53 Generarea unui elicoid se poate face folosind o elice (curba directoare) si un cerc (curba generatoare) desenat ntr-un plan

perpendicular pe elice, la extremitatea acesteia. Pentru a desena elicea, se va schita pe un plan un cerc, apoi se va selecta buto nul (Helix de pe bara cu instrumente Curves sau Insert/Curve/Helix ).

Elicea poate fi definita fie prin pas si naltime, fie prin pas si numar de spire. Se defineste apoi planul perpendicular pe elice si se deseneaza n plan pro filul spirei n sectiune (un cerc) :

54

Pentru a realiza o forma corespunznd unui filet, se deseneaza o forma de baza cilindrica din care se scade un bloc de tip sweep (Insert / Cut / Sweep).

55

2. Loft
Pentru reperele marginite de suprafete complexe modelarea folosind blocurile grafice si metodele prezentate deja se poate dovedi ineficienta. Pentru astfel de cazuri aplicatia SolidWorks ofera posibilitatea definirii de solide cunoscute ntr-un ansamblu de sectiuni plane : blocul grafic de tip Loft. Exemple :

Pentru a creea un bloc grafic de tip Loft se procedeaza de regula n felul urmator: 1. Se genereaza planele sectiunilor de definire a blocului; 2. Se creeaza n fiecare plan o sectiune; 3. Se selecteaza /Loft). (Loft, de pe bara cu instrumente Features s au Insert /Boss

Curba directoare Observatii : 1. Generarea curbei directoare se realizeaza pornind de la punctele selectate n momentul indicarii profilelor. 2. Generarea rapida a unui plan paralel cu un plan dat se face astfel : se selecteaza planul de referinta si apoi, cu tasta Control apasata, se seplaseaza planul cu mouse-ul n directia dorita obtinndu-se o copie a acestuia, se elibereaza butonul mouse-ului, dupa care se introduce distanta dintre cele doua plane.

56

Exemplu fundamental :

1. Se definesc 3 plane paralele cu planul frontal : Plane1 la 25 mm de Front, Plane2 la 25 mm de Plane1 si Plane3 la 40 mm de Plane2. 2. Pe planul frontal (Front) se schiteaza un patrat :

57 3. Pe Plane1 se deseneaza un cerc avnd diametrul de 50mm.

4. Pe Plane2 se deseneaza un cerc care contine vrfurile patratului :

5. Schita de pe Plane2 se copiaza pe Plane3 (se selecteaza n arbore, se selecteaza apoi Edit/Copy , se selecteaza Plane3 si apoi se selecteaza Edit/Paste). Schita copiata apare ca incomplet definita. La copiere, relatia de coincidenta a punctelor patratului cu cercul nu se copiaza.

6. Se apasa butonul directoare :

(Loft) si se indica punctele care definesc o curba

58 7. Pentru a doua parte a corpului se selecteaza fata corpului situata n planul frontal (Front) si se realizeaza o schita prin copierea entitatilor (muchiilor) deja prezente (se intra n schitare si se apasa butonul , Convert entities).

8. Se genereaza apoi un plan la 200mm de planul frontal; 9. Se schiteaza pe acest plan un dreptunghi ngust (150mmx5mm), ca n figura :

10. Se genereaza apoi nca un Loft folosind noile profile :

Nota : Indicarea schitelor care definesc blocul grafic se poate face si selectndu-le din arborele structural, daca acestea sunt similare ca si forma. Selectarea necorespunzatoare a punctelor care definesc curba directoare poate conduce la solutii eronate :

59

Impunerea unor conditii la extremitati

Se considera doua curbe nchise schitate pe doua plane perpendiculare. La generarea unui bloc grafic de tip loft, daca se modifica optiunile selectate pentru Start/End Tangency se pot obtine urmatoarele solutii :

60

Realizarea familiilor de piese

Deoarece n practica se ntlneste des situatia n care trebuie realizate mai multe piese avnd forma asemanatoare dar dimensiuni diferite, Solid Works ofera posibilitatea realizarii de familii de piese. Pentru realizare a unei familii de piese se va proceda n felul urmator :

61

1. Se deseneaza una dintre piesele familiei de piese;

2. Se redenumesc blocurile grafice si dimensiunile care vor interveni n tabelul de definire a familieie de repere. Pentru a redenumi un bloc grafic l selectam n arborele de definire cu butonul drept al mouse-ului si n meniul contextual alegem Properties. Noul nume se va introduce n fereastra Feature Properties. Pentru a redenumi o cota se afiseaza dimensiunile (n arborele de definire se selecteaza Annotalions / Display annotations ). apoi se afiseaza fereastra de proprietati a dimensiunii (clic cu butonul drept al mouse-ului pe dimensiune si selectare Properties ).

62

3. Se nsereaza tabelul de definire a variantelor de proiectare (Insert / Design Table / New). n arborele de definire a reperului va fi adaugata o intrare noua (Design table). Deoarece tabelul nserat este o foaie de calcul Excel, ct timp aceasta este afisata, interfata aplicatiei Solid Works va fi nlocuita cu interfata aplicatiei Excel. Pentru a defini familia de repere se vor selecta (cu un dublu clic) cotele care definesc reperele familiei de piese, acestea fiind dispuse automat ntr-un rnd al foii de calcul Excel. Pe rndul urmator vor aparea valorile cotelor selectate.

4. Se nlocuieste numele reperului definit (First instance) cu un nume adecvat si se adauga numele si dimensiunile corespunzatoare pentru celelalte repere care formeaza familia de piese.

63

5. Se iese din foaia de calcul si se genereaza variantele definite cu un clic cu mouse-ul nafara foii de calcul Excel.

Pentru selectarea uneia dintre variantele generate se apasa butonul Configuration manager de sub arborele de definire a reperului si se selecteaza cu un dublu clic varianta dorita

Configuration manager

64

Realizarea ansamblurilor
Dupa realizarea separata a reperelor, SolidWorks permite asamblarea acestora n vederea realizarii unui produs. Aplicatia pastreaza o legatura ntre fisierele care contin reperele unui ansamblu (cu extensia .sldprt) si fisierul care contine definitia ansamblului (cu extensia .sldasm) astfel nct modificarile aduse reperelor se vor reflecta n desenul de ansamblu. Deoarece si n cadrul ansamblului se pot aduce modificari reperelor componente, acestea vor fi operate si n fisierele reperelor. reperelor care l compun. Proiectarea prin asamblarea de repere definite n prealabil poarta denumirea de proiectare ascendenta (bottom-up). Asa cum se va vedea, SolidWorks permite crearea de noi repere si n cadrul ansamblului, a caror definire se realizeaza folosind suprafetele reperelor deja prezente, aceasta tehnica de proiectare fiind denumita descendenta (topdown). Pozitionarea reciproca a reperelor componente ale ansamblului se stabileste prin legaturi. Acestea permit blocarea succesiva a gradelor de mobilitate pe care le are un reper nesupus la legaturi. Practic ansamblul contine doar referinte la modelele

La realizarea unui ansamblu este bine sa fixam un prim reper, a carui pozitie fata de sistemul de axe atasat spatiului ansamblului este cunoscuta. Exemplu Se considera reperele Cutie si Capac : 1. Se realizeaza si se salveaza modelele celor doua repere; 2. Se creeaza un nou ansamblu (File / New / Assembly);

65 3. Se nsereaza n ansamblu cele doua repere. Pentru nserarea unui reper se selecteaza Insert / Component/ From File Primul component nserat va fi cutia si al doilea, capacul. Aplicatia declara primul component nserat ca fiind fix.

Pozitia n care se va nsera un component se indica cu mouse-ul. La nserarea unui reper, sistemul de axe al unui reperului se aliniaza automat cu cel al ansamblului. De aceasta constatare este bine sa se tina cont nca din faza de realizare a modelelor componentelor ansamblului.

66 n cazul dat se vede ca al doilea reper, capacul apare rotit fata de cutie. 4. Se roteste si se deplaseaza reperul Capac astfel nct sa ajunga aproape de pozitia sa finala. Pentru a deplasa (rotatie sau translatie) un reper n spatiul ans amblului se selecteaza reperul n arborele de definire a ansamblului, se apasa butonul deplasarii. si apoi se precizeaza n fereastra de proprietati, parametrii

5. Se impun legaturile dintre repere. apasarea butonului

Impunerea unei legaturi se initiaza prin

(mate) dupa care se indica elementele geometrice

necesare definirii legaturii si tipul acasteia. Pentru a poztiona capacul fata de cutie sa va impune coincidenta dintre perechile de fete A-A' si B -B' :

A'

67

B'

Se observa ca mai trebuie indicata o conditie pentru a aduce capacul deasupra cutiei. Aceasta poate fi de exemplu coincidenta planului de la gura cutiei cu cel corespunzator de pe capac. Daca se ncearca deplasarea capacului, se observa ca el poate translata n directia n care nca nu a fost blocat prin constrngeri.

Rezultat :

Amplasarea reperelor n ansamblu

Realizarea ansamblului presupune nserarea reperelor componente si plasarea lor n pozitiile de functionare. Plasarea unui re per ntr-o anumita pozitie n raport cu un alt reper se realizeaza prin alinierea sa aproximativa si apoi fixarea prin impunerea

68 legaturilor specifice. Primul reper adus n ansamblu este declarat implicit fix, dar

aplicatia permite fixarea sau declararea ca mobile a oricaruia dintre reperele componente (se selecteaza reperul n arborele structural cu butonul drept si n meniul contextual se alege Fix sau Float). Deoarece numarul de componente din ansamblu poate fi mare, adaugarea de noi componente poate fi dificila. Pentru a evita efectele aglomerarii se pot ascunde / afisa unele dintre componente (se selecteaza reperul n arborele structural cu butonul drept si n meniul contextual se alege Hide / Show components). Pentru a impune legaturi ntre repere se selecteaza necesare. (Mate) si apoi entitatile n functie de natura elementelor geometrice selectate, fereastra de

proprietati va afisa posibilitatile de legare : Coincident, Parallel, Concentric , Perpendicular, Tangent, distanta sau unghi.

Observatie :

Daca nserarea unei componente n ansamblu se realizeaza prin

deplasarea sa cu mouse-ul din propria fereastra n fereastra ansamblului, se pot impune legaturi automat prin selectarea n fereastra reperului a unei entitati (suprafata, muchie) si suprapunerea cu mouse-ul peste entitatea omoloaga din ansamblu. Daca exista mai multe pozitii posibile, trecerea de la o pozitie la alta se realizeaza apasnd tasta Tab.