Gheorghe Asachi

Gheorghe Asachi (n. 1 martie 1788 - d. 12 noiembrie 1869) a fost un poet, prozator i dramaturg romn care s-a nscut la Hera, n nordul Moldovei (azi n Ucraina). Precursor al generaiei paoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din ntemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase n tineree, manuscrisul iganiadei, epopeea buf a lui Ion Budai-Deleanu. A fost ndrumtor cultural n domenii diverse: teatru, coal, pres, activitate tipografic. Asachi a fost i unul din ntemeietorii Academiei Mihilene. A publicat prima gazet romneasca din Moldova, Albina Romneasc (1829). A organizat primele reprezentaii teatrale n limba romn (1816) i Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce i adapteaz piese de teatru strine. n poezie, abordeaz toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditaii, balade. Versific legendele istorice Dochia i Traian, tefan cel Mare naintea Cetii Neam. A scris i nuvele istorice (Drago, Petru Rare, Rucsandra Doamna .a.), care au constituit sursa de inspiraie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. Fiul lui Lazr (Leon) Asachievici, preot i al Elenei. Unii i atribuie o origine armean sau rutean, pe linie patern. George Clinescu i-a stabilit o alt genealogie, cea matern. Niculai, fiul lui Grigore Olteanu, neme din Oltenia a trecut n Moldova i de acolo n Oltenia n 1713. n 1728 coboar n Moldova, se preoete i se nsoar cu fata unui pop. Fiica lui va fi Elena, mama lui Gheorghe Asachi. Acesta i ncheie studiile liceale la Lemberg( 1796-1804)(Lvov), n Polonia, acum n Ucraina, apoi studiaz astronomia i cadastrul la Viena (1805-1808), arheologia i epigrafia la Roma (1808-1812), unde citete literatur italian i scrie sonete. Public primul su sonet n limba italian n Giornale di Campodoglio n 1811. Primul poem n limba romn, "Ctr Italia" a fost scris n acelai an. n 1812 revine n Moldova i se consacr activitii de propire a culturii romne. Pune bazele Academiei Mihilene(1835), strmoaa Universitii din Iai. Fondeaz revista Albina romneasc i o tiprete la tipolitografia Albina. Aici i apar primele volume originale, Culegere de poezii i Fabule alese. Adversar declarat al Revoluiei de la 1848 n Moldova, cade n uitare i n perioada aceasta i tiprete nuvelele istorice, nti n francez, Nouvelles historiques de la Moldo Roumanie, n 1859 apoi i n traducere romneasc, n 1867. n anul 1869 la vrsta de 81 de ani pleac n cltorie la Lemberg, n Galiia i cumpr manuscrisul iganiadei lui Ion Budai-Deleanu. Personalitate complexa,ndrumator si animator al vietii artistice si culturale, organizator al scolilor nationale din Moldova, unul din pionierii picturii romnesti si initiatorul nvatamntului artistic n scolile moldovenesti, Gheorghe Asachi s-a nascut la l martie 1788 n trgusorul Herta din tinutul Dorohoi. A primit primele notiuni de nvatatura de la tatal sau - preotul Lazar Asachi. La vrsta de 9 ani, Gheorghe Asachi si-a continuat studiile n limba polona, latina, germana la Lvov, unde se mutase familia. A studiat apoi la universitatea din acelasi oras, n cadrul facultatii de filozofie - logica, matematica, istoria naturala, fizica, metafizica si etica, urmnd si un curs special de arhitectura (1802 -1804). La Lvov, Asachi si-a pus bazele culturii sale enciclopedice, s-au nfiripat conceptiile sale iluministe sub influenta unora dintre profesorii universitatii si a cunoscut literatura poloneza si literatura clasica romna, care se vor simti n creatiile sale literare. Dupa obtinerea doctoratului n filozofie si a diplomei de inginer si arhitect, Gheorghe Asachi se ntoarce n tara, la Iasi (1805), unde pune n practica cunostintele sale de arhitectura la construirea unor case particulare, n

acelasi an pleaca la Viena, unde studiaza, timp de 3 ani, astronomia, matematicile superioare si pictura. In august 1808, Gheorghe Asachi pleaca sa-si completeze studiile la Roma. Aici a scris primele ncercari poetice si a fost ales membru extraordinar al Societatii literare din Roma. In august 1812, Gheorghe Asachi se ntoarce n Moldova . Stapnind o cultura superioara solida si multilaterala, cunoscator al mai multor limbi straine - polona, rusa, latina, germana, italiana, franceza si engleza - ca nimeni altul in vremea sa, optimist, cu dor de munca si ncrezator n puterile sale, calauzit de o ideologie liberala progresista si de o puternica dragoste de patrie si popor, Gheorghe Asachi spera sa joace un rol important de restaurator n tara sa. ntoarcerea lui Asachi din Italia coincide cu procesul de prefacere rapida a relatiilor feudale n Moldova, care reclama, ntr-o masura mereu crescnda, difuzarea stiintelor prin institutii de nvatamnt. Functiile pe care Asachi putea sa le ndeplineasca si activitatile ce era n masura sa le desfasoare erau numeroase si necesare tarii, dar aici se loveste de o realitate trista. Situatia taranilor era grea: lipsa scolilor, bibliotecilor, ziarelor, a tuturor institutiilor moderne care asigura progresul unui popor, l face constient de necesitatea unei activitati sistematice de trezire a constiintei nationale. Carturar de tip renascentist, cu o cultura enciclopedica si iluminista, dotat cu nclinatii pentru multiple domenii artistice - inginer, profesor, diplomat, grafician, ziarist, pictor, tipograf, arhivist, dramaturg - Gheorghe Asachi s-a risipit cu darnicie din dorinta generoasa de a impulsiona dezvoltarea culturii romnesti. Desfasurlndu-si cea mai rodnica activitate ntr-o perioada de hotar ntre epoca feudala si nceputurile ornduirii burgheze, Asachi poate fi revendicat n aproape orice domeniu al culturii. n 1813, Asachi nfiinteaza o clasa de inginerie si hotarnicie n limba romna, unde preda arhitectura, istoria artelor, geodezia, matematica, dezva-luindu-si un neobosit talent pedagogic, n 1818 apare deja prima promotie de ingineri formati in tara. Timp de aproape 40 de ani, Asachi s-a ocupat de organizarea scolilor din Moldova (1813 - 1849). nsarcinat de mitropolitul Veniamin Costache, n 1820, Asachi se ocupa de organizarea Seminarului de la Socola. n acest scop el aduce din Transilvania ctiva profesori initiati. Dupa o perioada petrecuta la Viena ca agent diplomatic al domnitorului lonita Sandu Sturdza, Asachi se rentoarce n 1827 la Iasi pentru a desfasura, in urmatorii 20 de ani, activitatea sa cea mai rodnica, si care l va transforma n personalitate proeminenta a Moldovei. Militnd pe linia idealurilor sale de tinerete, el si continua stradaniile de organizare a nvatamntului, nfiintnd prima scoala primara de fete Institutul pentru educatia fetelor (1834), punnd bazele nvatamntului artistic si politehnic n 1841 prin inaugurarea scolii de arte si meserii, extinznd reteaua scolilor primare, scriind manuale, alcatuind programe analitice. Realizarea sa de capetenie ramne nsa Academia Mihaileana, deschisa n 1835, institut care va deveni o adevarata pepiniera de intelectuali instruiti. Un alt tarm in care contributia lui Gheorghe Asachi poate fi considerata hotartoare este cel jurnalistic. El este n Moldova initiatorul presei n limba romna, scotnd primul ziar romnesc Albina romneasca. Vaznd n presa un excelent instrument de informare si educare, Asachi va scoate si alte ziare destinate unor categorii diverse de cititori, cum ar fi: Foaia sateasca (1839-1840) si (1846-1850) destinata taranilor, Icoana lumii (1846) care populariza cuceririle stiintei.