Professional Documents
Culture Documents
Tema nr. 1
Arsurile
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1301002. Care din urmatoarele masuri de mai jos NU contribuie la ameliorarea functiei imunitare:
A. administrarea in perfuzie de Sylvadene
B. vaccin antipiocianic
C. protectoarele functiei hepatice
D. hidrolizate de proteine
E. antienzimele
(pag. 687)
C1301004. Care din urmatoarele topaice locale utilizate in arsuri poate determina acidoza, necesitand
monitorizarea rezervei alcaline ?
A. nitratul de argint
B. clorhexidina
C. argint sulfadiazinic
D. mafenid
E. cloramina B
(pag. 671)
C1401005. Boala arsilor devine manifesta la pacienti cu leziuni de profunzime medie in suprafata de:
A. 40%
B. 20%
C. 80%
D. 2%
E. 4%
(pag. 660)
C1401006. Temperatura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:
1 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
2 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. 400 °C
B. 100 °C
C. 50 °C
D. 46 °C
E. 25 °C
(pag. 653)
C1501010. Care este cel mai utilizat si cel mai eficient antiseptic in tratamentul local al arsurilor ?
A. nitrat de argint
B. betadina
C. alcoolul
D. cloramina B
E. clorhexidina
(pag. 673)
C1501011. La finalul stadiului al II-lea al bolii arsului, arsurile de gr.III corect tratate trebuie sa fie:
A. supurate
B. vindecate
C. in curs de cicatrizare
D. partial vindecare
E. nevindecate
(pag. 661)
C1501012. Care structura anatomica a organismului uman ofera cea mai ridicata rezistenta la trecerea
curentului electric ?
A. tendoane;
B. nervi;
C. os;
2 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
3 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. tegumente;
E. muschi.
(pag. 705)
C1601015. Socul care se instaleaza imediat dupa agresiunea termica si se agraveaza progresiv in
primele ore, este ?
A. termic
B. cronic
C. septic
D. hemoragic
E. hipovolemic
(pag. 662)
C1601016. Complexul lipido-proteic (L.P.G.) produs la nivelul leziunii locale produce scaderea
urmatorilor factori, exceptand
A. pool-ul de limfocite T
B. pool-ul de limfocite T helper
C. pool-ul limfocitelor B
D. productia de interleukina 2
E. functiile chemotactice si bactericide ale P.M.N.
(pag. 665)
C1601017. Consumul energetic total (rata metabolica bazala) este mult crescut datorita urmatorilor
factori, exceptand:
A. pierderea functiei termoreglatorii a tegumentelor
B. stimularea ß adrenergica
C. radiatie crescuta datorita vasodilatatiei
D. scaderea sintezei de PGE 2 la nivel hipotalamic
E. evaporarea exudatului
(pag. 664)
C1601018. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii in momentul in care depaseste:
A. 40 ° C
B. 50 °C
C. 45 °C
D. 48 °C
E. 46 °C
3 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
4 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 653)
C2201021. Sursa principala decontaminare din primele zile a bolnavului ars o reprezinta:
A. bolnavul, de la nivelul cavitatilor naturale
B. aeromicroflora
C. manoperele incorecte
D. vizitatorii
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 666-667)
C2201022. Acidoza metabolica de origine extrarenala poate avea urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. hipoxie tisulara cu lactoacidemie
B. inanitia
C. diabet zaharat
D. disfunctie tubulara
E. alimentatia iv
(pag. 684)
4 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
5 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. peste 60 grade
C. peste 85 grade
D. 100 grade
E. 180 grade
(pag. 654)
C2501030. Stadiul al III-lea al bolii arsului - perioada chirurgicala este cuprinsa intre zilele :
A. 22-60
B. 12-21
C. 30-45
D. 50-70
E. 12-45
(pag. p.661, vol.I)
5 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
6 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2501034. Curentul alternativ reprezinta cel mai mare efect tetanizant pentru frecvente cuprinse in
intervalul :
A. 155-200 Hz
B. 15-150 Hz
C. 5-14 Hz
D. 159-180 Hz
E. 200-250 Hz
(pag. p.705, vol.I)
C2501035. Ziua a IX-a a bolii arsilor este un moment de rascruce in cazul in care s-a ales tratamentul
clasic. In aceasta zi constatam ca :
A. leziunile de gr.I si II sunt epitelizate
B. leziunile de gr.II si III sunt epitelizate
C. leziunile de gr.IV pot fi corect apreciate
D. leziunile de gr.III prezinta escare mai mult sau mai putin detersate
E. leziunile de gr.IV vindecate
(pag. p.681, vol I)
6 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
7 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. primele 10 zile
B. primele 5 zile
C. primele 3 zile
D. primele 15 zile
E. primele 7 zile
(pag. 660)
C2601041. Care din urmatoarele date de laborator nu este util in aprecierea eficientei tratamentului si
evolutiei bolii:
A. Anticorpii antinucleari
B. Proteinuria de 24de ore
C. Anticorpii anti AND dc
D. VSH
E. Proteina C reactiva
(pag. 2065-2066)
7 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
8 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Sdr Caplan
E. Pneumonia infectioasa, cea mai frecventa cauza de infiltrat pulmonar in LES
(pag. 2065)
C2601047. Care din anticorpii mentionati mai jos se intilnesc frecvent la bolnavii cu lupus indus:
A. Ac anti AND dc
B. Ac anti-Jo1
C. Ac antihistone
D. Ac anti RNP
E. Ac anti Sm
(pag. 2066)
C2801048. Necesitatile de aport lipidic la adultul ars din necesarul caloric sunt de circa:
A. 10 – 15%
B. 15 – 20 %
C. 25 – 30 %
D. 30 – 35%
E. 35 – 40%
(pag. 675)
C2901050. Caldura devine lezanta pentru tesuturile vii peste temperatura de:
A. 37°C
B. 40°C
C. 52°C
D. 46°C
E. 56°C
(pag. (1) pag 653)
8 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
9 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2901051. Modificarile instalate la nivelul tesaturilor in urma actiunii caldurii sunt prezentate de
urmatoarele,cu exceptia uneia:
A. degradarea enzimatica incepand de la 46°C
B. necroze de coagulare la peste 60°C
C. caramelizarea glucidelor la peste 100°C
D. carbonizarea la peste 600°C
E. calcinarea la peste 1000°C
(pag. (1) pag 654)
9 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
10 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1201060. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. cartamelizare a glucidelor la peste 300 grade C
C. calcinare la peste 1000 grade C
D. carbonizare la peste 600 grade C
E. degradare enzimatica de la 46 grade C
(pag. 654)
10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
11 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
11 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
12 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1401074. Germenii cel mai frecvent implicati in infectiile extensive ale bolnavilor arsi sunt:
A. Streptococul
B. Proteus
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Stafilococul
E. Escherichia coli
(pag. 670)
12 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
13 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. arsurile superficiale
E. arsurile perineului.
(pag. 691)
C1501079. Prevenirea hemoragiei digestive superioare precoce sau tardiva la bolnavul ars poate fi
realizata prin:
A. masuri de desocare
B. vitaminoterapie
C. antihistaminice H 2
D. prelucrarea primara corecta a arsurilor
E. evitarea infectiilor locale si generale
(pag. 696)
C1501081. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. acidoza de la 35°C;
B. degradare enzimatica inca de la 46°C;
C. necroze de coagulare la peste 60°C;
D. carbonizare la peste 600°C;
E. calcinare la peste 1000°C.
(pag. 654)
13 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
14 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 682)
C1501084. Bolnavii arsi care necesita spitalizare sunt cei care prezinta:
A. arsuri chimice
B. electrocutiile si arsurile prin flama electrica
C. arsuri termice sub 10% suprafata corporala
D. arsurile perineului si extremitatilor
E. arsuri profunde limitate
(pag. 677)
14 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
15 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. Ringer lactat
C. plasma
D. masa eritrocitara
E. albumina
(pag. 684-685)
15 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
16 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 660)
C2201096. In cazul arsurilor, daca sanctiunea este corecta, la timp si eficienta, la sfarsitul stadiului II
trebuie sa avem:
A. parametrii circulatori si respiratori cat mai aproape de normal
B. constienta prezenta
C. diureza de 35 ml/h
D. tranzit reluat
E. absenta agitatiei neuropsihice
(pag. 660)
C2201099. Care din urmatoarele particularitati evolutiv - etiologice ale infectiilor asociate arsurilor sunt
adevarate:
A. streptococul hemolitic este cauza frecventa de liza a grefelor
B. stafilococia apare in primele saptamani de boala
C. stafilococul este germenul tipic la ars
D. virusurile nu sunt incriminate in patogenia plagii arse
E. septicemiile cu piocianic sunt letale in 80% din cazuri
(pag. 668)
C2201102. Germenii cei mai frecventi incriminati in infectiile extensive asociate arsurilor sunt:
16 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
17 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. streptococul
B. proteusul
C. piocianic
D. pseudomonas aeruginosa
E. stafilococul
(pag. 670)
C2201103. La bolnavii arsi aspectele clinice ale socului septic datorat infectiei cu germeni G- sunt:
A. tensiune arteriala foarte scazuta
B. tulburari neurologice minore
C. tegumente calde
D. prezenta varsaturii si diareei
E. nu prezinta varsaturi
(pag. 670)
C2201107. Referitor la terapia durerii in cazul pacientilor arsi sunt adevarate urmatoarele:
A. tratamentul durerii arsului se incepe numai in camera de garda a spitalului
B. tratamentul durerii se incepe inainte de degajarea bolnavului din focar
C. terapia durerii arsului trebuie individualizata
D. in ciuda intensitatii durerii se folosesc doze mici de opioide majore
E. tratamentul durerii arsului incepe de la locul accidentului
(pag. 688)
C2201108. Care dintre urmatoarele medicamente sunt opioidele agoniste folosite in terapia durerii din
arsuri:
A. Morfina
B. Sintalgon
C. Paracetamolul
17 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
18 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Amitriptilina
E. Fortralul
(pag. 689)
C2201110. Comparativ cu excizia tangentiala, excizia fasciala utilizata in chirurgia arsurilor are
urmatoarele dezavantaje:
A. timp operator mai lung
B. daca incizia este de decompresiune incidenta edemului distal este mai mare
C. apare denervare tegumentara care se reface in majoritatea cazurilor
D. deformari estetice mari
E. risc mare de lezare a nervilor superficiali
(pag. 692)
C2201111. Principiile de efectuare ale inciziilor de decompresiune in chirurgia arsului sunt urmatoarele:
A. inciziile nu se fac niciodata in ax lung
B. inciziile se fac pe linia mediana a fiecarei loje interesate
C. incizia se face din tesut sanatos pana in tesut sanatos
D. incizia de decompresiune nu trebuie sa intereseze reteaua venoasa
E. in mod curent incizia intereseaza si hipodermul
(pag. 692)
C2201112. Pentru bolnavii arsi pansamentul din sala de operatie ca si cele ulterioare trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
A. membrele vor fi imobilizate in pozitie functionala
B. capul si perineul se panseaza intotdeauna
C. capul si perineul nu necesita pansament
D. compresele care se aplica pe membre se vor plasa circular
E. degetele vor fi despartite prin comprese
(pag. 680)
18 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
19 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 685)
C2201115. Care din urmatoarele complicatii precoce ale bolnavului ars pot fi incluse in complicatiile
perioadei I:
A. edemul pulmonar acut
B. septicemia
C. complicatiile traheostomiei
D. rinichiul de soc
E. complicatii gastrointestinale
(pag. 695)
C2201120. Rolul modulator principal pentru leziunile produse de pasajul curentului electric prin
tesuturi este detinut de:
A. caracteristicile organismului afectat
B. circumstantele in care s-a produs accidentul
C. intensitatea curentului electric
D. tensiunea curentului electric
E. rezistenta tesuturilor afectate
(pag. 705)
19 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
20 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2201122. Principalii conductori pentru curentul electric la nivelul extremitatilor sunt reprezentati de:
A. structurile vasculare
B. structurile nervoase
C. muschi
D. oase
E. aponevroze
(pag. 705)
20 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
21 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2201130. O evoluţie locală nefavorabilă către autoamputaţie sau gangrenă umedă după electrocuţie
necesită:
A. amputaţie de urgenţă
B. închiderea imediată a bontului de amputaţie
C. conservarea lungimii maxime a bontului
D. tratament reconstructiv după vindecarea plăgilor
E. lăsarea liberă a bontului până la stabilizarea fenomenelor de tip ischemic
(pag. 709)
21 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
22 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2301139. Care sunt principalele evenimente ale procesului de granulare a plagii arse ?
A. detersarea escarei
B. eliberarea mediatorilor angiogenezei
C. inmugurirea capilarelor
D. secretia de colagen
E. depunerea matricei
(pag. 658)
22 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
23 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. diureza pastrata
D. alterarea starii de constienta
E. hipoxie
(pag. 660)
C2301145. Care din urmatoarele afirmatii despre inciziile de circumvalare in arsuri sunt corecte ?
A. previn efectele negative ale edemului in arsurile circulare
B. se fac la 1 cm de marginea arsurii
C. incizia se face in axul membrului
D. trebuie incizata inclusiv fascia de invelis a regiunii
E. opreste extensia infectiei
(pag. 681)
23 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
24 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2301147. Care dintre masurile urmatoare contribuie la ameliorarea functiei imunitare la arsi ?
A. antienzime
B. antioxidante
C. antibiotice
D. ser antipiocianic
E. corticoterapie sistemica
(pag. 689)
C2501151. Originile extrarenale ale acidozei metabolice ale bolnavului ars sunt :
A. inanitie
B. diaree
C. hipertensiunea arteriala
D. diabet zaharat
E. hipotensiune arteriala
(pag. p.684, vol.I)
24 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
25 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2501155. La bolnavul ars pot apare urmatoarele leziuni la nivelul stomacului si intestinului:
A. ileus
B. sindrom suboclusiv
C. perforatii intestinale
D. H.D.S.
E. ulceratii
(pag. p.695, vol.I)
C2501157. Semnele clinice precoce ale infectiei in perioada a II-a de evolutie a bolii arsilor sunt
reprezentate de :
A. oligurie
B. hipotensiune
C. tahicardie
D. polipnee
E. petesii cutanate difuze
(pag. p.697, vol.I)
25 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
26 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2501160. De tehnicile de excizie si grefare imediata, precoce sau secventiala in arsuri beneficiaza :
A. arsurile chimice
B. arsurile termice de gr.II
C. escare termice de gr.IV
D. arsurile de gr.III situate in zone functionale
E. electrocutiile
(pag. p.679, vol.I)
C2501162. Escarele produse de acizii minerali au culori diferie. Care dintre raspunsuri sunt corecte ?
A. escara galbena produsa de acidul clorhidric
B. escara gri produsa de acid azotic
C. escara portocalie produsa de acid clorhidric
D. escara portocalie produsa de acid azotic
E. escara gri produsa de acidul sulfuric
(pag. p.711, vol.I)
C2601166. Dintre complicaţiile precoce, imediate ale perioadei I la pacienţii arşi nu fac parte:
A. edem pulmonar acut
26 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
27 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. infecţia
C. insuficienţa hepatică
D. rinichiul de şoc
E. hemoragia digestivă superioară
(pag. 695)
C2601169. Excizia fascială este rezervată pentru terapia arşilor în următoarele cazuri:
A. arsuri foarte profunde
B. arsuri pe suprafeţe largi
C. arsuri pe toată grosimea
D. arsuri pe toată lungimea
E. arsuri de gradul I
(pag. 692)
C2601170. În funcţie de mecanismul lezional, curentul lezional poate genera 2 entităţi clinice diferite:
A. arsuri prin electrocuţie
B. arsuri prin arc voltaic
C. electrocuţia
D. necroză de colicvaţie
E. necroză de coagulare
(pag. 704)
27 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
28 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 666)
28 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
29 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. Trombocitoza tranzitorie
C. Eruptii tegumentare
D. Rar bloc AV permanent
E. Trombocitopenie tranzitorie
(pag. 2066)
C2801182. Modificarile instalate la nivelul tesuturilor in urma actiunii caldurii constau in:
A. necroze de coagulare la peste 60 grade C
B. carbonizare la peste 600 grade C
C. calcinare la peste 2000 grade C
D. degradare enzimatica la peste 200 grade C
E. necroze de coagulare la peste 150 grade C
(pag. 654)
29 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
30 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. prin electrocutare
(pag. 676-677)
30 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
31 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
31 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
32 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 2
Traumatismele prin frig
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
32 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
33 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1502010. In cadrul primelor masuri de tratament la spital, afectarea celulara directa este tratata prin
reincalzirea rapida prin imersie in apa incalzita la temperatura de:
A. 45 °C;
B. 39 °C;
C. 40-42 °C;
D. 36-37 °C;
E. 43-44 °.
(pag. 720)
33 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
34 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. 60%.
(pag. 717)
C1602018. In timpul transportului unui bolnav cu leziuni prin frig este indicat:
A. aplicarea de gheata sau zapada pe leziuni
B. acoperirea cu paturi incalzite
C. debridarea flictenelor
D. pastrarea elevata a extremitatilor afectate de degeraturi
E. indepartarea hainelor
(pag. 720)
C1602019. Modificarile celulare directe cauzate de frig sunt urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)
34 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
35 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. deshidratare celulara
B. cresterea concentratiei electrolitilor intracelulari
C. inhibitia sintezei ADN
D. denaturarea complexelor lipoproteice
E. lezarea endoteliului vascular
(pag. 719)
C1602020. Factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig cuprind urmatoarele, cu o exceptie, (Care ?)
A. umiditatea
B. consumul de alcool
C. fumatul
D. existenta unor leziuni prin frig in antecedente
E. durata expunerii la frig
(pag. 717-718)
C2202022. La ce interval este observata aparitia zonelor de resorbtie osoasa dupa degeratura?
A. 2-3 luni
B. 5-10 saptamani
C. 5-10 luni
D. 3-5 luni
E. 1-2 luni
(pag. 722)
C2202024. În cursul hipotermiei, dizartria apare la valori ale temperaturii centrale între:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C
E. 26-28 grade C
(pag. 723)
C2202025. În cursul hipotermiei, stupoarea apare la valori ale temperaturii centrale între:
A. 33-35 grade C
B. 32-34 grade C
C. 30-31 grade C
D. 28-29 grade C
35 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
36 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. 26-28 grade C
(pag. 723)
C2202027. Centrii termoreglării încetează să mai funcţioneze sub o temperatură centrală de:
A. 32 grade C
B. 30 grade C
C. 28 grade C
D. 26 grade C
E. 24 grade C
(pag. 723)
C2602028. Dacă temperatura aerului este de -16 °C, la 30 cm în profunzimea stratului de zăpadă sunt:
A. -15 °C
B. -20 °C
C. -23 °C
D. -40 °C
E. + 4 °C
(pag. 717)
36 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
37 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2602034. În SASN raspunsul terapeutic cel mai bun s-a obtinut la administrarea de:
A. Naproxen
B. Ketoprofen
C. Diclofenac
D. Indometacin
E. Fenilbutazona
(pag. 2096)
37 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
38 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. Ameliorare la repaus
(pag. 2095)
C2602039. In SA:
A. Expansiunea cutiei toracice >5 cm
B. Creste capacitatea vitala
C. Scade capacitatea functionala reziduala
D. Distanta occiput perete scade
E. Nivelul seric de Ig A este frecvent crescut
(pag. 2096)
C2802040. Anomaliile unghiilor ce apar ca sechele dupa degeraturi sunt reprezentate de:
A. unghii in clepsidra
B. unghii in lentila de ceas
C. unghii cu depozite albicioase
D. unghii incarnate
E. unghii fribile incurbate
(pag. 721)
C2902043. Temperatura de -6°C combinata cu un vant de 70 km/h care are un efect similar cu o
temperatura a mediului de:
A. -10°C -15°C
B. -35°C
C. -30°C
D. -40°C
E. -42°C
(pag. (1) pag 717)
38 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
39 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
39 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
40 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
40 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
41 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. vasoconstrictie arteriolara
E. microembolii
(pag. 719)
41 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
42 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1302064. Care dintre urmatoarele sunt factori favorizanti ai leziunilor prin frig ?
A. starea psihica
B. durata expunerii la frig
C. viteza vantului
D. consumul de stupefiante
E. valoarea temperaturii ambientale
(pag. 717)
C1302065. Care din urmatoarele metode de reincalzire interna pot fi aplicate in hipotermia sistemica ?
A. toracotomie cu incalzirea directa a mediastinului
B. tubaj gastric cu administrarea pe sonda de lichide calde
C. dializa peritonmeala cu solutii calde
D. imersia in apa la 40 - 42 grade
E. infuzii de solutii calde in artera carotida
(pag. 724)
42 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
43 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1502072. Tratamentul chirurgical al degeraturilor dupa faza acuta si delimitarea zonelor de necroza
consta in:
A. debridarea necrozelor;
B. incizia necrozelor;
C. amputatia unor segmente ale extremitatilor;
D. grefare cu lambouri tegumentare de vecinatate;
E. incizii de circumvalare.
(pag. 721)
43 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
44 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1602082. Hipotermia progresiva are 3 faze, cu paliere ale temperaturii centrale cuprinse intre:
A. 33-37 ° C
B. 32-35 ° C
C. 29-32 ° C
D. 29-33 ° C
E. sub 29 °
(pag. 723)
C1602083. Printre factorii favorizanti ai aparitiei leziunilor prin frig, putem enumera
A. starea psihica
B. efortul fizic
C. imobilizarea prelungita
44 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
45 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. consumul de stupefiante
E. rasa alba
(pag. 718)
C1602085. Ca metode de incalzire interna propuse de opozantii reancalzirii rapide prin imersie, putem
enumera
A. toracotomie cu reancalzire directa a hemitoracelui respectiv cu ser fiziologic cald
B. hemodializa cu reancalzirea sangelui
C. infuzia cu solutii incalzite la nivelul arterei carotide
D. laparotomie si lavaj cu solutii calde
E. inhalarea de gaze calde, folosind echipamentul de anestezie
(pag. 724)
C2202089. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind factorii favorizanti pentru leziunile prin frig , cu
exceptia:
A. fumatul produce vasodilatatie in special la nivelul extremitatiilor
B. aerul rece este mult mai periculos pentru tesuturile vii decat combinatia dintre aer rece si vant
C. aproximativ 60% din caldura se pierde la nivelul partilor expuse ale corpului
D. exista o corelatie intre oboseala , apatie si incidenta leziunilor prin frig
E. valoarea temperaturii ambientale si viteza vantului sunt cei mai importanti factori favorizanti.
45 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
46 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 717)
C2202090. Care dintre urmatoarele afirmatii privind degeraturile de gradul II sunt false?
A. aparitia flictenelor superficiale continand lichid clar sau laptos
B. dupa vindecare apar frecvent cauzalgii
C. lezarea flictenelor poate duce la desicare si necroza tisulara
D. leziunile nu se vindeca de obicei spontan
E. in leziunile de gradul II apar arii de tegument de culoare alba sau alb-cenusie.
(pag. 718)
C2202092. Temperatura la care apare piciorul de transee este cuprinsa intre urmatoarele valori:
A. 1_ -10 grade C
B. -1_-10 grade C
C. 3_ -10 grade C
D. 4_ -15 grade C
E. -4 _ -10 grade C
(pag. 718)
C2202094. Urmatoarele afirmatii privind degeraturile produse la altitudini mari sunt false cu exceptia:
A. leziunile apar lent in mai multe ore
B. de obicei sunt foarte grave si evolueaza cu necroze profunde
C. hipoxia favorizeza aparitia degeraturilor in aceste conditii
D. frica si anxietatea nu favorizeza aparitia leziunilor in aceste conditii
E. leziunile apar rapid , uneori in cateva minute
(pag. 719)
C2202095. Modificarile indirecte care apar in leziunile prin frig se caracterizeaza prin:
A. sunt mai putin severe decat cele directe
B. la temperaturi intre 2-11 grade C circulatia sangelui prin capilare scade cu 42%
C. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin arteriole se reduce cu 62%
D. la temperature intre 3-11 grade C circulatia sangelui prin venule se reduce cu 37%
E. vasodilatatia atinge un maximum la 45 minute de la reincalzirea tesuturilor.
(pag. 719)
C2202096. Modificarile celulare directe cauzate de frig se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia:
A. daca tesutul este supus unei inghetari lente cristalele de gheata se dezvolta in spatiile intracelulare
46 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
47 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202097. Care este temperatura optima a apei la care se poate face incalzirea segmentelor afectate de
frig?
A. 30-32 grade C
B. 40-42 grade C
C. 5-12 grade C
D. oricare cu conditia sa fie peste 5 grade C
E. 41-42 grade C
(pag. 720)
C2202098. Care din urmatoarele afirmatii privind protocolul pentru tratamentul degeraturilor sunt
adevarate?
A. profilaxia antitetanica este obligatorie
B. debridarea la nivelul zonelor afectate de flictene profunde
C. aspirarea continutului flictenelor este indicata
D. doze mari de aspirina , ca inhibitor al sintezei de PG si TX
E. debridarea flictenelor cu continut clar.
(pag. 720)
C2202100. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind tratamentul degeraturilor?
A. extremitatiile sunt tinute in apa calda cel putin 30 minute
B. aspectul clinic al zonelor reincalzite nu poate da indicatii prognostice
C. miscarile active sau pasive in timpul imersiei in apa calda sunt importante
D. administrarea de antibiotice nu este necesara
E. protocolul pentru tratamentul degeraturilor elaborate de Mc Cauley este util pentru majoritatea
degeraturilor.
(pag. 721)
C2202102. Care este ordinea corecta a frecventei aparitiei sechelelor dupa degeraturi?
A. transpiratii abundente , amorteli , edemul cronic
B. dureri cronice, culoarea anormala a tegumentelor, edemul cronic
C. redori articulare , edemul cronic, sensibilitate la frig
47 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
48 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202104. Care din sechelele post degeraturi sunt rezultatul ischemiei prezente la nivelul zonelor
afectate?
A. culoarea anormala a tegumentelor
B. unghiile friabile
C. amorteli la nivelul segmente;lor afectate
D. hiperhidroza
E. toate raspunsurile corecte
(pag. 721)
C2202105. Care simptome aparute post degeratura nu se amelioreaza dupa denervare simpatica?
A. durerea
B. redoarea articulara
C. sensibilitatea la frig
D. cianoza
E. edemul cronic
(pag. 721)
C2202106. Care afirmatii privind zonele de resorbtie osoasa post degeratura sunt false?
A. se datoreaza afectarii circulatiei sanguine locale
B. nu se vindeca spontan
C. la copii si adolescenti pot afecta cartilajele
D. afecteaza mai ales inchiderea premature a AIFD
E. afecteaza mai ales inchiderea prematura a AIFP
(pag. 722)
48 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
49 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202115. Factorii de care depind esupravieţuirea în condiţiile imersiei în apă rece sunt:
A. conţinutul în ţesut adipos al organismului
B. vârsta
C. sexul
49 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
50 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202121. Decesele tardive după hipotermii tratate cu succes pot apărea datorită:
A. insuficienţei renale acute
B. insuficienţei hepatice
C. emboliei pulmonare
D. bronhopneumoniei
E. patologiei asociate
(pag. 723)
50 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
51 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202123. La hipotermici:
A. iniţial apare poliurie apoi oligurie
B. creşte activitatea tractului gastrointestinal
C. se produce edem generalizat, în special la nivelul membrelor inferioare
D. apar tulburări de coagulare, greu accesibile după reâncălzire
E. poate lipsi tremuratul, în special la vârstnici
(pag. 722)
51 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
52 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2202129. Următoarele afirmaţii despre colapsul vascular după reâncălzirea rapidă sunt adevărate:
A. poate apare datorită unei resuscitări hidroelectrolitice inadecvate
B. monitorizarea corespunzătoare a diurezei este un factor important în evitarea acestei complicaţii
C. poate face necesar suportul iontropic
D. se datorează hipovolemiei
E. este evitat dacă se foloseşte încălzirea doar a trunchiului
(pag. 724)
C2302131. Care sunt modificarile directe care intervin in patogenia leziunilor prin frig
A. vasoconstrictia
B. aparitia de microemboli
C. formarea de gheata intracelulara
D. fenomenul de sludge
E. deshidratarea celulara
(pag. 719)
C2302134. Care sunt metodele interne de reincalzire interna in cazurile de hipotermie sistemica ?
A. toracotomie cu reincalzirea mediastinului cu ser cald
B. dializa peritoneala cu solutii calde
C. imersia in baie la 42°C
D. infuzia de solutii incalzite a nivelul arterei carotide
E. asezarea pacientului pe o slatea incalzita electric
(pag. 724)
52 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
53 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
53 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
54 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2602144. Factorii de care depinde supravieţuirea în cazul imersiei sub apă rece sunt:
A. suprafaţa corpului
B. conţinutul în grăsimi
C. timpul de expunere la frig
D. salinitatea apei
E. rasa
(pag. 722)
54 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
55 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2602151. Precizati care sunt manifestarile comune ale artritelor reactive si artropatiei psoriazice:
A. Asimetria artritelor, aspect de deget in cirnacior
B. Leziuni tegumentare similare histologic
C. Ulceratii bucale
D. Uveita, afectarea unghiala
E. Urertrita
(pag. 2099)
55 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
56 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2802157. Leziunile cronice de tip degeratura se caracterizeaza in special prin aparitia la nivelul
extremitatilor a:
A. discomfort local
B. eritem
C. edem
D. fracturi
E. laxitate ligamentara
(pag. 718)
C2802158. Lichidul din flictenele aparute in leziunile prin frig contine niveluri crescute ale:
A. PGE1
B. PGE2
C. PGF2a
D. PGF2b
E. TxB2
(pag. 720)
C2802159. Primele masuri care se aplica pacientilor cu leziuni prin frig, dupa ajungerea la spital sunt:
A. indepartarea hainelor constrctive sau a celor de pe zonele afectate
B. reincalzire rapida prin imersie in apa incalzita la 40 grade C
C. imbracare in haine groase
D. aplicare de pansamente umede
E. spalarea tegumentelor cu apa si sapun
(pag. 720)
56 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
57 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 720)
57 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
58 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 3
Supuratiile bronhopulmonare
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1203002. Caracterul primitiv al supuratiei si tipul radioclinic de abces sau supuratie difuza pledeaza:
A. in favoarea germenilor Gram poyitivi
B. in favoarea gemenilor Gram negativi
C. in favoarea anaerobilor
D. pentru etiologia mycobacteriana tuberculoasa
E. in favoarea fungilor
(pag. 958)
C1203003. In faza de supuratie deschisa, semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar este:
A. imagine hidroaerica pleurala.
B. imagine hidroaerica intrapulmonara
C. opacitate omogena rotunda sau ovalara
D. desen interstitial accentuat infrahilar
E. feston diafragmatic
(pag. 956)
C1203004. La pacientii cu abces pulmonar bronhoscopia este obligatorie, in special la cei peste 40 ani,
deoarece:
A. la cel putin 10 % din cazuri se descopera un cancer bronhopulmonar.
B. la cel putin 90% din cazuri poate fi descoperita o tuberculoza pulmonara.
C. la cel putin 50% din cazuri se identifica o mucoviscidoza.
D. la cel putin 70% din cazuri ramane tratamentul de electie.
E. la toti pacientii poate fi identificata cauza
(pag. 956)
58 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
59 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
59 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
60 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. 70-75%
E. 90-95%.
(pag. 960)
C1503018. In tratamentul chirurgical al bronsiectaziilor, operatia cea mai practicata astazi este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;
D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronsice.
(pag. 972)
60 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
61 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
61 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
62 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Autoimuna
E. Traumatica
(pag. 965)
C1603026. In faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaerica pleurala
B. Opacitatea bazala
C. Imaginea hidroaerica intrapulmonara
D. Largirea spatiilor intercostale
E. Imaginea de haltera
(pag. 956)
C2203028. Etiologia abceselor pulmonare se stabileşte prin identificarea florei bacteriene izolate din
sputa purulentă. În abcesele pulmonare primitive, bacteriile anaerobe ce aparţin florei comensurale a
cavităţii orofaringiene reprezintă:
A. 20 – 30%
B. sub 10%
C. 50%
D. 55 – 60%
E. 80 – 90%
(pag. 954)
C2203030. Examenul radiologic al abcesului pulmonar în faza de formare arată, atât pe radiografia
simplă, cât şi pe tomografia clasică:
A. o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cm
B. o transparenţă omogenă, rotundă sau ovalară, cu un diametru de 3 – 5 cm
C. o transparenţă inomogenă neregulată
D. o opacitate omogenă, rotundă sau ovalară, cu diametrul de 3 – 5 cm
E. o opacitate inomogenă, imprecis delimitată, neregulată, cu un diametru de 10 – 15 cm
(pag. 956)
62 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
63 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. între 80 – 90%
(pag. 960)
C2203032. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care se vindecau spontan
prin drenajul complet al abcesului era de:
A. 1 – 5%
B. 5 – 10%
C. 20 – 30%
D. 50 –70%
E. 70 –80%
(pag. 960)
C2203033. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care decedau prin una din
complicaţiile grave era de:
A. 1 – 5%
B. 10 – 20 %
C. 30 – 35%
D. 50 – 70%
E. 70 – 85%
(pag. 960)
C2203034. În era preantibiotică, procentul de pacienţi cu abcese pulmonare care supravieţuiau, dar cu
persistenţa unor sechele grave şi cu dezvoltarea unei pioscleroze pulmonare definitive importante, era
de:
A. 5– 10%
B. 10 – 15 %
C. 15 – 20%
D. 30 – 35%
E. 40 – 50%
(pag. 960)
C2203036. Terapia abceselor pulmonare secundare cuprinde şi rezolvarea cauzei reale a leziunii; cea
mai frecventă cauză este:
A. plămânul polichistic
B. chistul hidatic supurat
C. corpii străini endobronşici
D. hipoplazia sau aplazia pulmonară
E. neoplasmul bronhopulmonar
(pag. 961)
63 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
64 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. cilindrice (tubulare)
D. saculare (ampulare)
E. chistice
(pag. 963)
64 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
65 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503047. Peretele abcesului pulmonar acut, din punct de vedere histologic prezintă:
A. O structură concentrică: puroi, fibrină, alveolită fibrinoasă sau purulentă, alveolită catarală, zone de ţesut
de granulaţie de reacţie, zone de scleroză incipientă.
B. Perete cu un grad mai avansat de organizare fibroasă,
C. Un înveliş intern purulent cu zone de deterjare şi epitelizare malpighiană sau cilindrică;
D. Peretele cavitar este subţire şi are o structură granulomatoasă slab vascularizată;
E. Înveliş intern continuu şi cu un perete granulativ-fibros;
(pag. 954)
65 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
66 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503050. Semnul radiologic caracteristic al abcesului pulmonar în faza de supuraţie deschisă, este:
A. Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu un diametru de 3-5 cm;
B. Imagine hidro-aerică intrapulmonară;
C. Imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru cu aspect de umbre inelare;
D. Opacităţi sistematizate retractile sau neretractile produse de condensări parenchimatoase sau atelectazii;
E. Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”;
(pag. 956)
C2503051. În abcesul pulmonar aflat în faza de supuraţie deschisă, semnul radiologic caracteristic
este:
A. Opacitate omogenă rotundă sau ovalară cu diametru de 3-5cm.
B. Imagine hidro-aerică intrapulmonară.
C. Opacitate omogenă cu localizare electivă în segmentele posterioare.
D. Imagine cavitară cu perete subţire.
E. Imagine de hidro-pneumotorax.
(pag. 956)
C2503052. În prezent, după tratamentul corect al abcesului pulmonar, evoluţia acestuia poate fi:
A. Cu vindecare între 80-90% iar complicaţiile locale şi generale având caracter excepţional.
B. 30-50% din pacienţi decedează prin complicaţii grave.
C. Se vindecă cu dezvoltarea unei pioscleroze grave.
D. 30-50% supravieţuiesc dar cu prezenţa unor complicaţii grave.
E. În 20-30% din cazuri se vindecă spontan prin drenajul complet al abcesului.
(pag. 960)
C2503054. În tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare una dintre metodele “de depanare”
aplicate la bolnavii cu stare critică este:
A. Lobectomia.
B. Rezecţiile pulmonare reglate segmentare.
C. Pneumotomia în pleură simfizată.
D. Rezecţiile pulmonare atipice
E. Drenajul pleural.
(pag. 961)
66 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
67 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503062. Operaţia cea mai frecventă aplicată astăzi în tratamentul chirurgical al bronşiectaziilor, este:
A. Pneumonectomia;
B. Lobectomia;
C. Segmentectomiile;
67 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
68 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Plurisegmentectomiile;
E. Ligatura vaselor bronşice;
(pag. 972)
C2803063. In faza initiala, abcesul pulmonar acut este o colectie purulenta delimitata de:
A. un invelis intern purulent
B. o organizare fibroasa difuza
C. tesut pulmonar densificat inflamator
D. structura granulomatoasa, slab vascularizata, cu dezvoltare exuberanta
E. perete granulativ fibros
(pag. 954)
C1203068. Evolutia grava a abceselor pulmonare sub tratament antibiotic cu recurgerea la tratament
chirurgical se datoreaza:
A. aparitiei unui mare numar de tulpini bacteriene multirezistente,
B. cresterii marcate a numarului de pacienti imunodeprimati,
C. cresterii proportiei populatiei varstnice,
68 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
69 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
69 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
70 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1303075. Conditiile favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor infectante in abcesul pulmonar
sunt:
A. extractii dentare
B. abuz de alcool
C. reflux gastro-esofagian
D. ocluzia intestinala joasa
E. tratament cu steroizi
(pag. 955)
70 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
71 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. mucoviscidoza
(pag. 963)
C1303081. Examene paraclinice efectuate pentru diagnosticarea abcesului pulmonar necomplicat sunt:
A. examen radiologic toracic
B. examen computer tomografic toracic
C. bronhoscopia
D. bronhografia
E. punctia pleurala
(pag. 956)
C1403084. Care din urmatorii factori,sunt factori responsabili de evolutia grava a abcesului pulmonar:
A. cresterea marcata a numarului de pacienti imunodeprimati,
B. tratamentul cu tonicardiace,
C. cresterea proportiei, populatiei varstnice,
D. aparitia unui mare nr.de tulpini bacteriene multirezistente,
E. nici unul dintre acestia,
(pag. 954)
C1403086. Care din urmatoarele,sunt conditii favorizante ce fac posibila aspiratia particulelor
infectante:
A. obstructii bronsice,
B. ulcerul gastric,
C. achalazia,
D. hipertensiunea arteriala,
E. abuzul de algocalmin.
(pag. 955)
71 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
72 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1403090. Bronsiectaziile dobandite in copilarie pot aparea in cadrul unor infectii ca:
A. pojar,
B. scarlatina,
C. tuse convulsiva,
D. rubeola,
E. erizipel.
(pag. 963)
72 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
73 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1503097. Care din urmatoarele situatii reprezinta indicatii de tratament chirurgical in abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masiva;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Raspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilina.
(pag. 961)
73 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
74 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. Hemoptiziile masive.
(pag. 971)
C1603103. Sputa din faza de supuratie deschisa a abcesului pulmonar poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Sputa aerata
C. Sputa pluristratificata
D. Sputa purulenta hemoptoica
E. Sputa perlata
(pag. 956)
74 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
75 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2203111. Deşi mult mai rare decât în trecut, în ultimii ani a apărut o creştere a numărului de cazuri de
abcese pulmonare; în plus, a apărut o creştere a proporţiei cazurilor cu evoluţie gravă şi indicaţie de
tratament chirurgical. Principalii factori responsabili de această situaţie sunt:
A. apariţia unui număr mare de tulpini bacteriene multirezistente
B. creşterea marcată a numărului de pacienţi imunodeprimaţi
C. creşterea proporţiei populaţiei vârstnice
D. creşterea numărului de cazuri de infecţii pulmonare vasocomiale, care tind să devină o problemă majoră
de sănătate
E. scăderea nivelului de trai
(pag. 954)
C2203112. În ceea ce priveşte patogenia abceselor pulmonare, sursele de infecţie cele mai frecvente
sunt germenii anaerobi şi aerobi responsabili de infecţiile:
75 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
76 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2203115. În ceea ce priveşte tabloul clinic al abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare,
referitoare la debutul simptomatologiei, sunt corecte:
A. între momentul aspiraţiei şi debutul simptomelor acute există un interval de timp care variază între 2 – 3
ore până la 24 ore
B. se pare că în ultimul timp din ce în ce mai multe abcese pulmonare au un debut insidios în faza de
constituire a focarului supurativ care îmbracă aspectul pseudogripal ce trenează 1 – 2 săptămâni
C. debutul acut este de obicei brutal, cu tablou de pneumonie gravă, expectoraţie purulentă abundentă şi
hemoptizii repetate
D. dacă pleura este cointeresată tardiv tabloul clinic are aspect de empiem pleural “primitiv”
E. există şi abcese pulmonare cu debut asimptomatic
(pag. 955 - 956)
76 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
77 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 956)
C2203118. Referitor la examenele paraclinice în abcesul pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. examinarea CT (tomografia computerizată), faţă de examinările radiologice clasice nu permite evaluarea
cu o mai mare acurateţe a grosimii şi caracterului peretelui cavităţii
B. bronhoscopia nu este obligatorie la toţi pacienţii peste 40 ani ce reprezintă o supuraţie pulmonară
C. prin bronhoscopie se descoperă şi se extrag corpii străini şi se aspiră puroiul stagnant ameliorându-se
drenajul supuraţiei
D. prin bronhoscopie se pot recolta probe bacteriologice şi micologice în condiţii corecte
E. în unele cazuri examinarea CT (tomografia computerizată) poate evidenţia prezenţa unei obstrucţii
bronşice proximal de abces
(pag. 956- 957)
C2203119. Dintre semnele de prezumţie pe care se bazează diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar
cu germeni anaerobi fac parte:
A. fetiditatea sputei
B. episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutului oral sau gastric: comă, anestezie generală,
epilepsie, ebrietate, tulburări de deglutiţie, intervenţii ORL
C. răspuns prompt la penicilinoterapie
D. examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ
E. prezenţa unor surse endogene de bacterii anaerobe
(pag. 958)
C2203120. Referitor la diagnosticul abcesului pulmonar, care din afirmaţiile următoare sunt adevărate:
A. în perioada de debut, abcesul pulmonar nu poate fi diferenţiat de o pneumopatie acută comună
B. caracterul primitiv al supuraţiei şi tipul radioclinic de abces sau supuraţie difuză pledează puternic pentru
prezenţa anaerobilor
C. în favoarea abcesului pledează caracterul mai sever al simptomatologiei, leucocitoza marcată şi fetiditatea
helenei, care este semnul patognomonic
D. mirosul putrid este prezent la 100% din pacienţii cu abces pulmonar
E. diagnosticul se clarifică prin evacuarea abcesului şi apariţia bronhoreei purulente
(pag. 958)
C2203122. Referitor la relaţia dintre tuberculoza pulmonară şi supuraţia pulmonară, care din afirmaţiile
următoare sunt adevărate?
A. foarte frecvent o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţie
B. grefarea unei tuberculoze pe un abces pulmonar cronic este astăzi excepţională
C. foarte rar o supuraţie parenchimatoasă se grefează pe o tuberculoză în evoluţie
D. mai frecvent se grefează o supuraţie bronşică peste o bronşectazie posttuberculoasă
E. în cursul evoluţiei unei supuraţii pulmonare ce necrozează un ţesut tuberculos cicatriceal se pot elimina
temporar bacili Koch numiţi “bacilles de sortie”
(pag. 959)
77 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
78 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2203124. Tratamentul abceselor pulmonare are printre obiectivele sale şi drenajul focarelor
supurative, care include:
A. drenajul postural (împiedică retenţionarea puroiului în focar)
B. pleurotomia a minima (obligatorie atunci când nu se poate obţine evacuarea prin puncţie)
C. lobectomie
D. aplatizarea urmată de plicaturare
E. bronhoaspiraţia repetată la intervale de 3 – 7 zile (este indicată când drenajul postural este ineficace)
(pag. 960)
C2203125. Referitor la penicilinoterapia abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. are o penetranţă medie în ţesutul patologic pulmonar
B. are cea mai bună penetranţă în ţesutul patologic pulmonar
C. are o toxicitate ridicată
D. are o toxicitate şi un cost reduse
E. calea de administrare de elecţie este în injecţii intravenoase în bolus la fiecare 4 ore, în doze de minimum
80 milioane U.I./24 ore
(pag. 960)
C2203127. La bolnavii cu abcese pulmonare trimişi pentru rezolvare chirurgicală, reluarea probei
terapeutice în condiţii de corectitudine:
A. nu mai este necesară
B. este obligatorie
C. poate duce la vindecarea bolnavului în 5 – 10% din cazuri
D. poate duce la vindecarea bolnavului într-o proporţie de 50% din cazuri
E. dacă leziunea persistă, această probă terapeutică are valoarea unei bune pregătiri preoperatorii
(pag. 961)
C2203128. Referitor la tratamentul chirurgical al abceselor pulmonare, care din afirmaţiile următoare
sunt adevărate:
A. tratamentul chirurgical este rezervat în principiu cazurilor la care tratamentul medical corect nu obţine
vindecarea clinică şi radiologică
B. apariţia procesului de pioscleroză creşte şansele unei vindecări prin mijloace conservatoare
C. numai aproximativ 50% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
D. cel puţin 75% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
E. numai aproximativ 5% din abcesele pulmonare primitive necesită intervenţie chirurgicală
(pag. 961)
78 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
79 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2203130. Care din procedeele chirurgicale de mai jos sunt astăzi admise numai ca metode "de
depanare”, la bolnavi cu abcese pulmonare aflaţi într-o stare critică, ce nu suportă rezecţia pulmonară
şi uneori nici măcar o toracotomie:
A. pneumotomia în pleură simfizată
B. puncţia evacuatorie transparietală a abcesului urmată de instilarea de antibiotice sub control radiologic
C. pneumectomia
D. lobectomia superioară
E. aplatizarea urmată de plicaturare
(pag. 961 - 962)
C2203132. În ceea ce priveşte tabloul clinic al bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. bronşiectaziile neinfectate pot rămâne multă vreme fără expresie clinică
B. semnele de supuraţie pulmonară sunt prezente întotdeauna de la debutul bronşiectaziei
C. debutul clinic este de obicei insidios, cu instalarea tusei şi expectoraţiei
D. în sezonul rece apar puseuri recidivante de catar bronşic sau chiar pneumopatii acute
E. între puseurile infecţioase bolnavul poate fi asimptomatic
(pag. 964)
79 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
80 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2203138. În cadrul investigaţiilor paraclinice pentru bronşiectazii, pe radiografia simplă se pot întâlni
următoarele anomalii:
A. opacitate unică masivă, cu contur neregulat şi nivel hidroaeric central localizată în lobii superiori
B. accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronhovascular hilo-bazal
C. benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mănuşă”
D. umbre liniare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”
E. imagini chistice de aproximativ 2 cm diametru, cu aspect de umbre inelare
(pag. 966)
C2203139. Care din următoarele semne reprezintă semne directe la bronhografia unui pacient în
bronşiectazie:
A. vizibilitatea anormală a musculaturii transversale (“bronhie cu inele”)
B. creşterea diametrului bronşic
C. absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic
D. absenţa diminuării progresive a calibrului bronşic
E. semne de hipersecreţie (dopuri mucoase, imagini în “dinţi de pieptene”)
(pag. 966)
80 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
81 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. abcesul pulmonar
B. cancerul bronhopulmonar
C. tuberculoza pulmonară
D. stenoza mitrală
E. bronşita acută
(pag. 968)
C2203142. În ceea ce priveşte prognosticul bronşiectaziilor, care din afirmaţiile următoare sunt
adevărate:
A. la cazuri urmărite timp de zece ani în era preantibiotică mortalitatea oscila între 75 – 90%
B. în perioada actuală mortalitatea a scăzut la 50 – 60%
C. beneficiază de un prognostic bun bronşiectaziile limitate ca întindere, bronşiectaziile “uscate” şi cele
localizate în lobii superiori
D. prognosticul este influenţat favorabil de unilateralitatea leziunilor
E. elementele care agravează prognosticul sunt semnele funcţionale obstructive, defectele congenitale care
favorizează constituirea bronşiectaziilor.
(pag. 969)
C2303146. Sursele de infectie cel mai frecvent generatoare de abcese pulmonare sunt:
A. Infectiile cavitatii bucale;
B. Infectiile urechii;
C. Infectiile cailor respiratorii inalte;
D. Infectiile genitale;
E. Infectiile apendiculare.
(pag. 955)
81 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
82 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
82 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
83 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503158. Semnele de certitudine în diagnosticul pozitiv al abcesului pulmonar acut se bazează pe:
A. Fetiditatea sputei;
B. Episod anamnestic compatibil cu aspiraţia conţinutuluui oral;
C. Examen bacteriologic sugestiv sau confirmativ;
D. Leziuni necrotice cavitare cu bronhoree purulentă;
E. Răspuns promt la penicilinoterapie;
(pag. 958)
83 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
84 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503160. Care din următoarele situaţii reprezintă indicaţii de tratament chirurgical în abcesul
pulmonar:
A. Imposibilitatea de a exclude un neoplasm pulmonar;
B. Hemoptizia masivă;
C. Abcesele sub 6 cm diametru;
D. Răspuns inadecvat la tratamentul medical corect;
E. Alergie la penicilină;
(pag. 961)
84 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
85 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2503166. Pe radiografia toracică simplă efectuată în bronşiectazii se pot întâlni următoarele anomalii:
A. Accentuarea unilaterală sau localizată a desenului bronho-vascular hilo-bazal.
B. Imagini chistice cu diametru mai mare de 2 cm, uneori cu nivele lichidiene chistice.
C. Umbre inelare paralele cu aspectul “liniilor de tramvai”.
D. Benzi opace groase, uneori ramificate în “deget de mânuşă”.
E. Foarte frecvent opacităţi neomogene cu noduli şi hipertransparenţe, rău delimitate situate în regiunile
apicale sau subclaviculare ce simulează un infiltrat tuberculos.
(pag. 966)
85 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
86 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2803175. Din punct de vedere etiologic, germenii cel mai frecvent implicati in abcesul
bronhopulmonar sunt:
A. aerobi
B. anaerobi
C. ricketzi
D. protozoare
E. fungi
(pag. 954)
C2803176. In abcesul pulmonar, de la sursele situate in caile aero – digestive superioare, germenii sunt
vehiculati in parenchimul pulmonar prin:
A. aspiratia particulelor infectate (puroi, sange, corpi straini, fragmente tisulare)
B. diseminare hematogena
C. diseminare limfatica
D. de la alte abcese pulmonare adiacente
E. plagi toracice infectate
(pag. 955)
C2803177. Formele radio – clinice particulare ale abceselor pulmonare sunt urmatoarele:
A. abcesul lobului mediu, lingulei si piramidei bazale
B. abcese mari sau gigante
C. abcesele lobului superior
D. abcesele pulmonare asociate cu empieme
E. abcese ale piramidei bazale
(pag. 956)
86 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
87 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
87 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
88 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 4
Traumatismele toracelui
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1304006. Sindromul de detresa respiratorie acuta este definit pe baza urmatorului criteriu:
A. micsorarea gradientului de presiune alveolo-arterial
88 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
89 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1304008. Indicatia chirurgicala in chilotorax se stabileste cand debitul limfatic este mai mare de:
A. 1500 ml/zi - o saptamana
B. 100 ml/zi - doua saptamani
C. 500 ml/zi - o saptamana
D. 200 ml/zi - o saptamana
E. 800 ml/zi - o saptamana
(pag. 833)
C1304009. In Europa principala cauza a leziunilor traumatice toracice este data de:
A. accidente casnice
B. accidente de munca
C. accidente de sport
D. agresiune
E. accidente rutiere
(pag. 822)
89 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
90 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 822)
C1404013. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in cadrul traumatismelor toracice este:
A. coma
B. insuficienta respiratorie acuta
C. socul hipovolemic
D. socul anafilactic
E. socul cardiogen
(pag. 824)
C1504017. Viscerul cel mai frecvent herniat printr-o ruptura a hemidiafragmului stang este:
A. splina;
B. colonul;
C. ficatul;
D. stomacul;
E. rinichiul.
(pag. 837)
90 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
91 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. compresiune;
B. impact direct;
C. accelerare - decelerare;
D. explozie;
E. strivire.
(pag. 822)
C1604021. Care este examinarea paraclinica cel mai putin utila pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia si radioscopia
B. Tomografia computerizata
C. Rezonanta magnetica nucleara
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)
91 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
92 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2204026. Cea mai frecventa tulburare fiziopatologica intalnita in traumatismele toracice este
urmatoarea, cu exceptia:
A. insuficienta cardiaca
B. insufiecienta respiratorie acuta
C. hipovolemia
D. cresterea tensiunii arteriale
E. cresterea permeabilitatii vasculare pulmonare
(pag. 824)
C2204028. Masurile de urgenta aplicate in cazul plagilor penetrante toracice sunt urmatoarele, cu
exceptia:
A. tub de pleurostomie
B. sutura plagii
C. evaluarea statusului respirator si cardiac
D. indepartarea agentului vulnerant din plaga
E. stabilirea de linii venoase
(pag. 839)
C2304030. Laceratia de bronhie segmentara sau lobara reprezinta o leziune pulmonara de gradul:
A. II
B. III
C. IV
D. V
E. VI
(pag. 843)
92 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
93 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 841)
C2504032. Mecanismul cel mai frecvent de producere al traumatismelor toracice este reprezentat de:
A. compresiune
B. impact direct
C. accelerare - decelerare
D. explozie
E. strivire
(pag. 822)
C2504033. Care dintre leziunile întâlnite în traumatismele toracice are frecvenţa cea mai mare?
A. voletul costal
B. pneumotoraxul
C. hemotoraxul
D. chilotoraxul
E. ruptura diafragmului
(pag. 822)
C2504036. Când trebuie suspicionată leziunea diafragmului în cadrul unui traumatism toracic?
A. în caz de plagă penetrantă în spaţiul III intercostal stâng
B. în caz de plagă penetrantă sub arcul costal
C. în caz de plagă penetrantă sub coasta a V-a
D. în caz de fractură sternală
E. în caz de fracturi costale multiple
(pag. 837)
C2504037. Care organ herniază cel mai frecvent la nivelul rupturii posttraumatice a diafragmului stâng?
A. splina
B. colonul
C. ficatul
D. stomacul
E. rinichiul
(pag. 837)
93 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
94 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2504039. O plagă prin armă de foc cu orificii de intrare şi ieşire mai mici de 10 cm se incadrează pe
baza sistematizării dată de Crucea Roşie Internaţională în:
A. gradul I
B. gradul II
C. gradul III
D. gradul IV
E. gradul V
(pag. 839)
C2504040. Care dintre următoarele condiţii nu reprezintă criteriu pentru definirea sindromului de
detresă respiratorie acută?
A. infiltratul pulmonar bilateral
B. creşterea gradientului presional alveolo-arterial al O2
C. complianţa pulmonară scăzută
D. absenţa edemului pulmonar acut cardiogen
E. hipertensiunea pulmonară
(pag. 840)
C2504041. Mortalitatea în sindromul de detresă respiratorie acută de cauză traumatică este de:
A. 15%
B. 20%
C. 25%
D. 30%
E. 35%
(pag. 840)
94 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
95 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. 30-40 zile
E. 60 zile
(pag. 828)
C2804049. Consolidare unei fracturi sternale simple fara deplasare se face in aproximativ:
A. 10 – 20 zile
B. 15 – 25 zile
C. 20 – 30 zile
D. 25 – 35 zile
E. 30 – 40 zile
(pag. 828)
95 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
96 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 831)
C2904053. Majoritatea fracturilor costale se produc la nivelul arcurilor laterale ale coastelor:
A. 2-3
B. 1-2
C. 4-8
D. 10-12
E. 4-5
(pag. (1) pag 826)
96 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
97 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 831-832)
C1204061. La un pacient ce a suferit un traumatism toracic, clinic se pot decela urmatoarele semne:
A. La palpare cracmente osoase in fracturile costale
B. La inspectie masca echimotica in compresiuni toracice
C. La palpare crepitatii gazoase in emfizemul pulmonar
D. La percutie hipersonoritate in hemotorace
E. La percutie matitate in pneumotorace
(pag. 825)
97 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
98 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. hemotorax masiv
C. hemotorax mic sau mediu
D. pierdere de aer importanta pe tubul de pleurotomie
E. pneumomediastin fara leziui traheo-bronsice sau esofagiene
(pag. 844)
98 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
99 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. pneumotorax compresiv
(pag. 832)
C1404072. Fracturile costale care pun probleme speciale se intilnesc la nivelul coastelor:
A. coasta 1
B. coasta 3
C. coasta 2
D. coasta 4
E. coasta 5
(pag. 827-828)
99 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
100 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1404077. In cazul plagilor toracice penetrante, la examinarea clinica a pacientului se poate evidentia:
A. cianoza
B. dispnee
C. absenta murmurului vezicular
D. tensiunea arteriala sistolica mult crecuta datorita reflexelor vagale
E. jugular turgescente
(pag. 838-839)
C1504078. La un pacient traumatizat toracic, instalarea cercului vicios Cournaud se realizeaza prin
implicarea urmatoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficienta mecanismelor de evacuare a secretiilor bronsice;
B. aparitia hipoxiei;
C. instalarea vasodilatatiei in teritoriul pulmonar;
D. aparitia socul hipovolemic;
E. hipertensiunea sistemica.
(pag. 827)
C1504082. Care dintre urmatoarele manifestari clinice ridica suspiciunea unei rupturi traheo-bronsice:
A. pierderea masiva si continua de aer pe tubul de pleurostomie;
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal;
100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
101 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1504083. Care dintre urmatoarele conditii se incadreaza intre criteriile care definesc sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. infiltratul pulmonar bilateral;
B. cresterea gradientului presional alveolo-arterial al O2;
C. complianta pulmonara scazuta;
D. absenta edemului pulmonar acut cardiogen;
E. hipertensiunea pulmonara.
(pag. 840)
101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
102 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
103 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. se stabileşte radiologic
B. se stabileşte tomografic (CT)
C. impune restrângerea administrării de cristaloizi
D. se tratează obligatoriu
E. necesită administrări crescute de coloizi
(pag. 830)
C2204101. Pneumotoraxul
A. necesită obligatoriu pentru producere fracturi costale
B. determină deplasarea mediastinului când e unilateral masiv
C. cel închis este frecvent parţial
103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
104 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
105 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
106 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. la copii
E. la bătrâni
(pag. 834)
106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
107 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2204121. Organele abdominale care herniaza cel mai frecvent la nivelul leziuni diafragmatice sunt:
A. splina
B. jejun
C. colon
D. stomac
E. duoden
(pag. 837)
C2204122. Elementul caracteristic al leziunilor traumatice ale diafragmului este urmatorul , cu exceptia:
A. dispnee intensa
B. varsaturi legate de postura
C. zgomote intestinale la nivel toracal
D. modificarea simptomatologiei in raport cu postura
E. absenta zgomotelor cardiace
(pag. 837)
C2204125. Consecintele cele mai frecvente ale plagilor toracice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. pleurezia
B. pneumotoraxul
C. hemopneumotoraxul
D. hemotorax
E. hemoperitoneul
(pag. 838)
C2204126. Parametrii cuprinsi in sistematizarea data de Crucea Rosie Internationala plagilor prin arme
de foc, sunt urmatorii, cu exceptia:
A. cavitatea
B. viteza proiectilului
C. orificiul de intrare si cel de iesire
D. structuri afectate
E. fragment metalic
(pag. 839)
107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
108 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. daca hemoragia pleurala este > 100 ml/h timp de 2-3 ore
C. daca hemoragia pleurala este de > 2000 ml
D. daca hemoragia pleurala > 200ml/h timp de 3-4 ore
E. daca hemoragia pleurala >200ml/h timp de 2-3 ore
(pag. 840)
C2204129. Baza histopatologica a simptomatologiei clinice din ARDS este data de leziunile alveolare
difuze ce evolueaza in urmatoarele 2 etape:
A. etapa exsudativa care apare la 5-7 zile
B. tulburari de permeabilitate la nivelul microvascularizatiei pulmonare
C. etapa proliferativa care apare la 2-3 saptamani
D. proliferarea fibroblastica care apare la 5-7 zile
E. scaderea permeabilitatii barierei endoteliale
(pag. 841)
C2204130. Rol principal in declansarea modificarilor histopatologice din faza exsudativa a ARDS este
indeplinit de:
A. macrofagele alveolare
B. celulele epiteliale alveolare
C. endoteliul capilar
D. plachetele sangvine
E. eozinofilele
(pag. 841)
C2204131. Mediatorii eliberati in cursul fazei exsudative a ARDS sunt urmatorii cu exceptia:
A. TNF
B. Tx 2
C. C8A
D. PAF
E. histaminele
(pag. 841)
C2204132. Criteriile scorului Murray al gravitatii leziunii pulmonare din ARDS sunt:
A. scor hipoxemic (Pa O2/Fi O2)
B. PEEP necesar
C. complianta pulmonara la bolnavii pe ventilator
D. patogenia asociata
E. infiltrate pe radiografia pulmonara
(pag. 841)
108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
109 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2204134. In cadrul scorului traumatic pentru lezinile peretelui toracic, gradul II cuprinde:
A. contuzie indiferent de dimensiune
B. fractura a mai mult de 3 coaste
C. volet costal ce cuprinde mai mult de 3 coaste
D. fractura scapulei
E. plaga inclusiv musculara
(pag. 843)
109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
110 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2504142. Insuficienţa respiratorie acută instalată la un pacient cu contuzie toracică poate avea
următorul mecanism fiziopatologic:
A. dezechilibrul ventilaţie/perfuzie
B. hipoventilaţie
C. afectarea permeabilităţii membranei alveolo-capilare
D. hipertensiunea pulmonară
E. anemia
(pag. 824)
C2504145. În traumatismul toracic, instalarea cercului vicios Cournand se realizează prin implicarea
următoarelor mecanisme fiziopatologice:
A. insuficienţa mecanismelor de evacuare a secreţiilor bronşice
B. apariţia hipoxiei
C. instalarea vasodilataţiei în teritoriul pulmonar
D. apariţia şocului hipovolemic
E. hipertensiunea sistemică
(pag. 827)
C2504146. Care este atitudinea terapeutică în cazul unei fracturi costale cu deplasare minimă apărută
în urma unui traumatism toracic?
A. imobilizarea fracturii cu bandaj toracic adeziv
110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
111 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2504147. Insuficienţa respiratorie instalată la un bolnav cu volet costal are următoarele mecanisme
fiziopatologice:
A. mişcarea paradoxală a toracelui
B. apariţia hipoxiei şi hipercarbiei
C. apariţia şuntului dreapta-stânga
D. apariţia vasodilataţiei periferice
E. scăderea întoarcerii venoase prin balans mediastinal
(pag. 829)
C2504150. Aspectele histologice în aria de contuzie pulmonară posttraumatică sunt reprezentate de:
A. hemoragie interstiţială
B. colaps alveolar
C. inundare alveolară cu sânge şi proteine
D. edem interstiţial extensiv
E. necroza parenchimului pulmonar
(pag. 834)
C2504151. Care dintre următoarele manifestări clinice ridică suspiciunea unei rupturi traheo-bronşice?
A. pirderea masivă şi continuă de aer pe tubul de pleurostomie
B. asocierea pneumotoraxului compresiv cu emfizemul mediastinal
C. prezenţa emfizemului cutanat laterotoracic
D. prezenţa hemo-pneumotoraxului sufocant
E. prezenţa unui pneumomediastin masiv
(pag. 835)
111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
112 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. absenţa pneumomediastinului
E. absenţa pneumotoraxului compresiv
(pag. 836)
C2504155. Consecinţele cele mai frecvente ale plăgilor toracice penetrante sunt:
A. pneumotoraxul
B. hemotoraxul
C. hemoptizia
D. pneumomediastinul
E. ruptura bronşică
(pag. 838)
C2504158. Leziunile posttraumatice ale peretelui toracic încadrate conform Scorului Lezional Abreviat
(AIS) în gradul II sunt reprezentate de:
A. contuzia peretelui toracic
B. fractura cu deplasare a claviculei
C. fractura fără deplasare a sternului
D. fractura cu deplasare a sternului
E. fractura scapulei
112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
113 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 843)
C2804164. Fracturile costale care pun probleme speciale sunt localizate la nivelul:
A. coastei 1
B. coastei 4
C. coastei 6
D. coastei 2
E. coastei 3
(pag. 827-828)
C2804165. Din punct de vedere etiopatogenic, hemototaxul reprezinta acumarea de sange in cavitatea
pleurala provenind de la una din urmatoarele surse:
113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
114 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. arterele intercostale
B. arterele toracice interne
C. cord si vase mari
D. artera diafragmatica
E. parenchimul pulmonar
(pag. 830)
C2904171. In cazul voletului costal,se recurge la stabilizarea interna (intubatie si ventilatie mecanica)
cand:
A. apare respiratia paradoxala
B. p Co2 sub 50 mmHg
114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
115 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
116 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 5
Cancerul bronho-pulmonar
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1205001. Care din factorii enumerati mai jos NU sunt factori de promovare tumorala:
A. Nicotina
B. Gastrin-releasing peptide.
C. Transferina.
D. Factorul celulei stem.
E. Gena p53
(pag. 911)
C1205002. Care dintre urmatoarele forme de carcinoame bronsice face parte din grupa carcinomului
nediferentiat cu celule mici:
A. Carcinomul epidermoid.
B. Carcinomul bronhioloalveolar
C. Carcinomul solid cu formare de mucus.
D. Carcinomul cu celule gigante.
E. Carcinomul cu “celule in boabe de ovaz”.
(pag. 912)
C1205003. Care din urmatoarele simptome si semne ale cancerului bronhopulmonar este clasat in
categoria simptomelor si semnelor extratoracice nemetastatice:
A. Sindromul de vena cava superioara
B. Sindromul Claude Bernard-Horner
C. Sindromul Pancoast-Tobias.
D. Degetele hipocratice.
E. Paralizia diafragmatica
(pag. 914)
C1205005. Cat la suta din pacientii cu cancer bronhopulmonar provin din randul fumatorilor sau al
fostilor fumatori:
A. aproximativ 20%.
B. aproximativ 40%.
C. aproximativ 60%.
D. aproximativ 80%
E. aproximativ 100%.
116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
117 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 908)
C1205006. Prin bronhoscopie flexibila, arborele traheobronsic poate fi examinat pana la nivel:
A. Lobar.
B. Segmentar.
C. Subsegmentar.
D. Lobular.
E. Acinar.
(pag. 918)
C1305008. Mortalitatea postoperatorie dupa lobectomia pulmonara efectuata in C.B.P. este de:
A. 3%
B. 5%
C. 7%
D. 10%
E. 15%
(pag. 929)
117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
118 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. radioterapia postoperatorie este utila in cazurile in care se deceleaza metastaze in ganglionii hilari si
mediastinali
C. radioterapia cu intentie curativa se recomanda bolnavilor din stadiul III, dar si stadiilor I si II care au refuzat
tratamentul chirurgical sau prezinta afectiuni invalidante
D. nu se efectueaza radioterapie la pacientii cu metastaze la distanta
E. nu se efectueaza radioterapie la pacientii ce prezinta invadarea ganglionilor supraclaviculari
(pag. 946)
C1405013. Care din afirmatiile referitoare la cancerul ocult bronhopulmonar este falsa:
A. examenul citologic al sputei atrage atentia asupra carcinomului ocult
B. prin carcinom bronhopulmonar ocult se intelege prezenta de tumora bronho-pulmonara neevidentiata prin
examenul radiologic
C. procedeul chirurgical se va alege in functie de sediul cancerului ocult
D. terapia cu laser prin bronhoscopie nu este indicata
E. ca procedeu chirurgical se poate practica: lobectomie, pneumonectomie,segmentectomie, bilobectomie.
(pag. 933)
C1405014. Urmatoarele sunt contraindicatii absolute pentru rezectii pulmonare prin chirurgie toracica
video-asistata in cancerul bronhopulmonar, cu o exceptie:
A. pahipleurita
B. pneumonectomie controlaterala
C. toracotomie in antecedente
D. intoleranta ventilarii unui singur pulmon
E. insuficienta respiratorie cu presiune crescuta in caile aeriene
(pag. 939)
C1405016. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la imaginea radiologica din cancerul
bronhopulmonar este falsa:
A. in carcinomul epidermoid sunt mai frecvente aspectele de pneumonita obstructiva si atelectazie pulmonara
B. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale centrale
C. carcinomul cu celule mari determina opacitati periferice cu diametrul > 4 cm sau opacitati hilare
D. in adenocarcinom apar cel mai frecvent opacitati tumorale periferice
E. in carcinomul cu celule mici apar in 78% din cazuri aspecte de anomalii radiologice hilare, largire
mediastinala
(pag. 916)
C1405017. Urmatorii sunt ganglioni mediastinali inalti dupa calasificarea Mountain si Dressler, cu o
exceptie:
A. ganglioni paratraheali superiori
B. ganglioni prevasculari
C. ganglioni subcarinali
D. ganglioni paratraheali inferiori
E. ganglioni retrotraheali
(pag. 920)
118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
119 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1505021. Metastazarea limfatica controlaterala este cel mai frecvent intalnita pentru localizarea
cancerului bronho-pulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept;
B. lobului superior stang;
C. lobului mediu;
D. lobului inferior drept;
E. lobului inferior stang.
(pag. 913)
C1505022. Cea mai fidela investigatie non-invaziva pentru evaluarea ganglionilor paraesofagieni la un
pacient cu cancer bronhopulmonar este:
A. examenul radiologic toracic;
B. examenul RMN;
C. examenul CT;
D. examenul ultrasonografic endoscopic;
E. examenul scintigrafic.
(pag. 917-918)
C1505023. Care dintre urmatoarele gene nu sunt modificate in carcinomul bronsic cu celule mici
A. gena myc;
B. gena rb;
C. gena ras;
D. gena p53;
E. nici una.
(pag. 910)
119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
120 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1605026. Nu fac parte dintre contraindicatiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intoleranta ventilatiei unui singur pulmon
C. Insuficienta respiratorie, cu presiune crescuta in caile respiratorii
D. Toracotomia in antecedente
E. Pneumonectomia controlaterala
(pag. 939)
C1605028. Principalul factor de risc pentru interventia chirugicala in cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronariana manifesta sau latenta
B. Hipertensiunea arteriala
C. Diabetul zaharat
D. Tulburarile de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonara
(pag. 927)
C2205029. Rata generală de supravieţuire la 5 ani pentru bonavii cu cancer bronhopulmonar aflaţi în
stadiul II este de:
A. 9%
B. 19%
C. 39%
D. 49%
E. 89%
(pag. 940)
120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
121 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 940)
C2205031. În România, cancerul bronhopulmonar la bărbaţi ocupă din punct de vedere al incidenţei
între afectiunile maligne locul:
A. întâi
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincelea
(pag. 908)
C2205032. În România, cancerul bronhopulmonar la femei ocupă din punct de vedere al incidenţei între
afecţiunile maligne locul:
A. întâi
B. al doilea
C. al treilea
D. al patrulea
E. al cincilea
(pag. 908)
C2205035. Prima şi cea mai importantă investigaţie paraclinică în cancerul bronhopulmonar este:
A. Evaluarea radiologică
B. Dozarea markerilor tumorali
C. Rezonanţa magnetică nucleară
D. Ultrasonografia
E. Citologia sputei
(pag. 914)
C2205036. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IA
cuprinde:
A. T1N0M0
B. T1N1M0
C. T3N1M0
121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
122 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. T3N2M0
E. T2N2M1
(pag. 921)
C2205037. Cea mai frecventă operaţie de rezecţie în cancerul bronhopulmonar este reprezentată de:
A. Segmentectomia
B. Lobectomia
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Rezecţia atipică
(pag. 929)
C2305038. Nivelul seric cel mai crescut al markerilor tumorali dupa forma anatomopatologica a
cancerului bronhopulmonar se gaseste in:
A. Sarcomul pulmonar;
B. Carcinomul epidermoid;
C. Carcinomul cu celule mici;
D. Carcinomul nediferentiat cu celule mari;
E. Carcinomul adenoscuamos.
(pag. 918)
C2505039. Riscul apariţiei cancerului bronhopulmonar la un individ care a încetat fumatul se apropie
de cel al nefumătorilor după:
A. 5 ani
B. 10 ani
C. 15 ani
D. 20 ani
E. 25 ani
(pag. 908)
122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
123 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2505043. Metastazarea limfatică în ganglionii controlaterali este întâlnită mai frecvent în localizarea
cancerului bronhopulmonar la nivelul:
A. lobului superior drept
B. lobului superior stâng
C. lobului mediu
D. lobului inferior drept
E. lobului inferior stâng
(pag. 913)
C2505045. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent
hipercalcemia?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
C. carcinomul nediferenţiat cu celule mari
D. carcinomul nediferenţiat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 915)
C2505046. În care dintre următoarele tipuri histologice de carcinom bronşic apare mai frecvent
retinopatia?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
C. carcinomul nediferenţiat cu celule mari
D. carcinomul nediferenţiat cu celule mici
E. adenocarcinomul
(pag. 915)
C2505047. Un bolnav cu cancer bronhopulmonar care nu poate desfăşura activitate normală sau
muncă activă dar se poate îngriji singur prezintă după clasificarea funcţională a lui Karnofsky un
indice cu valoarea de:
A. 100
B. 90
C. 70
D. 50
E. 40
(pag. 916)
C2505048. În care tip de carcinom bronşic se produce mai frecvent modificarea aspectului radiologic
al mediastinului?
A. carcinomul epidermoid
B. carcinomul adenoscuamos
123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
124 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2505050. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul RMN în cancerul bronhopulmonar
sunt adevărate?
A. trebuie indicat de rutină în diagnosticul şi stadializarea cancerului bronhopulmonar
B. nu poate fi utilizat în cazurile de intoleraţă la substanţa de contrast
C. are o rezoluţie spaţială superioară examenului CT
D. este inferior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a aperturii toracice superioare
E. este superior examenului CT în aprecierea invaziei tumorale a peretelui toracic
(pag. 917)
124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
125 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. T3
D. T4
E. M1
(pag. 922)
C2505056. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace are ponderea cea mai mare în calcularea
indexului riscului cardiac după scara Goldman, la un bolnav cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. insuficienţa cardiacă
C. stenoza aortică
D. aritmia atrială
E. extrasistolele ventriculare
(pag. 927)
C2505057. Mortalitatea postoperatorie după lobectomia practicată în cancerul bronhopulmonar este de:
A. 1%
B. 3%
C. 5%
D. 7%
E. 9%
(pag. 929)
C2605059. În faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar, semnul radiologic caracteristic este:
A. Imaginea hidroaerică pleurală
B. Opacitatea bazală
C. Imaginea hidroaerică intrapulmonară
D. Lărgirea spaţiilor intercostale
E. Imaginea de halteră
(pag. 956)
125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
126 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Caşexie
E. Formele febrile prelungite
(pag. 961)
126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
127 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1205071. Care din urmatoarele localizari ale cancerului bronhopulmonar sunt incadrate de Shields
(1995) in zona periferica:
A. Bronhia primitiva.
B. Bronhia lobara.
C. Bronhiile segmentare de ordinul trei.
D. Bronhiile distale.
E. Bronhiole.
(pag. 911)
C1205072. Care din formele de cancer bronhopulmonar iau nastere din celulele neuroendocrine:
A. Carcinomul cu celule mici.
B. Carcinomul cu celule mari.
C. Carcinoidele tipice si atipice
D. Carcinomul epidermoid.
127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
128 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. Adenocarcinomul.
(pag. 909)
C1205073. Expunerea prelungita la fumul de tutun determina la nivelul epiteliului bronsic modificari
histopatologice. Care este secventialitatea corecta:
A. Hiperplazia epiteliului bronsic, metaplazia malpighiana, displaziile celulare.
B. Displaziile celulare, metaplazia malpighiana.
C. Carcinomul invaziv, displaziile celulare.
D. Carcinomul in situ, metaplazia malpighiana.
E. Carcinomul in situ, carcinomul invaziv.
(pag. 908)
C1205074. Care dintre urmatoarele rezectii pulmonare se practica in cancerul bronho-pulmonar stang:
A. Lobectomia superioara stanga.
B. Lobectomia mediosuperioara.
C. Lobectomia inferioara stanga.
D. Lobectomia medioinferioara.
E. Pneumonectomia.
(pag. 931)
C1205076. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu metastazele cerebrale ale cancerului
bronhopulmonar sunt adevarate:
A. Sunt prezente la 11% din pacientii asimptomatici
B. Sunt prezente la 33% din cei cu simptome si semne la nivelul SNC.
C. Apar cel mai frecvent in carcinomul macrocelular si in adenocarcinom
D. Apar cel mai frecvent in carcinomul “in boabe de ovaz”.
E. Apar cel mai frecvent in carcinomul cu celule intermediare.
(pag. 913)
128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
129 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1305081. C.B.P. beneficiaza numai de tratament radioterapic si chimioterapic sau de ambele in:
A. stadiul I
B. stadiul II a
C. stadiul III a
D. stadiul III b
E. stadiul IV
(pag. 921)
129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
130 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1405089. Care din urmatoarele afirmatii cu referire la stadiul I al cancerului bronho-pulmonar este
adevarata:
A. in acest stadiu depistarea se face prin examen radiologic de rutina
B. este evidentiat radiologic ca nodul pulmonar solitar
C. rezectia de electie este segmentectomia
D. tipul de rezectie indicat este lobectomia , iar in tumorile centrale pneumonectomia
E. dupa rezectia pulmonara este indicata si terapie complementara
(pag. 933)
C1405090. Stadiul II B in cancerul bronhopulmonar dupa stadializarea TNM noua corespunde la:
A. T2N0M0
B. T1N1M0
C. T3N0M0
D. T2N2M0
E. T2N1M0
(pag. 921)
130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
131 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. tumora hilara
E. opacitate segmentara rau definita
(pag. 916)
C1405094. Care din urmatoarele sunt semne si simptome toracice in cancerul bronhopulmonar:
A. hemoptizia
B. Tusea
C. durerea toracica
D. osteoartropatia hipertrofica pulmonara
E. astenie
(pag. 914)
C1505095. Care dintre urmatoarele statii ganglionare apartin grupului ganglionar N1 dupa clasificarea
cancerului bronho-pulmonar propusa de American toracic Surgery?
A. interlobari;
B. subcarinali;
C. paratraheali;
D. subaortici;
E. segmentari.
(pag. 920)
C1505096. Rezectia pulmonara pentru cancerul bronho-pulmonar se poate practica cand sunt
indeplinite urmatoarele criterii ale functiei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vitala < 60%;
B. VEMS > 60%;
C. VEMS/CV < 60%;
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%;
E. Pa CO2 > 45 mmHg.
(pag. 926)
C1505097. Apectele radiologice mai frecvent intalnite in carcinomul pulmonar epidermoid sunt:
A. opacitate periferica cu prelungiri stelate in parenchim;
B. largirea mediastinului;
C. atelectazia pulmonara;
D. pneumonita obstructiva;
E. colectia lichidiana pleurala.
131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
132 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 916)
C1505098. Adenocarcinomul pulmonar are urmatoarele variante histologice dupa clasificarea OMS:
A. carcinomul bronhioloalveolar;
B. carcinomul solid cu formare de mucus;
C. carcinomul cu celule gigante;
D. carcinomul cu celule intermediare;
E. carcinomul scuamos.
(pag. 912)
132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
133 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
134 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2205115. Între agenţii din atmosfera de la locul de muncă incriminaţi că ar putea cauza apariţia
cancerului bronhopulmonar se numără:
A. hidrocarburile policiclice
B. radiaţiile ionizante
C. praful de azbest
D. aburul
E. praful de ceramică
(pag. 908)
C2205116. Factorii de creştere implicaţi în promovarea tumorală din cancerul bronhopulmonar sunt:
A. colecistokinina
B. gastrin-releasing peptide
C. transferina
D. factori insulin-like
E. factorul celulei stem
134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
135 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 911)
C2205122. Sediile cele mai frecvente ale metastazării hematogene a cancerului bronhopulmonar sunt:
A. Creierul
B. Ficatul
C. Tubul digestiv
D. Sistemul osos
E. Suprarenalele
(pag. 913)
135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
136 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2205123. Dintre simptomele şi semnele toracice întâlnite în peste 20% din cazuri, la pacienţii cu
cancer bronhopulmonar fac parte:
A. Sindromul de venă cavă superioară
B. Tusea
C. Hemoptizia
D. Simptome febrile respiratorii
E. Disfagia
(pag. 914)
136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
137 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2205130. Cele mai frecvente manifestări radiologice clasice din cancerul bronhopulmonar sunt
reprezentate de:
A. Opacitate cu caracter tumoral localizată periferic
B. Tumoră hilară
C. Multiple opacităţi pulmonare rotunde, localizate bilateral
D. Atelectazia
E. Opacitate lobară asociată cu colecţie pleurală bazală
(pag. 916)
C2205131. În carcinomul bronhopulmonar epidermoid imaginile radiologice mai frecvent întâlnite sunt
reprezentate de:
A. Opacităţi tumorale periferice
B. Cavitaţia este rar întâlnită
C. Aspect de pneumonită obstructivă
D. Cavitaţia este frecventă în leziunile periferice
E. Atelectazia pulmonară
(pag. 916)
137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
138 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
demonstrabilă la distanţă
B. Tumoră cu diametrul sub 3 cm, care invadează pleura viscerală, cu metastază în ganglionii limfatici din
regiunea peribronşică ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
C. Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă fără metastază
demonstrabilă în ganglionii limfatici şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
D. Tumoră cu diametrul peste 3 cm, situată la peste 2 cm distanţă faţă de carenă cu metastază în ganglionii
limfatici din regiunea hilară ipsilaterală şi fără metastază demonstrabilă la distanţă
E. Tumoră cu invazia mediastinului, cu metastază în ganglionii mediastinali şi cu metastaza hepatică
(pag. 920)
C2205136. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIIA
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T3N0M0
C. T3N1M0
D. T3N2M0
E. T2N2M0
(pag. 921)
C2205137. Conform stadializării TNM noi aplicate în cancerul bronhopulmonar NSCLC, stadiul IIB
cuprinde:
A. T2N0M0
B. T2N1M0
C. T3N0M0
D. T3N1M0
E. T3N2M0
(pag. 921)
C2205139. Din punct de vedere terapeutic, cancerul bronhopulmonar beneficiază doar de tratament
chimio şi radioterapic în stadiile:
A. I
B. II
C. IIIA
D. IIIB
E. IV
(pag. 921-922)
138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
139 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2205145. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar drept sunt:
A. Lobectomia superioară dreaptă
B. Lobectomia inferioară dreaptă
C. Lobectomia medie dreaptă
D. Bilobectomia (medio-superioară sau medio-inferioară)
E. Pneumonectomia
(pag. 930)
C2205146. Rezecţiile bronhopulmonare care se pot efectua în cancerul bronhopulmonar stâng sunt:
A. Lobectomia superioară stângă
B. Lobectomia inferioară stângă
C. Bilobectomia
D. Pneumonectomia
E. Pneumonectomia bilaterală
(pag. 931)
139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
140 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2205149. Tratamentul cancerului de apex pulmonar în stadiul III, cu sindrom Pancoast-Tobias se face
prin:
A. Iradiere preoperatorie 3000-4000 cGy
B. Parietectomie posterosuperioară+lobectomie suprioară
C. Brahiterapie în caz de rezecţie incompletă
D. Iradiere postoperatorie până la 7000 cGy
E. Doar prin tratament chimio şi radioterapic, rezecţia chirurgicală nefiind indicată
(pag. 934)
C2305150. Sediile cele mai frecvente ale metastazarii cancerului bronho-pulmonar sunt:
A. Creierul;
B. Ficatul;
C. Cordul;
D. Sistemul osos;
E. Suprarenalele.
(pag. 913)
140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
141 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2505154. Care dintre următoarele oncogene nu prezintă mutaţii în carcinomul bronşic cu celule mici?
A. gena myc
B. gena rb
C. gena p53
D. gena K-ras
E. gena H-ras
(pag. 910)
C2505156. Care dintre următoarele tipuri histologice de carcinoame bronşice sunt adenocarcinoame?
A. carcinomul bronhioloalveolar
B. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz”
C. carcinomul solid cu formare de mucus
D. carcinomul cu celule clare
E. carcinomul cu celule gigante
(pag. 912)
C2505157. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent centrală?
A. carcinomul epidermoid
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)
C2505158. Care dintre următoarele variante de carcinom bronşic are localizare preponderent
periferică?
A. carcinomul epidermoid
B. adenocarcinomul
C. carcinomul cu celule mari
D. carcinomul cu celule mici
E. carcinomul bronhioloalveolar
(pag. 912)
141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
142 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2505161. La care dintre următoarele tipuri histologice ale carcinomului bronşic este întâlnită mai
frecvent metastazarea hematogenă la nivelul SNC?
A. carcinomul macrocelular
B. carcinomul epidermoid
C. carcinomul cu celule "în boabe de ovăz
D. adenocarcinomul
E. carcinomul cu celule intermediare
(pag. 913)
C2505162. Care dintre următoarele aspecte radiologice sunt mai frecvent întâlnite în carcinomul
epidermoid?
A. opacitate periferică cu prelungiri stelate în parenchim
B. lărgirea mediastinului
C. atelectazia pulmonară
D. pneumonita obstructivă
E. colecţia lichidiană pleurală
(pag. 916)
142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
143 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 919)
C2505166. Care dintre următoarele staţii ganglionare aparţin grupului ganglionar N1 după clasificarea
propusă de American toracic Society?
A. interlobari
B. subcarinali
C. paratraheali
D. subaortici
E. segmentari
(pag. 919)
C2505167. Care dintre următoarele trăsături corespund unui cancer bronhopulmonar încadrat în
categoria T3 după clasificarea morfologică TNM propusă de AJC?
A. atelectazie lobară
B. invazia cordului
C. invazia carenei
D. invazia peretelui toracic
E. invazia pericardului
(pag. 920)
C2505168. După stadializarea morfologică TNM a cancerului bronhopulmonar propusă de AJC, criteriul
N2 corespunde invadării următorilor ganglioni limfatici:
A. subcarinali
B. mediastinali controlaterali
C. mediastinali ipsilaterali
D. scaleni
E. supraclaviculari
(pag. 920)
C2505170. Rezecţia pulmonară în cancerul bronhopulmonar se poate practica atunci când sunt
îndeplinite următoarele criterii ale funcţiei respiratorii pulmonare:
A. capacitate vitală < 60%
B. VEMS > 60%
C. VEMS/CV > 30%
D. capacitatea de difuzie a CO > 60%
E. Pa CO2 > 45 mmHg
(pag. 926)
C2505171. Care dintre următoarele afecţiuni cardiace contraindică intervenţia chirurgicală la un bolnav
cu cancer bronhopulmonar?
A. infarctul miocardic recent
B. stenoza aortică
C. insuficienţa cardiacă severă
D. angina pectorală
143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
144 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2605174. Sputa din faza de supuraţie deschisă a abcesului pulmonar poate îmbrăca următoarele
aspecte:
A. Puroi galben-verzui
B. Spută aerată
C. Spută pluristratificată
D. Spută purulentă hemoptoică
E. Spută perlată
(pag. 956)
144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
145 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2805182. Etapele majore ale mecanismului carcinogenezei din cancenul bronhopulmonar sunt:
A. procesul de difuziune
B. procesul de initiere
C. procesul de promovare
D. procesul de infiltrare
E. procesul de progresiune tumorala
(pag. 909)
C2805183. Din punct de vedere anatomo – patologic, originea anatomica a cancerului bronhopulmonar
poate fi clasificata dupa Shields (1995) in:
A. centrala
B. periferica
C. secundara
D. intermediara
E. multifocala
(pag. 911)
145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
146 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. adenocarcinom brohioloalveolar
C. adenocarcinom acinar
D. adenocarcinom solid cu formare de mucus
E. adenocarcinom vacuolar difuz
(pag. 912)
146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
147 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 6
Insuficienta respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
C1206001. Cea mai frecventa aritmie cardiaca ce poate complica tratamentul insuficientei respiratorii
acute din BPCO este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia supraventriculara multifocala
C. Tahicardia ventriculara
D. Fibrilatia atriala
E. Blocul atrioventricular gr. II
(pag. 1609)
C1206003. Hipoventilatia alveolara din afectiunile restrictive ale peretelui toracic poate fi controlata
eficient prin:
A. Traheostomie simpla
B. Antibioterapie
C. Exercitii de respiratie
D. Efort fizic controlat
E. Ventilatie nocturna cu presiune intermitent pozitiva pe masca nazala sau traheostoma
(pag. 1630)
147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
148 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1631)
C1306008. Complicatiile aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii din cadrul BPOC
includ, cu exceptia:
A. tahicardia supraventriculara multifocala
B. hemoragia gastrointestinala
C. embolia pulmonara
D. pneumonie pneumococica
E. insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1609)
C1306009. Factori precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacienti cu BPOC sunt, cu exceptia:
A. pneumotorax
B. insuficienta ventriculara dreapta
C. pneumonie
D. tromboembolismul
E. poluarea atmosferica intensa
(pag. 1608)
C1306010. Perturbari ale ventilatiei prin afectari ale sistemului respirator neuromuscular cuprind
urmatoarele, cu exceptia:
A. hiperventilatie voluntara scazuta
B. complianta pulmonara scazuta
C. reducerea raspunsurilor EMG ale diafragmului la stimularea transcutanata a nervului frenic
D. debite scazute
E. desaturarea marcata in oxigen intimpul somnului cu miscari rapide oculare
(pag. 1629)
C1306011. Una din urmatoarele clase de medicamente si manevre nu si-a demonstrat eficienta in
tratamentul insuficientei respiratorii din BPOC:
A. agonisti ß2 adrenergici
B. sonde de aspiratie la nivelul traheei
C. teofilina + agonisti ß2 adrenergici
D. mucolitice
E. anticolinergice
(pag. 1609)
148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
149 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1406012. Precizati cel mai precoce semn clinic ce apare in sindromul de detresa respiratorie acuta:
A. bradipnee
B. cresterea frecventei respiratorii urmata la scurt timp de dispnee
C. cianoza
D. pierderea constientei
E. encefalopatie hipoxica
(pag. 1637)
C1406013. La un pacient cu detresa respiratorie acuta secundara unei pneumonite virale severe
aspectul radiografie e similar cu cel din:
A. tuberculoza cavitara
B. bronhopneumone
C. edemul pulmonat prin insuficienta cardiaca stanga
D. cardiomiopatii dilatative
E. cancerul pulmonar
(pag. 1637)
C1506017. In alcaloza metabolica severa din insuficienta respiratorie acuta care complica bronsita
cronica si emfizemul pulmonar se poate folosi ca stimulent respirator pe perioada inlocuirii saline
(NaCl):
A. Acetazolamida
B. Betasercul
C. Piracetamul
D. Clorura de potasiu
E. Glucoza hipertona
(pag. 1609)
149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
150 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1506018. Aparitia insuficientei respiratorii acute la bolnavii cu bronsita cronica, emfizem si obstructie
de cai aeriene este indicata de:
A. Scaderea acuta a PaO2 cu cel putin 10-15 mmHg
B. Cresterea pH-ului sanguin peste 7,30
C. Hipercapnia cu pH-ul normal daca nu exista concomitent acidoza metabolica
D. PaO2 mai mica de 70 mmHg
E. PaO2 mai mica de 60 mmHg
(pag. 1608)
C1506019. Profilaxia cu doze mici de heparina trebuie folosita in insuficienta respiratorie acuta la
pacientii cu bronsita cronica si emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Insuficientei de ventricul stang
B. Emboliei pulmonare
C. Hipercapniei
D. Scaderii pH-ului sanguin
E. Aritmiilor cardiace
(pag. 1609)
C1606020. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)
C1606022. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie in suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala in O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)
C1606023. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. inceputul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)
150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
151 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2306026. Hipoventilatia alveolara cronica are urmatoarele consecinte fiziologice si clinice, cu exceptia
A. cresterea concentratiei de bicarbonat
B. vasodilatatia cerebrala
C. poliglobulia
D. scaderea concentratiei de Cl
E. vasodilatatia pulmonara
(pag. 1629)
C2306027. Care din urmatoarele nu se intalneste in sindroamele de hipoventilatie din afectiunile neuro-
musculare
A. reducerea presiunilor transdiafragmatice
B. ortopneea
C. hiperpneea in timpul somnului REM
D. miscarea paradoxala a diafragmului
E. miscarea paradoxala a abdomenului in decubit
(pag. 1630)
C2506030. Următorul semn biologic poate atrage atenţia asupra apariţiei insuficienţei respiratorii acute
la un bolnav cu bronşită cronică sau emfizem pulmonar:
A. PaO2 mai mică de 70 mmHg
151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
152 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2506032. Dozele mici de heparină se folosesc profilactic la pacienţii cu insuficienţă respiratorie acută
pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar pentru prevenirea:
A. Emboliei pulmonare
B. Decompensării cardiace stângi
C. Hipercapniei
D. Aritmiilor cardiace
E. Decompensării cardiace drepte
(pag. 1609)
C2506034. Stimulentul respirator care se poate folosi pe perioada înlocuirii saline (NaCl) în alcaloza
metabolică severă din insuficienţa respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi emfizem pulmonar
este:
A. Betasercul
B. Piracetamul
C. Clorura de potasiu
D. Glucoza hipertonă
E. Acetazolamida
(pag. 1609)
C2506035. La bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută survenită pe fond de boală obstructivă cronică
cu predominanţă emfizem riscul de apariţie a episoadelor de insuficienţă respiratorie acută creşte
când:
A. VEMS scade sub 25% din normal
B. VEMS scade sub 75% din normal
C. Apare dispneea de efort
D. Expectoraţia devine mucopurulentă
E. Apare dispneea de repaus
(pag. 1610)
152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
153 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2506036. În insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem creşterea acută a PaCO2
se poate exprima prin valoarea pH-ului sanguin dacă:
A. Nu există concomitent acidoză metabolică
B. Nu există concomitent alcaloză metabolică
C. Valoarea PaO2 este normală
D. Valoarea PaO2 este scăzută
E. Nu există semne de decompensare cardiacă stângă
(pag. 1608)
C2506037. Insuficienţa respiratorie acută din bronşita cronică şi emfizem se defineşte practic prin:
A. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mic de 7,30
B. Orice grad de hipercapnie care asociază un pH mai mare de 7,40
C. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,30
D. Creşterea pH-ului sanguin peste 7,40
E. PaO2 constant sub 70 mmHg
(pag. 1608)
C2606040. "Marele simptom al chistului hidatic" al lui Dieulafoy este reprezentat de:
A. Durerea toracică
B. Dispneea
C. Tusea
D. Hemoptizia
E. Urticaria
(pag. 886)
C2606042. Calea de infestare în etiopatogenia chistului hidatic pulmonar este reprezentată de:
A. Calea digestivă
B. Calea hematogenă
153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
154 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. Calea limfatică
D. Calea perineurală
E. Calea conjunctivală
(pag. 885)
C2606043. Examenul paraclinic cel mai valoros în diagnosticul pozitiv al chistului hidatic pulmonar
este:
A. Examenul echografic
B. Examenul bronhoscopic
C. Examenul CT
D. Examenul microscopic al sputei
E. Puncţia-diopsia
(pag. 888)
C1206045. Intre factorii precipitanti ai insuficientei respiratorii acute la pacientii cu boli obstructive
pulmonare cronice se numara:
A. Insuficienta cardiaca
B. Exacerbarea infectiei bronsice
C. Administrarea de sedative sau narcotice
D. Administrarea de bronhodilatatoare
E. Episoade de poluare intensa a atmosferei
(pag. 1608)
C1206046. Hipoxemia care poate aparea in bolile insotite de insuficienta respiratorie produce:
A. Scaderea rezistentelor vasculare pulmonare
B. Vasodilatatie arteriala pulmonara
C. Vasoconstrictie arteriala pulmonara
D. Cresterea rezistentelor vasculare pulmonare
E. Hipertensiune arteriala pulmonara
(pag. 1560)
154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
155 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1206050. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute la pacientii cu BPCO, oxigenoterapia poate
conduce la cresterea PaCO2 prin:
A. Disparitia stimulului hipoxic al ventilatiei
B. Cresterea frecventei ventilatorii
C. Alterarea schimburilor gazoase la nivel alveolar
D. Modificarea relatiei ventilatie-perfuzie
E. Cresterea ventilatiei ineficiente
(pag. 1608)
155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
156 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1306057. Urmatoarele afirmatii despre sindromul de detresa respiratorie sunt adevarate cu exceptia:
A. se intalneste scaderea rezistentei la flux in caile aeriene
B. presupune presiune crescuta in atriul stang
C. colapsul alveolar este exacerbat de lezarea pneumocitelor de tip 2
D. traumatismele nontoracice pot determina SDRA
E. hipoxemia rezultata provoaca o crestere a volumului curent
(pag. 1636 , 1637)
156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
157 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1630)
C1406065. Precizati cele trei faze distincte ce caracterizeaza modificarile patologice din sindromul de
detresa respiratorie acuta:
A. faza secretorie
B. faza exudativa
C. faza fibroasa
D. faza proliferativa
E. faza vasculara
(pag. 1637)
C1406066. Glucocorticoizii nu au nici un beneficiu in stadiile precoce ale SDRA cu exceptia celor din:
A. meningita adultului
B. meningococemia copiilor
C. pneumonia stafilicocica
D. pneumonia cu Pneumocystic Carinii
E. pneumonia cu legionella
(pag. 1638)
157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
158 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1506068. In cursul terapiei insuficientei respiratorii acute survenita la pacientii cu bronsita cronica,
emfizem si obstructie de cai aeriene pot apare urmatoarele complicatii:
A. Aritmii cardiace
B. Embolie pulmonara
C. Insuficienta ventriculara stanga
D. Hemoragie gastrointestinala
E. Infarct enteromezenteric
(pag. 1609)
C1506069. Insuficienta respiratorie acuta aparuta la pacientii cu bronsita sau emfizem poate fi
precipitata de:
A. Tromboembolismul pulmonar
B. Aparitia insuficientei ventriculare stangi
C. Folosirea de antialgice neopiacee
D. Aparitia unui pneumotorax
E. Folosirea de antihipertensive
(pag. 1608)
C1506072. Aritmiile cardiace aparute in cursul tratamentului insuficientei respiratorii acute la pacientii
cu bronsita sau emfizem pot fi determinate de:
A. Scaderea rapida a oxigenarii
B. Cresterea pH-ului sanguin prin hiperventilatie
C. Scaderea pH-ului sanguin
D. Nivelul teofilinei sanguine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta-agonisti neselectivi
158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
159 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1609)
C1506075. Urmatoarele stimulente respiratorii sunt utilizate in insuficienta respiratorie acuta din
bronsita cronica si emfizemul pulmonar fiind lipsite de efecte secundare:
A. Medroxyprogesteronul
B. Almitrina
C. Betasercul
D. Sermionul
E. Piracetamul
(pag. 1609-1610)
C1606077. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de inec
D. inhalare de toxine
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1636)
159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
160 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1628)
C1606079. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine in inspir
(pag. 1637)
C1606080. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonara
(pag. 1628)
C1606082. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)
160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
161 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)
C2306088. In sindromul de detresa respiratorie acuta precoce netratat, se intalnesc urmatoarele date
gazometrice, cu exceptia:
A. PCO2 scazut
B. PCO2 crescut
C. PO2 scazut
D. PO2 crescut
E. PO2 normal
(pag. 1637)
161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
162 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
163 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1631)
163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
164 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2506104. Scăderea PaCO2 până la valori apropiate sau mai mici decât cele normale prin ventilaţia
mecanică folosită la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică sau
emfizem pulmonar poate determina:
A. Alcaloză metabolică semnificativă
B. Convulsii generalizate
C. Tahiaritmii severe
D. Acidoză metabolică
E. Vasodilataţie cerebrală
(pag. 1608 - 1609)
C2506106. Mecanismele aritmiilor cardiace care apar în timpul tratamentului insuficienţei respiratorii
acute la pacienţii cu bronşită cronică sau emfizem sunt:
A. Scăderea pH-ului sangvin
B. Scăderea rapidă a oxigenării
C. Creşterea pH-ului sangvin prin hiperventilaţie
D. Nivelul teofilinei sangvine mai mare de 20 mg/l
E. Excesul de beta - agonişti neselectivi
(pag. 1609)
C2506109. Printre factorii precipitanţi ai insuficienţei respiratorii acute la bolnavii cu bronşită cronică
şi emfizem pot fi:
A. Perioadele de poluare intensă a atmosferei
B. Folosirea de sedative sau narcotice
C. Suprainfecţiile arborelui traheobronşic
D. Folosirea de bronhodilatatoare
164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
165 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2506110. Creşterea PaCO2 la bolnavii cu insuficienţă respiratorie acută pe fond de bronşită cronică şi
emfizem pulmonar poate determina:
A. Vasodilataţie cerebrală
B. Edem papilar
C. Creşterea presiunii intracraniene
D. Scăderea presiunii intracraniene
E. Stupor şi chiar comă
(pag. 1608)
C2606115. Pentru ruperea chistului hidatic pulmonar sunt necesare următoarele condiţii (Coman):
A. Asocierea unei bronşite cronice
B. Prezenţa fistulelor bronşice
C. Infecţia perichistului
D. Existenţa traumatismului de mecanică ventilatorie
E. Traumatismul extern
165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
166 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 887)
166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
167 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. faza vasculara
C. faza proliferativa
D. faza exudativa
E. faza secretorie
(pag. 1637)
167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
168 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 7
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
C1207001. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este
reprezentat de:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 143)
C1207002. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Prazosinul
(pag. 1428)
C1307005. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)
168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
169 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1307006. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezenta a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)
C1307007. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste
concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)
C1407009. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de insuficienta
cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)
C1407010. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)
C1507011. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)
169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
170 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1507013. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)
C1507014. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)
C1507015. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
171 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1607019. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)
C2307020. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.
E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)
C2307021. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.
B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)
171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
172 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. Efortul fizic.
(pag. 1420)
C2307025. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)
C2307026. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)
C2507030. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataţie renală şi sistemică
(pag. 1430)
172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
173 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2507032. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:
A. creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemică
B. creşterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventriculară
D. reducerea inotropismului
E. creşterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)
C2507035. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita
masivă apare mai frecvent:
A. endocardita infecţioasă
B. cardiomiopatia hipertrofică
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictivă
E. hipertensiunea arterială
(pag. 1424)
C2507037. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:
173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
174 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)
C2507038. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)
C2607042. Care este examinarea paraclinică cel mai puţin utilă pentru traumatismele toracice:
A. Radiografia şi radioscopia
B. Tomografia computerizată
C. Rezonanţa magnetică nucleară
D. Ultrasonografia
E. Electrocardiograma
(pag. 825)
174 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
175 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1207046. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. Chinidina
B. Verapamilul
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Nitroglicerina
(pag. 1429)
C1207048. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor
A. Hidralazina
B. Prazosinul
C. Minoxidilul
D. Nitroglicerina
E. Izosorbid dinitratul
(pag. 1428)
175 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
176 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1207050. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:
A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Diureticele de ansa
C. Spironolactona
D. Agentii antiischemici
E. Restrictia de sare
(pag. 1430)
C1207052. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. Spironolactona administrata singur
B. Amiloridul administrat singur
C. Metolazona
D. Tiazidicele
E. Acidul etacrinic
(pag. 1427)
176 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
177 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1307056. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)
C1307058. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)
C1307061. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.
177 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
178 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1407064. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)
C1407066. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)
178 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
179 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1407068. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)
C1507069. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)
C1507070. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stangi:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva
B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)
C1507071. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D. cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
179 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
180 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1607077. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)
180 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
181 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)
C2307081. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)
C2307084. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)
181 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
182 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2307088. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:
A. Un infarct miocardic intins.
B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)
C2307089. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?
A. Rinichiul.
B. Tegumentele.
C. Creierul.
D. Musculatura scheletica.
E. Miocardul.
(pag. 1422)
C2307090. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)
C2307092. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.
B. Dispneea paroxistica nocturna.
C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
182 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
183 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1424)
C2307093. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)
C2507096. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativă
D. infarctul miocardic acut întins
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1421)
183 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
184 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2507099. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv
in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:
A. instalării hipertensiunii pulmonare
B. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creşterii rezistenţei de umplere ventriculară
D. modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)
E. retenţiei de apă şi sare
(pag. 1422)
C2507100. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele
semne şi simptome:
A. febră
B. junghi toracic
C. dispnee intensă
D. expectoraţie purulentă
E. raluri în ambele câmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)
C2507102. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:
A. apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe
D. se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecte
E. se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)
C2507103. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează
următoarelor mecanisme:
A. creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalică
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastrice
E. creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumorală
(pag. 1424)
184 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
185 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2507109. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită
următoarele măsuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitivă
B. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patului
C. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansă intravenos
(pag. 1431)
C2507110. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. creşterea automatismului
C. creşterea activităţii electrice ectopice
D. creşterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)
185 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
186 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2507112. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
următoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venos
C. stimulează centrul respirator
D. creşte excreţia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)
186 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
187 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. Embolia gazoasă
E. Afectarea transportului la nivel alveolo-capilar
(pag. 824)
187 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
188 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 8
Hipertiroidiile
BIBLIOGRAFIE:
1. N. Angelescu, subredactia - Tratat de patologie chirurgicala – vol. I si II – Editura Medicala, 2001
C1208001. Care din urmatoarele semne clinice permite distincita intre boala Graves Basedow si gusa
multinodualra hiperfunctionala
A. Hipercatabolismul
B. Tahicardia
C. Scaderea fortei musculare
D. Tremuraturile extremitatilor
E. Oftalmopatia
(pag. 1235)
C1208002. La pacientii cu afectiuni autoimune tiroidiene si la rudele lor exista o incidenta crescuta a:
A. Anemiei feriprive
B. Diabetului insipid
C. Miopatiei pseudobulbare
D. Sindromului Sjogren
E. Artrozelor
(pag. 1231)
C1208003. Examinarea paraclinica care permite diagnosticul de certitudine al bolii Graves Basedow
este:
A. TSH seric scazut
B. T3 seric crescut
C. T4 seric crescut
D. RIC cu valori crescute
E. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
(pag. 1233)
C1208005. Lezarea unilaterala a nervului recurent in cursul interventiilor chirurgicale tiroidiene survine
in
A. 0,1% din cazuri
B. 0,5% din cazuri
C. 1% din cazuri
D. 3-5% din cazuri
E. 15% din cazuri
(pag. 1239)
188 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
189 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1208006. Absenta fixarii iodului radioactiv la nivelul parenchimului tiroidian dispus inafara
adenomului toxic tiroidian este datorata
A. Lipsei de raspuns a hipofizei la T3 si T4 serice
B. Lipsei de raspuns a hipotalamusului la T3 si T4 serice
C. Imposibilitatii de a frena nodulul cald prin administrarea de T3 si T4 exogeni
D. Frenajul TSH de catre T3 si T4 secretati de adenom
E. Inhibarii TRH prin cresterea TSH seric
(pag. 1236)
C1308010. Mixedemul pretibial (dermopatia infiltrativa) este un semn clinic care apare in:
A. gusa multnodulara toxica
B. adenomul toxic
C. tiroidita Hashimoto
D. boala Basedow
E. gusa polinodulara
(pag. 1233)
189 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
190 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. enucleorezectia
D. tiroidectomia subtotala
E. loboistmectomia totala
(pag. 1238)
C1408014. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la tratamentul chirurgical al hipertiroidiilor este
falsa:
A. operatia de electie pentru boala Basedow este tiroidectomia subtotala
B. momentul operator optim este marcat de stabilirea pulsului in jurul valorii de 80 batai/ minut
C. operatia este de preferat sa se efectueze in anestezie locala
D. in cazul nodulului tiroidin toxic avem de ales intre lobectomie sau enucleere simpla
E. operatia este recomandabil sa se efectueza sub anestezie generala cu intubatie orotraheala
(pag. 1238)
190 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
191 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1231)
C1408019. Care dintre urmatoarele examne paraclinice pune diagnosticul de certitudine in boala
Basedow:
A. nivelul TSH-ului seric
B. Concentratia T3 si T4
C. Prezenta anticorpilor antireceptori TSH
D. Absenta anticorpilor antireceptori TSH
E. Valorile RIC
(pag. 1233)
C1508023. Care enunt de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian:
A. se asociaza cu boli digestive;
B. in 20% din cazuri nodulul este malign;
C. scintigrafic - nodul cald;
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces;
E. afecteaza numai varstnicii, predominent la barbati.
(pag. 1236)
191 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
192 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1508027. Care din afectiunile de mai jos nu fac obiectul diagnosticului diferential al hipertiroidiilor:
A. gusa simpla;
B. tiroiditele;
C. hiperparatiroidia;
D. cancerul tiroidian;
E. nevrozele.
(pag. 1231)
C1508028. Care dintre semnele de mai jos este caracteristic bolii Basedow:
A. gusa difuza;
B. orbitopatie unilaterala;
C. tireotoxicoza absenta;
D. hepatomegalie;
E. simptomatologia cu debut brutal acut.
(pag. 1232)
C1608029. Gusa multinodulara toxica are incidenta maxima la urmatoarele grupa de varsta:
A. 60-70 ani
B. 40-50 ani
C. la copii
D. 20-30 ani
E. 30-40 ani
(pag. 1235)
C1608030. In care din urmatoarele hipertiroidii sunt considerati markeri specifici ai bolii anticorpii
antireceptori TSH.
A. Gusa multinodulara toxica.
B. Adenomul toxic tiroidian.
C. Boala Basedow.
D. Toate
E. Nici una
(pag. 1231)
C1608031. Care din urmatoarele afectiuni reprezinta indicatie pentru tratamentul chirurgical in
hipertiroidie:
A. Boala Basedow cu evolutie clinica maligna.
B. Forme cu debut recent.
C. Forme care au ca unica manifestare sindromul cortico-diencefalic.
192 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
193 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1608032. Care din urmatoarele forme de hipertiroidie reprezinta contraindicatii pentru tratamentul
chirurgical:
A. Adenomul toxic tiroidian.
B. Gusa hipertiroidizata difuza care nu raspunde la tratamentul medical.
C. Formele in care radioterapia este contraindicata.
D. Bolnavii sub 20 de ani.
E. Gusile nodulare hipertiroidizate
(pag. 1238)
C2208034. Care dintre următoarele mijloace terapeutice este indicat la bolnavii cu hipertiroidism peste
40 de ani cu recidive postoperatorii ?
A. tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
B. tratamentul cu betablocante
C. tratamentul cu iod radioactiv
D. tratamentul cu hormoni tiroidieni
E. tratamentul chirurgical
(pag. 1237)
C2208036. Care dintre următoarele afecţiuni reprezintă contraindicaţii ale tratamentului chirurgical în
hipertiroidii ?
A. adenomul toxic tiroidian
B. guşa hipertiroidizată difuză
C. boala Graves-Basedow cu evoluţie malignă
D. bolnavi tineri sub 20 de ani cu echibru hormonal instabil
E. hipertiroidii în stadiu de visceralizare
(pag. 1238)
193 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
194 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1237)
C2208041. Care dintre următorii agenţi infecţioşi sunt implicaţi în patogenia bolii Graves-Basedow ?
A. streptococi betahemolitici
B. yersinia enterocolitica
C. infecţii virale sistemice
D. infecţii microbiene sistemice
E. infecţii microbiene sau virale de vecinătate
(pag. 1232)
194 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
195 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2208045. Care dintre următoarele elemente clinice şi paraclinice sunt caracteristice adenomului toxic
tiroidian ?
A. exoftalmia
B. dermopatia
C. nodulul tiroidian
D. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH şi a imunoglobulinelor stimulante
E. titru scăzut al hormonilor tiroidieni
(pag. 1236)
195 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
196 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. proba Werner.
(pag. 1236)
C2508056. Care din afirmatiile de mai jos privind diagnosticul diferential al hipertiroidiilor este eronata :
A. gusa simpla
B. tiroiditele
C. hiperparatiroidia
D. cancerul tiroidian
E. nevrozele
(pag. 1231)
196 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
197 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2508059. Care din enunturile de mai jos este specific adenomului toxic tiroidian
A. se asociaza cu boli digestive
B. in 20% din cazuri nodulul este malign
C. imagistic : scintigrafic -,, nodul cald"
D. parenchimul sanatos fixeaza iodul in exces
E. afecteaza numai varstnicii, predominant la barbati
(pag. 1236)
C2608063. Nu fac parte dintre contraindicaţiile absolute ale chirurgiei toracice video-asistate:
A. Pahipleurita
B. Intoleranţa ventilaţiei unui singur pulmon
C. Insuficienţa respiratorie, cu presiune crescută în căile respiratorii
D. Toracotomia în antecedente
197 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
198 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. Pneumonectomia controlaterală
(pag. 939)
C2608065. Principalul factor de risc pentru intervenţia chirugicală în cancerul bronho-pulmonar este:
A. Boala coronariană manifestă sau latentă
B. Hipertensiunea arterială
C. Diabetul zaharat
D. Tulburările de ritm cardiac
E. Hipertensiunea pulmonară
(pag. 927)
198 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
199 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1231-1232)
C1208072. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la adenomul toxic tiroidian sunt corecte
A. Este o tumora, cel mai des benigna
B. Are o functie automoma
C. Scintigrafic apare ca un nodul cald
D. Hiperfunctia nodulului este datorata stimularii excesive prin TSH
E. Functia nodulului poate fi inhibata prin administrarea de hormoni tiroidieni
(pag. 1236)
C1208074. Complicatiile cele mai frecvente ale tratamentului cu antitiroidene de sinteza sunt
A. Gusa
B. Neutropenia
C. Criza tireotoxica
D. Leucemia
E. Malignizarea gusilor multinodulare
(pag. 1237)
199 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
200 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. marimea gusei
C. sensibilitatea individuala la hormonii tiroidieni
D. numarul nodulilor tiroidieni
E. existenta patologiei asociate (cardiaca, osoasa)
(pag. 1229)
200 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
201 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1236)
C1408083. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia bolii Basedow:
A. stresul
B. susceptibilitatea genetica
C. infectia
D. steroizii gonadali
E. varsta
(pag. 1231-1232)
C1408084. Explorari paraclinice care evidentiaza utilizarea periferica a hormonilor tiroidieni sunt:
A. metabolismul bazal
B. colesterolul seric
C. dozarea serica a T3 si T4
D. dozarea urinara a T3 si T 4
E. reflexograma achiliana
(pag. 1230)
C1408087. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la manifestarile clinice din hipertiroidii este
adevarata:
A. pruritul este semn precoce de hipertiroidie
B. apare o diminuare a activitatii sexuale la barbat , uneori cu infertilitate
C. pielea este mai ingrosata
D. manifestarile oculare apar datorita cresterii activitatii adrenergice
E. exista o calcemie scazuta
(pag. 1230)
201 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
202 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1408090. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tabloul clinic din gusa multinodulara toxica (
GMNT) este adevarata:
A. Gusa este semnul clinic principal
B. Gusa este de regula heterogena, multinodulara, cu noduli de volum si consistenta variabila
C. Semnele de hipercatabolism sunt cele mai frecvente semne de tireotoxicoza din GMNT
D. Semnele oculare sunt intalnite in mod constant
E. Tabloul clinic al tireotoxicozei in GMNT se instaleaza brusc
(pag. 1235)
C1508094. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor:
A. cresterea ponderala;
B. slabirea importanta intr-un interval scurt;
C. modificarea fizionomiei pacientului;
D. termofobia;
E. senzatie permanenta de frig.
(pag. 1229)
202 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
203 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1508097. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor este marcat de cativa parametri. Pe care
din cei enumerati ii considerati valabili:
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai /minut;
B. disparitia semnelor subiective suparatoare;
C. somn odihnitor 14-16 ore pe zi;
D. bolnav stabilizat hormonal;
E. solicitarea pacientului.
(pag. 1238)
C1508098. Care sunt complicatiile imediate si tardive ale tiroidectomiei pentru hipertiroidii:
A. criza tireotoxica;
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral;
C. hipoparatiroidia;
D. hipotiroidia;
E. morbiditate si mortalitate postoperatorie crescuta.
(pag. 1239)
203 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
204 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1608105. Care din modificarile anatomopatologice ale glandei tiroide sunt prezente in Boala Basedow:
A. Foliculi mici cu hiperplazia epiteliului columnar continand coloid.
B. Foliculi mari cu atrofia epiteliului columnar continand coloid.
C. Vascularizatie crescuta la pacienti netratati.
D. Gusa toxica difuza.
E. Gusa nodulara.
(pag. 1232)
C1608106. Din punct de vedere epidemiologic gusa multinodulara toxica se caracterizeaza prin:
A. Tireotoxicoza rar intalnita.
B. Prezinta variatii geografice, fiind intalnita atat in zone endemice cat si in cele neendemice.
C. Prezinta cauza cea mai frecventa a tireotoxicozei dupa boala Basedow
D. Este intalnita numai in zonele endemice
E. Incidenta maxima la copii.
(pag. 1235)
C1608108. Care din elementele de mai jos diferentiaza adenomul toxic tiroidian de boala Basedow:
A. Absenta exoftalmiei si a dermopatiei.
B. Absenta anticorpilor antireceptor T.S.H. si a imunoglobulinelor stimulante.
C. Evolutia mai brusca a tireotoxicozei comparativ cu boala Basedow
204 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
205 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
205 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
206 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2208118. Care sunt factorii care determină stabilirea momentului operator optim în hipertiroidism ?
A. creştere ponderală uşoară
B. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 60-80 bătăi/minut
C. stabilizarea pulsului în jurul valorilor de 80 bătăi/minut
D. stabilizare neuropsihică
E. dimunuarea consistenţei glandei tiroide
(pag. 1238)
206 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
207 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
207 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
208 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2208131. Care dintre următorii factori determină caracterul autoimun al bolii Graves-Basedow ?
A. prezenţa anticorpilor antiperoxidazici tiroidieni
B. prezenţa anticorpilor antitiroglobulinici
C. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH
D. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH stimulatori tiroidieni
E. prezenţa anticorpilor antireceptor TSH inhibitori tiroidieni
(pag. 1231)
208 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
209 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. tuberculoza pulmonară
E. intoxicaţia cu nicotină
(pag. 1231)
C2208135. Care dintre următorii factori genetici intervin în etiopatogenia bolii Graves-Basedow ?
A. predispoziţia familială
B. gemenii monozigoţi
C. transmitere autosomală recesivă
D. transmitere autosomală dominantă
E. prezenţa haplotipului HLA – B8 / DR3
(pag. 1232)
C2208136. Care dintre umătoarele modificări ale glandei tiroide caracterizează boala Graves-Basedow ?
A. hipertrofie difuză
B. consistenţa elastică
C. consistenţa fermă
D. consistenţa dură
E. vascularizaţie nemodificată
(pag. 1232)
C2208138. Care sunt afecţiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al orbitopatiei în boala Graves-
Basedow ?
A. tromboza sinusului cavernos
B. sindromul Cushing
C. tumori orbitale
D. sindroame hipertiroidiene paraneoplazice
E. boli cronice obstructive pulmonare
(pag. 1233)
C2208140. Care sunt cele mai eficiente metode de tratament în guşa mutinodulară toxică ?
A. antitiroidienele de sinteză
B. betablocantele
C. corticoterapia
D. tratamentul chirurgical
E. radioiodoterapia
(pag. 1235)
209 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
210 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2208142. Care dintre următoarele semne clinice sunt caracteristice adenomului toxic tiroidian ?
A. prezenţa exoftalmiei
B. absenţa exoftalmiei
C. prezenţa dermopatiei
D. absenţa dermopatiei
E. prezenţa semnelor clinice de tireotoxicoză pură
(pag. 1236)
C2208143. Care sunt efectele farmacologice ale terapiei cu antitiroidiene de sinteză în hipertiroidism ?
A. neutralizarea efectului periferic al hipersecreţiei de hormoni tiroidieni
B. blocarea sintezei hormonilor tiroidieni la diferite nivele
C. agranulocitoză
D. sângerare intraoperatorie crescută
E. efect guşogen în administrare îndelungată
(pag. 1237)
210 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
211 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
211 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
212 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2508160. Care din manifestarile clinice generale sunt prezente in cazul hipertiroidiilor ?
A. pierderea ponderala
B. slabirea intr-un interval scurt
C. modificarea fizionomiei pacientului
212 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
213 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. termofobia
E. senzatie de frig permanenta
(pag. 1229)
C2508164. Care din urmatoarele informatii oferite de investigatiile paraclinice sunt concludente pentru
hipertiroidita din boala Basedow
A. T3,T4 crescute
B. TSH scazut
C. prezenta anticorpilor antitiroidieni
D. absenta anticorpilor tiroidieni
E. aspectul heterogen al captarii tiroidiene de I 131 (RIC)
(pag. 1235)
C2508166. Momentul operator optim in cazul hipertiroidiilor e marcat de cativa parametrii. Pe care din
cei enumerati ii considerati valabili ?
A. stabilizarea pulsului aproximativ 80 batai pe minut
B. disparitia semnelor subiective suparatoare
C. somn odihnitor 14-16 ore /zi
D. bolnav stabilizat hormonal
E. solicitarea pacientului
213 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
214 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
(pag. 1238)
C2508167. Care din complicatiile imediate si tardive sunt specifice chirurgiei tiroidiene indicata in
hipertiroidii
A. riscul crizei tireotoxice
B. lezarea nervului recurent uni sau bilateral
C. hipoparatiroidia
D. hipotiroidia
E. morbiditatea si mortalitatea postoperatorie crescute
(pag. 1239)
214 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
215 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
215 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
216 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
216 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
217 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
217 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
218 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2808193. In cadrul tabloului clinic din hipertiroidii, manifestarile cutanate constau din:
A. icter asociat cu prurit
B. piele subtire, supla
C. prurit, semn precoce de hipertiroidie
D. modificari ale fanerelor
E. edeme ale membrelor inferioare fara insuficienta cardiaca
(pag. 1230)
218 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
219 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2908200. Care din următoarele afirmatii referitoare la Boala Basedow (este) sunt adevărate?
A. este mai frecventă în a 2-a şi a 3-a decadă de viată
B. este foarte rară înaintea vârstei de 10 ani şi la bătrânete
C. este mai frecventă la femei
D. toate afirmatiile sunt corecte
E. nici una din afirmatii nu este corectă
(pag. 1232)
C2908202. Următoarele forme clinice sunt forme simptomatice ale Bolii Basedow:
A. Boala Basedow cu manifestări oculare
B. Hipertiroidia difuză de tip Basedowian neautoimună
C. Hipertiroidia cu T4
D. Boala Basedow cu modificări hematologice
E. Boala Basedow cu anomalii ale metabolismului fosfo-calcic
(pag. 1233-1234)
219 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
220 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
220 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
221 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
Tema nr. 9
Moartea subita cardiaca si resuscitarea cardio-respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
3. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003
C1209003. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea
fibrilatiei ventriculare este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta
C. Asistolia
D. Bradiaritmiile severe
E. Blocul atrio-ventricular de grad inalt.
(pag. 247)
C1209004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai
buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este
A. Tahicardia ventriculara
B. Fibrilatia ventriculara
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Blocul atrio-ventricular
(pag. 247)
C1209005. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza
de deces intraspitalicesc este reprezentata de:
A. Recurenta aritmiilor
B. Encefalopatia anoxica si infectiile
C. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
D. Disociatia electromecanica
E. Asistolia.
(pag. 247)
221 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
222 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1209006. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este
A. Boala aterosclerotica coronariana
B. Cardiomiopatia hipertrofica
C. Cardiomiopatia dilatativa;
D. Sindromul de QT lung
E. Bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)
C1309007. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)
C1309010. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)
C1309011. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)
C1309012. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
222 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
223 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1409017. Care din urmatoarele subgrupuri prezinta cel mai important risc de moarte subita:
A. Pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardic
B. Pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului
miocardic
C. Pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardic
D. Faza cronica a infarctului miocardic
E. Pacienti cu fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea electrica programata dupa infarct
miocardic
(pag. 248)
C1409018. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. Majoritatea deceselor subite survin in spital
223 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
224 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1509020. In cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau
fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)
C1509021. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)
C1509022. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:
A. asistola
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. blocul sinoatrial
(pag. 247)
C1509023. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia
ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:
A. instabilitatii hemodinamice
B. anomaliilor electrofiziologice
C. permeabilitatii cailor respiratorii
D. afectiunilor asociate
E. dezechilibrelor electrolitice
(pag. 250)
C1509024. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu
beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
224 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
225 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
E. 12 ore
(pag. 247)
C1509025. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita
cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
C. prezenta aritmiilor supraventriculare
D. hipertensiunea arteriala
E. varsta pacientului
(pag. 248)
C1609026. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienta renala
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infectii necontrolate
(pag. 250)
C1609027. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 246)
C1609029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)
225 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
226 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2309032. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)
C2309033. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 5 compresiuni la o insuflatie
D. nu este standardizata
E. 15 compresiuni la 2 insuflatii
(pag. 249)
C2309035. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. efectuarea unei electrocardiograme
B. administrarea unui soc electric
C. compresiunea sinusului carotidian
D. asigurarea unei linii venoase
E. intubatia orotraheala
(pag. 250)
C2309036. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. electrostimularea
B. Lidocaina 1 mg/kg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Propranolol 1mg
E. Atropina 0,04 mg/kg
(pag. 250)
226 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
227 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2309038. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. pace-maker-elor transcutane
B. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. defibrilatoarelor externe automate
E. Lidocainei
(pag. 250)
C2509040. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care
defineşte moartea subită cardiacă este:
A. 1 oră
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
(pag. 245)
C2509041. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotică coronariană
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)
C2509042. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentată de :
A. ateroscleroza coronariană
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertrofică
D. valvulopatiile mitrale şi aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)
227 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
228 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
B. fibrilaţia atrială
C. disociaţia electromecanică
D. fibrilaţia ventriculară
E. asistola
(pag. 247)
C2509044. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu
beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)
C2509045. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită
cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezenţa aritmiilor supraventriculare
B. prezenţa blocurilor atrio-ventriculare
C. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acut
D. vârsta pacientului
E. factorii de risc asociaţi
(pag. 248)
C2509046. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente
populaţionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardic
(pag. 248)
C2509047. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau
fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)
C2509048. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia
ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilităţii hemodinamice
D. infecţiilor asociate
E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)
228 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
229 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. Chinidina
B. Propafenona
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)
C2509050. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la
supravieţuitorii unui stop cardiac:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E. chirurgia antiaritmică
(pag. 250-51)
C2609051. Ventilaţia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ
E. piotorace
(pag. 1638)
C2609053. Apneea de somn este considerat importantă dacă are durata de cel puţin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)
C2609055. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
229 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
230 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. variabile ventilatorii
D. saturaţia arteriala în O2
E. frecvenţa cardiaca
(pag. 1634)
C2609056. Ce situaţii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muşchilor respiratori
B. intervenţiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. începutul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusă de hiperventilaţie
(pag. 1634)
C1209058. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:
A. Este scazuta pana la varsta de 6 luni;
B. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. Are un varf intre 45 si 75 de ani;
D. Inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)
230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
231 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de
o singura persoana;
D. Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;
E. Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)
C1209063. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
C. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute;
D. Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %;
E. Prezenta insuficientei cardiace
(pag. 248)
C1209064. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. Ateroscleroza;
B. Sindroamele miopatice si displazice;
C. Hiperlipoproteinemiile genetice;
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare.
(pag. 246)
C1309067. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
232 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1309068. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)
C1409072. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
B. Miocardita
C. Fascicule anormale din WPW
D. Aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)
C1409074. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care
232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
233 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
s-a suspicionat implicarea unui mecanism ischemic, cele mai eficiente s-au dovedit:
A. Antiaritmicele din clasa Ic
B. Betablocantele
C. Blocantele de calciu
D. Metodele de revascularizare miocardica
E. Antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)
C1509076. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. efectuarea manevrei Heimlich
E. anestezie generala
(pag. 249)
C1509078. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta
a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
(pag. 247)
C1509079. In cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau
persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:
A. lidocaina
B. procainamida
C. digoxinul
D. nitroprusiatul de sodiu
E. heparina
(pag. 250)
C1509080. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
234 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C1509082. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)
C1509083. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)
234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
235 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)
C1609087. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Virsta
B. TA crescuta
C. HVS
D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)
C1609090. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)
235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
236 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2309094. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. hipertensiunea
B. obezitate
C. hipercolesterolemie
D. fumat
E. tromboflebita profunda
(pag. 248)
C2309095. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tahicardia ventriculara nesustinuta
B. tromboflebita profunda
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. intinderea leziunii miocardice
E. tromboflebita superficiala
(pag. 248)
C2509096. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o
anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. alcaloza
C. acidoza
D. hiperglicemia
E. hipoxemia
(pag. 246)
C2509098. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută
a debitului cardiac:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aortă
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonară masivă
E. anafilaxia intensă
(pag. 247)
236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
237 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2509099. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a
resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventriculară
C. fibrilaţia ventriculară
D. disociaţia electromecanică
E. asistolia
(pag. 247)
C2509102. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac
resuscitat cu succces sunt:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar
C. encefalopatia anoxică
D. infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţiei
E. denutriţia
(pag. 247)
C2509103. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acută sau ortopneea
D. palpitaţiile
E. ameţelile instalate brusc
(pag. 247)
C2509105. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde
următoarele elemente:
237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
238 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
C2509106. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi
stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubaţie cu sondă endotraheală
C. anestezie generală
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulare
(pag. 249)
C2509107. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
următoarele manevre:
A. şoc electric extern
B. administrarea de adrenalină intravenos
C. administrarea de atropină intravenos
D. resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaină intravenos
(pag. 250)
C2509108. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai
favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:
A. insuficienţa renală
B. boli acute ale sistemului nervos central
C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)
C2509109. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau
persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E. Hidralazina
(pag. 250)
C2609110. Dintre afecţiunile care pot produce hipoventilaţie cronica prin acţiune la nivelul cailor
respiratorii şi al plamanilor fac parte:
A. disfuncţia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana
E. fibroza chistica pulmonară
(pag. 1628)
238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
239 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
A. creşterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. creşterea Cl-
E. creşterea PaCO2
(pag. 1628)
C2609114. Dintre afecţiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilaţie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)
C2609117. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiraţie
B. infecţii difuze, septicemii
C. risc de înec
239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
240 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
D. inhalare de toxine
E. insuficienţa cardiaca congestiva
(pag. 1636)
C2609118. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. raluri fine în inspir
(pag. 1637)
240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
241 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR CHIRURGICALE - INTREBARI - PARTEA I
241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro