatie a impozitului pe teren datorat pe intregul an, pana la data de 31 martie inclusiv se acorda o bonificatie de pana la 10% c) Taxa asupra mijlacelor de transport Reguli generale: orice persoana care are in proprietate un mujloc de transport care trebuie inmatriculat in Romania datoreaza o taxa anuala in cazul unui mijloc de transport care face obliectul unui contract de leasing financiar, pe intraga durata a acestuia impozitul se datoreaza de locatar in cazul in care contractul de leasing inceteaza altfel decat prin ajungerea la scadenta, impozitul pe mijlocul de transport este datorat de locator Scutiri taxa nu se aplica pentru:

55

autoturismele, motocicletele cu atas si mototriciclurile care apartin pesoanleor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora navele fluviale de pasageri, barcile si luntrele folosite pentru transportuul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a Brailei si si Insula Serpilor mijloacele de transport ale a institutiilor publice mijloacele de transport ale persoanelor juridice care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban sau suburban, inclusiv transportul in afara licalitatii daca tariful de transport este stabilit n conditii de transport public - vechiculele istorice stabilite conform normelor legale Calculul taxei: se calculeaza in functie de tipul mijlocului de transport in cazul oricaruia dintre autovehiculele prezentate in codul fiscal, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestei prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cc sau fractiune din aceasta, cu suma corespunzatoare din tabel in cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motoretele, motocicletele si scuterele respective in cazul unui autovechicul de transport marfa cu masa totala autorizata de peste 12 tone, taxa este egala cu suma corespunzatoare din tabel in cazul unei remorci al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinatie de autovehicule, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzatoare din tabel in cazul mijloacelor de transport pe apa impozitul pe mijlocul de transport este egal cu suma corespunzatoare din tabel Plata taxei: impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual in 2 rte egala pana la 31 martie si 30 septembrie incusiv pentru plata cu anticipatie se acorda o bonificatie de pana la10% detinatorii persoane fizice juridice straine care solicita inmatricularea temporara a mijlocaleor de transport, au obligatia sa achite integral la data solicitarii impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de 1 a lunii urmatoare celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv in cazul in care contribuabilui detine in proprietate mai multe mijloace de ransport pentru care impozitul este datoarat bugetului local al aceleiasi unitati administrativ teritoriale, suma de 50 de RON se refera la impozitul pe mijlocul de transport cumulat d) Impozitul pe spectacole Notiune: orice persoana care organizeaza o manifestare artistica, o competitie sportiva sau o alta activitate distractiva in romania are obligatia de a plati impoztiul pe spectacole se plateste la bugetul local in raza caruia are loc manifestarea artistica competitia sportiva sau alta activitate distractiva

56

Calcului impozitului: prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzare a biletelor de intrere si a abonamentelor; cota de impozit se determina astfel: in cazul unui spectacol de teatru , balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare culturala, un spectacol de circ sau orice competitie interna sau internationala, cot de impozit esye de 2% in cazul oricarei alte manifestari artistice decat cele enumerate cota este egala cu 5% suma din vanzarea biletelor nu cuprinde sumele incasate de organizatorii de spectacole in scopruri caritabile Reguli speciale pentru videoteci si discoteci: impozitul pe spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei prevazute de lege impozitul pe spectacole se stabileste pentru fiecare zi de manifestare aerstica sau de activitate distractiva prin inmutirea numarului de metri patrati ai surafetei incintei videotecii sau a discotecii cu suma stabilita de consiliul local astfel: in cazul videotecilor suma este de pana la 0,1 lei in cazul discotecilor suma este de pana la 0,2 lei impozitul pe spectacole se ajusteaza prin inmultirea sumei stabilite cu coeficientul de corectie corespunzator din tabel persoanele care datoreaza impozitul au obligatia de a depune o declaratie privind specatacolele programate pe durata unei luni calendaristice la compartimentele de specialitate ale bugetelor locale Scutiri: - nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare Plata: - impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 a lunii urmatoare celei in care a avut loc spectacolul odata cu depunerea unei declaratii in aceasta privinta e) Taxe speciale: - pentru functionarea unor servicii publice locale create in interesul persoanelor fizice/juridice consiliile locale pot adopta taxe speciale - ele se instituie de regula pentru utilizarea temporara a locurilor publice si pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, a monumentelor istorice si de arhitectura - consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor sau utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza localitatii unde au fost utilizate precum si taxele pentru activitatile cu impact asupra mediului inconjurator.

57