Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
350Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Relatiile Dintre Doua Personaje Ion de Liviu Rebreanu

Relatiile Dintre Doua Personaje Ion de Liviu Rebreanu

Ratings:

5.0

(3)
|Views: 45,912|Likes:
Published by Lőrincz Márta

More info:

Published by: Lőrincz Márta on Mar 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/21/2014

pdf

text

original

 
Relaţiile dintre două personaje
 „Ion” 
de Liviu Rebreanu
 
(Varianta 29)
Romanul
 „Ion” 
este prima creaţie epică majoa lui Liviu Rebreanu,impundu-se înde la apariţie în peisajul literaturii române prin rigoareaconstrucţiei, stil, care îi conferă statutul de creator al romanului românesc obiectiv şirealist de valoare.
 „Ion” 
este un roman obiectiv
, realist, care a fost publicat în anul 1920, în perioada interbelică a literaturii române, fiind o frescă socială a satului transilvăneande la începutul secolului XX.
Tema romanului
este problema pământului în Transilvania sfârşituluisecolului al XIX-lea, fiind o frescă socială, o monografie a satului românesc. Cultulţăranului român pentru pământ este considerat de Rebreanu însuşi:
 „problema vieţii româneşti, a existenţei poporului românesc, o problemă menită să fie veşnic deactualitate” 
.
Încă de la începutul romanului se prezintă
relaţiile temporale şi spaţiale
şi,de asemenea, personajele principale, ceea ce conferă veridicitate romanului realist.Acţiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care locuitorii satului Pripas seaflă la horă, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea.
Conflictul central
din roman este reprezentat de lupta pentru pământ în satultradiţional, unde posesiunea averii condiţionează dreptul indivizilor de a fi respectaţiîn comunitate.
Conflictul exterior social
, de interese, între Ion al Glanetaşului şiVasile Baciu, este dublat de
conflictul interior
, dat în sufletul personajului central,Ion,conflict precizat în structura romanului prin titlul celor două părţi:
Glasul  pământului 
şi
Glasul iubirii 
. Cele două chemări lăuntrice nu îl aruncă într-o situaţie-limită, pentru că forţa lor se manifestă succesiv, nu simultan.
Perspectiva narativă
prezentă în romanul
 „Ion” 
este
obiectivă,
naratorulfiind
obiectiv şi detaşat
, care nu se implică în faptele prezentate, lasă viaţa să curgă. Naratorul este
omniscient,
ştie mai mult decât personajele sale, şi
omniprezent,
dirijând evoluţia lor ca un regizor universal. El plăsmuieşte traiectoriile existenţei personajelor, conform unui destin prestabilit, cunoscut de la început la final.
 Statutul iniţial 
al celor două personaje ale căror destine se intersectează, îiaşază la polii opuşi ai ierarhiei sociale:
Ana
este fiica celui mai bogat om din sat, iar 
Ion
este un ţăran harnic, dar sărac, însă dornic de a obţine avere. Pentru Ioninstinctul posesiunii este puternic, setea de pământ îl stăpâneşte, între el şi pământexistând o legătură organică, sugerată în secvenţa a doua din cap. Ii: ,,
Glasul  pământului pătrundea năvalnic în sufletul flăcăului, ca o chemare, copleşindu-l....(:..)Iubirea pământului l-a stăpânit de mic copil.Veşnic a pizmuit pe cei bogaţi şi veşnic s-a înarmat într-o hotărâre pătimaşă: trebuie să aibă mult pământ, trebuie! De pe atunci pământul i-a fost mai drag ca o mamă
”.
1
 
Pe de altă parte,
instinctul de proiprietate este în relaţie de opoziţie cu celerotic
. Ion, cel care iubeşte pământul mai mult decât pe o mamă, iubeşte în acelaşitimp, o fată fără pământ, pe Florica. De aici drama personajului care nu poate alege ,ci se supune destinului, urmându-şi ambiţiile . La polul opus se află Ana, personaj ceilustrează cel mai clar tipologia victimei: îndrăgostită de Ion şi traumatizată de untată prea dur, lipsită de afecţiunea maternă şi de orice formă de comunicare, Ana i seoferă lui Ion căutând la el afecţiunea de care a fost lipsită. Naivă şi supusă autorităţiimasculine, ea nu poate fi decât o victimă într-o lume condusă după legi patriarhale.
Statuturile psihologice ale celor doi
sunt, de asemenea, antitetice: Ana ecea manipulată, iar Ion manipulatorul. Din dorinţa de a-l putea forţa pe Vasile Baciusă i-o dea pe Ana, dar şi pământurile, Ion urmează conştient un plan de seducere aAnei, în urma căruia fata rămâne însărcinată. După ce Vasile Baciu află cine estetatăl copilului, Ana devine obiectul răzbunării celor doi bărbaţi. Paralel cu evoluţiaconflictului dintre cei doi bărbaţi, Ana devine fascinată de moarte, găsind-o ca unicăsoluţie salvatoare. În momentul în care Savista îi spune despre relaţia dintre Ion şiFlorica, Ana realizează că toate sacrificiile ei au fost inutile şi că nici măcar copilulnu –l poate face pe Ion să o iubească, în consecinţă se spânzură. În schimb, Ion econsecvent în urmărirea planului său şi, după seducerea Anei, ignoră suferinţaacesteia din cauza bătăilor şi a umilinţelor tatălui ei. În inconştienşţa lui sinceră,după obţinerea pământurilor, el caută să refacă relaţiile cu Florica, femeia pe care oiubeşte.
Din perspectivă morală,
cele două personaje sunt victimele unor destineimanente, manipulaţi de două dorinţe diferite: Ion de dorinţa de a obţine pămân, iar Ana de dorinţa de a obţine afecţiune. Ei sunt vinovaţi că încalcă legile nescriseconform cărora destinul nu poate fi schimbat, individul nu îşi poate depăşi condiţia.În
ilustrarea relaţiei dintre cei doi
, o scenă semnificativă este scena de laînceputul romanului, când Ion pleacă de la horă şi o caută pe Ana, pe care o atrage laumbra unui nuc. Aici Ion îi oferă ţuică, pe care Ana o refuză, amintindu-i de tatăl ei.Secvenţa următoare este realizată în stil indirect liber, în care sunt prezentategândurile lui Ion în timpul conversaţiei cu Ana: ,,
 Nu-i fusese dragă Ana şi nici acuma nu-şi dădea bine seama dacă i-e dragă. Iubise pe Florica şi, de câte ori ovedea sau îşi amintea de ea, simţea că o mai iubeşte.(...) Dar Florica era mai săracă ca dânsul, iar Ana avea locuri, şi case, şi vite multe.... Îi asculta glasul  plângător şi-l cuprindea mila, în acelaşi timp se gândea la Florica
.”În timp ce, însufletul personajului mai exisdubii, în privinţa sentimentelor pentru Ana,receptorul textului nu are niciun dubiu că Ion nu o iubeşte pe Ana, în ai cărei ochi nuse uită când îi vorbeşte, deşi ea e prezentă, pe când Florica, absentă fizic de la scenă,este prezentă în mintea lui.
O altă scenă
semnificativă pentru relaţiile dintre cei doi este cea în care,după ce Vasile Baciu află că Ion e tatăl copilului Anei, îşi trimite fata acasă laGlanetaşu. Ana ajunge la casa lui Ion fără să ştie cum, dar indiferenţa cu care o primeşte Ion o blochează: acesta mănâncă ,tăindu-şi cu atenţie feliile de mâncare şiştergându-şi tacticos briceagul de pantaloni, fără a se uita la femeia nenorocită dinfaţa lui. Apoi cântăreşte burta Anei cu o privire triumfătoare, după care îi spune să
2

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->