Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
45Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Sistemul Electoral Din Republica Moldova.

Sistemul Electoral Din Republica Moldova.

Ratings:

4.5

(2)
|Views: 3,145 |Likes:
Published by sibeli
despre sistemul electoral din R.M
despre sistemul electoral din R.M

More info:

Published by: sibeli on Dec 02, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/12/2013

pdf

text

original

 
Informaţii generale despre Sistemul electoral din republica Moldova
.În toamna anului 1997, Parlamentul de legistratură a XIII-a a adoptat Codul Electoral. Era o necesitateindispensabilă ăentru un stat în care la fiecare 1,5-2 ani sunt organizate alegeri locale, parlamentare sau prezidenţiale. Până la adoptarea acestei legi s-a activat în baza unor regulamente provizorii.În baza Codului Electoral, care funcţionează permanent în fiecare campanie electorală, ComisiaElectorală Centrală, de comun acord cu reprezentanţii mass-media elaborează un regulament, o concepţiea reflectării electoralei în presa scrisă şi cea electronică. Mijloacele de informare în masă reflectăcampania electorală în conformitate cu acest regulament.Prin campanie electorală înţelegem perioada de activitate care se desfăşoară cu scopul de a-I determina pe alegători să-şi exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurrent electoral şi care începe, pentrufiecare concurrent, la data înregistrării acestuia de către Comisia Electorală Centrală sau de către consiliulelectoral de circumscripţie şi se încheie în ziua votării.Specialiştii de la Chişinău apreciază că ar fi necesară elaborarea unei concepţii globale care săreglementeze reflectarea tuturor tipurilor de alegeri în mijloacele de informare. Or, Republica Moldovaeste un spaţiu aparte unde situaţia social-politică se schimbă în asemenea ritmuri, încât nu rezistălegislaţia, cu atât mai mult prevederile conceptuale.Comisia Electorală Centrală, în baza Constituţiei Republicii Moldova şi a actelor normative privindactivitatea mijloacelor de informare în masă, a elaborat pentru alegerile parlamentare din martie 1998 maimulte documente, în care şi Regulamantul comisiei Electorale Centrale privind reflectarea campanieielectorale pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova în mijloacele de informare în masă.Documentul dat a purtat un caracter interpretativ, dar nu a avut forţă juridică.De remarcat, că reprezentanţii mass-media au aceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.Practica aplicării legislaţiei mass-media în republica noastră este abia la început şi se constituecărămidă cu cărămidă. Pentru consolidarea acestei practici este important să ase acumuleze precedente,care vor asigura proceduri adecvate de reglementare. Din experienţa mondială este bine cunoscut faptul călegile noi capătă putere juridică deplină numai după ce trece cel puţin 7 ani de la adoptarea lor. ÎntrucâtRepublica Moldova n-a parcurs întregul drum, trebuie să mai aşteptăm.Fiecare jurnalist trebuie să se pătrundă de responsabilitate. El trebuie să contribuie cu propriile fapte şivorbe la procesul de perfecţionare a cadrului în care activează presa.Este necesar ca toate legile să fie suplinite prin regulamente, hotărîri şi concepţii speciale. Conţinutullor trebuie să excludă eventuale divergenţe sau contradicţii.Un rol aparte în procesul de perfecţionare a cadrului legislativ trebuie să-l aibă experţii independenţi,străini sau locali, care ar ajusta actele legislative şi normative interne la standardele internaţionale. Seturilelor de recomandări nu trebuie depuse în sertare sau poliţe, ci transmise în redacţii pentru a fi studiate şirespectate. Facultăţile de specialitate trebuie să includă în planul de studii cursuri speciale la temalegislaţiei mass-media.Presa noastră, consideră unii jurnalişti, este vulnerabilă prin faptul că legislaţia nu face distincţie între persoanele publice şi private, acordîndu-le acelaşi grad de protecţie împotriva declaraţiilor false şicalomnioase. Însă, nu trebuie uitat faptul, că presa este obligată să trateze în mod egalpersoanele fizice şicele juridice, persoanele private şi cele publice. Lucrătorii mass-media nu trebuie să insulte nici ocategorie socială, nici o persoană, indiferent de statutul social al acesteea.Demnitarii şi funcţionarii de stat nu sunt puşi în faţa legii să răspundă pentru faptele frauduloase pecare le săvârşesc. Presa este cea care trebuie să dea seamă în faţa judecăţii pentru faptele lor.Puterea, subjugată încă de reflexele autoritare, continmenţină mass-media în funcţia de„organizator colectiv”. Deşi, prin legeeste interzisă cenzura, presa nu şi-a căpătat pe deplin libertatea.Îndeosebi presa de partid, care este “liberă” doar în limitele platformei partidului pe care-l reprezintă.Presa, prin simpatiile sale faţă de un partid politic sau o formaţiune politică, singură îşi sapă groapa,deviind spre dreapta sau spre stînga şi subjugindu-şi libertatea prin slugarnicia unui partid sau altul.Persoanele oficiale sunt prea “supărăcioase” cînd presa dezvălue amănunte ale vieşii private, uneoriacţionîndu-le în judecată. Persoanele publice trebuie să accepte din start pătrunderea în viaţa lor privată,ca o condiţie a celebrităţii lor.Este necesară perfectarea cadrului legal al activităţii mass-media în scrutine. Totodată, concurenţiielectorali trebuie să fie obligaţi să respecte legile unei prese libere ţi democratice, excluzînd din mesajelelor afirmaţiile discreditoare şi denigratoare la adresa oponenţilor.1
 
La noi nu este respectat dreptul ziaristului de a-şi proteja sursele de informaţie, cu toate că acesta estesingurul drept solicitat de ziarişti pentru ei înşişi.Deşi legislaţia prevede facilităţi suplimentare pentru ziarişti-la transport, loc de trai şi ocrotireasănătăţii- acestea nu se respectă cu desăvîrşire. Dar face oare de prevăzut asemenea facilităţi anume pentrulucrătorii mass-media? Poate că jurnaliştii ar trebui remuneraţi mai bine, astfel încît să dispară necesitateautilizării înlesnirilor date în activitatea lor profesională.Totodată, în mediile jurnalisticese constată o necunoaştere generală a standardelor internaţionale, dar şi a legilor interne ale statului. Se pare că unii ziarişti refuză să studieze legile, de parcă ignorarea lor i-ar scuti de pedeapsă în caz de încălcări.Deşi, potrivit prevederilor constituţionale, actele internaţionale la care republica Moldova este parte au prioritate în raport cu legile interne, acest principiu nu este respectat pe deplin. Prin lege, instanţele de judecată sunt obligate să aplice documentele internaţionale ratificate de stat. legislaţia internă în locurileunde este imperfectă, trebuie modificată. La noi, din păcate, după adoptarea legilor este greu să obţii omodificare la textul iniţial al legii.Susţinerea şi promovarea unui Program de stat de dezvoltare şi consolidare economică a presei,crearea unor condiţii reale de proliferare a sectorului mass-media independente, susţinerea economică şigarantarea mecanismelor de funcţionare a instituţiilor mass-media publice sunt doar cîteva repere, c ear conduce la fortificarea principalului instrument al unei societăţi democratice, care este presa liberă.În Republica Moldovadreptul cetăţenilor de a allege se materializează sub două forme:1.Alegerea membrilor organului legislative supreme (Parlamentului), a primarilor şi consiliilor locale.2.Referendum (local sau republican).Deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat pentru un mandate de 4 ani. Alegerile Parlamentului se efectuează într-o singură circumscripţieelectorală naţională, în care se aleg 101 deputaţi, dintre candidaţii incluşi în listele de partid şi candidaţiiindependenţi.Până la 19.10.2000, Codul Electoral prevedea alegerea Preşedintelui republicii Moldova prin votdirect, de către toţi cetăţenii cu drept de vot ai Republicii Moldova.
 Drepturile presei în perioada campaniei electorale.
Sarcinile jurnalistului pe perioada reflectării campaniei electorale pot fi divizate în docompartimente:1.Sarcini ce vizează monitorizarea alegerilor;2.Sarcini ce vizează reflectarea alegerilor.Acestor două compartimente de sarcini le revin respective două compartimente de drepturi.
 Drepturile presei ce vizează monitorizarea alegerilor:
conformCodului Electoral(art. 64, al 2) reprezentanţii mijloacelor de informare în masă se bucură deaceleaşi drepturi ca şi observatorii acreditaţi.Conformcodului Electoral (art.63, al.5), observatorii acreditaţi au următoarele drepturi:1.Să asiste la operaţiile electorale, inclusive în ziua alegerilor, fără a intervene în procesul electoral saualte opetaţii electorale realizate de consiliile şi birourile electorale;2.Să informeze preşedintele consiliului sau boroului electoral despre neregulile observate;3.Să ceară copii de pe actele electorale, care se fac pe cont propriu.
Drepturile presei ce vizează reflectarea alegerilor:
Mijlocul de informare în masă are următoarele drepturi principale legate de procesul de reflectare aalegerilor:I.
 Dreptul de a răspîndi materiale ce reprezintă agitaţie electorală
(art.47, al.1, codul electoral);Conform codului electoral(art.47, al 1), cetăţenilor R.M., partidelor şi altor oraganizaţii social-politice, blocurilor electorale, candidaţilor şi persoanelor de încredere ale candidaţilor li se oferă dreptul de afaceagitaţie în favoarea sau în defavoarea candidaţilor prin intermediul mijloacelor de informare în masăsau altor forme de comunicare ce exclude încălcarea ordinii publice şi normelor etice.Legislaţia R.M. nu obligă decît instituţiile publice ale audiovizualului să răspândeacă materiale cereprezintă agitaţie electorală, adică materiale ce au scopul de a-I determina pe alegători să voteze pentruunii sau pentru alţi concurenţi electorali(art.2, Codul Electoral).2
 
Ţine de competenţa organului de informare în masă privat sau a publicaţiei publice de a decide dacă varaspândi sau nu materiale ce reprezintă agitaţie electorală. Instituţiile private ale audiovizualului care nudoresc să se implice sub nici o formă în campania electorală, îşi fac publice intenţia nu mai tîrziu de 5 ziledin data publicării respectivului regulament, informând în scris Comisia Electorală Centrală şi ConsiliulCoordonator al Audiovizualului.În cazul în care organul de informare în masă decide că va raspîndi materiale ce reprezntă agitaşieelectorală, el urmează să se conformeze cerinţelor stabilite de lege privind răspîndirea agitaţiei electorale.Acestea ţin de forma, conţinutul, timpul apariţiei şi durata materialului publicitar.
Cerinţe generale faţă de agitaţia electorală:
-Legislaţia electorală obligă mijloacele de informare în masă să permită concurenţilor electorali participarea în egală măsură în campania electorală.-Materialele electorale publicate de către concurenţii electorali nu pot fi însoţitede comentarii.-În ziua alegerilor şi în cea precedentă ei nu se admitenici un fel de agitaţie electorală(art.47, al.14,Codul electoral,p.20, Regulament).- la nivel naţional, nu exisacte normative care ar reglementa cerinţele faţă de plasarea publicităţiielectorale pe internet.
 Particularităţile agitaţiei electorale în presa scrisă.
-Codul electoral prevede ca fiecare material publicitar scris să includă denumirea concurentuluielectoral, data tipăririi, tirajul materialului şi denumirea tipografiei care l-a tipărit(art.47, al.5).-Se cere ca fiecare material al concurenţilor electorali publicat în presa scrisă să fie plasat la o rubricăspecială cu denumirea “Electorala 2009”, iar materialul publicitarurmează să fie însoţit de nota “achitatdin fondul electoral” al concurentului respective. Spaţiile în ziare se pun la dispoziţia concurenţilor electorali, în baza cererii depuse(p.12, Regulament).-Legea nu interzice presei scrise să acorde gratuit spaţiu pentru publicitate electorală. Legea nustabileşte nici nivelul maxim al preţului care poate fi cerut pentru publicitatea electorală. Legislaţiaelectorală nu instituie nici limite în ceea ce priveşte volumulagitaţiei electorale admise în ziare sau înmaterialele agenţiilor de presă.-publicaţia periodică sau agenţia de presă nu va putea refuza cererea unui concurrent de a publicareplica sa la un material apărut în publicaţia periodică sau agenţia de presă respectivă în cazul în careconcurentul electoral va fi gata să achite costul spaţiului ocupat de replică. Replica urmează a fi publicatăîn condiţiile (aceeaşi pagină, rubrică, ediţie, caractere) în care a apărut articolul de-a generat replica, deîndată ce este posibil, darn u mai tîrziu de sfîrşitul campaniei electorale.
 Particularităţileagitaţiei electorale la instituţiile audiovizualului:-
legislaţia electorală cere ca emisiunile cu character electoral să fie evidenţiate prin mijloace acusticeţi/sau vizuale pentru identificarea şi separarea lor de alte emisiuni. La instituţiile publice şi private aleaudiovizualului agitaţia electoralăva fi plasată pe durata timpului de antenă rezervat Campaniei electorale,în orele de maximă audienţă.Instituţiile private ale audiovizualului sunt în drept să acorde timp de antenă contra plată tuturor concurenţilor electorali, după cum urmează:a)pentru fiecare partid, organizaţie social-politică şi bloc electoral înregistrat în calitate de concurrentelectoral-nu mai mult de 120 de minute şi 120 de minute la un post de radio; b)pentru fiecare candidat independent-nu mai mult de 30 de minute la un post de televiziune şi 30 deminute la un post de radio(p.28, Regulament).Timpul de antenă pentru publicitate electorală contra plată nu va depăşi 2 minute pe zi pentru unconcurrent electoral la fiecare instituţie a audiovizualului. Durata spotului publicitar contra plată va fi decel puţin 30 de secunde.-publicitatea electorală nu poate fi inclusă în buletinele de ştiri sau alte programe informative, înemisiunile pentru copii sau cele educaţionale, în emisiunile religioase, culturale, sportive etc.II.
 Dreptul de a realiza dezbateri electorale;
Instituţiile private ale audiovizualului pot organiza,în condiţii echitabile pentru toţi concurenţiielectorali, dezbateri în cadrul meselor rotunde, cu invitarea reprezentanţilor tuturor concurenţiloelectorali. Luările de cunt ale participailor la emisiune se cronometrează; totodatuturoconcurenţilor electorali li se oferă timp egal. Orarul punerii pe post a emisiunilor respective, aprobat deComisia Electorală Centrală, va fi adus la cunoştinţa concurenţilor electorali cu 7 zile calendaristiceînainte de punerea pe post a fiecărei emisiuni(art. 47,al.3, Codul Electoral).3

Activity (45)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Eugenia Efimenco liked this
Mihaela Blanaru liked this
Diana Boico liked this
Diana Boico liked this
Petcu Aurica liked this
Alex Schirliu liked this
Mihaela Starish liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->