UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU DIN BUCURESTTI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

Specializarea:Finante Banci

LUCRARE DE LICENTA

ANALIZA SITUATIEI FINANCIARPATRIMONIALE A INTREPRINDERII

Coordonator stiintific: Prof. Univ. dr. Stoica Emilia Cornelia

Student: Balan Alexandra

2010 CUPRINS
CAP.I. Analiza corelatiei FR NFR TN 1.1. Analiza fondului de rulment 1.2. Analiza nevoii de fond de rulment 1.3. Analiza trezoreriei nete 1.4. Studiu de caz CAP.II. Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii 2.1. Analiza ratelor privind structura activului 2.2. Analiza ratelor privind structura pasivului CAP.III. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei 3.1. Analiza lichiditatii si a ratelor de lichiditate 3.2. Analiza solvabilitatii si a ratelor de solvabilitate 3.3. Studiu de caz CAP.IV. Analiza echilibrului economico-financiar pe baza de indicatori 4.1. Analiza 4.2. Studiu de caz CAP.V. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante CONCLUZII SI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I RULMENT TREZORERIA NETA 1.1. ANALIZA SITUATIEI FINANCIARE PATRIMONIALE A INTREPRINDERII PE BAZA BILANTULUI Studiul financiar al bilanului constituie aspectul esenial al "analizei financiare statice", i se bazeaz pe examinarea unei situaii contabile (bilanul) ntocmit n principal pe baza unei reglementri. Aceast reglementare, care e de origine naional sau internaional implic constrngeri formale care afecteaz uneori semnificaia economic i financiar a bilanului, dar prezint n schimb avantajul c furnizeaz un material informativ relativ uniform, astfel c analitii financiari pot s foloseasc principiile generale de analiz i pot s fac unele comparaii semnificative. O prim metod de analiz a bilanului const n gruparea posturilor bilaniere n subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetic a bilanului i permite s se exprime i s se calculeze noiunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond de rulment i trezorerie. Confruntarea ntre gruprile bilanului permite, s se formuleze relaiile fundamentale de trezorerie, pe care se sprijin funcionarea ntreprinderii, att pe termen scurt, ct i pe termen mijlociu i lung. n sfrit, metoda ratelor aplicat la studiul bilanului aduce informaii complementare, mai analitice, care permit s se aprofundeze i s se precizeze aspectele relevate de aprecierea sintetic a bilanului. Forma de prezentare a bilanului difer de la ar la ar i de la perioad la perioad. Totui, oricare ar fi prezentarea, aceast situaie contabil se supune principiilor generale de construcie, care-1 fac un suport privilegiat al analizei financiare a ntreprinderii.

Abordarea juridic i abordarea financiar a bilanului Bilanul constituie reprezentarea patrimoniului unui agent economic: ntreprindere, individ, societate, asociaie, cooperativ... n acest sens, el
3

constituie totdeauna, modelarea conceptului juridic de patrimoniu, oricare ar fi conveniile formale care direcioneaz prezentarea sa. Dar aceast modelare se preteaz unei abordri analitice care permite s se desprind caracteristicile principale ale structurii financiare. Bilanul i conceptul juridic de patrimoniu (bilantul functional) Pentru orice ntreprindere, patrimoniul constituie un ansamblu de drepturi i angajamente scadente la o anumit dat. n exprimarea contabil a patrimoniului, bilanul prezint drepturile n activ i angajamentele n pasiv. a) Drepturile patrimoniale confer beneficiarului lor o putere asupra lucrurilor (drepturile de proprietate) sau posibilitatea obinerii unor prestaii din partea altor persoane (drepturile de crean). Bilanul prezint n activ, pe baza evalurii monetare, aceste componente ale drepturilor patrimoniale. Drepturile de proprietate confer titularilor lor posibilitatea de a utiliza un obiect n scopul consumului sau produciei, permind astfel s se obin un venit i posibilitatea de a transmite acel obiect altei persoane. n general o ntreprindere deine asemenea drepturi de proprietate asupra unui ansamblu variat de obiecte. Unele sunt bunuri materiale cum ar fi terenurile, construciile, stocurile de mrfuri, de materiale sau de produse finite. Dar i unele bunuri imateriale pot reprezenta drepturi de proprietate cum ar fi: brevetele, licenele, concesiunile, programele informatice i alte elemente incorporale. n al doilea rnd, drepturile patrimoniale nglobeaz drepturile de crean, adic drepturile asupra terilor. Ele corespund angajamentelor contractate cu diferii parteneri (debitori) n interesul ntreprinderii. Astfel, clienii crora le-a fost acordat un termen de plat i-au luat angajamentul de a pli suma stabilit la o dat convenit dinainte. De asemenea, beneficiarii unui mprumut sunt debitori ai ntreprinderii i se angajeaz s restituie n viitor suma i s plteasc dobnzile prevzute. Conturile de clieni i de debitori din activul bilanului, nregistreaz asemenea creane, existente la data nchiderii bilanului. b) Angajamentele patrimoniale corespund obligaiilor pe care

ntreprinderea le are la o anumit dat. Ele sunt evideniate n pasivul bilanului. Aceste angajamente pot fi difereniate dup originea lor. Unele constituie
4

consecina unei decizii voluntare, n timp ce altele corespund obligaiilor impuse ntreprinderii. Astfel, atunci cnd ntreprinderea contracteaz un mprumut sau cnd solicit amnarea obligaiei de plat fa de un furnizor, ea i ia angajamente n mod liber, care se evideniaz prin nscrierea acestor datorii n pasiv. n schimb, cnd ntreprinderea este supus impozitrii, datoria fiscal care apare n pasivul su nu rezult dintr-un angajament voluntar, ci dintr-o prelevare obligatorie care-i este impus. Angajamentele nscrise n pasiv pot fi difereniate de asemenea, dup efectele lor. Unele corespund datoriilor i implic n general pentru ntreprindere obligaia de a efectua o plat (mai ales sub form de dobnzi) i de a proceda la o rambursare, dup modaliti i la scadene convenite dinainte. Alte angajamente corespund capitalurilor proprii sau elementelor asimilate acestora. Aceste angajamente sunt contractate fa de proprietarii ntreprinderii, n contrapartid cu aporturile pe care acetia le-au consimit, fie cu ocazia constituirii i majorrii capitalului, fie acceptnd ca ntreprinderea s menin beneficii nedistribuite. Capitalurile proprii msoar deci, valoarea dreptului pe care proprietarii l dein asupra ntreprinderii. Ele nu exprim pentru ntreprindere nici o obligaie de rambursare. Proprietarii nu beneficiaz de nici o garanie ferm care s-i asigure de recuperarea acestor capitaluri proprii, de nici o certitudine cu privire la data eventualei recuperri. De asemenea, ntreprinderea nu contracteaz nici o obligaie cu privire la remunerarea proprietarilor si. Angajamentele de remunerare i de rambursare luate fa de proprietari sunt vagi, neclare. Riscul care decurge din aceast indeterminare este uneori compensat prin trei avantaje majore. n primul rnd, proprietarii nu au nici o remunerare garantat dar, dac ntreprinderea obine rezultate bune, dividendele lor nu sunt supuse unei limite superioare. n compensarea riscului de nedistribuire din ipoteza n care s-ar obine rezultate slabe, ei pot spera s primeasc fr restricie ctigurile ntreprinderii, dac evoluia acesteia este favorabil. n al doilea rnd, prosperitatea ntreprinderii crete valoarea capitalurilor proprii, deci valoarea pe care proprietarii o dein n ntreprindere, chiar dac nici o dat exact nu poate fi precizat pentru recuperarea lor. n al treilea rnd, proprietarii beneficiaz de dreptul de a participa la deciziile importante referitoare la viaa ntreprinderii i mai ales cele relative la desemnarea conductorilor efectivi.
5

Structura bilantului functional NEVOI = ACTIV Nevoi aciclice ( stabile) - Active imobilizate brute RESURSE = PASIV Surse aciclice (durabile) - CPR capitaluri proprii - Amortizari si provizioane - Datorii financiare Nevoi ciclice Surse ciclice - ACR de exploatare ( la valoarea - DEX datorii de exploatare bruta) - ACR in afara exploatarii ( la val.bruta) - Datorii inafara exploatarii - Activele de trezorerie - Pasivele de trezorerie

Abordarea financiar a bilanului Abordarea juridic a bilanului permite s se insiste asupra opoziiei dintre drepturi i obligaii, care susine opoziia dintre activ i pasiv. Abordarea financiar permite referirea la relaia ntre sursele fondurilor (resursele) deinute de ntreprindere i ntrebuinrile pentru care aceste fonduri sunt alocate. a) Pasivul bilanului - angajamente patrimoniale i surse de finanare. Din perspectiva juridic am relevat c bilanul evideniaz n pasiv, angajamentele contractate de ntreprindere. Dar, n majoritatea cazurilor, aceste angajamente nu sunt dect expresia aporturilor primite, fie n numerar, fie n natur. n acest sens, pasivul apare n acelai timp ca o prezentare a angajamentelor contractate (n optica juridic) i ca un inventar al aporturilor de fonduri sau al surselor de finanare obinute de ntreprindere (n optica financiar). Astfel, cnd un furnizor accept s efectueze o livrare de mrfuri sau de materii prime pentru suma de 60.000 lei acordnd un termen de plat, putem considera c este un angajament nou care apare ca o cheltuial a ntreprinderii (optica juridic), sau un aport de resurse pentru activitatea ntreprinderii (optica financiar). Obiectivele principale ale analizei financiare a patrimoniului sunt: 1. Stabilirea patrimoniului net, respectiv a valorii contabile a averii actionarilor;

2. Determinarea sanatatii financiare a intreprinderii, respectiv deterctarea unor eventuale situatii de dezechilibru financiar care pot periclita continuitatea exploatarii; 3. Stabilirea lichiditatii si solvabilitatii firmei 4. Determinarea flexibilitatii financiare a intreprinderii pe baza tabloului fluxurilor de trezorerie; 5. Caracterizarea eficientei elementelor patrimoniale ale intreprinderii; 6. Intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli si a planurilor de finantare; 7. Evaluarea performantelor firmei.

Structura bilantului financiar NEVOI = ACTIV A.I. net ( > 1 an) - I necorporale - I corporale - I financiare (> 1 an) - creante ( > 1 an ) RESURSE = PASIV Capitaluri permanente - capital social - reserve - subventii - rezultatul neraportat - provizioane > 1 an - datorii pe termen mediu si lung > 1 an Datorii pe termen scurt (< 1 an) - datorii fiananciare CBC credite bancare curente - datorii financiare - provizioane ( < 1 an)

A.C.R. net ( < 1 an ) - stocuri - creante clienti ( < 1 an) - DPB - imobilizari fiannciare (< 1 an)

STRUCTURA BILANTULUI
7

a. ACTIVE IMOBILIZATE 1. Imobilizari necorporale 2. Imobilizari corporale 3. Imobilizari financiare b. ACTIVE CIRCULANTE 1. Stocuri 2. Creante 3. Investitii financiare pe termen scurt 4. Casa si conturi la banci c. CHELTUIELI IN AVANS d. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA 1 AN e. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV DATORII CURENTE NETE f. TOTAL ACTIVE DATORII CURENTE g. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN h. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI i. VENITURI IN AVANS j. CAPITALURI SI REZERVE 1. 2. 3. 4. 5. 6. Capital subscris Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exercitiului financiar

1.2. ANALIZA CORELATIEI FR- NFR TN

8

1.2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT 1. Determinarea fondului de rulment Noiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulri. Totui, dou din aceste formulri prezint un interes particular i apar drept concepte fundamentale ale gestiunii i analizei financiare. E vorba de noiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o parte i de noiunea de fond de rulment propriu, pe de alt parte. Fondul de rulment net sau permanent (FRN) a) Reducerea bilanului la prile mari ale acestuia. Pentru a permite formularea i calcularea FRN, bilanul trebuie s fie organizat n pri mari regrupnd elementele de activ i de pasiv pe baza criteriului duratei activelor i pasivelor. n acest scop s-a convenit s se repartizeze activele n active imobilizate, lichide peste mai mult de un an i active circulante, susceptibile de a fi transformate n bani, n condiii normale, n mai puin de un an. Cu privire la elementele de pasiv, ele sunt mprite n capitaluri permanente i datorii pe termen scurt. Capitalurile permanente regrupeaz capitalurile proprii, datoriile i alte resurse care sunt exigibile peste mai mult de un an i prezint deci un caracter de stabilitate n timp pentru ntreprindere. Datoriile pe termen scurt corespund resurselor instabile, pentru c sunt exigibile n mai puin de un an i impun deci o rambursare (sau o rennoire) a lor la scaden, punndu-se la ncercare solvabilitatea ntreprinderii. b) Determinarea FRN. Noiunea de FRN poate fi definit prin dou formulri echivalente, exprimnd, fie o abordare a prii de sus a bilanului, fie o abordare a prii de jos a bilanului. FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt Schema care urmeaz permite s se exprime vizual mrimea FRN pornind de la reprezentarea bilanului prin marile lui pri.
9

Prin datele furnizate de schema de mai nainte se verific echivalena celor dou formulri ale fondului de rulment net sau permanent. Fondul de rulment propriu (FRP) a) Determinarea fondului de rulment propriu. Fondul de rulment

propriu prezint o utilitate mai limitat dect fondul de rulment net. Se calculeaz cnd se dorete s se aprecieze autonomia financiar a unei ntreprinderi. Se poate defini prin formula urmtoare: FRP = Capitaluri proprii - Active imobilizate b) Evaluarea capitalurilor proprii. Principala problem tehnic

ridicat de aceast formul vizeaz determinarea capitalurilor proprii. Acestea trebuie s includ situaia net dup afectarea rezultatului, corespunznd fondurilor conferite ntreprinderii de proprietarii si fr limit de durat. Dar anumii analiti consider c subveniile pentru investiii i provizioanele pentru riscuri i cheltuieli trebuie s fie considerate quasifonduri proprii i deci s fie luate n calcul n formula de determinare a fondului de rulment propriu. Pentru provizioane, aceast soluie pare justificat cnd stabilitatea lor permite s se considere c au un caracter de rezerv i pot fi asimilate capitalurilor proprii. Totui, provizioanele care nu acoper un risc real i viitor, dar constituie quasirezerve trebuie s suporte ulterior un impozit. Vor fi reintegrate n masa beneficiului impozabil provizioanele constituite n exces n raport cu riscurile efective. ntreprinderea va suporta o datorie fiscal. Dar scadena acesteia va fi n toate cazurile peste un an. Se poate deci considera c provizioanele care nu acoper strict riscuri reale i viitoare (i nu sunt deci destinate a fi consumate pe termen scurt) pot fi tratate drept capitaluri permanente. Dac aceste principii pot face obiectul unor simple recomandri, aplicarea lor ridic probleme delicate de apreciere pentru analistul financiar, care trebuie s-i pun urmtoarele ntrebri: Provizioanele sunt suficiente ? Iau n calcul toate riscurile ? Dac rspunsul la aceste dou ntrebri este negativ, conturile ntreprinderii dau o estimare prea optimist patrimoniului i rezultatelor i trebuie deci s fie corectate.
10

- Provizioanele nu sunt supraevaluate n raport cu riscurile reale i viitoare pentru ntreprindere ? n acest caz o parte din aceste provizioane prezint un caracter de rezerv i pot fi considerate ca o resurs permanent. Acestea nglobeaz deci, pe de o parte datorii fiscale latente (date de impozitarea viitoare a relurilor asupra provizioanelor) si, pe de alt parte, o rezerv latent (mrimea dup impozitare a excesului de provizioane). n practic analistul financiar din afara ntreprinderii poate ntmpina dificulti n tratarea ntr-un mod exact a ansamblului provizioanelor i trebuie s adopte soluii care-i sunt accesibile, chiar dac ele sunt aproximative sau simpliste. O soluie deseori practicat const n a aplica ntr-un mod radical principiul prudenei i a considera c toate provizioanele acoper riscuri reale i viitoare i sunt nglobate n datorii pe termen scurt. O a doua soluie, mai satisfctoare, pornete de la observaia c majoritatea ntreprinderilor reconstituie de la un an la altul o mrime cresctoare a provizioanelor. Aceast cretere apare ca o resurs permanent, chiar dac diferite componente ale sale sunt destinate a fi conservate pe termen scurt. O a treia soluie este una intermediar. Ea const n a adopta o cheie de repartizare aprioric, o parte a provizioanelor fiind asimilabile resurselor permanente (de exemplu 40% sau 50%), cealalt parte fiind asimilabil resurselor pe termen scurt. Aceast soluie prezint un caracter arbitrar. Subveniile pentru echipamente pot fi n general considerate capitaluri permanente. Trebuie totui s observm c legislaia unor ri le supune la impozit nscriindu-le n contul de rezultate ca venituri, prin trane succesive. Aceste subvenii comport deci datorii fiscale latente a cror scaden va interveni pe termen mediu i lung. Pentru calculul FRN, se poate ngloba ansamblul acestor subvenii n capitalurile permanente. Pentru calculul FRP, n schimb, numai partea corespunztoare rezervelor latente trebuie s fie inclus n capitalurile proprii. Partea corespunztoare datoriilor fiscale trebuie s fie exclus.

Fondul de rulment mprumutat

11

Aceast mrime se calculeaz ca diferen ntre fondul de rulment net sau permanent i fondul de rulment propriu. FR = FRN - FRP Fondul de rulment mprumutat exprim mrimea resurselor mprumutate pe termen lung, destinate s finaneze activele pe termen scurt (circulante). 2. Interpretarea fondului de rulment Interpretarea fondului de rulment net FRN are dou exprimri echivalente care permit s se defineasc aceast noiune din dou unghiuri distincte. a) Comparaia ntre capitalurile permanente i activele imobilizate. Dup o prim formulare, FRN este definit astfel: FRN = Capitaluri permanente - Active imobilizate Aceast formulare pune accentul pe comparaia ntre capitalurile permanente i activele imobilizate aa cum sugereaz schema urmtoare ntocmit cu datele cifrice utilizate mai nainte. Din aceast perspectiv, FRN corespunde excedentului capitalurilor permanente asupra activelor imobilizate. Comparaia ntre cele dou mrimi corespunde uneia din urmtoarele trei situaii: (1) Capitaluri permanente > Active imobilizate <=> FRN>0

Dac FRN e pozitiv, capitalurile permanente permit s se finaneze integral activele imobilizate i o parte din activele circulante, aa cum sugereaz schema urmtoare : FRN corespunde mrimii capitalurilor permanente care permite s se finaneze activele circulante, dup finanarea n totalitate a imobilizrilor.

(2)

Capitaluri permanente < Active imobilizate

<=> FRN < 0

12

Dac

FRN

e negativ, capitalurile permanente nu reprezint o sum suficient

pentru a finana integral imobilizrile. Acestea trebuie deci s fie parial finanate prin resurse pe termen scurt. (3) Capitaluri permanente = Active imobilizate <=>FRN = 0

Aceast a treia situaie, puin probabil, exprim o armonizare total a structurii resurselor cu utilizarea acestora. b) Comparaia ntre activele circulante i datoriile pe termen scurt. Dup o a doua formulare, FRN poate fi definit prin expresia urmtoare: FRN = Active circulante - Datorii pe termen scurt Aceast a doua expresie a FRN, chiar dac e echivalent cu prima, atrage atenia asupra comparaiei ntre prile de jos ale bilanului. Din aceast perspectiv, FRN corespunde excedentului activelor circulante (acelea care sunt cele mai lichide, adic transformabile n bani n mai puin de un an) asupra datoriilor pe termen scurt (acelea care sunt cele mai exigibile, adic acelea care trebuie s fie rambursate n mai puin de un an). Comparaiile posibile corespund urmtoarelor trei situaii: Active circulante = Datorii pe termen scurt (1) <=> Capitaluri permanente = Active imobilizate <=> FRN = 0 n aceast prim ipotez, foarte puin probabil, activele circulante sunt acoperite strict de datoriile pe termen scurt. Active circulante > Datorii pe termen scurt (2) <=> Capitaluri permanente > Active imobilizate <=> FRN > 0 Aceast a doua situaie semnific faptul c activele circulante permit s se spere ncasri bneti pe termen scurt care vor permite, nu numai rambursarea integral a datoriilor exigibile pe termen scurt, dar i s se obin lichiditi excedentare. Aceast situaie apare ca o situaie favorabil n ceea ce privete solvabilitatea, pentru c se sugereaz c ntreprinderea beneficiaz de perspective favorabile n ceea ce privete capacitatea sa de rambursare Active circulante > Datorii pe termen scurt (3) <=> Capitaluri permanente < Active imobilizate <=> FRN < 0
13

n aceast a treia situaie, suma activelor circulante las s se prevad ncasri viitoare pe termen scurt insuficiente pentru a rambursa ansamblul datoriilor pe termen scurt. Aceast constatare pare la o prim analiz defavorabil pentru solvabilitate. Dar aprecierea precis a perspectivelor solvabilitii ntreprinderii cere luarea n calcul a structurii la termen a activelor circulante i a datoriilor pe termen scurt. n fapt, dac scadena medie a activelor circulante e mai apropiat dect cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond de rulment net foarte mic i chiar negativ. n schimb dac activele circulante au o scaden medie mai ndeprtat dect a datoriilor pe termen scurt, meninerea solvabilitii cere un fond de rulment net relativ ridicat. n cazul 1, activele circulante foarte lichide, comparativ cu exigibilitatea datoriilor, permit ntreprinderii s-i asigure echilibrul su financiar previzional i chiar abundena lichiditilor pe termen scurt n pofida unui FRN negativ. n cazul 2, datoriile sunt, din contr, foarte rapid exigibile (la 2 luni) comparativ cu activele care devin lichide n medie peste 3 luni, ceea ce face ca echilibrul financiar s nu poat fi asigurat dect ntr-un mod mai strns, n pofida unui fond de rulment net foarte ridicat. Similitudinea ntre un FRN negativ i o situaie de insolvabilitate la termen nu poate fi deci stabilit ntr-un mod simplist ci necesit o analiz atent a ritmului n care activele circulante se transform n lichiditi i n care datoriile pe termen scurt devin scadente. Pentru calcularea FRN, utilizarea formulei care pune n eviden partea de sus a bilanului (capitaluri permanente i active imobilizate) sau utilizarea formulei care pune n eviden partea de jos a bilanului (active circulante i datorii pe termen scurt) nu prezint importan, ele fiind echivalente. n interpretarea FRN, cele dou formule utilizate atrag n schimb atenia asupra unor aspecte diferite i complementare ale acestei noiuni. Formula care utilizeaz partea de jos a bilanului prezint interes pentru c pune n termeni foarte concrei problema solvabilitii viitoare a ntreprinderii. ntruct ea permite confruntarea direct a lichiditilor previzibile pe termen scurt (activele circulante) cu rambursrile imperative avnd scadena apropiat (datorii pe termen scurt), aceast formulare a FRN pune pe primul plan problema capacitii ntreprinderii de a face fa datoriilor sale. Din aceast perspectiv, semnificaia FRN ca excedent de lichiditi poteniale, apare ca o marj de securitate pentru ntreprindere.
14

Formularea pe baza prii de sus a bilanului prezint interes pentru c subliniaz influena structurii finanrii asupra constituirii FRN. Un FRN pozitiv arat c sursele de finanare ale ntreprinderii cuprind suficiente resurse stabile pentru a finana n acelai timp integralitatea imobilizrilor i o fraciune din activele circulante. Invers, un FRN negativ semnific faptul c ntreprinderea vizeaz finanarea unei pri a investiiilor sale prin resurse pe termen scurt. Deci, FRN permite s se cunoasc structura financiar global a bilanului. Un FRN pozitiv semnific faptul c ntreprinderea are capitaluri permanente ntr-o sum destul de ridicat pentru a putea finana integral imobilizrile sale i are lichiditi excedentare care-i permit s fac fa riscurilor diverse pe termen scurt. Un FRN negativ semnific, din contr, faptul c ntreprinderea a afectat datoriile pe termen scurt finanrii unei pri a investiiilor n imobilizri. Ea nu dispune de o marj de securitate pe termen scurt, reprezentat de active lichide excedentare. Dar echilibrul financiar poate fi totui meninut n acest caz, cu condiia ca activele circulante s fie foarte lichide i/sau ca datoriile pe termen scurt s fie puin exigibile. Interpretarea fondului de rulment propriu Fondul de rulment propriu prezint o semnificaie mult mai limitat dect FRN. Reflect totui un aspect important al situaiei financiare pentru c exprim autonomia pe care ntreprinderea o dovedete n finanarea investiiilor n imobilizri. Un fond de rulment propriu pozitiv semnific faptul c imobilizrile sunt integral finanate din resurse proprii, deci exist autonomie. FRP > 0 <=> Capitaluri proprii > Active imobilizate Un fond de rulment propriu negativ semnific faptul c imobilizrile nu sunt finanate dect parial din resurse proprii. ntreprinderea trebuie s fac apel la ndatorare pentru a finana o parte din imobilizrile sale. FRP < 0 <=> Active imobilizate > Capitaluri proprii 1.3.2. ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

Noiunea de nevoie de fond de rulment (NFR)

15

a)

Ciclul

de exploatare.

In cadrul activitilor sale curente, o

ntreprindere efectueaz operaiuni repetitive a cror reluare e definit prin noiunea de ciclu de exploatare. Pentru o ntreprindere cu activitate de producie, acest ciclu de exploatare comport trei etape fundamentale care se deruleaz de fiecare dat cnd ntreprinderea lanseaz n producie o nou comand. Pentru o ntreprindere cu activitate de comer, care achiziioneaz mrfuri pentru a le revinde ca atare, fr a le transforma, ciclul comport dou etape fundamentale. b) Nevoia de fond de rulment. Operaiile de exploatare antreneaz formarea nevoii de finanare care conduce la constituirea mijloacelor de finanare. Confruntarea global a acestor nevoi i a acestor mijloace de finanare face s se degaje o nevoie de finanare indus de ciclul de exploatare sau nevoie de fond de rulment. Nevoile de finanare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizrile ciclice, corespund avansrilor de fonduri pe care ntreprinderea e constrns s le afecteze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime i materiale, producie n curs de fabricaie, produse finite n depozit i altele) i pentru a acorda termene de plat partenerilor si comerciali (clienilor), crora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrri, sau le-a prestat servicii. n legtur cu stocurile, ntreprinderea trebuie s achiziioneze mrfuri pentru a le pune la dispoziia clienilor si, dac exercit o activitate de distribuire, de comer. Dac exercit o activitate de producie, ea trebuie s achiziioneze materii prime, semifabricate, produse finite. n toate cazurile ntreprinderea efectueaz o avansare de fonduri, consum lichiditi pentru a-i constitui stocuri, e confruntat cu o nevoie de finanare a stocurilor. De asemenea, dac acord termene de plat diferiilor si parteneri comerciali (clienilor), ntreprinderea acumuleaz creane. Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan ele reprezint o ngheare a lichiditilor care vor reveni n casieria ntreprinderii doar peste mai multe sptmni sau luni. Aceast acumulare de creane suscit, de asemenea, lichiditi i deci o nevoie de finanare pentru ntreprindere. n schimb, activitatea ntreprinderii produce mijloace de finanare legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare dat cnd ntreprinderea obine de la furnizorii si termene de plat. Aceste termene
16

constituie angajamente pentru ntreprindere. Dar ele permit ntreprinderii s beneficieze de aportul partenerilor si fr a face pli imediate i apar ca surse de fonduri sau ca mijloace de finanare. Sunt de asemenea resurse ciclice datoriile fa de stat, fa de salariai i fa de acionari. Creditul acordat de furnizori apare ca form reprezentativ a resurselor ciclice. Se poate formula nevoia de finanare, indus de ciclul de exploatare, sau nevoia de fond de rulment NFR: NFR = Utilizri ciclice - Resurse ciclice Aceast NFR este determinat prin luarea n calcul a elementelor pe termen scurt ale activului i pasivului. Dei fiecare dintre aceste elemente rmne n ntreprindere o perioad scurt de timp, ele se rennoiesc permanent. Astfel, un lot de mrfuri care intr n stocul de mrfuri al unei ntreprinderi de distribuie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, n ansamblul su, face obiectul unei rennoiri permanente. n consecin, rennoirea utilizrilor i a resurselor ciclice confer NFR caracterul unei nevoi de finanare permanent, durabil, chiar dac fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilanului. c) Nevoia de fond de rulment pentru exploatare i nevoia de fond de rulment n afara exploatrii. n definirea de mai nainte, NFR e determinat pornind de la comparaia ntre "utilizri ciclice" i "resurse ciclice". O analiz mai aprofundat conduce la identificarea elementelor strict legate de exploatare i a celor care nu sunt legate de exploatare. Elementele strict legate de exploatare corespund mrimii activelor i pasivelor puse n micare de operaiile de aprovizionare, de producie i de vnzare. n activ, aceste mrimi nglobeaz n principal, stocurile, creanele asupra clienilor i avansurile vrsate de ntreprindere cu ocazia unor comenzi fcute furnizorilor. Aceste elemente constituie utilizri de exploatare sau utilizri ciclice n sens strict. n pasiv, aceste elemente nglobeaz n principal, datorii contractate de ntreprindere fa de furnizorii si, i anumii clieni care au acordat avansuri pentru comenzile lor n curs. Aceste elemente constituie resurse de exploatare sau resurse ciclice n sens strict. Se poate formula astfel, nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE). NFRE = Utilizri pentru exploatare - Resurse din exploatare
17

Elementele mai puin legate de exploatare corespund componentelor activului i pasivului care sunt influenate de activitatea curent a ntreprinderii, fr a fi strict nscrise n ciclul de exploatare. Este cazul, n activ de exemplu, al posturilor de debitori diveri, asupra crora ntreprinderea a dobndit creane cu ocazia operaiunilor curente, altele dect obiectul principal al activitii sale. n pasiv, astfel de posturi corespund datoriilor contractate cu ocazia operaiunilor din afara exploatrii. Aceste resurse din afara exploatrii nglobeaz de exemplu datorii fiscale legate de impozitul pe beneficii, ntruct plata acestui impozit nu poate fi considerat ca fiind legat strict de exploatare. De asemenea, resursele din afara exploatrii pot include datoriile fa de furnizorii de echipamente, care au acordat un credit comercial ntreprinderii cu ocazia unei investiii nelegat de exploatare. Se poate scrie: NFRAE = Utilizri n afara exploatrii - Resurse din afara exploatrii NFRAE = UAE - RAE Prin urmare, nevoia de fond de rulment global va putea fi definit ca sum a NFRE i NFRAE. NFR=NFRE+NFRAE Distincia ntre NFRE i NFRAE este fcut astzi de literatura financiar. NFRE evideniaz nevoia de finanare determinat de ciclul de exploatare i reprezint suma pe care activitatea ntreprinderii o solicit ca o nevoie continu, permanent, de finanare. n schimb noiunea de NFRAE e legat de operaiuni diverse ale ntreprinderii, altele dect cele care constituie activitatea de baz.

1.3.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE

Noiunea de trezorerie i situaia trezoreriei

18

n timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curent i n special de activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaiuni financiare pe termen scurt realizate de ntreprindere. Pe de o parte, ntreprinderea se vede constrns s caute mijloace de finanare pe termen scurt pe care le solicit bncilor i altor parteneri financiari. Este vorba de resurse pe termen scurt prezentnd caracter financiar, sau mai simplu spus, resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice obinute spontan n cadrul activitii economice curente, resursele de trezorerie se obin de la parteneri financiari specifici. Pe de alt parte, cnd ntreprinderea are excedente monetare, pentru o perioad mai mic sau mai mare de timp, ea are posibilitatea s efectueze plasamente financiare diverse, realiznd astfel utilizri ale trezoreriei, mai mult sau mai puin diversificate. n timp ce resursele utilizate pentru imobilizri sau pentru active circulante sunt larg influenate de activitatea curent i de exigene tehnice sau economice, aceste plasamente corespund utilizrilor de natur strict financiar. Confruntarea ntre utilizrile trezoreriei i resursele de trezorerie permite s se caracterizeze situaia trezoreriei sau trezoreria net. T = UT - RT innd cont de elementele sale de definire, trezoreria exprim poziia global pe care ntreprinderea o are asupra operaiunilor sale financiare pe termen scurt. 1) T > 0 UT > RT O trezorerie pozitiv semnific faptul c ntreprinderea constituie plasamente financiare fa de partenerii financiari pentru o sum care o depete pe cea a resurselor pe termen scurt obinute de la partenerii financiari. n acest caz, situaia exprim o trezorerie ndestultoare, pentru c ntreprinderea dispune de lichiditi abundente care s-i permit s ramburseze datoriile financiare pe termen scurt. Se poate vorbi de o real autonomie financiar pe termen scurt. 2) T < 0 UT < RT O trezorerie negativ semnific, din contr, faptul c ntreprinderea e dependent de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast situaie de dependen, sau de tensiune asupra trezoreriei, evideniaz faptul c
19

lichiditile sau quasilichiditile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Meninerea resurselor de trezorerie apare ca o constrngere impus ntreprinderii i limiteaz autonomia sa financiar pe termen scurt. Dar, dac o situaie de trezorerie negativ (T < 0) exprim o cert dependen financiar, ea nu trebuie s fie interpretat imediat ca un simptom de insolvabilitate. Numeroase ntreprinderi supravieuiesc i chiar prosper cu o asemenea situaie. Formularea relaiei de trezorerie Analizele care urmeaz permit de acum nainte a se identifica n bilan ase mari pri fundamentale ale acestuia. Pe de alt parte, trei noiuni au fost definite datorit acestei prezentri: FRN = CP - Al NFR = UC - RC T = UT - RT n sfrit, bilanul fiind echilibrat, se pot scrie egalitile urmtoare: Activ = Pasiv <=> AI + UC + UT = CP + RC + RT Ultima relaie se mai poate scrie: UC+UT-RC-RT = CP-AI Regrupnd termenii avem: (UC-RC) + (UT-RT) = CP-AI Se pot formula urmtoarele trei relaii echivalente: NFR+T = FRN <=> FRN-NFR-T = 0 <=> T = FRN-NFR Ultima formul este cea mai des utilizat ca expresie a relaiei de trezorerie. Interpretarea relaiei de trezorerie Interpretarea relaiei de trezorerie poate fi fcut, att din perspectiv static, ct i din perspectiva analizei cronologice. a) Interpretarea static. Din perspectiva static relaia trezoreriei pune pe primul plan problema finanrii NFR. Cu toate c rezult din comparaia ntre elemente pe termen scurt ale bilanului, NFR constituie o nevoie de finanare rennoit constant i deci permanent. Aceast nevoie trebuie s fie acoperit prin mijloace de finanare de asemenea, permanente. FRN reprezint capitaluri
20

permanente susceptibile s finaneze utilizri pe termen scurt i deci componente ale NFR. Dac FRN permite s se finaneze integralitatea NFR (FRN > NFR) spunem c NFR se finaneaz integral din resurse stabile i ntreprinderea poate s evite orice dependen fa de resursele de trezorerie. Dac FRN > NFR ntreprinderea se gsete ntr-o situaie favorabil n ceea ce privete solvabilitatea la scadene apropiate, resursele permanente fiind suficiente pentru a finana n acelai timp: - imobilizrile; -NFR; - o parte a utilizrilor de trezorerie. Dac FRN nu permite s se finaneze integralitatea NFR, (FRN < NFR ), intreprinderea se vede constrns s fac apel la resurse de trezorerie pentru a finana o parte a NFR. Dar NFR constituie o nevoie permanent. Dependena fa de resursele de trezorerie prezint un caracter permanent. O asemenea situaie poate totui fi viabil dac ntre-prinderea beneficiaz de concursul partenerilor financiari. b) Interpretarea relaiei de trezorerie din perspectiva cronologic. Recurgerea la relaia trezoreriei se dovedete extrem de preioas de fiecare dat cnd se analizeaz evoluia unei ntreprinderi pentru a se gsi transformrile care au afectat echilibrele sale financiare. Aceast evoluie exercit adesea o influen contrastant asupra termenilor relaiei de trezorerie.

CAPITOLUL II ANALIZA STRUCTURI PATRIMONIALE A INTREPRINDERII Are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponerii diferitelor elemente patrimoniale (de activ si de pasiv).
21

Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului, putandu-se efectua analiza comparative in timp si spatiu. 2.1. ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI Ratele privind structura activului reflecta apartenenta

intreprinderii la un anumit sector si depind de natura activitatii firmei. 1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE AI *100 TA

RAI =

unde TA total activ

Masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe. Dimensiunea acestei rate este influentata atat de factorii generali care afecteaza structura activului ( factori tehnici, economici, juridici) cat si de politicile contabile ale intreprinderii. a. Rata imobilizarilor necorporale IN *100 TA

RIN =

Marimea indicatorului reflecta ponderea unor active, precu, brevetele, licente, marci comerciale in cadrul patrimoniului intreprinderii. Rata depinde in mod esential de specificul activitatii si de dimensiunea intreprinderii. b. Rata imobilizarilor corporale IC *100 TA
22

RIC =

Indicatorul masoara ponderea capitalurilor fixe (terenuri, cladiri, masini, echipamente) in cadrul activelor imobilizate. De regula rata inregistreaza valori rificate in cadrul acelor firmei ce necesita o infrastructura importanta sau echipamente costisitoare cum ar fi: - productia si distributia de energie; - transporturile feroviare; - firmele din domeniul hotelier, etc. Observatie: Nivelul indicatorului este influentat de politica de amortizare, politica de investitii sau de obtiunea contabila intre cost istoric si valoarea justa pentru imobilizarile corporale. c. Rata imobilizarilor financiare IF *100 TA

RIF =

Indicatorul evidentiaza dimensiunea legaturilor si relatiilor strategice si financiare pe care o anumita intreprindere le are cu alte entitati economice (intreprinderi). In mod firesc indicatorul inregsitreaza valori ridicate in cazul holding-urilor al caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatii.

2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE ACR *100 TA

RACR =

23

Aceasta rata reflecta ponderea ACR in totalul activului, fiind un indicator al flexibilitatii financiare, in masura in care evidentiaza importanta activelor usor de transformat in bani. a. Rata stocurilor Stocuri *100 TA

RS =

Acest indicator inregistreaza in mod normal valori ridicate in cazul intreprinderilor cu avtivitate de productie si ciclu lung de fabricatie, precum si in cazul firmelor de distributie care prin specificul activitatii inregsitreaza un nivel ridicat al stocurilor. b. Rata creantelor comerciale CC *100 TA evidentiaza impoartanta portofoliului de creante

RCC =

Acest

indicator

comerciale in patrimoniul intreprinderii. Rata este influentata de specificul activitatii, puterea de negociere a intreprinderii cu partenerii comerciali dar si de managementului intreprinderii. c. Rata disponibilitatilor DPB *100 TA

RDPB =

Se mai numeste rata neta de asigurare cu disponibil si reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii. Observatie: Analistii sustin ca nivelul normal al indicatorului ar trebui sa fie intre 1% si 2%, dar puterea informativa a ratei trebuie privita cu indoiala (circumspectie) deoarece variabilitatea disponibilului poate fi uneori mai ridicata de la perioada la alta.

24

2.2. ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA PASIVULUI Ratele privind structura pasivului reflecta structura finantarilor firmei, gradul de autonomie si gradul de stabilitate . 1. Rata stabilitatii financiare CPM *100 TP

RST =

Este un indicator global al stabilitatii financiare si reflecta ponderea surselor pe care le are firma pentru o perioada mai mare de 1 an in totalul surselor de acoperire a mijloacelor economice. 2. Rata autonomiei financiare RAF = CP *100 CPM

Reflecta gradul de independenta financiara a intreprinderii, iar valoarea optima a ratei trebuie sa fie peste nivelul de 50%. 3. Rata datoriilor totale ( Rata indatorarii globale) RDT = DT *100 TP

Reflecta ponderea datoriilor totale ale firmei in totalul pasivului. 4. Rata datoriilor pe termen scurt Dat.t.s. *100 TP

RDts =

Reflecta ponderea datoriilor cu termen de exigibilitate mai mic de 1 an in totalul surselor firmei. CAPITOLUL III ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI 3.1. ANALIZA LICHIDITATII SI A RATELOR DE LICHIDITATE
25

LICHIDITATEA defineste capacitatea elementelor patrimoniale de a fi mobilizate si transformate in bani. Existenta unei activitati economice depinde in mare masura de potentialul de lichiditate al activului patrimonial, de proportia si rapiditatea cu care elementele de activ pot fi tranformate in bani. In general, activele imobilizate au o lichiditate slaba in functie de particularitatile lor: imobilizarile corporale si necorporale supuse amortizarii au o lichiditate direct proportionala cu gradul de amortizare; numai sistemul financiar al intreprinderii poate determina transformarea fortata a acestora in bani in afara criteriilor de rentabilitate. activele circulante au un potential sporit de lichiditate, variabil, atat ca proportie cat si ca durata de transformare in bani; stocurile sunt mai mult sau mai putin lichide in functie de elementele care le compun (materii prime, produse in curs de fabricatie, produ se finite, marfuri), elemnete care au o anumita utilitate, respectiv valoare la un moment dat pe piata; creantele devin lichide in mod natural conform uzantelor comerciale pe care intreprinderea le accepta in relatiile cu clientii; disponibilitatile au gradul absolut de lichiditate.

Ratele de lichiditate sunt utilizate frecvent in studiile de bonitate efectuate de bancile comerciale in vederea acordarii de credite. Principalul obiectiv este masurarea capacitatii intreprinderii de a face fata angajamentelor finnaciare pe termen scurt. Acest tip de analiza urmareste reliefarea gradului in care intreprinderea isi poate acoperii obligatiile curente din resursele curente. Principalele rate de lichiditate sunt: 1. Rata lichiditatii curente

26

RLC =

Active.curente *100 Pasive.cutente

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor curente (datorii cu scadenta sub un an), pe baza activelor curente. Valoarea minima a acestei rate trebuie sa fie 100%, iar daca scade sub acest prag apare riscul de incapacitate de plata. Observatii: - Active curente = ACR nete - Stocuri - Pasive curente = Datorii curente (Obligatii de plata fata de furnizori, obligatii fiscale si salariale, credite pe termen scurt, precum si partea din imprumuturi pe termen mediu si lung a caror scadenta este in cadrul exercitiului financiar curent) 2. Rata lichiditatii rapide ACR *100 Datorii.curente( DEX )

RLR =

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt pe baza creantelor si disponibilitatilor banestgi, iar valoarea acestei rate trebuie sa se incadrese in intervalul 0,65 1 sau 65% - 100%. 3. Rata lichiditatii imediate DPB *100 DEX

RLI =

Rata (capacitatea de plata imediata) reflecta gradul de acoperire a datoriilor exigibile pe termen scurt pe baza celor mai lichide active (disponibilitatile). Valoarea minima a ratei cuprinsa intre 0,2 0,35 reflecta o garantie de lichiditate, fiind asigurata achitarea obligatiilor pe termen scurt. 4. Rata lichiditatii la vedere
27

RLV =

DPB *100 CRT

Rata reflecta gradul de acoperire a creditelor bancare pe termen scurt pe baza disponibilitatilor banesti, valoarea recomandata a ratei fiind de 0,85 sau 85%. 3.2. ANALIZA SOLVABILITATII SI A RATELOR DE SOLVABILITATE SOLVABILITATEA reprezint capacitatea ntreprinderii de a face fa obligaiilor scadente care rezult fie din angajamente anterioare contractate, fie din operaii curente a cror realizare condiioneaz continuarea activitii, fie din prelevri obligatorii. Analiza aptitudinii ntreprinderii de a fi solvabil i de a nvinge riscul de faliment ocup un loc central n cadrul analizei financiare i controlului de gestiune. Meninerea solvabilitii este o restricie ce se impune ntreprinderii n mod curent, fiind un imperativ permanent. Orice dereglare privind achitarea obligaiilor genereaz prejudicii. n practic, o ntreprindere care cunoate o perioad mai dificil poate s renune provizoriu la unele obiective de cretere, dar nu poate renuna la asigurarea obiectivului de solvabilitate care constituie condiia financiar de supravieuire. ntreprinderea poate cunoate dificulti financiare periodice, ca de exemplu ntrzierea plilor n anumite momente ale anului sau n perioade de accelerare a creterii. Chiar dac viabilitatea ntreprinderii nu este pus n pericol, imaginea sa se poate degrada datorit perturbrilor periodice. Astfel, o reputaie de ru platnic sau o anumit suspiciune asupra soliditii sale financiare poate genera cel puin dou efecte. Pe de o parte, anumii furnizori pot refuza continuitatea livrrilor, iar pe de alt parte, ntreprinderea este nevoit s solicite credite de urgen i s accepte condiii neavantajoase de creditare. Permanena unor dificulti n achitarea obligaiilor este expresia unei fragiliti economice i financiare. Ele pot genera restrngerea activitii, reducerea efectivului de salariai, restructurarea sistemului de gestiune sau, n cazuri foarte grave, falimentul ntreprinderii.
28

n vederea evalurii riscului de faliment se pot utiliza ratele de solvabilitate care realizeaz o raportare a activelor realizabile la datoriile exigibile. Ratele de solvabilitate cel mai frecvent utilizate sunt: a) Rata solvabilitii generale (RSG) care compar ansamblul lichiditilor poteniale asociate activelor circulante cu ansamblul datoriilor scadente n termen de sub un an. Acest indicator permite aprecierea gradului de acoperire a datoriilor pe termen scurt de ctre activul circulant. O valoare unitar arat o coresponden deplin ntre activele circulante i resursele corespunztoare, iar o valoare supraunitar indic existena unor active circulante mai mari dect datoriile pe termen scurt. b) Rata solvabilitii pariale (RSP) care exclude stocurile din activele circulante deoarece acestea constituie elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii i lichiditii lor. Acest indicator exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti. Analizarea i interpretarea acestui indicator trebuie fcut prin luarea n calcul a unor aspecte de detaliu privind structura creanelor cum ar fi numrul de clieni, ponderea lor n totalul creanelor, etc. Se consider c o rat cuprins ntre 0,8 i 1 ar reprezenta o situaie optim n ceea ce privete solvabilitatea. c) Rata solvabilitii imediate (RSI) care pune n coresponden elementele cele mai lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt. Se apreciaz c valoarea acestei rate trebuie s fie mai mare de 0,3. Dei, n mod teoretic, o valoare ridicat a acestei rate indic o solvabilitate ridicat, n mod practic poate avea i alte semnificaii cum ar fi o folosire mai puin performant a resurselor disponibile. d) Rata autonomiei financiare (RAF) care, n vederea evalurii riscului financiar, pune n coresponden datoriile pe termen mediu i lung cu capitalul propriu. Creditorii impun ca aceast rat s fie subunitar.
29

Deoarece nu exist rate de referin n acest sens, concluziile unei astfel de analize sunt mai semnificative n cazul unei comparaii ntre ntreprinderi din acelai sector de activitate sau ntre ratele cronologice realizate de aceeai ntreprindere.

CAPITOLUL IV ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE INDICATORI

30

Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare. Pentru exprimarea sintetica a corelatiilor implicate de echilibrul finnaciar, in practica economica se utilizeaza urmatorii indicatori: I. RATELE DE INDATORARE

O proportie ridicata a datoriilor purtatoare de dobanzi in comparatie cu capitalurile proprii, implica cresterea probabilitatii ca firma sa nu isi poata onora obligatiile de plata la scadenta. Astfel, cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar este mai mare. 1. Rata de indatorare a capitalului propriu RICPR = Total.datorii. pe.termen.lung *100 Capital. propriu

2. Rata globala de indatorare RGI = Total.datorii *100 Total.active

II.

Ratele bazate pe chas-flow

Cu cat este mai ridicat fluxul de lichiditati, fata de cheltuieli financiare cu dobanzile, cu atat este mai redus riscul financiar. 1. Rata de acoperire a dobanzilor Pr ofitul.ina int e.de.impozitare.si.a.dobanzii *100 Cheltuieli.cu.dobanzile

RAD =

Daca rata este mai mare decat 1, riscul financiar este foarte mare pentru ca intreprinderea nu reuseste sa degaje un profit din exploatare care sa acopere cheltuielile cu dobanzile. Daca rate este mai mare decat 4, bancile apreciaza ca riscul financiar este forate redus.

31

2. Rata de acoperire a cheltuielilor fixe Pr ofit.ina int e.de.scaderea.impozitului.si.dobanzii + Plati. pentru.lea sin g *100 Cheltuieli.cu.dobanzile + Plati. pentru.lea sin g

RACF =

III.

Alte rate ale echilibrului economico-financiar

1. Rata autonomiei financiare RAF = CP *100 CP + Capita l.im prumutat

2. Rata de finantare a stocurilor RFS = FR Stocuri

3. Rata de autofinantare a activelor RAA = CP *100 ACtive.totale

4. Rata de finantare a imobilizarilor prin capitaluri proprii CP *100 Active.Im obilizate

RFI =

CAPITOLUL V ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE

32

Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii in special in activitatea de exploatare. Volumul activelor circulante depinde de doi factori, si anume: cifra de afaceri viteaza de rotatie a activelor circulante

Cu cat ACR cor parcvurge mai repede fiecare stadium al ratatiei capitalului, cu atat viteaza de rotatie va fi mai mare iar NFR mai mica pentru un volum dat al produyctiei sau al cifrei de afaceri. Viteza de rotatie a ACR poate fi exprimata in : a. Numar de rotatii CA ACR

N=

Acest indicator se poate calcula pe fiecare element de active circulante. Cu toate acestea are o putere informstiva redusa dpdv al continutului deoarece este o marime abstracta care nu reda in termini concreti realitatea economica. b. Durata in zile Dz = ACR *T CA

T perioada de timp expusa analizei ( ex. Trimestru = 90 zile) b.1. Durata de rotatie a stocurilor de materii prime si materiale Stocul.mediu.de.materii. prime.si.materiale *T Cheltuieli.cu.materialele

Dr =

b.2. Durata de ratatie a stocurilor de productie in curs de executie

33

Dr =

Stocul.mediu.de. productie.in.curs.de.executoe *T Pr oductia.exp rimata.in.cos turi (chelt.aferente. prod .exercitiului ) Durata de rotatie a stocurilor de produse finite si

b.3.

semifabricate Stocul.mediu.de. productie. finita.si.semifabricate *T Chelt.aferente.veniturilor.de.exp loatare

Dr =

b.4. Durata de rotatie a creantelor (durata de incasare a creantelor) Soldul.mediu.al.creantelor *T Venituri.de.exp loatare

Dr =

CAPITOLUL VI
34

STUDIU DE CAZ

6.1.PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. BV

Identitate

Identitatea S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov se regaseste la inceputul anului 1996, plecand la drum cu o echipa tanara si dinamica, dar experimentata, ce si-a propus sa ofere servicii de inalta calitate clientilor sai. Din dorinta de a acoperi o gama cat mai larga de produse, compania si-a diversificat constant oferta, in momentul actual fiind un furnizor apt pentru a utila un birou modern, luand in calcul preferintele si bugetul clientilor.

Cadrul juridic

S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov a fost infiintata in 1996 fiind o companie cu capital integral romanesc. In prezent , capitalul social este de 20.000 lei . Amplasament are sediul in Brasov , Str.

S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Bisericii Romane Nr. 78 .

Activitatea societatii se desfasoara prin cele cinci magazine de profil situate in orasele Sibiu, Pitesti si Brasov, precum si in cele opt filiale aflate in tara. Obiectul de activitate

VADEMECUM COMSERV are ca principal obiect de activitate

35

vanzarea cu amanuntul in magazine specializate a produselor de papetarie si birotica precum si asigurarea serviciilor de multiplicare (copiere-xerox). Activitatea este concentrata catre domeniul Business to Business. Marcile comercializate sunt marci cunoscute la nivel international pentru calitate si performatele in utilizare. Din 1996 si pana astazi activitatea companiei s-a dezvoltat an de an, ajugand in prezent sa deserveasca peste 5000 de clienti din intreaga tara si situandu-se astfel in topul primelor zece firme de papetarie din Romania. VADEMECUM ofera clientilor sai peste 4000 de produse de papetarie si birotica. Preturile pe care Vademecum le practica pentru produsele sale difera in functie de calitatea produselor. Scopul Vademecum nu este acele de a aoferii clientilor sai produse slab calitative la preturi ridicate sau produse de calitate superioara la preturi reduse, ci este acela de a oferii cel mai bun raport calitate-pret. Produsele de papetarie si birotica comercializate de Vademecum se adreseaza tuturor bugetelor, pentru fiecare produs comercializat incercand sa ofere o gama larga de preturi astfel incat clientii sa aleaga varianta optima. Obiectivul firmei este acele de a satisface in orice conditii clientii, de a veni in intampinarea nevolilor acestora, stabilind relatii de colaborare cat mai avantajoase pentru toate partile implicate, dand dovada de profesionalism si responsabilitate. Atitudine Atitudinea Vademecum se reflecta prin calitate si diversitate, prin preturi competitive, deschidere fata de propunerile clientilor precum si prin politica echipei firmei de a mentine o stransa legatura cu clientii sai. Dedicatia, profesionalismul, dinamismul, ambitia de a satisface orice exigenta/provocare sunt principalele atuuri ale firmei, calitati reale descrise de catre colaboratorii ei. Firma Vademecum este adepta unei colaborari pe termen lung si al ideii de dezvoltarea ei se solidifica impreuna cu clientii. Solutiile pe care le ofera clientilor sunt dintre cele mai variate, venind in intampinarea lor cu sfaturi si idei practice. Preturile negociabile, termenele de plata, livrare gratuita in maxim 4h, stocurile nelimitate, posibilitatea de a livra si cantitati mici, atunci cand necesarul clientului trebuie satisfacut
36

rapid, toate acestea contribuie la o colaborare inedita si chiar unica cu partenerii firmei.

Structura organizatorica

La inceputul anului 2010 structura firmei Vademecum se prezenta astfel: peste 100 de angajati; cinci magazine de profil in orasele Brasov, Pitesti si Sibiu; opt filiale proprii in orasele Bucuresti, Ploiesti, Cluj, Oradea, Pitesti, Sibiu, Timisoara; prezenta in marile lanturi de hypermarket-uri: Selgross, Carrefour, Metro, Cora, Billa; prezenta in toate judetele tarii prin distribuitori locali;

Organizarea

si conducerea contabilitatii

Organizarea contabilitatii din cadrul S.C. VADEMECUM COMSERV SRL BV este in concordanta cu prevederile legii in vigoare. Conducerea contabilitatii urmareste respectarea prevederilor legii pentru atingerea obiectivului fundamental al contabilitatii, acela de a furniza o imagine fidela asupra situatiei patrimoniului si a rezultatului exercitiului. Contabilitatea sau analitica. Contabilitatea financiara are ca obiect circuitul patrimonial al societatii luat in totalitatea si structuralitatea sa ca entitate gestionara. Scopul sau este acela de a determina periodic, de regula la incheierea exercitului financiar, situatia patrimoniului. Contabilitatea financiara asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil, contului de profit si pierdere si anexelor la bilant.
37

este

organizata

pe

doua

paliere

intercorelate:

contabilitatea financiara sau generala si contabilitatea interna de gestiune

Contabilitatea interna de gestiune are ca obiect evidenta, calculul, analiza si controlul costurilor si rezultatelor analitice. Obiectul si scopul contabilitatii interne de gestiune se identifica cu: gestiunea analitica a stocurilor calcularea costurilor produselor, serviciilor; determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului

produselor cu pretul lor de vanzare previziunea cheltuielilor si veniturilor prin intocmirea retelei de

bugete interne.

Metoda de evidenta contabila este metoda inventarului permanent, metoda pe jurnale si Cartea Mare. Registrele ce se folosesc in contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Registrul inventar, Cartea Mare. Registrele de contabilitate sunt utilizate in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat completate, permitand in orice moment identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate. Cartea Mare serveste, in cadrul formei de inregistrare pe jurnale, la stabilirea relajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, intocmindu-se la sfarsitul lunii pe baza jurnalelor. Departamentul economic este condus de un Director economic , care are in subordine urmatoarele compartimente : serviciul contabilitate ; serviciul financiar ; serviciul preturi , analiza economica si BVC ; serviciul de control financiar preventiv . a ) Serviciul contabilitate, condus de un sef serviciu , asigura evidentierea operatiunilor economice efectuate de societate , stabilirea rezultatelor ; este organizat conform Legii 82 /1991. Serviciul contabilitate se ocupa de evidenta:
38

- stocurilor ( materiale , produse finite , obiecte de inventar , marfuri) - furnizorilor - mijloacelor fixe - contabilitii de gestiune - veniturilor si a cheltuielilor . Evidenta contabila utilizeaza metoda pe jurnale cartea mare . Conform art. 68 din Legea contabilitatii 82 /1991 , la iesirea din patrimoniu, pentru evaluarea bunurilor materiale , societatea utilizeaza metoda FIFO . b ) Serviciul subordinea evidenta : incasarilor si platilor in lei si devize ; calculul , contabilizarea drepturilor salariale ale angajatilor ; calculul , contabilizarea si plata impozitelor si taxelor datorate financiar, condus de un sef serviciu aflat in

directorului

economic , asigura

prin

subordonatii

sai ,

bugetului de stat , bugetelor locale si bugetului asigurarilor sociale ; evidenta contabila si urmarirea clientilor societatii . Contabilizarea tertilor , trezoreriei se face conform normelor stabilite de Legea 82 / 1991 , precum si legislatiei in vigoare , referitoare la impozite si taxe datorate . c ) Serviciul preturi , analiza economica si BVC , este condus de un sef serviciu care asigura , alaturi de angajatii sai , calculul preturilor produselor efectuate , negociaza si cu partenerii interni si externi valoarea produselor contractate . Prin biroul de analiza economica BVC asigura analizarea profitabilitatii pentru fiecare produs realizat , ia masuri in vederea nerealizarii de produse neprofitabile si asigura bugetarea veniturilor si cheltuielilor la nivel de fiecare sectie de productie . d ) Serviciul pentru operatiunile CFP asigura de efectuarea controlului preventiv este

efectuate

societate . Controlul

propriu

realizat si organizat conform HG 720 / 1991 , att prin serviciul de

39

CFP , ct

si

prin

cel

de

CFI , care

urmareste

evidentierea

si

gestionarea bunurilor materiale ale societatii . Societatea tine toate registrele contabile si intocmeste bilant conform Legii 82 /1991, respectand principiile contabile si legislatia in vigoare, privind impozitele si taxele datorate.

40

6.2. ANALIZA CORELATIEI FR- NFR TN Structura bilantului financiar (patrimonial): NEVOI = ACTIV A.I. net ( > 1 an) - I necorporale - I corporale - I financiare (> 1 an) - creante ( > 1 an ) A.C.R. net ( < 1 an ) - stocuri - creante clienti ( < 1 an) - DPB - imobilizari financiare (< 1 an) TOTAL ACTIV RESURSE = PASIV Capitaluri permanente - capital social - rezerve - subventii - rezultatul neraportat - provizioane > 1 an - datorii pe termen mediu si lung > 1 an Datorii pe termen scurt (< 1 an) - datorii financiare CBC credite bancare curente - datorii financiare - provizioane ( < 1 an) TOTAL PASIV 31.12.2008 35.492 0 35.492 0 0 88.428 60.108 2.960 25.360 0 123.920 42.984 20.000 13.830 0 9.154 0 0 80.936 80.936 0 0 123.920 31.12.200 9 36.392 0 36.392 0 0 228.993 34.009 8.587 186.397 0 265.385 159.650 20.000 18.830 0 20.820 0 100.000 105.735 105.735 0 0 265.385

41

Structura bilantului functional: NEVOI = ACTIV Nevoi aciclice ( stabile) - Active imobilizate brute AI Nevoi ciclice - ACR de exploatare ( la valoarea bruta) ACE - ACR in afara exploatarii ( la val.bruta) ACAE - Activele de trezorerie DPB TOTAL ACTIV RESURSE = PASIV Surse aciclice (durabile) - CPR capitaluri proprii - Amortizari si provizioane - Datorii financiare Surse ciclice - DEX datorii de exploatare DE - Datorii inafara exploatarii DAE - Pasivele de trezorerie TOTAL PASIV 31.12.200 8 46.942 46.942 88.428 58.532 4.536 25.360 135.370 54.434 42.984 11.450 0 80.936 77.564 3.372 0 135.370 31.12.2009 51.942 51.942 229.593 42.809 387 186.397 281.535 175.800 60.250 15.550 100.000 105.735 102.363 3.372 0 281.535

6.2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT a. Conform conceptiei patrimoniale (financiare) FR = CPM AI FR 2008= 42.984 35.492 = 7.492 RF 2009 = 159.650 36.392 = 123.258 Fondul de rulment poate fi descompus in fond de rulment propriu si fond de rulment imprumutat (strain) ; FR = FRP + FRI FRP = CP AI FNI = Datorii pe termen mediu + Datorii pe termen lung FRP 2008 = 42.984 35.492 = 7.492 FRP 2009 = 59.650 36.392 = 23.258
42

FRI 2008 = 0 FRI 2009 = 100.000 FR 2008 = 7.492 + 0 = 7.492 RF 2009 = 100.000 + 23.258 = 123.258 b. Conform conceptiei functionale : FRNG = Surse aciclice Active aciclice FRNG 2008 = 54.438 - 46.942 =7.492 FRNG 2009 = 175.800 -51.942 = 123.858 Fondul de rulment net global se mai poate determina astfel: FRNG=(Nevoi trezorerie) = = (ACE + ACAE+DPB) ( DE +DAE + CRT ) FRNG 2008 = (58.532 + 4.536 +25.360) - (77.564 + 3.372 + 0)= 7.492 FRNG 2009 = (42.809 + 387 +186.397) (102.363 +3.372 + 0) = 123.858 Deoarece fondul de rulment este pozitiv rezulta ca firma are lichiditati, nefiind obligata sa angajeze noi credite pentru finantarea nevoilor de exploatare. 6.2.2. ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT a. Pe baza bilantului patrimonial (financiar) NFR = ( ACR DPB) ( Datorii pe termen scurt Credite pe termen scurt)= = ( ACR DPB ) Obligatii pe termen scurt
43

ciclice+Nevoi

de

trezorerie)(Resurse

cicliceResurse

de

NFR 2008 = 63.068 80.936 = -17.868 NFR 2009 = 42.596 105.735 = -63.139 sau NFR = Stocuri + creante credite pe termen scurt NFR 2008 = (60.108 + 2.960 ) 80.936 = - 17.868 NFR 2009 = (34.009 + 8.587) 105.735 = -63.139 b. Pe baza bilantului functional NFR = Nevoi ciclice Resurse ciclice NFR 2008 = 63.068 80.936 = - 17.868 NFR 2009 = 43.196 105.735 = -62 .539 sau NFR = NFRE + NFRAE unde: NFRE = Active ciclice aferente axploatarii Surse ciclice din afara exploatarii NFRE 2008 = 58.532 77.564 = -19.032 NFRE 2009 = 42.809 102.363 = -59.554 NFRAE = Active ciclice din afara exploatarii surse ciclice din afara exploatarii NFRAE 2008 = 4.536 3.372 = 1.164 NFRAE 2009 = 387 3.372 = -2.985 NFR 2008 = -19.032 + 1.164 = -17.868 NFR 2009 = -59.554 2.985 = -62.539 NRF este negativa, ccea ce inseamna un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si restul elementelor patrimoniale. 6.2.3. ANALIZA TREZORERIEI NETE a. Pe baza bilantului patrimonial
44

TN = FR NFR TN 2008 = FR 2008 NFR 2008 = 7.492 + 17.868 = 25.360 TN 2009 = FR 2009 NFR 2009 = 123.258 + 63.139 = 186.997 b. Pe baza bilantului functional TN = FRNG NFR TN 2008 = 7.492 + 17.868 = 25.360 TN 2009 = 123.858 + 62.539 = 186.397 Trezoria neta este pozitiva, ccea ce semnifica un excedent monetar al exercitiului financiar.

6.3. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA ACTIVULUI 1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE RAI = AI *100 TA

RAI2008=AI/TA*100=35.492/123.920*100=28,64% RAI2009=AI/TA*100=36.392/265.385*100=13,71% Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a firmei in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe. Rata imobilizarilor necorporale IN *100 TA

RIN =

RIN2008=IN/TA*100=0 RIN2009=IN/TA*100=0

45

Marimea indicatorului reflecta ponderea unor active, precum, brevetele, licente, marci comerciale in cadrul patrimoniului intreprinderii.

a. Rata imobilizarilor corporale

RIC =

IC *100 TA

RIC2008=IC/TA*100=35.492/123.920*100=28,64% RIC2009=IC/TA*100=36.392/265.385*100=13,71% b. Rata imobilizarilor financiare IF *100 TA

RIF =

RIF2008=IF/TA*100=0 RIF2009=IF/TA*100=0 2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE ACR *100 TA

RACR =

RACR2008=ACR/TA*100=88.428/123.920*100=71.36% RACR2009=ACR/TA*100=2289.93/265.385*100=86.29% a. Rata stocurilor RS = Stocuri *100 TA

RS2008=stocuri/TA*100=60.108/123.920*100=48,51% RS2009=stocuri/TA*100=34.009/265.385*100=12,81% b. Rata creantelor comerciale

46

RCC =

CC *100 TA

RCC2008=CC/TA*100=2.960/123.920*100=2,39% RCC2008=CC/TA*100=8.587/265.385*100=3.24% Acest indicator evidentiaza impoartanta portofoliului de creante

comerciale in patrimoniul intreprinderii. Rata este influentata de specificul activitatii, puterea de negociere a intreprinderii cu partenerii comerciali dar si de managementului intreprinderii. c. Rata disponibilitatilor DPB *100 TA

RDPB =

Analistii sustin ca nivelul normal al indicatorului ar trebui sa fie intre 1% si 2%, dar puterea informativa a ratei trebuie privita cu indoiala deoarece variabilitatea disponibilului poate fi uneori mai ridicata de la perioada la alta.

ANALIZA RATELOR PRIVIND STRUCTURA PASIVULUI 1. Rata stabilitatii financiare CPM *100 TP

RST =

RST2008=CMP/TP*100=42.984/123.920*100=34,69% RST2009=CMP/TP*100=159.650/265.385*100=60,16% 2. Rata autonomiei financiare CP *100 CPM

47

RAF =

RAF2008=CP/CMP*100=42.984/42.984*100=100%

RAF2009=CP/CMP*100=59.650/159.650*100=37.36% Reflecta gradul de independenta financiara a intreprinderii,valoarea trebuie sa fie peste 50%. 3. Rata datoriilor totale ( Rata indatorarii globale) RDT = DT *100 TP

Reflecta ponderea datoriilor totale ale firmei in totalul pasivului.

4. Rata datoriilor pe termen scurt RDts = Dat.t.s. *100 TP

Aprecierea precis a perspectivelor solvabilitii ntreprinderii cere luarea n calcul a structurii la termen a activelor circulante i a datoriilor pe termen scurt. n fapt, dac scadena medie a activelor circulante e mai apropiat dect cea a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat cu un fond de rulment net foarte mic i chiar negativ. 6.4. ANALIZA LICHIDITATII SI SOLVABILITATII FIRMEI ANALIZA LICHIDITATII SI A RATELOR DE LICHIDITATE

1. Rata lichiditatii curente

48

RLC =

Active.curente *100 Pasive.cutente

- Active curente = ACR nete - Stocuri - Pasive curente = Datorii curente

Valoarea minima a aceste rate trebuie sa fie100%,iar daca scade apare riscul de incapacitate de plata. 2. Rata lichiditatii rapide ACR *100 Datorii.curente( DEX )

RLR =

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor pe termen scurt. 3. Rata lichiditatii imediate DPB *100 DEX

RLI =

Rata reflecta gradul de acoperire a datoriilor exigibile pe termen scurt pe baza celor mai lichide active. 4. Rata lichiditatii la vedere DPB *100 CRT

RLV =

49

Societatea nu are credite bancare pe termen scurt.

ANALIZA SOLVABILITATII SI A RATELOR DE SOLVABILITATE 1. Rata solvabilitatii patrimoniale CP *100 CP + CRT

RSP =

Este o situatie normala deoarece rata este peste 50%. 2. Rata solvabilitatii generale Activ.total *100 Datorii.totale

RSG =

Rata are valoarea de peste 140%, ceea ce inseamna ca are capacitate de plata. Acesta rata poate fi calculata si prin urmatoarele modalitati: CP *100 Datorii. pe.termen.lung

RSG =

50

RSG =

CAF *100 Datorii. pe.termen.lung

3. Rata indatorarii totale Datorii.totale *100 CP

RIT =

4. Rata indatorarii pe termen lung Datorii.mai.mari.de.1.an *100 CP

RITL =

Cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar este mai mare. 5. Capacitatea de indatorare CP *100 CPM

CD =

51

6. Capacitatea de rambursare CAF *100 Datorii.totale

CR =

7. Rata cheltuielilor financiare CF *100 RE

RCF =

6.5. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA DE INDICATORI RATELE DE INDATORARE 1. Rata de indatorare a capitalului propriu Total.datorii. pe.termen.lung *100 Capital. propriu

RICPR =

2. Rata globala de indatorare

52

RGI =

Total.datorii *100 Total.active

Ratele bazate pe cash-flow 1. Rata de acoperire a dobanzilor Pr ofitul.ina int e.de.impozitare.si.a.dobanzii *100 Cheltuieli.cu.dobanzile

RAD =

Societatea nu are credite bancare.

2. Rata de acoperire a cheltuielilor fixe Pr ofit.ina int e.de.scaderea.impozitului.si.dobanzii + Plati. pentru.lea sin g *100 Cheltuieli.cu.dobanzile + Plati. pentru.lea sin g

RACF =

Alte rate ale echilibrului economico-financiar 1. Rata autonomiei financiare CP *100 CP + Capita l.im prumutat
53

RAF =

Echilibrul economic-financiar este stabil. 2. Rata de finantare a stocurilor FR Stocuri

RFS =

Stocurile au scazut foarte mult din anul 2008 pana in anul 2009 ceea ce inseamna ca nu este o situatie favorabila societatii. 3. Rata de autofinantare a activelor CP *100 ACtive.totale

RAA =

4. Rata de finnatare a imobilizarilor prin capitaluri proprii CP *100 Active.Im obilizate

RFI =

54

6.6. ANALIZA VITEZEI DE ROTATIE A ACTIVELOR CIRCULANTE Viteza de rotatie a ACR poate fi exprimata in :

a. Numar de rotatii N= CA ACR

Acest indicator are o putere informativa redusa din punct de vedere al continutului deoarece este o marime abstracta care nu reda in termini concreti realitatea economica. b. Durata in zile ACR *T CA

Dz =

T-perioada de timp expusa analizei

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a ACR Dz = ACR *T CA

55

Schema de analiza: CA

Dz

ACR

A C (1 ) R
ACR(2) ACR(3)

Dz = Dz1 Dz2 = 332, 49 233,14 = 99,35 1. Influenta modificarii cifrei de afaceri ACR0 ACR0 88.428 88.428 CA = *T = *360 = 104, 40 CA0 247.936 136.546 CA1 2. Influenta modificarii activelor circulante ACR1 ACR0 228.993 88.428 ACR = *T = *360 = 203, 75 CA1 CA1 247.936 247.936 VERIFICARE : Dz = CA + ACR = 104, 40 + 203, 75 = 99,35 2.1. Influenta modificarii stocurilor ACR (1) ACR (0) 60.108 34.009 *T *T = *360 = 37,89 CA1 CA1 247.936 247.936

ACR (1) =

2.2. Influenta modificarii creantelor ACR (2) = ACR0 ACR1 2.960 8.587 *T *T = *360 = 8,18 CA1 CA1 247.936 247.936

1.3. Influenta modificarii disponibilitatilor

ACR (3) =

ACR0 ACR1 186.397 25.360 *T *T = *360 = 233, 46 CA1 CA1 247.936 247.936

VERIFICARE : ACR = ACR1 + ACR 2 + ACR3 = 37,89 + 8,18 + 233, 46 = 203, 75

56

CONCLUZII SI POPUNERI:
S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Brasov a fost infiintata la inceputul anului 1996, plecand la drum cu o echipa tanara si dinamica, experimentata, ce si-a propus sa ofere servicii de inalta calitate clientilor sai avand ca principal obiect de activitate vanzarea produselor de papetarie si birotica. A fost infiintata in anul 1996,avand in prezent un capital de 20.000 lei si peste 100 de angajati. Sediul societatii se afla in Bucuresti pe strada Bisericii Romane nr.78,insa activitatea societatii se desfasoara prin cele 5 magazine situate in orasele Sibiu,Pitesti,Brasov,dar si in cele opt filiale aflate in tara. S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. ofera clientilor sai peste 4000 de produse de papetarie si birotica,reflectandu-se prin calitate si diversitate,prin preturi competitive si deschidere fata de propunerile clientilor.Preturile sunt negociabile,livrarea gratuita in 4 ore,termenele de plata,stocuri nelimitate,toate acestea contribuind la o colaborare inedita si chiar unica cu partenerii firmei. Contabilitatea este organizata astfel: 1.Contabilitatea financiara: asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil,contului de profit si pierdere si anexelor la bilant. 2.Contabilitatea interna de gestiune: are ca obiect evident,calculul,analiza si controlul costurilor si rezultatelor analitice. Metoda de evidenta contabila este metoda inventarului permanent, metoda pe jurnale si Cartea Mare. Registrele ce se folosesc in contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Registrul inventar, Cartea Mare. Registrele de contabilitate sunt utilizate in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat completate, permitand in orice moment identificarea si controlul operatiilor patrimoniale efectuate. Cartea Mare serveste, in cadrul formei de inregistrare pe jurnale, la stabilirea relajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, intocmindu-se la sfarsitul lunii pe baza jurnalelor. Departamentul economic este condus de un Director economic , care are in subordine urmatoarele compartimente :
57

serviciul contabilitate ; serviciul financiar ; serviciul preturi , analiza economica si BVC ; serviciul de control financiar preventiv . Dedicatia,profesionalismul,dinamismul,ambitia de a satisface provocare sunt

principalele atuuri ale firmei.Firma Vademecum este adepta unei colaborari pe termen lung si al ideii de dezvoltare ei,se solidifica impreuna cu clientii. Ratele privind structura activului reflecta apartenenta intreprinderii la un anumit sector si depind de natura activitatii firmei. Ratele privind structura pasivului,reflecta structura finantarilor firmei,gradul de autonomie si gradul de stabilitate. Lichiditatea defineste capacitatea elementelor patrimoniale de a fi mobilizte si treansformate in bani. Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamente anterioare contractate,fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii. Echilibrul financiar al firmei reprezinta un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul si intre diferitele fluxuri financiare. O proportie ridicata a datoriilor purtatoare de dobanzi in comparatie cu capitalurile proprii, implica cresterea probabilitatii ca firma sa nu isi poata onora obligatiile de plata la scadenta. Astfel, cu cat rata de indatorare este mai ridicata cu atat riscul financiar este mai mare. Viteza de rotatie a activelor circulante reprezinta un indicator de eficienta care reflecta schimbarile intervenite in activitatea intreprinderii in special in activitatea de exploatare.

58

BIBLIOGRAFIE
1. I. Batrancea Analiza economica si financiara a societatilor comerciale. Editura ETA, Cluj-Napoca, 1996 2. I. Cainap Analiza economica si financiara a firmelor de turism si comert, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca,1998 3. V. Ilie Gestiunea financiara a intreprinderii, ASE, CIG, ANUL III, 2006 4. A. Isfanescu (coordonator) Ghid practic de analiza economico-financiara, Ed. Tribuna Economica Bucuresti 1999 5. A. Istefanescu, V.Robu, A. Tutu Evaluarea intreprinderii, Editura Tribuna Economica Editia a II a, Bucuresti, 1999 6. D. Margulescu ( coordonator ) Analiza economico-financiara a

intreprinderii, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1994 7. D. Robu Bilantul contabil, Bucuresti 8. L. Salagean Note de curs : Analiza economico financiara, Anul III, UGB 9. P. Serban Analiza activitatii economico-financiare, Manual pentru profil economic, Editura Didactica si Pedagogica, Buc., 1995

59

Judetul: 08--BRASOV Persoana juridica: S.C. VADEMECUM COMSERV S.R.L. Adresa: localitatea BRASOV, str. BISERICII ROMANE, nr. 78 Numar din registrul comertului: J/708/1996 Forma de proprietate: 35--Societati comerciale cu raspundere limitata Activitatea preponderenta (cod si denumire clasa CAEN): 5147--Comert cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare n.c.a. Cod de identificare fiscala: 8243960 Tipul sit.financiare: MI - Microintreprindere

BILANT la data de 31.12.2008-31.12.2009 Formularul 10 - lei ______________________________________________________________________________________ | Denumirea indicatorului |Nr.| SOLD LA | | |rd.|_______________________________| | | | 31.12.2008 | 31.12.2009 | |__________________________________________________|___|_______________________________| | A | B | 1 | 2 | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |A. ACTIVE IMOBILIZATE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. IMOBILIZARI NECORPORALE | 01| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |II. IMOBILIZARI CORPORALE | 02| 35492| 36392| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |III.IMOBILIZARI FINANCIARE | 03| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) | 04| 35492| 36392| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |B. ACTIVE CIRCULANTE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. STOCURI | 05| 60108| 34009| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |II. CREANTE | 06| 2960| 5587| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |III.INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT | 07| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |IV. CASA SI CONTURI LA BANCI | 08| 25360| 186397| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 05 la 08) | 09| 88428| 225993| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |C. CHELTUIELI IN AVANS | 10| 0| 3000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |D. DATORII CE TREBUIE PLATITE | 11| 80936| 99735| |INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, RESPECTIV | 12| 7492| 123258| |DATORII CURENTE NETE (rd. 09+10-11-18) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE | 13| 42984| 159650| |(rd. 04+12-17) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O | 14| 0| 100000| |PERIOADA MAI MARE DE UN AN | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI | 15| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. VENITURI IN AVANS (rd. 17+18), din care: | 16| 0| 6000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - subventii pentru investitii | 17| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - venituri inregistrate in avans | 18| 0| 6000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |J. CAPITAL SI REZERVE | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |I. CAPITAL (rd. 20 la 22), din care: | 19| 20000| 20000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - capital subscris nevarsat | 20| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - capital subscris varsat | 21| 20000| 20000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - patrimoniul regiei | 22| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| 60

|--------------------------------------------------------------------------------------| |II. PRIME DE CAPITAL | 23| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |III.REZERVE DIN REEVALUARE ------- Sold C | 24| 0| 5000| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ------- Sold D | 25| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |IV. REZERVE | 26| 13831| 13831| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |V. REZULTATUL REPORTAT ------- Sold C | 27| 9153| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ------- Sold D | 28| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VI.REZULTATUL EXERCITIULUI ------- Sold C | 29| 9153| 20819| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | FINANCIAR ------- Sold D | 30| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Repartizarea profitului | 31| 9153| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CAPITALURI PROPRII - TOTAL | 32| 42984| 59650| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Patrimoniul public | 33| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CAPITALURI - TOTAL (rd. 32+33) | 34| 42984| 59650| |__________________________________________________|___|_______________|_______________|

61

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE la data de 31.12.2009-31.12.2009 Formularul 20 - lei ______________________________________________________________________________________ | |Nr.| REALIZARI AFERENTE | | |rd.| PERIOADEI DE RAPORTARE | | DENUMIREA INDICATORULUI | |_______________________________| | | | 31.12.2008 | 31.12.2009 | |__________________________________________________|___|_______________________________| | A | B | 1 | 2 | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |1. Cifra de afaceri neta (rd. 02 la 04) | 01| 136546| 247936| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Productia vanduta | 02| 2287| 3031| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Venituri din vanzarea marfurilor | 03| 134259| 244905| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Venituri din subventii de exploatare aferente | 04| 0| 0| |cifrei de afaceri nete | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |2. Variatia stocurilor ------- Sold C | 05| 0| 1200| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | ------- Sold D | 06| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |3. Productia imobilizata | 07| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |4. Alte venituri din exploatare | 08| 0| 2100| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL | 09| 136546| 251236| |(rd. 01+05-06+07+08) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele| 10| 2759| 11657| |consumabile | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte cheltuieli materiale | 11| 11133| 5303| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Alte cheltuieli din afara(cu energie si apa)| 12| 0| 923| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | c) Cheltuieli privind marfurile | 13| 110384| 180302| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |6. Cheltuieli cu personalul (rd. 15+16), din care:| 14| 0| 7468| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | a) Salarii | 15| 0| 5625| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia | 16| 0| 1843| |sociala | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |7. a) Amortizari si provizioane pentru deprecierea| 17| 226| 4100| |imobilizarilor corporale si necorporale (rd.18-19)| | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | a.1) Cheltuieli | 18| 226| 4100| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | a.2) Venituri | 19| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b) Ajustarea valorii activelor circulante | 20| 0| 600| |(rd. 21-22) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b.1) Cheltuieli | 21| 0| 1200| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | b.2) Venituri | 22| 0| 600| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 24 la 26) | 23| 2500| 20431| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe | 24| 2500| 20126| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si | 25| 0| 125| |varsaminte asimilate | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | 8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si | 26| 0| 180| |activele cedate | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si | 27| 0| 0| |cheltuieli (rd. 28-29) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Cheltuieli | 28| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |--------------------------------------------------------------------------------------| | - Venituri | 29| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL | 30| 127002| 230784| 62

|(rd. 10 la 14+17+20+23+27) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |REZULTATUL DIN EXPLOATARE - Profit (rd. 09-30) | 31| 9544| 20452| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 30-09) | 32| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |9. Venituri din interese de participare | 33| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - din care, in cadrul grupului | 34| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |10. Venituri din alte investitii financiare si | 35| 0| 0| |creante care fac parte din activele imobilizate | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - din care, in cadrul grupului | 36| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |11. Venituri din dobanzi | 37| 29| 29| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - din care, in cadrul grupului | 38| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte venituri financiare | 39| 0| 1590| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 33+35+37+39) | 40| 29| 1619| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare | 41| 0| 0| |si a investitiilor financiare detinute ca active | | | | |circulante (rd. 42-43) | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Cheltuieli | 42| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Venituri | 43| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |13. Cheltuieli privind dobanzile | 44| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - din care, in cadrul grupului | 45| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |Alte cheltuieli financiare | 46| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 41+44+46) | 47| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |REZULTATUL FINANCIAR - Profit (rd. 40-47) | 48| 29| 1619| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 47-40) | 49| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |14. REZULTATUL CURENT - Profit (rd. 09+40-30-47)| 50| 9573| 22071| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 30+47-09-40)| 51| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |15. Venituri extraordinare | 52| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |16. Cheltuieli extraordinare | 53| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |17. REZULTATUL EXTRAORDINAR - Profit (rd. 52-53)| 54| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 53-52)| 55| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |VENITURI TOTALE (rd. 09+40+52) | 56| 136575| 252855| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |CHELTUIELI TOTALE (rd. 30+47+53) | 57| 127002| 230784| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |18. REZULTATUL BRUT - Profit (rd. 56-57) | 58| 9573| 22071| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 57-56) | 59| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |19. IMPOZITUL PE PROFIT | 60| 0| 0| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |20. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in | 61| 420| 1252| |elementele de mai sus | | | | |__________________________________________________|___|_______________|_______________| |21. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR | | | | | - Profit (rd. 58-59-60-61) | 62| 9153| 20819| |__________________________________________________|___|_______________|_______________| | - Pierdere (rd. 59+60+61-58) | 63| 0| | __________________________________________________|___|_______________|_______________|

63

64