You are on page 1of 223

472 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 13
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1113001. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un
pacient cu pancreatita acuta:
A. Hipercolesterolemia
B. Hipertrigliceridemia
C. Hipocalcemia
D. Hiperglicemia
E. Hiperbilirubinemia
(pag. 1921)

M1113002. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:


A. Secretina
B. Colecistokinina
C. Nervul vag
D. Somatostatina
E. Sarurile biliare
(pag. 1919)

M1113003. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie
acuta in pancreatita acuta:
A. Hipoalbuminemia
B. Hipoxemia
C. Acidoza respiratorie
D. Alcaloza metabolica
E. Hipocalcemia
(pag. 1921)

M1113004. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:


A. Revarsate pleurale
B. Hipotensiunea arteriala
C. Pneumotorax
D. Sindrom de detresa respiratorie a adultului
E. Revarsat pericardic
(pag. 1922)

M1113005. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:


A. Neoplasm pulmonar
B. Perforatie viscerala abdominala
C. Infarctul miocardic acut
D. Cetoacidoza diabetica
E. Ocluzia vaselor mezenterice
(pag. 1921)

472 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
473 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1113006. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:


A. Episcleritei
B. Retinopatiei Purtscher
C. Glaucomului acut
D. Scleromalaciei perforans
E. Hemoragiei corneene
(pag. 1922)

M1113007. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. Durere
B. Ruptura
C. Hemoragie
D. Hidronefroza bilaterala
E. Abces
(pag. 1926)

M1213008. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:


A. hemolizei
B. trombozei de vena porta
C. compresiei coledocului
D. in exclusivitate litiazei coledociene asociate
E. in pancreatita acuta nu apare icter
(pag. 1920)

M1213009. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?


A. toate pseudochistele la orice dimensiune
B. pseudochistele peste 3 cm diametru
C. pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acute
D. pseudochistele de orice dimensiune insotite de durere
E. pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamani
(pag. 1925)

M1313010. Simptomul principal in pancreatita acuta este:


A. durerea abdominala
B. febra
C. varsatura
D. icterul
E. socul.
(pag. 1920)

M1313011. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei
acute:
A. Perforatia viscerala
B. Ocluzia venelor mezenterice
C. Anevrism disecant de aorta
D. Sindrom de intestin iritabil
E. Cetoacidoza diabetica.
(pag. 1921)

M1413012. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la
nivelul:
A. a. mezenterica superioara

473 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
474 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. a. duodenopancreatica superioara
C. a duodenopancreatica inferioara
D. a. gastrice scurte
E. a. splenica
(pag. 1926)

M1413013. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:
A. alimentatia parenterala
B. pancreatita acuta cu peste 3 factori de risc
C. laparotomia precoce
D. pancreatita postoperatorie
E. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
(pag. 1924)

M1513014. In pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele


lizozomale se realizeaza la nivelul:
A. canalului Wirsung
B. ampulei Vater
C. celulelor acinare
D. celulelor pancreasului endocrin
E. lojei pancreatice
(pag. 1920)

M1513015. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:


A. nevroza depresiva
B. paralizie de nervi periferici
C. hemipareza
D. tetraplegie
E. psihoza
(pag. 1922)

M1513016. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:


A. distensia abdominala
B. greata
C. varsatura bilioasa
D. durerea abdominala
E. paloarea tegumentara
(pag. 1920)

M1513017. In pancreatitele acute icterul poate apare datorita:


A. edemului capului de pancreas
B. litiazei intrapancreatice
C. pseudochistelor de corp de pancreas
D. rezorbtiei abceselor din loja pancreatica
E. actiunii sistemice a enzimelor proteolitice
(pag. 1920)

M1513018. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:


A. hipertensiunea portala segmentara
B. tromboza venei splenice
C. ruperea canalului pancreatic comun
D. cresterea presiunii in vena cava inferioara

474 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
475 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezenterice


(pag. 1926)

M1513019. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:
A. uveita anterioara
B. iridociclita
C. keratoconjunctivita
D. amauroza acuta
E. atac acut de glaucom
(pag. 1922)

M1613020. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:


A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda
B. obezitate
C. etilism cronic
D. ulcer penetrant
E. pancreas septat
(pag. 1920)

M1613021. Simptomul major al pancreatitei acute este:


A. greata si varsaturi
B. distensia abdominala
C. durerea abdominala
D. diaree
E. icterul
(pag. 1920)

M1613022. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor


acute severe:
A. varsta sub 55 de ani
B. hipertensiune arteriala
C. hipercalcemie
D. leucopenie
E. hiperglicemia peste 11mmol/l
(pag. 1921)

M1613023. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. abces pancreatic
B. gastrita eroziva
C. pneumonie
D. tromboza arterei renale
E. encefalopatie
(pag. 1922)

M1613024. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:


A. infarctul intestinal
B. retinopatia Purtscher
C. hemoragia gastro-intestinala
D. hipertensiunea arteriala
E. icterul obstructiv
(pag. 1922)

475 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
476 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1613025. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:
A. papilotomia in primele 36-72 de ore de la debut
B. dieta cu restrictie de lipide
C. lavajul peritoneal
D. exercitiul fizic
E. controlul diabetului
(pag. 1924)

M2213026. Diagnosticul pancreatitei acute este stabilit, de obicei prin prezenta unui nivel crescut al
amilazei serice de peste:
A. 2 ori valorile normale
B. 3 ori valorile normale
C. 1,5 valorile normale
D. 2,5 ori valorile normale
E. 1,8 ori valorile normale
(pag. 1921)

M2213027. La electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din
urmatoarele modificari:
A. scurtarea segmentului PR
B. bloc atrioventricular de gradul I
C. extrasistole ventriculare si supraventriculare
D. modificari ale segmentului ST si ale undei T
E. largirea complexului QRS
(pag. 1921)

M2213028. In pancreatita acuta, cel mai frecvent leucocitele au valori cuprinse intre:
A. 40000-50000 leucocite/microlitru
B. 15000-20000 leucocite/microlitru
C. 7000-10000 leucocite/microlitru
D. 50000-60000 leucocite/microlitru
E. 2000-3000 leucocite/microlitru
(pag. 1921)

M2213029. In pancreatita acuta hipocalcemia apare in aproximativ:


A. 25% din cazuri
B. 50% din cazuri
C. 75% din cazuri
D. 30% din cazuri
E. 10% din cazuri
(pag. 1921)

M2213030. Factorii etiologi ai pancreatitei acute sunt multipli. Medicamentele intervin in


etiopatogeneza bolii in proportie de:
A. 3%
B. 5%
C. 7%
D. 15%
E. 2%
(pag. 1919)

M2213031. In ce procent apare afectarea pulmonara in pancreatita acuta?


A. 25-30%

476 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
477 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 40%
C. 10-20%
D. 5%
E. 23%
(pag. 1920)

M2213032. Abcesul pancreatic complica pancreatita acuta in procent de:


A. 3-4%
B. 7-8%
C. 10-12%
D. 15%
E. 20%
(pag. 1924)

M2213033. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza intr-un procent de:
A. 40-60%
B. 75%
C. 80%
D. 25%
E. 10%
(pag. 1924)

M2213034. Intr-o pancreatita acuta pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu:
A. germeni gram pozitivi
B. germeni gram negativi
C. anaerobi
D. Clostridium difficilae
E. Stafilococ aureu hemolitic
(pag. 1924)

M2213035. Rata mortalitatii intr-un pseudochist pancreatic complicat cu ruptura si hemoragie este de:
A. 14%
B. 25%
C. 40%
D. 60%
E. 80%
(pag. 1926)

M2213036. In ascita de cauza pancreatica produsa prin ruptura ductului, concentratia amilazei din
lichid este:
A. 5000-10000 UI/l
B. 10000-15000 UI/l
C. peste 20000 UI/l
D. sub 5000 UI/l
E. 15000-20000 UI/l
(pag. 1926)

M2213037. Pseudoanevrismele pot complica evolutia unei pancreatite acute in proportie de:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%

477 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
478 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 25%
(pag. 1926)

M2213038. Pe electrocardiograma unui pacient cu pancreatita acuta se poate intalni una din
urmatoarele modificari:
A. devierea la stanga a axului QRS
B. modificari ale segmentului ST si ale undei T
C. scurtarea segmentului PR
D. bloc atrioventricular de gradul I
E. largirea complexului QRS
(pag. 1921)

M2213039. Care parazitoza intervine in etiopatogeneza pancreatitei acute?


A. Lambliaza
B. Ascaridioza
C. Oxiuroza
D. Taeniaza
E. Strongiloidoza
(pag. 1920)

M2213040. La pacientii cu pancreatita acuta hipoxemia apare in procent de:


A. 10%
B. 15%
C. 20%
D. 25%
E. 30%
(pag. 1921)

M2213041. La pacientii cu pancreatita acuta modificarile radiologice pancreatice apar in proportie de:
A. 10%
B. 20%
C. 25%
D. peste 50%
E. 40%
(pag. 1921)

M2213042. Rata mortalitatii in abcesul pancreatic nedrenat este:


A. 25%
B. 45%
C. 60%
D. 80%
E. aproape 100%
(pag. 1924)

M2213043. Inhibitorul proteazic Gabexate este eficient in una din urmatoarele forme de pancreatita
acuta:
A. asociata hipertrigliceridemiei
B. consecutiva colangiografiei endoscopice retrograde
C. secundara consumului de alcool
D. medicamentoasa
E. din fibroza chistica
(pag. 1924)

478 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
479 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2213044. Drenajul abceselor pancreatice prin tehnici nechirurgicale inregistreaza succes in procent
de:
A. 20%
B. 30%
C. 45%
D. 50-60%
E. 70-75%
(pag. 1924)

M2213045. Exista cazuri de pancreatita acuta la care substratul etiologic nu poate fi stabilit prin
explorari conventionale. Acest aspect este intalnit in procent de:
A. 35%
B. 30%
C. 25%
D. 10%
E. 15%
(pag. 1923)

M2213046. O parte din pacientii cu carcinom pancreatic se prezinta cu pancreatita acuta. In ce procent
se realizeaza aceasta?
A. 7%
B. 5%
C. 2%
D. 10%
E. 0,5%
(pag. 1923)

M2213047. Care afirmatie NU este adevarata?


A. 2/3 din pacientii cu pancreatita acuta recurenta fara cauza evidenta au litiaza biliara oculta
B. Nivelul crescut al apolipoproteinei CII reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea unei pancreatite acute
C. Medicamentele ce cresc brusc nivelul trigliceridelor la valori de peste 100 mg/dl pot precipita un puseu de
pancreatita acuta
D. Niveluri ale trigliceridelor serice sub 300 mg/dl nu reprezinta risc de dezvoltare a pancreatitei acute
E. Examinarea aspiratului duodenal este utila in cazurile de pancreatita acuta recurenta
(pag. 1920, 1923)

M2213048. Pancreatita acuta este o boala autolimitata care se remite spontan intr-un procent de:
A. 75% din cazuri
B. 85-90% din cazuri
C. 60% din cazuri
D. 95% din cazuri
E. 65 % din cazuri
(pag. 1923)

M2213049. La un pacient cu pancreatita acuta, cu indexul severitatii CT 1 sau 2, probabilitatea unei


pancreatite acute prelungite sau a unor complicatii serioase este:
A. redusa
B. neglijabila
C. moderata
D. mare
E. foarte mare
(pag. 1924)

479 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
480 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2213050. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea


in volum a pancreasului, o colectie lichidiana peripancreatica si necroza unei treimi din pancreas.
Indexul severitatii CT in acest caz este:
A. 2
B. 5
C. 3
D. 6
E. 8
(pag. 1924)

M2213051. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata marirea


in volum a pancreasului, 3 colectii lichidiene peripancreatice si necroza a peste jumatate din pancreas.
Indexul severitatii CT in acest caz este:
A. 3
B. 5
C. 7
D. 9
E. 11
(pag. 1924)

M2213052. La un pacient cu pancreatita acuta la examenul CT dinamic cu contrast se constata


inflamatia pancreasului a grasimii peripancreatice si absenta colectiilor lichidiene si necrozei. Indexul
severitatii CT in acest caz este:
A. 1
B. 2
C. 3
D. 4
E. 6
(pag. 1924)

M2213053. La pacientii cu pancreatita acuta si indexul severitatii CT intre 7 si 10 rata mortalitatii este
de:
A. 10%
B. 13%
C. 15%
D. 17%
E. 22%
(pag. 1924)

M2313054. Care din următoarele anomalii nu apar în pancreatita acută:


A. Hematocrit Ht > 50%
B. Leucocitoză
C. Hipercalcemie
D. Hipoxemie.
E. Hiperglicemie
(pag. 1921)

M2313055. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este indicată în pancreatita acută


determinată de:
A. alcool
B. traumatisme abdominale
C. ulcer penetrant
D. calculi biliari

480 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
481 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. hipertrigliceridemia
(pag. 1924)

M2313056. Simptomul principal în pancreatita acută este:


A. icterul
B. şocul
C. durerea abdominală
D. febra
E. hematemeza
(pag. 1920)

M2313057. Care din următoarele afecţiuni nu este inclusă în diagnosticul diferenţial al pancreatitei
acute:
A. Anevrism disecant de aortă
B. Ocluzia venelor mezenterice
C. Sindrom de intestin iritabil
D. Cetoacidoza diabetică.
E. Perforaţia viscerală
(pag. 1921)

M2513058. Precizaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia pancreatică:


A. Fenilalanină
B. Somatostatină
C. Triptofan
D. Valină
E. Acidul gastric
(pag. 1919)

M2513059. Precizaţi care dintre următoarele medicamente nu determină pancreatită acută:


A. Tetraciclină
B. Ampicilină
C. Nitrofurantoin
D. Eritromicină
E. Acid valproic
(pag. 1920)

M2513060. Menţionaţi care dintre următoarele mecanisme nu sunt implicate în patogenia pancreatitei
acute:
A. Reacţia de hipersensibilitate determinată de unele medicamente
B. Activarea intrapancreatică a enzimelor proteolitice
C. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreatic
D. Actiarea şi eliberarea de peptide bradikininice şi substanţe vasoactive
E. Activarea intrapancreatică a zimogenelor
(pag. 1920)

M2513061. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:


A. Durerea abdominală
B. Greaţă
C. Vărsături
D. Distensie abdominală
E. Hipomotilitate intestinală
(pag. 1920)

481 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
482 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2513062. Complicaţiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind următoarele manifestări cu


EXCEPŢIA:
A. Atelectazii pulmonare
B. Pneumonie
C. Abces mediastinal
D. Bronşiectazii
E. Sindromul de detresă respiratorie a adultului
(pag. 1922)

M2513063. Precizaţi care dintre următorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:
A. Pancreatita postoperatorie
B. Tratamentul cu gabexate
C. Alimentarea precoce pe cale orală
D. Laparotomia precoce
E. Utilizarea nejudicioasă a antibioticelor
(pag. 1924)

M2513064. Precizaţi care dintre următoarele manifestări nu constituie complicaţii ale pseudochistului
pancreatic:
A. Durerea
B. Ruptura
C. Hemoragia
D. Abcesul
E. Infarctul enteromezenteric
(pag. 1926)

M2613065. Pancreatita acută poate fi determinată de următoarele cauze cu excepţia:


A. Oreion
B. Obezitate
C. Etilism cronic
D. Hepatite virale
E. Pancreas septat
(pag. 1920)

M2613066. Simptomul major al pancreatitei acute este:


A. Vărsături
B. Febra
C. Durerea abdominală
D. Diareea
E. Icterul
(pag. 1920)

M2613067. Semnul Cullen din pancreatita acută este secundar:


A. Hemoperitoneului
B. Catabolizării tisulare a hemoglobinei
C. Pseudochistului pancreatic
D. Trombozei de arteră renală
E. Icterului
(pag. 1922)

M2613068. Nodulii tegumentari eritematoşi în pancreatita acută apar prin:


A. Reacţii autoimune

482 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
483 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Fenomene de vasculită
C. Necroza ţesutului gras subcutanat
D. Sunt însoţiţi de prurit
E. Însoţesc întotdeauna durerea din pancreatita acută.
(pag. 1920)

M2613069. Durerea din pancreatita acută devine mai intensă:


A. În decubit ventral
B. În ortostatism
C. În decubit dorsal
D. Poziţia genu-pectorală
E. decubit lateral
(pag. 1920)

M2613070. Icterul în pancreatita acută:


A. Este frecvent
B. Însoţeşte durerea întotdeauna
C. Este însoţit de hemoragie digestivă superioară
D. Nu este frecvent
E. Dispare înaintea apariţiei durerii
(pag. 1920)

M2813071. Simptomul principal in pancreatita acuta este:


A. febra
B. varsatura
C. durerea abdominala
D. icter
E. distensia abdominala
(pag. 1920)

M2813072. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 ore:
A. varsta peste 55 ani
B. LDH seric >400UI/l
C. leucocitozoza >16000/μl
D. hipoxemia ( PO2<60mmHg)
E. hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)
(pag. 1921)

M2813073. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:


A. colecistita acuta
B. colica biliara
C. colica renala
D. infarct miocardic
E. neoplasm pulmonar
(pag. 1921)

M2813074. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:


A. sindromul de detresa respiratorie a adultului
B. abcesul pancreatic
C. tromboza arterei/ venei renale
D. moarte subita

483 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
484 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. encefalopatie
(pag. 1922)

M2813075. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU


EXCEPTIA:
A. leucocitoza
B. hipocalcemie
C. hiperglicemie
D. hipoglicemie
E. hipertrigliceridemie
(pag. 1921)

M2913076. Care din următoarele nu fac parte dintre criteriile Ranson apreciate la 48h pentru evaluarea
supravieţuirii în pancreatita acută:
A. Hipocalcemia<1,9mmol/l (<8mg/dl)
B. Scăderea hematocritului cu peste 20%.
C. Hipoxemia PO2<60mmHg.
D. Hipoalbuminemia <32g/l.
E. Creşterea creatininei >1,8mmol/l (>5mg/dl)
(pag. 1921)

M2913077. Simptomul major în pancreatita acută este:


A. Greaţa şi vărsăturile.
B. Distensia abdominală cu meteorism.
C. Durerea abdominală.
D. Şocul (prin hipovolemie, Kinine etc.)
E. Subfebrilitate.
(pag. 1920)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1113078. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:
A. Varsta > 55 ani
B. Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl)
C. Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)
D. Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl)
E. Hiperbilirubinemia > 3mg/dl
(pag. 1921)

M1113079. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:


A. Are o concentratie mare de bicarbonat
B. Are un pH acid
C. Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteolitice
D. Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activa
E. Toate enzimele pancreatice au un pH optim acid
(pag. 1919)

M1113080. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:
A. Ingestia de bauturi alcoolice
B. Litiaza biliara
C. Medicamentele

484 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
485 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Hipercolesterolemia
E. Hipocalcemia
(pag. 1920)

M1113081. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:


A. Activarea intrapancreatica a enzimelor proteolitice
B. Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreatic
C. Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina)
D. Mecanism imun cu activarea complementului
E. Reactie de hipersensibilitate (medicamente)
(pag. 1920)

M1113082. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:


A. Icter
B. Eritem marginat
C. Noduli tegumentari eritematosi
D. Disparitia matitatii hepatice
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 1920)

M1113083. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:


A. Amilaze serice crescute
B. Lipaza serica crescuta
C. Hiperglicemie
D. Leucopenie
E. Hemoculturi pozitive
(pag. 1921)

M1113084. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. Necroza pancreatica
B. Colectii pancreatice lichidiene
C. Tromboza de vena porta
D. Hematurie
E. Hemotorax
(pag. 1922)

M1113085. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:


A. Hipovolemia
B. Coagularea intravasculara diseminata
C. Oligurie
D. Hipoglicemie
E. Hipercolesterolemie
(pag. 1922)

M1113086. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:


A. Ruptura canalului pancreatic comun
B. Insuficienta cardiaca
C. Pseudochistul fisurat
D. Sindromul nefrotic
E. Hipotiroidia
(pag. 1926)

485 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
486 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1113087. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:


A. Analgetice pentru durere
B. Aspiratie nasogastrica
C. Oprirea oricarui aport alimentar oral
D. Corticoterapie
E. Antiinflamatorii nesteroidiene
(pag. 1923)

M1113088. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:


A. Febra
B. Leucocitoza
C. Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initial
D. Suflu sistolic paraombilical
E. Circulatie colaterala abdominala
(pag. 1924)

M1113089. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:


A. Carcinomatoza peritoneala
B. Peritonita tuberculoasa
C. Pericardita constrictiva
D. Sindromul Budd-Chiari
E. Sindrom Felty
(pag. 1926)

M1213090. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica?


A. somatostatina
B. acizii grasi cu lant lung
C. triptofanul
D. metionina
E. sarurile biliare
(pag. 1919)

M1213091. Cauze de pancreatita acuta pot fi:


A. alcoolul
B. litiaza biliara
C. hipoparatiroidism
D. furosemid
E. penicilina
(pag. 1920)

M1213092. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o
cauza evidenta:
A. microlitiaza veziculara
B. alcoolul
C. medicamente
D. hipertrigliceridemia
E. pancreasul septat
(pag. 1920)

M1213093. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:


A. este intermitenta cu caracter colicativ
B. se amelioreaza in decubit dorsal

486 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
487 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. este constanta, sfredelitoare


D. se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilor
E. este localizata in epigastru
(pag. 1920)

M1213094. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:


A. durerea
B. infectia
C. hipovolemia
D. eliberarea de peptide kininice
E. actiunea sistemica a enzimelor proteolitice
(pag. 1920)

M1213095. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta?


A. valorile sunt crescute de cel putin 3 ori
B. nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatitei
C. cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei acute
D. activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei serice
E. modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei serice
(pag. 1921)

M1213096. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?


A. secretia scazuta de insulina
B. aparitia anticorpilor antiinsulinici
C. secretia crescuta de glucagon
D. secretia crescuta de hormoni glucocorticoizi
E. secretia crescuta de catecolamine
(pag. 1921)

M1213097. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei acute:
A. fibrinogenul
B. proteina C reactiva
C. lipaza
D. elastaza granulocitara serica
E. peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT)
(pag. 1922)

M1213098. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?
A. LDH seric > 400 ui/l
B. tensiunea arteriala < 90 mmHg
C. PO2 < 60 mmHg
D. scaderea hematocitului cu peste 10%
E. albumina serica < 3,2 g/dl
(pag. 1921)

M1213099. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?
A. pancreatita postoperatorie
B. alimentarea precoce pe cale orala
C. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
D. leucocitoza
E. febra
(pag. 1924)

487 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
488 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1313100. Socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:


A. "Arsura retro peritoneala" - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul
retroperitoneal.
B. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare.
C. hipoglicemie.
D. activarea sistemului renina angiotensina
E. eliberarea in circulatia a enzimelor lipolitice si proteolitice.
(pag. 1920)

M1313101. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:


A. Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate.
B. Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal.
C. Icterul nu apare in pancreatita acuta.
D. Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta.
E. Cand apare icterul se datoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar
edematierii pancreasului cefalic.
(pag. 1920)

M1313102. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:


A. apare la 10-20% din pacienti
B. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale
C. hemoptizii la debutul bolii
D. predominenta modificarilor pe partea stanga
E. apare la sub 5% din pacienti.
(pag. 1920)

M1313103. Care din urmatorii parametri sunt considerati indicatori cheie ai insuficientei organice in
pancreatita acuta ?
A. hipotensiuni (TA<90mmHg)
B. tahicardie (AV>130/min)
C. oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestere
D. calciu seric > 1,9 mmoli/l
E. albumina serica >3,2 g/l.
(pag. 1921)

M1313104. Care din urmatorii parametri trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-
Imrie)?
A. hematocrit
B. sechestrare lichidiana
C. bilirubina
D. glicemie
E. creatinina.
(pag. 1921)

M1313105. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. necroza
B. colectia pancreatica lichidiana
C. accidentul vascular cerebral
D. ascita pancreatogena
E. icter obstructiv.
(pag. 1922)

488 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
489 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1313106. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:


A. revarsat pulmonar
B. atelectazii pulmonare
C. hemoptizii
D. bronsiectazie
E. sindrom de detresa respirator.
(pag. 1922)

M1313107. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiunea
B. moartea subita
C. modificari EKG ale segmentului PQ
D. pericardita purulenta
E. infarct miocardic.
(pag. 1922)

M1313108. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:


A. analgetice
B. antibiotice
C. fluide IV si coloizi
D. post alimentar
E. aspiratie nazogastrica.
(pag. 1923)

M1313109. Urmatoarele afirmatii despre retinopatia Purtseher sunt adevarate:


A. complicatie frecventa a pancreatitei
B. complicatie rara a pancreatitei acute
C. se manifesta prin pierderea brusca a vederii
D. se manifesta prin diplopie
E. are modificari specifice la fundul de ochi.
(pag. 1923)

M1313110. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita
acuta:
A. Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute.
B. Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala.
C. Amilazele tind sa se normalizeze la 48-78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta.
D. Pacientii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice.
E. Pacientii cu acidoza au valori fals scazute ale amilazei serice.
(pag. 1921)

M1313111. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:


A. Leucocitoza
B. Hematocrit Ht > 50%
C. Hiperglicemie
D. Hipercalcemie
E. Hipoxemie.
(pag. 1921)

M1413112. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:


A. nivelul amilazei serice se coreleaza strins cu severitatea pancreatitei acute
B. amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiunii

489 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
490 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice
D. raportul dintre clearance-ul amilazei si al creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de
pancreatita acuta
E. amilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acuta
(pag. 1921)

M1413113. Pancreatita acuta severa se caracterizeaza prin urmatoarele:


A. albumina serica > 32 g/l
B. LDH seric > 500 UI/l
C. valori crescute ale amilazei serice
D. semnul Cullen
E. hemoconcentratie
(pag. 1921)

M1413114. Medicamente responsabile in mod definit de producerea pancreatitei acute sunt:


A. furosemid
B. penicilina
C. rifampicina
D. acid valproic
E. pentamidina
(pag. 1920)

M1413115. In diagnosticul de laborator al pancreatitei acute:


A. dozarea lipazei pancreatice este utila la pacienti cu cauza nepancreatica de hiperamilazemie
B. amilaza serica are valori mult crescute la pacientii cu pancreatita acuta si hipertrigliceridemie
C. cetoacidoza diabetica se poate insoti de niveluri crescute ale amilazei totale
D. nivelul izoamilazei poate ramane crescut pana la 14 zile de la debutul necrozei pancreatice
E. hipocalcemia se intalneste in 80% din cazuri
(pag. 1921, 1922)

M1413116. Asocierea pancreatita acuta – hipertrigliceridemie se caracterizeaza prin:


A. niveluri ale trigliceridelor serice intre 250-300 mg/dl se asociaza cu risc crescut pentru pancreatita acuta
B. pacientii cu deficit de apolipoproteina C II au o incidenta crescuta a pancreatitei acute
C. majoritatea pacientilor cu pancreatita acuta au hipertrigliceridemie
D. amilaza serica are adesea valori fals normale la acesti pacienti
E. hipertrigliceridemia face parte din criteriile Ranson-Imrie ce influenteaza negativ supravietuirea
(pag. 1921, 1923)

M1413117. Factorii ce influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta sunt:


A. lichid peritoneal serocitrin
B. varsta > 55 ani
C. obezitatea
D. AST serica intre 100-200 UI/l
E. hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)
(pag. 1921)

M1513118. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:
A. litiaza biliara
B. hipertrigliceridemia
C. ciroza hepatica
D. postoperator
E. angeita necrozanta

490 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
491 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

M1513119. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:


A. hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitoneal
B. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
C. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice
D. reflexele axonice locale
E. eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemica
(pag. 1920)

M1513120. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale
amilazelor:
A. perforatia intestinala
B. infarctul intestinal
C. cetoacidoza diabetica
D. colecistita cronica scleroatrofica
E. colita ulcerativa
(pag. 1921)

M1513121. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:
A. leucocitoza peste 16.000/mmc
B. hipocalcemie sub 1,9 mmol/l
C. cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/l
D. hipoalbuminemie sub 3,2 g/dl
E. hiperglicemie peste 11 mmol/l
(pag. 1921)

M1513122. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:


A. atelectazie pulmonara
B. pneumonie
C. sindrom de detresa respiratorie a adultului
D. infiltrat nodular apical
E. hidrotorace
(pag. 1922)

M1513123. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:
A. hiperglicemie
B. hipocalcemie
C. hipofosfatemie
D. alcaloza hipercloremica
E. hipomagnezemie
(pag. 1922)

M1513124. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia
pancreatitelor acute sunt:
A. varsta peste 55 de ani
B. socul hipovolemic
C. alimentarea precoce pe cale orala
D. laparotomia precoce
E. tratamentul antibiotic incorect efectuat
(pag. 1924)

M1513125. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se

491 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
492 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

localizeaza la nivelul:
A. arterei splenice
B. arterei hepatice
C. arterei renale stangi
D. arterei duodenopancreatice superioare
E. arterei duodenopancreatice inferioare
(pag. 1926)

M1513126. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:


A. abcesul pancreatic
B. icterul obstructiv
C. hemoragia intraperitoneala masiva
D. tulburarile paroxistice de ritm
E. colestaza intrahepatica
(pag. 1922)

M1613127. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:


A. hipertrigliceridemie si hipercalcemie
B. reactie de hipersensibilitate
C. spasm oddian
D. producerea unui metabolit toxic
E. reflux duodeno-pancreatic
(pag. 1919)

M1613128. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:


A. infectii cu mycoplasma
B. insuficienta renala
C. tratament cu sulfamide
D. boala de reflux gastro-esofagian
E. infarct miocardic
(pag. 1920)

M1613129. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:
A. hipercalcemia
B. hipertrigliceridemia
C. infectii virale
D. medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)
E. obstructia ampulei Vater
(pag. 1920)

M1613130. Socul in pancreatita acuta se produce prin:


A. contaminare microbiana
B. hipovolemia
C. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
D. ileusul paralitic difuz
E. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice
(pag. 1920)

M1613131. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:
A. semnul Homans
B. semnulStrauss
C. semnul Cullen

492 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
493 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. semnul Courvoisier
E. semnul Turner
(pag. 1921)

M1613132. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. infarctul intestinal
C. icterul obstructiv
D. moarte subita
E. boala ulceroasa
(pag. 1922)

M1613133. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:
A. hipoxemia (PO2 < 60mmHg)
B. leucocitoza > 16000/ul
C. AST serica >250UI/l
D. scaderea hematocritului cu peste 10%
E. hiperbilirubinemia > 4mg/dl
(pag. 1921)

M1613134. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:


A. abcesul
B. infarctul intestinal
C. ruptura
D. oligurie
E. hemoragia
(pag. 1926)

M2213135. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta consta in aparitia de:


A. revarsate pleurale
B. atelectazii
C. fibroza pulmonara
D. raluri bazale
E. pneumotorace
(pag. 1920, 1922)

M2213136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
A. Nu exista o corelatie intre severitatea pancreatitei acute si nivelul amilazelor serice
B. Cresterea amilazelor serice de peste 3 ori valorile normale este patognomonica pentru pancreatita acuta
C. Dupa 48-72 ore de evolutie nivelul amilazei totale tinde sa se normalizeze
D. Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este scazut
E. Pancientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice
(pag. 1921)

M2213137. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
A. Amilazemia normala exclude diagnosticul de pancreatita acuta
B. 25% din pacienti au hipoxemie
C. Examenul CT poate confirma suspiciuna clinica de pancreatita acuta chiar si in conditiile amilazemiei
normale
D. Hiperglicemia este determinata de eliberarea redusa de glucagon
E. Pe electrocardiograma pot apare modificari care mimeaza ischemia miocardica
(pag. 1921)

493 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
494 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2213138. Care sunt modificarile biochimice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?
A. Scaderea colestazei serice
B. Hiperbilirubinemie
C. Hiperglicemie
D. Scaderea LDH
E. Hipoalbuminemie
(pag. 1921)

M2213139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modificarile biochimice din pancreatita acuta
sunt adevarate?
A. Hipocalcemia apare in 80-85 din cazuri
B. Cazurile severe pot prezenta hemoconcentratie
C. 25% din pacienti pot avea hipoxemie
D. Nivelul lipazei pancreatice ramane crescut pana la 7-14 zile
E. Leucocitoza apare in mod exceptional
(pag. 1921)

M2213140. Care din urmatoarele elemente clinice pot fi intalnite intr-o pancreatita acuta?
A. Durerea abdominala severa si continua
B. Greata si varsaturi
C. Bradicardie
D. Hipotensiune arteriala
E. Icter
(pag. 1920)

M2213141. Pancreatita acuta presupune diagnostic diferential cu:


A. anevrismul disecant de aorta
B. cetoacidoza diabetica
C. diverticuloza colonica
D. pneumonia
E. metroanexita
(pag. 1921)

M2213142. In pancreatita acuta cretiriile Ranson la internare sunt:


A. varsta sub 55 ani
B. leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitru
C. AST seric sub 200 UI/ml
D. PO2 sub 60 mmHg
E. LDH seric peste 400 UI/l
(pag. 1921)

M2213143. In pancreatita acuta criteriile Ranson in primele 48 de ore sunt:


A. leucocitoza peste 16000 leucocite/microlitru
B. scaderea hematocritului cu peste 10%
C. hipoalbuminemia sub 3,2 g/dl
D. PO2 peste 60 mmHg
E. hipocalcemia sub 8 mg/dl
(pag. 1921)

M2213144. Care sunt factorii care influenteaza negativ supravietuirea in pancreatitaa acuta?
A. Scorul APACHE II sub 9
B. Obezitatea

494 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
495 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Lichidul peritoneal hemoragic


D. PO2 sub 60 mmHg
E. varsta sub 55 ani
(pag. 1921)

M2213145. Care sunt indicatorii insuficientei de organ intr-o pancreatita acuta?


A. PO2 sub 60 mmHg
B. Hipotensiune (TA sub 90 mmHg)
C. AST si ALT crescute
D. Hipopotasemie
E. Calciu sub 8 mg/dl
(pag. 1921)

M2213146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul diferential dintre pancreatita acuta
si cetoacidoza diabetica nu sunt adevarate?
A. In cetoacidoza diabetica tabloul clinic este dominat de greturi si varsaturi, durerea abdominala lipsind
B. Amilazemia creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidoza
C. Lipaza serica creste in pancreatita acuta si ramane normala in cetoacidoza
D. In cetoacidoza diabetica amilazemia este crescuta prin intermediul izoamilazei salivare
E. La pacientii cu acidoza pot apare valori fals crescute ale amilazemiei
(pag. 1921)

M2213147. Care din urmatorii markeri biochimici sunt considerati factori predictivi ai evolutiei severe
in pancreatita acuta?
A. Leucopenia
B. Nivelul mult crescut al fosfatazei alcaline
C. Peptidul activator al tripsinogenului urinar
D. Cresterea alfa 2 globulinelor
E. Proteina C reactiva
(pag. 1922)

M2213148. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
A. Marea majoritate a pacientilor nu au hipertrigliceridemie
B. Trigliceridele serice sub 300 mg/dl nu reprezinta factori de risc pentru dezvoltarea pancreatitei acute
C. Trigliceridele serice peste 350 mg/dl sunt asociate cu o mare probabilitate de a dezvolta pancreatita
D. Nivelul crescut al apolipoproteinei CII predispune la pancreatita acuta
E. Pacientii cu asocierea pancreatita acuta hipertrigliceridemie sunt predispusi la noi episoade de pancreatita
(pag. 1922-1923)

M2213149. Leziunile de citosteatonecroza din pancreatita acuta se pot localiza la nivelul:


A. tegumentelor
B. oaselor
C. tesutului celular subcutanat
D. pleurei
E. SNC
(pag. 1922)

M2213150. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?
A. Pancreatita acuta edematoasa este de regula o afectiune usoara si autolimitata
B. Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactie de hipersensibilitate
C. Ascaridioza poate evolua cu pancreatita acuta
D. Activarea si eliberarea de peptide bradikininice determina vasoconstrictie si ulterior leziuni necrotice

495 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
496 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Ischemia pancreasului nu poate determina singura activarea tripsinogenului


(pag. 1919-1920)

M2213151. Care din urmatoarele infectii virale pot evolua cu pancreatita acuta?
A. Oreionul
B. Zona zoster
C. Hepatita virala
D. Infectia cu virus coxackie
E. infectia cu virusuri gripale
(pag. 1920)

M2213152. Precizati medicamentele cu asociatie definita in etiopatogeneza pancreatitei acute:


A. sulfamidele
B. metronidazol
C. furosemid
D. estrogeni
E. antiinflamatoare nesteroidiene
(pag. 1920)

M2213153. Precizati medicamentele cu asociatie probabila in etiopatogeneza pancreatitei acute:


A. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
B. azatioprina
C. ampicilina
D. eritromicina
E. diuretice tiazidice
(pag. 1920)

M2213154. Care din urmatoarele afiramatii referitoare la etiopatogeneza pancreatitei acute sunt
adevarate?
A. Ischemia dupa interventia chirurgicala pe cord poate determina pancreatita acuta
B. Pancreatita apare la 10% din pacientii cu transplant renal
C. Medicamentele pot determina pancreatita acuta prin reactii de hipersensibilitate
D. Cele mai frecvente cauze de pancreatita acuta sunt: ingestia de alcool si afectiunile tractului biliar
E. Hipocalcemia poate fi cauza de pancreatita acuta
(pag. 1919-1920, 1923)

M2213155. Cauzele metabolice ale pancreatitei acute sunt reprezentate de:


A. hipercolesterolemie
B. hiperuricemie
C. hipertrigliceridemie
D. insuficienta renala
E. hipopotasemie
(pag. 1920)

M2213156. Care din urmatoarele boli pot evolua cu pancreatita acuta?


A. Lupus eritematos sistemic
B. Purpura trombotica trombocitopenica
C. Sclerodermia
D. Purpura Henoch Schonlein
E. Poliartrita reumatoida
(pag. 1920)

496 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
497 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2213157. Care din urmatoarele afectiuni metabolice pot determina pancreatita acuta?
A. Sindromul chilomicronemiei
B. Hipercolesterolemia comuna "poligenica"
C. Sindromul de deficienta al apolipoproteinei CII
D. Hipertrigliceridemia
E. Hipercolesterolemia familiala
(pag. 1920)

M2213158. Durerea abdominala din pancreatita acuta se caracterizeaza prin:


A. cresterea intensitatii in decubit dorsal
B. ameliorare dupa emisia de gaze sau materii fecale
C. caracterul intermitent, colicativ
D. asezarea pacientului cu trunchiul flectat si genunchii ridicati accentueaza durerea
E. este simptomul major al pancreatitei acute
(pag. 1920)

M2213159. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta nu sunt adevarate?
A. Durerea abdominala se insoteste frecvent de greata, varsaturi si distensie abdominala
B. Iradierea durerii epigastrice se face strict in etajul abdominal superior
C. Distensia abdominala este determina de hipomotilitatea gastrica si intestinala precum si de peritonita
chimica
D. Icterul nu este frecvent
E. Nodulii tegumentari eritematosi sunt produsi printr-o vasculita a vaselor mici
(pag. 1920)

M2213160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
A. In producerea socului intervine hipovolemia
B. Formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice determina vasoconstrictie
C. Revarsatul pleural se localizeaza mai frecvent in pleura stanga
D. Zgomotele intestinale sunt de regula diminuate sau abolite
E. Semnul Cullen consta in coloratia rosie albastruie al flancurilor
(pag. 1920-1921)

M2213161. Retinopatia Purtscher care poate complica un episod de pancreatita acuta se


caracterizeaza prin urmatoarele elemente:
A. se datoreaza nevritei optice
B. la fundul de ochi se deceleaza hemoragii retiniene si aspect vatuit
C. este o complicatie rara
D. mecanismul de producere este reprezentat de ocluzia arterei retiniene posterioare cu granulocite agregate
E. la fundul de ochi venele apar dilatate si arteriolele spastice, cu lumen redus
(pag. 1923)

M2213162. Care din urmatoarele afectiuni pot constitui substratul etiologic al hemoragiei
gastrointestinale ce complica o pancreatita acuta?
A. Esofagita de reflux severa
B. Boala ulceroasa
C. Necroza hemoragica cu erodarea vaselor importante
D. Tromboza de porta cu dezvoltarea de varice
E. Gastrita eroziva
(pag. 1922)

M2213163. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la ascita pancreatogena ce complica pancreatita
acuta sunt adevarate?

497 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
498 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Se produce prin ruptura canalului pancreatic comun


B. Are ca substrat un pseudochist fisurat
C. Tinde sa se acumuleze in bursa omentala
D. Lichidul peritoneal hemoragic influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta
E. Apare datorita infarctului intestinal
(pag. 1926)

M2213164. Hipotensiunea arteriala care poate apare intr-o pancreatita acuta se datoreaza:
A. hipoalbuminemiei
B. modificarilor EKG nespecifice care simuleaza un infarct miocardic acut
C. hipovolemiei
D. tahicardiei
E. emboliei grasoase la nivelul SNC cu ischemia centrilor vasopresori
(pag. 1922)

M2213165. Care sunt complicatiile cardiovasculare care pot apare intr-o pancreatita acuta?
A. Tromboza atriala
B. Modificari nespecifice ST-T
C. Colectie pericardica
D. Moarte subita
E. Largirea complexului QRS
(pag. 1922)

M2213166. Care din urmatorele afirmatii referitoare la abcesul ce complica o pancreatita acuta sunt
adevarate:
A. este o colectie purulenta flu delimitata
B. evolueaza o perioada lunga de timp (4-6 saptamani)
C. de obicei este mic
D. apare la 15-20% din pacienti
E. alimentatia precoce pe cale orala este un factor de risc
(pag. 1924)

M2213167. Care sunt factorii de risc ce pot favoriza dezvoltarea unui abces pancreatic la un pacient cu
pancreatita acuta?
A. Alimentatia precoce pe cale orala
B. Laparotomia precoce
C. Punctia unui pseudochist
D. Etiologia biliara a pancreatitei acute
E. Formele recurente de pancreatita acuta
(pag. 1924)

M2213168. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la necroza pancreatica ce complica o pancreatita
acuta sunt adevarate?
A. Necroza pancreatica infectata se trateaza prin drenaj percutan si antibiotice
B. Insuficienta multiorganica este factor de risc pentru dezvoltarea necrozei pancreatice infectate
C. Diagnosticul precoce al necrozei pancreatice infectate se face prin aspiratia cu ac sub ghidaj CT
D. Pancreasul necrozat se infecteaza cel mai adesea cu germeni anaerobi
E. Colectiile lichidiene extrapancreatice nu necesita aspiratie prompta sub ghidaj CT
(pag. 1924)

M2213169. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochsitele ce complica o pancreatita acuta
sunt adevarate?
A. Peretele este constituit dintr-un epiteliu unistratificat

498 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
499 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Se dezvolta intr-o perioada de 1-4 saptamani de la debut


C. Complica 30% din cazuri
D. Cel mai frecvent se localizeaza in capul pancreasului
E. Principala acuza este durerea abdominala
(pag. 1924-1925)

M2213170. Pseudochistul pancreatic ce complica o pancreatita acuta se caracterizeaza prin:


A. se localizeaza predominant in corpul sau coada pancreasului
B. se rezolva spontan in 15-40% din cazuri
C. nivelul amilazemiei este normal
D. peretii sunt constituiti din tesut necrozat, tesut de granulatie si tesut fibros
E. pseudochistele mai mari de 5 cm care persista mai mult de 6 saptamani se dreneaza
(pag. 1924-1925)

M2213171. Un pseudochist pancreatic care nu se resoarbe spontan se poate complica cu:


A. ruptura
B. hemoragie
C. abces pancreatic
D. necroza infectata
E. durere
(pag. 1926)

M2213172. Ascita pancreatica se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:


A. nivel crescut al amilazei in lichidul ascitic
B. albumine sub 3 g/dl in lichidul ascitic
C. se poate produce prin ruptura canalului pancreatic comun
D. apare la 75% din cazurile cu pseudochist pancreatic
E. amilazemie normala
(pag. 1926)

M2213173. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la patogeneza pancreatitei acute sunt adevarate?
A. Enzimele proteolitice sunt activate in pancreas
B. Enzimele proteolitice sunt activate in lumenul intestinal
C. Infectiile virale pot activa proenzimele
D. Ischemia nu poate declansa singura autodigestia
E. Enzimele proteolitice pot fi activate de endotoxina
(pag. 1920)

M2213174. Care din urmatoarele entitati pot fi cauza de pancreatita acuta?


A. Enteropatia glutenica
B. Diverticulul duodenal
C. Litiaza biliara
D. Steatoza hepatica acuta de sarcina
E. Polipoza colica
(pag. 1920)

M2213175. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de pancreatita acuta?


A. Boala Whipple
B. Insuficienta renala
C. Cancerul pancreatic
D. Cancerul gastric
E. Fibroza chistica

499 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
500 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

M2213176. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta NU sunt adevarate?
A. Disfunctia sfincterului Oddi poate evolua cu pancreatita acuta recurenta
B. Pancreatita acuta poate apare dupa interventii chirurgicale pe creier
C. In pancreatita acuta durerea este intotdeauna severa si constanta
D. Proenzimele sunt transformate in enzime proteolitice la nivelul lumenului intestinal
E. Utilizarea de contraceptive orale se poate asocia cu pancreatita acuta
(pag. 1920)

M2213177. Care din urmatoarele afectiuni poate fi cauza de pancreatita acuta?


A. Ingestia de alcool
B. Ascaridioza
C. Ulcerul esofagian
D. Rectocolita ulcerohemoragica
E. Diabetul zaharat cu cetoacidoza
(pag. 1920)

M2213178. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pancreatita acuta sunt adevarate?
A. Coloratia albastra periombilicala apare secundar hemoperitoneului
B. Majoritatea alcoolicilor nu fac pancreatita
C. 15% din cazurile de pancreatita acuta sunt induse medicamentos
D. Fibroza chistica poate fi cauza de pancreatita acuta
E. Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acuta
(pag. 1916, 1919, 1920, 1921)

M2213179. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la datele de laborator dintr-o pancreatita acuta
sunt adevarate?
A. Activitatea lipazei serice creste paralel cu cea a amilazei
B. In pneumonie pot apare nivele fals crescute ale amilazei in lichidul pleural
C. Un titru crescut al lipazei si tripsinei serice stabileste diagnosticul de pancreatita acuta
D. Imunoreactivitatea serica tripsin-like (ITL) este scazuta in pancreatita acuta
E. Nivelul lipazei pancreatice poate ramane crescut pana la 7-14 zile
(pag. 1916, 1921)

M2213180. Care din urmatorii parametri se iau in considerare la stabilirea scorului Ranson la internare?
A. Varsta
B. Glicemia
C. Hematocritul
D. Creatinina
E. Albuminemia
(pag. 1921)

M2213181. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile unei pancreatite acute sunt
adevarate?
A. Revarsatul pleural de cauza pancreatica este de regula masiv
B. 15% din pacientii cu pseudochist pancreatic au si ascita de cauza pancreatica
C. Diagnosticul precoce al infectiei pancreatice poate fi stabilit prin examen CT
D. Infarctul intestinal poate complica pancreatita acuta
E. Pseudoanevrismele apar mai frecvent prin interesarea arterei splenice
(pag. 1924, 1926)

M2213182. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pseudochistul pancreatic care complica

500 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
501 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

pancreatita acuta sunt adevarate?


A. 25-40% din cazuri se rezolva spontan
B. Un pseudochist cu dimensiuni in scadere se trateaza conservator
C. Se dezvolta intr-o perioada de 5-6 saptamani dupa debutul unei pancreatice acute
D. Pseudochistele cronice sterile pot fi tratate prin aspiratie cu ac
E. Jumatate din pacienti au concomitent si ascita pancreatica
(pag. 1924, 1925, 1926)

M2213183. La care din urmatoarele medicamente este descrisa o asociere definita cu pancreatita
acuta?
A. Furosemid
B. Prednison
C. Tetraciclina
D. Beta blocante
E. Nifedipina
(pag. 1920)

M2213184. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu pancreatita acuta?


A. Hipertrigliceridemia
B. Cancerul gastric
C. Ulcerul penetrant
D. Infectiile cu Mycoplasma
E. hipocalcemia
(pag. 1920)

M2213185. Care din urmatorii factori sunt implicati in aparitia pancreatitei acute de dupa transplantul
renal?
A. Interventia chirurgicala
B. Infectiile virale
C. Uremia
D. Medicamentele administrate
E. Hipocalcemia
(pag. 1920)

M2213186. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la durerea din pancreatita acuta sunt adevarate?
A. Este constanta
B. Are caracter sfredelitor
C. Se amelioreaza dupa varsaturi
D. Se accentueaza in decubit dorsal
E. Iradiaza frecvent in spate
(pag. 1920)

M2213187. Care din urmatorii factori influenteaza negativ supravietuirea in pancreatita acuta?
A. Denutritia
B. Lichidul peritoneal hemoragic
C. Oliguria (sub 50 ml/h)
D. Scorul APACHE sub 7
E. Calciu seric sub 8 mg/dl
(pag. 1921)

M2213188. Care din urmatoarele elemente apartin criteriilor Ranson in primele 48 de ore?
A. Scaderea hematocritului cu peste 10%

501 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
502 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Calciu seric sub 8 mg/dl


C. ALT serica peste 150 UI/l
D. Varsta sub 55 de ani
E. Obezitatea
(pag. 1921)

M2213189. Care din urmatoarele entitati pot evolua cu hiperamilazemie?


A. Cancerul ovarian
B. Abcesul pancreatic
C. Sarcina
D. Cancerul de colon
E. Pneumonia
(pag. 1917)

M2213190. Hiperamilazemia poate fi intalnita in:


A. anevrismul de aorta
B. rectocolita ulcerohemoragica
C. oreionul
D. enteropatia glutenica
E. traumatismul cerebral
(pag. 1917)

M2213191. Hiperamilazemia poate fi expresia biochimica a urmatoarelor boli:


A. cetoacidoza diabetica
B. abcesul pulmonar
C. cancerul de pancreas
D. carcinomul mamar
E. afectiunile hepatice cronice
(pag. 1917)

M2213192. Tratamentul pancreatitei acute asociate hipertrigliceridemiei include:


A. exercitiul fizic
B. blocantii H2
C. beta blocantele
D. evitarea alcoolului
E. restrictia de lipide
(pag. 1924)

M2213193. Tratamentul ascitei pancreatice ce insoteste o pancreatita acuta include:


A. aspiratia nazogastrica
B. paracenteza evacuatorie
C. administrarea de albumina intravenos
D. octreotidul
E. interventia chirurgicala daca ascita continua sa se refaca
(pag. 1926)

M2213194. Care din urmatoarele medicamente au asociatie definita cu pancreatita acuta?


A. Diureticele tiazidice
B. Ampicilina
C. Sulfamidele
D. Eritromicina
E. Pentamidin

502 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
503 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

M2213195. Care sunt complicatiile metabolice ce pot apare intr-o pancreatita acuta?
A. Alcaloza metabolica
B. Hipocalcemia
C. Hipertrigliceridemia
D. Scaderea HDL
E. Encefalopatia
(pag. 1922)

M2213196. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?


A. Incidenta pancreatitei acute este crescuta la pacientii cu SIDA
B. Primele doua cauze implicate in etiologia pancreatitei acute sunt alcoolul si afectiunile tractului biliar
C. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu un puseu de pancreatita acuta
D. Obezitatea reprezinta un factor ce influenteaza supravietuirea in pancreatita acuta
E. Pancreasul septat reprezinta o cauza de pancreatita acuta recurenta
(pag. 1920, 1921, 1923)

M2213197. Care din urmatoarele entitati pot fi substratul etiologic al pancreatitei acute recurente?
A. Cancerul pancreatic
B. Pancreasul septat
C. Hipertrigliceridemia
D. Deficitul de apolipoproteina CII
E. Sindromul chilomicronemiei
(pag. 1920)

M2213198. Intr-o pancreatita acuta, examenul CT dinamic cu contrast imbunatatit este indicat in
urmatoarele situatii:
A. la toti pacientii cu boala severa
B. scorul APACHE II sub 9
C. deteriorare clinica progresiva
D. in pancreatitele acute la care nivelul trigliceridemiei este peste 1000 mg/dl
E. la pacientii cu 3 sau mai multe semne Ranson
(pag. 1924)

M2213199. Care din urmatoarele afectiuni pot fi cauza de hiperamilazemie?


A. Carcinomul esofagian
B. Pancreatita cronica
C. Neoplasmul de colon
D. Oreionul
E. Cetoacidoza diabetica
(pag. 1917)

M2213200. In care din urmatoarele afectiuni pot apare cresteri ale amilazemiei?
A. Pneumonia acuta
B. Insuficienta renala
C. Abcesul pancreatic
D. Traumatismul cerebral
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1917)

M2213201. Care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate?


A. Valorile amilazei serice peste 3 ori fata de normal sunt patognomonice pentru pancreatita acuta

503 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
504 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. In arsuri pot apare cresteri ale amilazemiei


C. In cancerul pancreatic nu apare hiperamilazemie
D. Administrarea morfinei se poate insoti de cresterea amilazemiei
E. Raportul dintre clearance-ul urinar al amilazei si respectiv al creatininei este de regula scazut in
pancreatita acuta severa
(pag. 1917, 1921)

M2213202. Ce complicatii pulmonare pot apare intr-o pancreatita acuta?


A. Traheobronsita acuta
B. Abcesul mediastinal
C. Fibroza pulmonara
D. Pneumonia
E. Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 1922)

M2213203. Tratamentul conventional al unei pancreatite acute include:


A. administrarea alimentelor pe sonda nazo-gastrica
B. analgezice
C. fluide intravenos
D. oprirea oricarui aport alimentar
E. antisecretoare
(pag. 1923)

M2213204. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute sunt
adevarate?
A. Anticolinergicele nu sunt indicate
B. Administrarea alimentelor se face pe sonda nazo-gastrica
C. Antibioticele nu aduc beneficii in tratamentul formelor usoare
D. Blocantii H2 sunt ineficienti
E. Cuparea durerii intense necesita uneori morfina
(pag. 1923-1924)

M2213205. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul unei pancreatite acute forma usoara
sunt adevarate?
A. Se opreste aportul alimentar per os
B. Se administreaza lichide i.v.
C. Tratamentul cu inhibitori H2 este ineficient
D. Se impune tratamentul cu antibiotice
E. Dieta lichidiana este inceputa de obicei in zilele 3-6
(pag. 1923-1924)

M2213206. Tratamentul pacientilor cu pancreatita asociata hipertrigliceridemiei include:


A. scaderea in greutate pana la greutatea ideala
B. evitarea beta blocantelor
C. exercitiul fizic
D. evitarea AINS
E. administrarea de blocanti H2
(pag. 1924)

M2313207. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include


A. fluide intravenoase şi coloizi
B. glucagon
C. analgezice

504 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
505 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. oprirea oricărui aport alimentar oral


E. blocanţii H-2
(pag. 1923-1924)

M2313208. Examenul TC dinamic cu contrast îmbunătăţit este recomandat la pacienţii cu pancreatită


acută în următoarele situaţii:
A. pacienţi cu pancreatită moderată
B. pacienţi cu 3 sau mai multe semne Ranson
C. pacienţi care prezintă deteriorare clinică progresivă
D. pacienţi cu suspiciune de pancreatită acută de cauză biliară
E. pacienţi cu pancreatită severă
(pag. 1924)

M2313209. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:


A. laparotomia precoce
B. întârzierea reluării alimentaţiei pe cale orală
C. drenaj chirurgical inadecvat
D. etiologia postoperatorie a pancreatitei
E. etiologia biliară a pancreatitei
(pag. 1924)

M2313210. Pseudochisturile pancreatice:


A. se dezvoltă într-o perioadă de 1-4 săptămâni după debutul pancreatitei acute
B. apar la circa 35% din pacienţii cu pancreatită acută
C. se rezolvă spontan în 25-40% din cazuri
D. nu pot fi palpate în regiunea epigastrică
E. sunt localizate în 85% din cazuri în capul pancreasului
(pag. 1924-1925)

M2313211. Şocul din pancreatita acută poate fi explicat prin:


A. eliberarea în circulaţia a enzimelor lipolitice şi proteolitice.
B. "Arsura retro peritoneală" - hipovolemie secundară exudării sângelui şi proteinelor plasmatice în spaţiul
retroperitoneal.
C. activarea sistemului renină angiotensină
D. vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare.
E. hipoglicemie.
(pag. 1920)

M2313212. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în pancreatita acută:


A. Icterul este frecvent şi se datorează în 75% din cazuri unui calcul prezent în coledocul distal.
B. Icterul nu este frecvent în pancreatita acută.
C. Icterul este frecvent şi este datorat unei hemolize asociate.
D. Icterul nu apare în pancreatita acută.
E. Când apare icterul se datorează compresiunii porţiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar
edemaţierii pancreasului cefalic.
(pag. 1920)

M2313213. Afectarea pulmonară în pancreatita acută se caracterizează prin:


A. predominenţa modificărilor pe partea stângă
B. hemoptizii la debutul bolii
C. raluri bazale, atelectazii, revărsate pleurale
D. apare la 10-20% din pacienţi
E. apare la sub 5% din pacienţi.

505 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
506 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1920)

M2313214. Care din următorii parametrii evaluaţi la internare sunt consideraţi factori ce influenţează
negativ supravieţuirea (în cadrul criteriilor Ranson - Imrie) ?
A. Hiperglicemie mai mare de 200 mg/dl
B. Vârsta mai mare de 65 de ani
C. Leucocitoză mai mare de 16.000/mmc
D. LDH seric > 200 UI/l.
E. Leucocitoză mai mare de 10.000/mmc
(pag. 1921)

M2313215. Care din următorii parametri sunt consideraţi indicatori cheie ai insuficienţei organice în
pancreatita acută ?
A. oligurie (mai puţin de 50 ml pe oră) sau creatinină în creştere
B. albumină serică >3,2 g/l.
C. hipotensiuni (TA<90mmHg)
D. tahicardie (AV>130/min)
E. calciu seric > 1,9 mmoli/l
(pag. 1921)

M2313216. Care din următorii parametri trebuie evaluaţi în primele 48h în pancreatita acută (Ranson-
Imrie)?
A. creatinina.
B. hematocrit
C. bilirubina
D. colesterol
E. sechestrare lichidiană
(pag. 1921)

M2313217. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. necroza
B. accidentul vascular cerebral
C. icter obstructiv.
D. ascită pancreatogenă
E. colecţia pancreatică lichidiană
(pag. 1922)

M2313218. Complicaţiile sistemice pulmonare în pancreatita acută:


A. bronşiectazie
B. hemoptizii
C. atelectazii pulmonare
D. revărsat pulmonar
E. sindrom de detresă respirator.
(pag. 1922)

M2313219. Complicaţiile sistemice cardiovasculare în pancreatita acută sunt:


A. modificări EKG ale segmentului PQ
B. infarct miocardic.
C. hipotensiunea
D. moartea subită
E. pericardită purulentă
(pag. 1922)

506 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
507 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2313220. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:


A. fluide IV şi coloizi
B. analgetice
C. post alimentar
D. antibiotice
E. aspiraţie nazogastrică.
(pag. 1923)

M2313221. Următoarele afirmaţii despre retinopatia Purtscher sunt adevărate:


A. complicaţie rară a pancreatitei acute
B. se manifestă prin diplopie
C. complicaţie frecventă a pancreatitei
D. are modificări specifice la fundul de ochi.
E. se manifestă prin pierderea bruscă a vederii
(pag. 1923)

M2313222. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte amilazele serice în pancreatita
acută:
A. Amilazele tind să se normalizeze la 48-78 de ore chiar dacă pancreatita acută rămâne evidentă.
B. Există o corelaţie strânsă între nivelul amilazelor şi severitatea pancreatitei acute.
C. Pacienţii cu acidoză au valori fals scăzute ale amilazei serice.
D. Sunt obişnuit crescute de 3 ori valoarea normală.
E. Pacienţii cu acidoză au valori fals crescute ale amilazei serice.
(pag. 1921)

M2513223. Secreţia pancreatică este stimulată de:


A. Sărurile biliare
B. Triptofan
C. Somatostatină
D. Valină
E. Acidul gastric
(pag. 1919)

M2513224. Pancreatita acută poate fi determinată de:


A. Virusul citomegalic
B. Ascaridioză
C. Giardioză
D. Tetraciclină
E. Omeprazol
(pag. 1920)

M2513225. La examenul fizic al pacientului cu pancreatită acută se constată:


A. Tahicardie
B. Hipotensiune arterială
C. Noduli tegumentari eritematoşi
D. Icter
E. Eritem polimorf
(pag. 1920)

M2513226. Prezenţa unei pancreatite necrotice severe este indicată de:


A. Coloraţia discretă albastră periombilicală
B. Icter

507 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
508 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Coloraţia roşie-purpurie-albastră sau verde-maro aflancurilor


D. Subfebră
E. Hipotensiune arterială
(pag. 1920)

M2513227. În pancreatita acută datele de laborator indică:


A. Valori crescute de peste trei ori faţă de normal ale amilazei serice
B. Creşterea activităţii lipazei serice
C. Leucocitoză
D. Hipercalcemie
E. Hipoglicemie
(pag. 1921)

M2513228. Precizaţi care dintre următoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de
pancreatită acută:
A. Ecografia abdominală
B. Urografia renoureterovezicală
C. Endoscopia digestivă superioară
D. Tomografia computerizată abdominală
E. Colonoscopia
(pag. 1921)

M2513229. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute include următoarele boli:


A. Colecistita acută şi colica biliară
B. Ocluzia vaselor mezenterice
C. Anevrismul disecant de aortă
D. Pericardita acută
E. Ocuzia intestinală acută
(pag. 1921)

M2513230. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută la internare:
A. Vârsta>55 ani
B. Hiperglicemie>160 mg/dl
C. LDH seric>200 ui/l
D. AST serică>250 ui/l
E. Leucocitoză> 16000/microl
(pag. 1921)

M2513231. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută în primele 48
de ore:
A. Scăderea hematocritului cu peste 10%
B. Sechestrare de lichid>2000 ml
C. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dl
D. Hipocalcemie<8 mg/dl
E. Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )
(pag. 1921)

M2513232. Indicatorii cheie ai insuficienţei organelor în pancreatita acută sunt:


A. Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )
B. Tahicardia> 130 bătăi/minut
C. Calciu seric< 6 mg/dl
D. Albumina serică< 4,2 g/dl

508 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
509 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Oliguria ( <50 ml/h )


(pag. 1921)

M2513233. Care dintre următorii markeri poate să prezică evoluţia la pacienţii cu pancreatită acută:
A. Complementul seric
B. Proteina C reactivă
C. Elastaza granulocitară serică
D. Fibrinogenul
E. Peptidul activator al tripsinogenului urinar
(pag. 1922)

M2513234. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. Abcesul pancreatic
B. Pseudochistul pancreatic
C. Chilotoraxul
D. Hemoragia intraperitoneală masivă
E. Piuria
(pag. 1922)

M2513235. Complicaţiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:


A. Sindromul de detresă respiratorie a adultului
B. Abcesul mediastinal
C. Hipoglicemia
D. Hipercalcemia
E. Hipotensiunea arterială
(pag. 1922)

M2513236. Complicaţiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:


A. Hipercolesterolemia
B. Hiperglicemia
C. Hipocalcemia
D. Hipopotasemia
E. Hipertrigliceridemia
(pag. 1922)

M2513237. Complicaţiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:


A. Hipotensiunea arterială
B. Moartea subită
C. Miocardita
D. Revărsatul pericardic
E. Endocardita
(pag. 1922)

M2513238. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:


A. Durerea
B. Ruptura
C. Disfagia
D. Hemoragia
E. Chilotoraxul
(pag. 1922)

M2513239. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:

509 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
510 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Analgezice
B. Fluide venoase şi coloizi
C. Oprirea oricărui aport alimentar oral
D. Colecistokinetice
E. Aspiraţia nazogastrică
(pag. 1923)

M2513240. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:


A. Febra
B. Leucocitoza
C. Hipoglicemia
D. Ileusul paralitic
E. Deteriorarea rapidă a stării pacientului
(pag. 1924)

M2513241. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:


A. Infarctul intestinal
B. Ruptura
C. Oliguria
D. Abcesul
E. Hemoragia
(pag. 1926)

M2513242. Următoarele semne indică posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:


A. Creşterea masei tumorale pancreatice
B. Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreatice
C. Scăderea rapidă a hematocritului şi hemoglobinei în absenţa unor semne evidente de pierdere de sânge
D. Oliguria
E. Diareea
(pag. 1926)

M2513243. Ascita pancreatică nu este determinată de:


A. Tromboza venei splenice
B. Insuficienţa drenajului limfatic prin vasele mezenterice
C. Hipertensiunea portală segmentară
D. Ruperea canalului pancreatic comun
E. Creşterea presiunii în vena cavă inferioară
(pag. 1926)

M2513244. Diagnosticul diferenţial al ascitei pancreatice se face cu:


A. Carcinomatoza peritoneală
B. Peritonita tuberculoasă
C. Pericardita constrictivă
D. Tumorile abdominale gigante
E. Sindromul Budd-Chiari
(pag. 1926)

M2513245. Şocul din pancreatita acută se produce prin:


A. Hipovolemie
B. Formarea şi eliberarea crescută de peptide kininice
C. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreatic
D. Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice şi lipolitice

510 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
511 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Mecanism imun cu activarea complementului


(pag. 1920)

M2613246. Cauze de pancreatită acută sunt:


A. Traumatisme abdominale directe
B. Obezitate
C. Consum de alcool
D. Antibiotice de tip cefalosporine
E. Oreion
(pag. 1920)

M2613247. Pancreatita acută care apare la pacienţi cu transplant renal are ca şi cauze:
A. Hipercalcemia
B. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin)
C. Calculi biliari
D. Infecţii virale
E. Traumatisme
(pag. 1920)

M2613248. Afectarea pulmonară în pancreatita acută constă în:


A. Raluri bazale
B. Atelectazii
C. Astm bronşic
D. Revărsate pleurale stângi
E. Bronhopneumonii
(pag. 1920)

M2613249. Cauze infecţioase de pancreatită acută sunt:


A. Oreion
B. Hepatită virală
C. Ectrovirusuri
D. Helicobacter Pylori
E. Bacilul Koch
(pag. 1920)

M2613250. Medicamente care induc pancreatita acută sunt:


A. Sulfamide
B. Furosemidul
C. Carbamazepina
D. Dideoxiinozină
E. Ceftriaxon
(pag. 1920)

M2613251. Modificările paraclinice în pancreatita acută sunt:


A. Leucopenie
B. Hiperamilazemie serică
C. Lipaza scăzută
D. Htc > 50 % în formele severe
E. Hiperglicemie
(pag. 1921)

M2613252. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:

511 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
512 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Ruptura
B. Hemoragia
C. Abcesul
D. Hipertrigliceridemia
E. Hiperglicemia
(pag. 1926)

M2613253. Criteriile Ranson la internare sunt:


A. Vârsta < 55 ani
B. Leucocite > 16 000/ul
C. LDH < 400 U/l
D. Hiperglicemie > 200 mg/dl
E. AST serică > 250 U/l
(pag. 1921)

M2613254. Criteriile Ranson în primele 48 ore sunt:


A. Vârsta > 55 ani
B. Leucocitoză > 16 000/ul
C. Sechestrare lichidiană > 4 000 ml
D. Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl
E. AST serică > 250 u/l
(pag. 1921)

M2813255. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiune ( TA<90mmHg)
B. tahicardie (>130 batai/minut)
C. hipoxemie PO2<60mmHg
D. hipertensiune
E. oligurie (<50ml/h)
(pag. 1921)

M2813256. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:


A. varsta >55ani
B. leucocitoza > 16000/μl
C. hiperglicemie >200mg/dl
D. hipoxemie (PO2<60mmHg)
E. scaderea hematocritului cu peste 10%
(pag. 1921)

M2813257. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:


A. perforatia viscerala
B. ocluzia intestinala acuta
C. anevrism disecant de aorta
D. cetoacidoza diabetica
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1921)

M2813258. Cauze de pancreatita acuta pot fi:


A. alcoolul
B. acidul valproic
C. furosemid
D. litiaza biliara

512 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
513 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. penicilamina
(pag. 1920)

M2813259. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:


A. constanta, sfredelitoare
B. localizata in epigastru
C. intermitenta, colicativa
D. se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicati
E. se amelioreaza in decubit dorsa
(pag. 1920)

M2813260. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:


A. durere
B. hemoragie
C. ascita
D. infectie
E. rupture
(pag. 1922)

M2813261. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:


A. pulmonare
B. colectii pancreatice lichidiene
C. ascita pancreatogena
D. renale
E. metabolice
(pag. 1922)

M2813262. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:


A. semnul Courvoisier
B. semnul Turner
C. semnul Cullen
D. semnul Homans
E. semnul Strauss
(pag. 1921)

M2813263. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:


A. pierderea brusca si severa a vederii
B. aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochi
C. este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioare
D. este o complicatie rara a pancreatitei acute
E. este o complicatie frecventa a pancreatitei acute
(pag. 1923)

M2813264. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiune
B. moarte subita
C. revarsat pericardic
D. tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)
E. modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul
(pag. 1922)

M2813265. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:

513 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
514 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale


B. apare la 10-2-% din pacienti
C. tuse productive de la debutul bolii
D. predominanta modificarilor pe partea stanga
E. predominanta modificarilor pe partea dreapta
(pag. 1920)

M2813266. Tratamentul conventional al pancreatitei include:


A. analgezice
B. aspiratie nazogastrica
C. fluide i.v. si coloizi
D. antibiotice
E. oprirea oricarui aport alimentar
(pag. 1923)

M2813267. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:


A. pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de risc
B. pancreatita postoperatorie
C. alimentare precoce pe cale orala
D. laparotomie precoce
E. alimentatie parenterala
(pag. 1924)

M2813268. Ascita pancreatogena – diagnostic diferentiat se face cu


A. carcinomatoza peritoneala
B. peritonita tuberculoasa
C. pericardita constrictiva
D. sindromul Budd-Chiari
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1926)

M2913269. Semnul Cullen din pancreatita acută:


A. Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicală.
B. Este datorat hemoperitoneului.
C. Reprezintă coloraţia roşie-purpurică-albastră a flancurilor.
D. Reflectă catabolizarea tisulară a hemoglobinei.
E. Indică pancreatită acută necrotică severă.
(pag. 1921)

M2913270. Dintre criteriile Ranson pentru evaluarea pancreatitei acute la internare fac parte:
A. Hipoxemia PO2<60 mm Hg.
B. Leucocitoza >16000/ microl.
C. Creatinina >1,8 mmol/l (>5mg/dl) după lichide i.v.
D. Hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)
E. LDH seric >400 UI/l.
(pag. 1920)

M2913271. Primele două cauze de pancreatită acută, ca frecvenţă sunt:


A. Hipertrigliceridemia.
B. Alcoolismul.
C. Oreionul.
D. Afecţiuni ale tractului biliar.

514 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
515 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Traumatismele.
(pag. 1923)

515 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
516 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 14
Diabetul zaharat
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:


A. diabetul zaharat insulinodependent tip 1
B. diabetul zaharat secundar
C. coma diabetica hiperosmolara
D. diabetul zaharat non-insulinodependent
E. diabetul juvenil de tip adult
(pag. 2267)

M1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:


A. debutul dupa varsta de 40 de ani
B. debutul brusc
C. debutul prin coma cetoacidozica
D. “luna de miere”
E. greutatea normala sau scazuta a pacientului
(pag. 2271)

M1214003. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:
A. stabilirea aportului de hidrati de carbon
B. stabilirea aportului de lipide
C. stabilirea aportului caloric
D. stabilirea aportului de proteine
E. restrictia aportului de dulciuri
(pag. 2271-2272)

M1314004. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Deshidratare profunda
B. Cresterea marcata a ureei si a creatininei
C. Acidoza metabolica severa
D. Rata de mortalitate crescuta
E. Glicemie mult crescuta
(pag. 2281)

M1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?


A. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea
transportului glucozei insulino-mediat.
C. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
D. In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie
E. Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatie
(pag. 2276 - 2277)

M1414006. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt

516 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
517 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Complicatia acuta este coma hiperosmolara


B. Complicatia acuta este cetoacidoza
C. Varsta instalarii obisnuit este < 40 ani
D. Glucagon plasmatic-mare,supresabil
E. Insulina plasmatica- mica spre absenta
(pag. 2270)

M1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA


A. Debut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 ani
B. Pacientul tipic este supraponderal
C. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagie
D. Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o
examinare de laborator de rutina
E. Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dieta
(pag. 2271)

M1414008. Referitor la hemoglobina A1C se poate spune


A. Este un component hemoglobinic putin mobil electroforetic
B. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada precedenta de 3 saptamani
C. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada de 3 luni
D. in medie, subiectii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10%
E. Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolic
(pag. 2277)

M1514009. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:


A. scaderea eliberarii de insulina
B. producerea unei insuline anormale
C. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor beta
D. hiperinsulinismul si rezistenta crescuta la insulina
E. cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul Cushing
(pag. 2267-69)

M1514010. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacientii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta
B. scaderea numarului de receptori insulinici periferici
C. cresterea rezistentei la insulina
D. stimularea gluconeogenezei hepatice
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

M1514011. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. polineuropatia periferica
C. epilepsie
D. sindromul de tunel carpian
E. sciatalgia
(pag. 2283)

M1514012. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de
tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:

517 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
518 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta


B. administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara
C. administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida
D. administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu
actiune intermediara sau lunga seara
E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute inainte de mese
(pag. 2272-74)

M1514013. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:


A. hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina
B. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
C. cresterea valorii glicemiei dimineata devreme
D. cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesterolului
E. cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicale
(pag. 2276)

M1514014. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii
zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:
A. 10 unitati de insulina
B. 40 unitati de insulina
C. 50 unitati de insulina
D. 100 unitati de insulina
E. 200 unitati de insulina
(pag. 2286)

M1614015. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blocheaza secretia de insulina
B. Stimuleaza eliberarea glucagonului
C. Activeaza glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza
E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

M1614016. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu EXCEPTIA:


A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Sindromul Cushing
C. Hipertiroidismul
D. Acromegalia
E. Medicamente
(pag. 2266)

M1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
A. Varsta instalarii peste 40 de ani
B. Raspunde la terapia sulfonilureica
C. Pacienti supraponderali, obezi
D. Complicatia acuta: cetoacidoza
E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina
(pag. 2270)

M1614018. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia

518 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
519 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere


D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la varsta mai inaintata
(pag. 2276)

M1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Dilatatie gastrica acuta
B. Tromboza vasculara
C. Sindrom de detresa respiratorie
D. Gastrita eroziva
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

M1614020. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:


A. Proteinurie 300-500mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina
E. Proteinurie intre 1-5µg/ 24ore
(pag. 2283)

M2214021. Substratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacidozei diabetice) este:
A. glucoza
B. aminoacizii
C. fosfolipidele
D. acizii grasi liberi
E. colesterolul
(pag. 2277)

M2214022. Sindromul tardiv de edem cerebral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacidozei
diabetice se previne cu:
A. solutie Ringer
B. solutie salina (ser fiziologic)
C. bicarbonat de sodiu
D. glucoza 5%
E. clorura de potasiu
(pag. 2279)

M2214023. Care este momentul optim de administrare a insulinei la un bolnav cu cetoacidoza diabetica
si potasiul seric foarte scazut?
A. Imediat ce bolnavul s-a prezentat la medic
B. Se administreaza concomitent insulina + potasiu
C. Dupa 60-90 min pana se administreaza 40-50 mmoli potasiu
D. La 10-15 min dupa administrarea solutiei Ringer
E. La 2-3 ore dupa administrarea a 40-50 mmoli potasiu
(pag. 2279)

M2214024. Care este antidiabeticul oral ce se prefera a fi administrat la bolnavii cu diabet zaharat non-
insulino-dependent si boala renala?
A. Tolbutamid
B. Metformin
C. Glipizid
D. Gliburid

519 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
520 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Glibornurid
(pag. 2276)

M2214025. Testul standard de toleranta orala la glucoza se face cu:


A. 50 g glucoza
B. 75 g glucoza
C. 100 g glucoza
D. 150 g glucoza
E. 200 g glucoza
(pag. 2266)

M2214026. Care este valoarea glucozei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul
diabetului zaharat?
A. glicemia 120 mg/dl
B. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl o singura data
C. glicemia mai mare sau egala cu 140 mg/dl in doua ocazii repetate
D. glicemia mai mare sau egala cu 180 mg/dl
E. glicemia mai mare 200 mg/dl
(pag. 2266)

M2214027. Ce caracterizeaza diabetul zaharat noninsulino dependent?


A. Varsta instalarii dupa 40 de ani
B. Greutatea corporala mica
C. Se complica frecvent cu cetoacidoza
D. Insulina plasmatica scazuta
E. Nu raspunde la terapia sulfonilureica
(pag. 2270)

M2214028. Manifestarea clinica datorata hiperglicemiei din diabetul zaharat este:


A. polidipsia
B. obezitatea
C. inapetenta
D. cefaleea
E. transpiratiile
(pag. 2271)

M2214029. Care din afirmatiile referitoare la "perioada lunii de miere" din evolutia diabetului zaharat
insulinodependent este adevarata?
A. Nu necesita tratament cu insulina
B. Doza de insulina trebuie crescuta
C. Se datoreste glucagonului plasmatic
D. Apare dupa un exces alimentar
E. Este cauzata de scaderea epinefrinei serice
(pag. 2270-2271)

M2214030. Care este necesarul minim de proteine pentru o buna nutritie a bolnavilor cu diabet zaharat?
A. 0,4 g/kg/zi
B. 0,9 g/kg/zi
C. 2 g/kg/zi
D. 1,9 g/kg/zi
E. 2-3 g/kg/zi
(pag. 2271)

520 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
521 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214031. Care este necesarul zilnic de proteine la un bolnav cu diabet zaharat si nefropatie diabetica?
A. 0,8 g/kg/zi
B. 1,5 g/kg/zi
C. 0,9 g/kg/zi
D. 2 g/kg/zi
E. 0,3 g/kg/zi
(pag. 2272)

M2214032. Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un bolnav cu diabet zaharat,
nonobez, fara hiperlipidemie?
A. 40%
B. 30%
C. 50%
D. 45%
E. 10%
(pag. 2272)

M2214033. Rata de productie zilnica a insulinei la subiectii nondiabetici de greutate normala este de:
A. aproximativ 25 U/zi
B. 50 U/zi
C. 40 U/zi
D. 10 U/zi
E. 100 U/zi
(pag. 2272)

M2214034. Cand un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulina va reduce doza?


A. Premergator unei interventii chirurgicale
B. Cand anticipeaza un efort fizic semnificativ
C. In cursul unei infectii intercurente
D. Daca este hipertensiv
E. Inaintea unor explorari de laborator
(pag. 2273)

M2214035. La persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a glucozei apare la o glicemie de:
A. 150 mg/dl
B. 140-160 mg/dl
C. 180-200 mg/dl
D. 210 mg/dl
E. 120-130 mg/dl
(pag. 2274)

M2214036. Pierderea raspunsului catecolaminic in evolutia diabetului zaharat poate duce la:
A. neuropatie diabetica
B. cataracta
C. retinopatie
D. hipoglicemie ignorata
E. nefropatie diabetica
(pag. 2275)

M2214037. Fenomenul Somogyi se refera la:


A. hiperglicemia indusa prin excesul de hidrati de carbon
B. hiperglicemia cauzata de oprirea insulinei

521 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
522 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. hiperglicemia de rebound secundara unei hipoglicemii


D. hipoglicemia indusa de foame
E. hipoglicemia indusa de insulina
(pag. 2276)

M2214038. Care este atitudinea cand suspectam fenomenul Somogyi?


A. Se creste doza de insulina
B. Se reduce doza de insulina
C. Se modifica regimul alimentar
D. Se administreaza numai insulina cu actiune rapida
E. Se recomanda efort fizic
(pag. 2276)

M2214039. Care este durata de actiune hipoglicemianta a preparatului Glipizid?


A. 6-8 ore
B. pana la 24 de ore
C. 4-6 ore
D. 10-12 ore
E. 16 ore
(pag. 2277)

M2214040. Care medicament antidiabetic oral poate induce acidoza lactica?


A. Tolbutamidul
B. Metforminul
C. Gliburidul
D. Glipizidul
E. Clorpropramidul
(pag. 2277)

M2214041. Tratamentul edemului cerebral ce poate apare in evolutia cetoacidozei se face cu:
A. solutie Ringer
B. ser fiziologic
C. bicarbonat de sodiu
D. manitol
E. clorura de potasiu
(pag. 2280)

M2214042. Rata de mortalitate in coma hiperosmolara din diabetul zaharat este de:
A. 20%
B. 25%
C. 10%
D. peste 50%
E. 40%
(pag. 2281)

M2214043. Leziunea proliferativa din retinopatia diabetica este:


A. formarea de noi vase
B. microanevrismele
C. exudate dure
D. pete vatuite
E. dilatari venoase
(pag. 2282)

522 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
523 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214044. Intr-o perioada de 10 ani care este procentul de bolnavi cu retinopatie diabetica simpla ce
progreseaza spre boala proliferativa?
A. 5%
B. 8%
C. 2-3%
D. 10-18%
E. 20-25%
(pag. 2282)

M2214045. HTA aparuta in evolutia nefropatiei diabetice se trateaza cu:


A. nifedipin
B. propranolol
C. atenolol
D. captopril
E. metoprolol
(pag. 2283)

M2214046. Prin microalbuminurie se intelege excretia renala de albumina pana la nivelul de:
A. 400-450 mg/zi
B. 500-550 mg/zi
C. 30-300 mg/zi
D. 600 mg/zi
E. peste 800 mg/zi
(pag. 2283)

M2214047. Neuropatia vegetativa din diabetul zaharat se manifesta clinic prin:


A. parestezii
B. hiperestezie
C. dificultate la inghitire
D. durere ce mimeaza herpesul zoster
E. durere ce mimeaza un abdomen acut chirurgical
(pag. 2283)

M2214048. Diareea diabetica se trateaza cu:


A. codeina
B. aspirina
C. acetaminofen
D. loperamid
E. fenitoin
(pag. 2283)

M2214049. Ce se intelege prin memorie hiperglicemica?


A. Raspunsul hipoglicemic exagerat la insulina
B. Lipsa de raspuns la antidiabetice orale
C. Rezistenta periferica la insulina
D. Evolutia complicatiilor diabetice dupa normalizarea glicemiei
E. Aparitia anticorpilor antiinsulina
(pag. 2285)

M2214050. Necrobiosis lipoidica diabeticorum este prezenta pe:


A. umeri
B. palme

523 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
524 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. fata flexorie a articulatiilor


D. fata anterioara a picioarelor
E. regiunea lombara
(pag. 2285)

M2214051. Mucormicoza rinocerebrala, afectiune in relatie specifica cu diabetul zaharat, se trateaza cu:
A. ampicilina
B. penicilina
C. amfotericina B
D. tetraciclina
E. streptomicina
(pag. 2285)

M2214052. Rezistenta la insulina este definita ca necesitatea a:


A. 100 U insulina/zi
B. 80-100 U insulina/zi
C. 200 sau mai multe U insulina/zi
D. 50-60 U insulina/zi
E. 70 U insulina/zi
(pag. 2286)

M2214053. Rezistenta la insulina prin anticorpi antiinsulina se poate trata cu:


A. insulina + metformin
B. insulina + tolbutamid
C. prednison in doze mari
D. azatioprina
E. ciclofosfamida
(pag. 2286)

M2314054. Dieta in diabetul zaharat:


A. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
B. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
C. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
D. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
E. Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie
limitat la 0,8 g/kg/zi
(pag. 2271-2272)

M2314055. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
B. Prezenta gaurii cationice
C. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C
D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E. pH > 7,45
(pag. 2278)

M2514056. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:


A. hiperinsulinism
B. rezistenţa crescută la acţiunea insulinei
C. producerea unei insuline anormale
D. autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor beta

524 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
525 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul Cushing


(pag. 2267-69)

M2514057. Cel mai precoce semn al afectării lente şi progresive a celulelor beta ce va duce la
dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:
A. creşterea nivelului glucozei sanguine
B. alterarea testului de toleranţă la glucoză
C. glicozuria
D. cetoacidoza
E. anticorpii anticelulă insulară
(pag. 2269)

M2514058. Necesarul caloric zilnic la adulţii care desfăşoară o activitate medie se situează cu
aproximaţie la valoarea de:
A. 10-12 kcal/kg
B. 20-22 kcal/kg
C. 34-36 kcal/kg
D. 48-50 kcal/kg
E. 60-62 kcal/kg
(pag. 2271)

M2514059. Necesarul de proteine la o persoană adultă pentru o bună nutriţie este de aproximativ:
A. 0,5-0,6 g/kg/zi
B. 0,9-1,5 g/kg/zi
C. 3,5-4 g/kg/zi
D. 6-7 g/kg/zi
E. 8-10 g/kg/zi
(pag. 2271)

M2514060. Tehnica cu multiple injecţii subcutanate cu insulină în tratamentul diabetului zaharat


implică:
A. administrarea unei singure doze de insulină cu acţiune lentă
B. administrarea a două injecţii pe zi de insulină intermediară
C. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune rapidă
D. administrarea de insulină cu acţiune rapidă înaintea fiecărei mese, împreună cu o doză de insulină cu
acţiune intermediară sau lungă seara
E. administrarea prin folosirea unei pompe ce eliberează insulina continuu într-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute înainte de mese
(pag. 2272-74)

M2514061. Iniţierea terapiei cu insulină în diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecţii se face cu
o doză raportată la kilogram greutate corporală de:
A. 0,1-0,2 unităţi
B. 0,6-0,7 unităţi
C. 1,5-2 unităţi
D. 2-3 unităţi
E. 5-10 unităţi
(pag. 2273)

M2514062. Mecanismul primar prin care derivaţii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacienţii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea gluconeogenezei hepatice
B. stimularea glicolizei

525 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
526 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. stimularea eliberării de insulină din celulele beta


D. scăderea numărului de receptori insulinici periferici
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

M2514063. Ce reprezintă fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:


A. creşterea valorii glicemiei dimineaţa devreme
B. creşterea necesarului de insulină în timpul intervenţiilor chirurgicale
C. creşterea rezistenţei periferice la insulină
D. hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie
E. hipoglicemia produsă prin administrarea unei doze crescute de insulină
(pag. 2276)

M2514064. Cel mai obişnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. epilepsie
C. polineuropatia periferică
D. hemiplegie
E. sindromul de hipertensiune intracraniană
(pag. 2283)

M2514065. Actual un pacient diabetic îşi urmăreşte eficacitatea tratamentului cu insulină prin:
A. măsurarea greutăţii corporale
B. urmărirea simptomelor (ex. frecvenţa nicturiei)
C. autodeterminarea glicemiei
D. autodeterminarea glicozuriei
E. determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 2271)

M2614066. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:
A. Vârsta instalării peste 50 de ani
B. Răspunde la terapia sulfonilureică
C. Pacienţi supraponderali, obezi
D. Complicaţia acută: cetoacidoză
E. Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulină
(pag. 2276)

M2614067. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blochează secreţia de insulină
B. Stimulează eliberarea glucagonului
C. Activează glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a răspunde la încărcare exogenă de glucoză
E. Toate răspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

M2614068. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepţia:


A. Hipertiroidismul
B. Pancreatita cronică la alcoolici
C. Sindromul Cushing
D. Acromegalia
E. Medicamente
(pag. 2266)

526 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
527 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2614069. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:
A. Vârsta instalării peste 50 de ani
B. Răspunde la terapia sulfonilureică
C. Pacienţi supraponderali, obezi
D. Complicaţia acută: cetoacidoză
E. Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulină
(pag. 2270)

M2614070. Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devreme
B. Necesită niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descărcare a hormonului de creştere
D. Se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la vârstă mai înaintată
(pag. 2276)

M2614071. Cetoacidoza diabetică se poate complica cu:


A. Tromboză vasculară
B. Dilataţie gastrică acută
C. Sindrom de detresă respiratorie
D. Gastrită erozivă
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

M2614072. Microalbuminuria din nefropatia diabetică se defineşte prin:


A. Proteinurie 500-1000mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,5g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urină
E. Proteinurie între 1-5μg/ 24ore
(pag. 2283)

M2614073. Biguanidele
A. se pot administra şi la pacienţi cu afectare renală severă
B. acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreatice
C. pot determina acidoză lactică
D. sunt medicamente de primă alegere în tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice
E. cresc numărul de receptori insulinici
(pag. 2276)

M2614074. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice constă din:


A. diuretice de ansă
B. fluide intravenos
C. cardiotonice
D. glucagon i.v.
E. bicarbonat i.v
(pag. 2280)

M2614075. În tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate următoarele:


A. medicamente din grupa glinidelor
B. beta-blocanţi

527 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
528 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. corticosteroizi
D. insulină (25-50 unităţi i.v.)
E. Meguan
(pag. 2279)

M2814076. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:


A. exercitiu fizic
B. dieta adecvata
C. anxietatea din timpul punctiei
D. obezitatea
E. boli concomitente
(pag. 2265)

M2814077. Glucagonul in diabetul zaharat:


A. serveste la sustinerea majora
B. serveste in cazul postului prelungit
C. este principalul hormon de contrareglare
D. nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine
E. este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia
(pag. 2275)

M2814078. Fenomenul Somogyi:


A. reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemic
B. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
C. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemiei
D. apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestere
E. apare datorita unui cleareance crescut al insulinei
(pag. 2276)

M2914079. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:
A. Ocluzia capilarelor retiniene.
B. Şunturile arterio-venoase.
C. Creşterea permeabilităţii capilare.
D. Hemoragii retiniene.
E. Apariţia de anevrisme saculare şi fusiforme.
(pag. 2282)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1214080. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?
A. valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certa
B. se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharat
C. rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizic
D. valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul
diabetului zaharat
E. poate diagnostica “toleranta alterata la glucoza”
(pag. 2265-2266)

M1214081. Diabetul zaharat primar de tip 2 este:


A. produs prin mecanisme imune
B. prezent numai la adulti

528 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
529 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. rezistent la cetoacidoza
D. consecinta lipsei absolute de insulina
E. insotit frecvent de obezitate
(pag. 2266)

M1214082. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat non-
insulinodependent tip 2 ?
A. distructia autoimuna a celulelor beta
B. insulinorezistenta
C. reducerea masei de celule endocrine pancreatice
D. depunerea de amilin in insulelel pancreatice
E. secretia anormala de insulina
(pag. 2270)

M1214083. In insulinoterapia conventionala se folosesc:


A. numai insulina rapida
B. 1-2 injectii cu insulina intermediara
C. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediara
D. trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati
E. algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulina
(pag. 2272-2273)

M1214084. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului
zaharat sunt corecte?
A. glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionala
B. in insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl
C. glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl
D. glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl
E. glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil
(pag. 2273)

M1214085. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:


A. cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulina
B. inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor beta
C. inhibarea gluconogenezei hepatice
D. stimularea secretiei de insulina endogena
E. cresterea activitatii receptorului kinazic al insulinei
(pag. 2276-2277)

M1214086. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:


A. produse de tratamentul cu metformin
B. rare la cei cu nefropatie diabetica
C. mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenala
D. prelungita la cei tratati cu derivati de sulfoniluree
E. cauza fenomenului Somogy
(pag. 2276-2277)

M1214087. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat
nu sunt corecte ?
A. prezice mortalitatea cardiovasculara
B. se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/zi
C. este nevoie de o singura dozare pentru confirmare
D. inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/zi

529 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
530 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat proteoglican din membrana glomerulara


(pag. 2283)

M1214088. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:


A. deshidratare extrema
B. valori moderat crescute ale glicemiei
C. valori scazute ale bicarbonatului seric
D. rata de mortalitate peste 50 %
E. hipervascozitatea sanguina
(pag. 2280-2281)

M1314089. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de ani
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de ani
D. De obicei pacientii sunt obezi
E. Nivelulurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
(pag. 2271)

M1314090. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent


sunt adevarate?
A. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
B. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
C. Pacientul tipic este subponderal
D. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
E. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
(pag. 2271)

M1314091. Dieta in diabetul zaharat:


A. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
B. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
C. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
D. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
E. Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe zi
(pag. 2271 - 2272)

M1314092. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri
crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
B. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte
de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
C. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
D. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
E. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
(pag. 2276)

M1314093. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?


A. Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula ß
B. Metforminul poate determina acidoza lactica

530 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
531 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungita


D. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
E. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276 - 2277)

M1314094. Cetoacidoza diabetica:


A. Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependent
B. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
C. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon
D. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
E. Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulina
(pag. 2277)

M1314095. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Greata si varsaturi
B. Polifagie
C. Dureri abdominale
D. Deshidratare
E. Respiratie Kussmaul
(pag. 2278)

M1314096. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului
B. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
C. Prezenta gaurii anionice
D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E. pH > 7,45
(pag. 2278)

M1314097. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Infarct miocardic
B. Sindrom de detresa respiratorie
C. Edem cerebral
D. Tromboza vasculara
E. Hipercheratoza
(pag. 2280)

M1314098. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:


A. Dilatatie si ocluzie capilara
B. Microanevrisme
C. Sunturi arteriovenoase
D. Vase noi
E. Hemoragii in vitros
(pag. 2282)

M1314099. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
B. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani)
C. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
D. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara

531 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
532 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
(pag. 2282 - 2284)

M1314100. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
B. Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata
C. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers
D. Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente
E. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
(pag. 2283)

M1314101. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
B. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese
C. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
D. Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent
E. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.
(pag. 2272 - 2273, 2276)

M1414102. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent
urmatoarele, cu EXCEPTIA
A. Locus genetic - necunoscut
B. Greutate corporala - normala sau mica
C. Insulina plasmatica - mica spre absenta
D. Complicatia acuta - coma hiperosmolara
E. Glucagon plasmatic – mare, rezistent
(pag. 2270)

M1414103. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt


A. Ataxia-teleangiectazia
B. Lipodistrofiile
C. Administrarea de hormoni steroizi
D. Arsurile usoare
E. Infectiile virale
(pag. 2266)

M1414104. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand


A. Copii sub 7 ani
B. Persoane dupa transplant renal
C. Persoane cu boala coronariana asociata
D. Persoane cu AVC asociat
E. Femei insarcinate
(pag. 2274-2275)

M1414105. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt


A. Tromboza vasculara
B. Anorexie,greturi
C. Mucormicoza

532 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
533 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Temperatura corporala sub normal


E. Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 2280)

M1414106. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza


A. Claudicatie intermitenta
B. La barbati, impotenta functionala
C. Boala arteriala coronariana
D. Hipertensiune arteriala
E. Accident vascular cerebral
(pag. 2282)

M1414107. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptand


A. Pete vatuite
B. Microanevrisme
C. Cicatrice
D. Hemoragii in vitros
E. Hemoragii(puncte sau pete)
(pag. 2282)

M1514108. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:


A. debut de obicei inainte de 40 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc
C. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile
D. aparitia cetoacidozei in timpul unei intercurente sau dupa o interventie chirurgicala
E. nivelul insulinei plasmatice este crescut
(pag. 2271)

M1514109. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:


A. lipsa unei mese
B. efort fizic neasteptat
C. scaderea dozei de insulina
D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicatiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

M1514110. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. anorexie, greata si varsaturi
B. tuse cu expectoratie hemoptoica
C. respiratie Kussmaul
D. dureri osoase
E. alterarea starii de constienta sau coma franca
(pag. 2278)

M1514111. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. administrarea de insulina intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu
E. administrarea de diuretice
(pag. 2279)

533 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
534 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1514112. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din
diabetul zaharat:
A. formarea anevrismelor
B. hemoragia in vitros
C. dezlipirea de retina
D. cataracta
E. pierderea vederii
(pag. 2282)

M1514113. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:
A. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
B. proliferarea endoteliala
C. formarea de semilune celulare epiteliale
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

M1514114. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali
utilizati in tratamentul diabetului zaharat:
A. Sulfonilureicele
B. Bipiridinele
C. Biguanidele
D. Tiazolidindionele
E. Inhibitorii de HMGCoA reductaza
(pag. 2276-77)

M1514115. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la


instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:
A. este silentios
B. debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stanga
C. artere coronare angiografic normale
D. absenta semnelor electrocardiografice caracteristice
E. enzime de necroza miocardica normale
(pag. 2281-82)

M1614116. Derivatele de sulfoniluree:


A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta
B. Cresc numarul de receptori insulinici
C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulina
E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a
celulei beta
(pag. 2276)

M1614117. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

534 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
535 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1614118. Metforminul:
A. Este derivat de acarboza
B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoza lactica
E. Nu trebuie administrat in caz de boala renala
(pag. 2276)

M1614119. Cetoacidoza diabetica:


A. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale
C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei
D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic
E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon
(pag. 2277)

M1614120. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Greturi, varsaturi, anorexie
B. Durere abdominala
C. Respiratie Kussmaul
D. Semne de supraincarcare volemica
E. Oligurie
(pag. 2278)

M1614121. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:


A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent
B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici
D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)

M1614122. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:


A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)
B. Hiperglicemie extrema
C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei
D. Cresterea osmolaritatii sangvine
E. Scaderea vascozitatii plasmatice
(pag. 2281)

M1614123. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:


A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrica intarziata
D. Diaree, constipatie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

M2214124. Cetoacidoza diabetica apare ca urmare a:


A. aportului crescut de lipide
B. supradozarii insulinei
C. infectiilor intercurente

535 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
536 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. interventiilor chirurgicale
E. intreruperii aportului de insulina
(pag. 2277)

M2214125. Cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. hiperglicemie
B. diureza osmotica
C. hiperhidratare
D. deshidratare
E. hipervolemie
(pag. 2277)

M2214126. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacidoza diabetica:


A. deficitul de insulina creste eliberarea acizilor grasi liberi
B. deficitul de insulina reduce eliberarea acizilor grasi liberi
C. glucagonul accelereaza oxidarea acizilor grasi liberi
D. glucagonul scade malonil CoA hepatica
E. glucagonul stimuleaza acetil-CoA carboxilaza
(pag. 2277-2278)

M2214127. Clinic, cetoacidoza incepe cu:


A. transpiratii
B. anorexie
C. greata
D. varsaturi
E. hipertensiune arteriala
(pag. 2278)

M2214128. La examinarea unui bolnav cu cetoacidoza necomplicata se poate constata:


A. respiratie Kussmaul
B. febra
C. temperatura normala
D. temperatura scazuta
E. alterarea starii de constienta
(pag. 2278)

M2214129. Care sunt anomaliile metabolice prezente in coma cetoacidotica?


A. Alcaloza metabolica
B. Deficitul de magneziu
C. Hipertrigliceridemie
D. Hiperamilazemie
E. Hipersodemie
(pag. 2278-2279)

M2214130. Diagnosticul diferential al cetoacidozei la un bolnav cu diabet zaharat nediagnosticat


anterior se face cu:
A. uremia
B. cetoacidoza alcoolica
C. intoxicatii
D. diabetul insipid
E. pancreatita acuta
(pag. 2279)

536 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
537 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214131. Care sunt primele teste de laborator ce se efectueaza pentru diagnosticul de cetoacidoza
diabetica?
A. hemoglobina glicozilata (A1C)
B. leucocitele din sangele periferic
C. corpii cetonici din urina
D. glucoza urinara
E. glucagonul seric
(pag. 2279)

M2214132. Care sunt dozele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacidozei diabetice?
A. Initial in bolus i.v. 80-100 U
B. Initial in bolus i.v. 25-50 U
C. Apoi 30-40 U/h pana cand cetoacidoza se remite
D. 15-25 U/h pana cand cetoacidoza se remite
E. 50-60 U/h pana cand cetoacidoza se remite
(pag. 2279)

M2214133. Cand este indicat bicarbonatul la bolnavii cu cetoacidoza diabetica?


A. pH-ul seric 7,25
B. pH-ul seric 7
C. pH-ul seric 6,9
D. pH-ul seric 7,3
E. pH-ul seric 7,2
(pag. 2279)

M2214134. Alcalinizarea rapida a unui bolnav cu cetoacidoza diabetica poate duce la:
A. cresterea eliberarii oxigenului in tesuturi
B. scaderea eliberarii de oxigen in tesuturi
C. scaderea functiei ventriculare stangi
D. diureza osmotica
E. cresterea aviditatii hemoglobinei pentru oxigen
(pag. 2279)

M2214135. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacidozei diabetice?
A. Ulcerul gastric
B. Ulcerul duodenal
C. Gastrita eroziva
D. Dilatatia gastrica acuta
E. Esofagita de reflux
(pag. 2280)

M2214136. Care dintre urmatoarele situatii pot masca prezenta cetoacidozei diabetice?
A. Infectiile intercurente
B. Hipoxia severa
C. Interventiile chirurgicale
D. Colapsul vascular
E. Diselectrolitemiile
(pag. 2280)

M2214137. Care sunt complicatiile cetoacidozei diabetice?


A. Infarctul miocardic
B. Tromboza vasculara

537 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
538 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Edemul cerebral
D. Hipertensiunea arteriala
E. Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 2280)

M2214138. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica diabetul zaharat prin testul standard de toleranta
orala la glucoza?
A. Secretia de epinefrina
B. Eliberarea glucagonului
C. Lipsa exercitiului fizic
D. Dieta bogata in fibre vegetale
E. Anxietatea cauzata de punctia venoasa
(pag. 2265)

M2214139. Dupa testul standard de toleranta orala la glucoza, diagnosticul de toleranta alterata la
glucoza este sugerat de:
A. glicemia la 2 ore 130 mg/dl
B. glicemia la 2 ore 140-200 mg/dl
C. glicemia la 2 ore 120 mg/dl
D. o alta valoare a glicemiei in cele 2 ore mai mare sau egala cu 200 mg/dl
E. glicemia la 2 ore 115 mg/dl
(pag. 2266)

M2214140. Care din urmatoarele clase de diabet corespund diabetului zaharat primar?
A. diabetul zaharat autoimun (tip I)
B. diabetul zaharat nonautoimun (tip II)
C. diabetul zaharat datorat pancreatitei cronice
D. diabetul zaharat din distrofia miotonica
E. diabetul zaharat din feocromocitom
(pag. 2266)

M2214141. Diabetul zaharat de cauza hormonala apare in urmatoarele circumstante:


A. feocromocitom
B. acromegalie
C. hipertiroidism
D. sindrom Cushing
E. tratament cu hormoni steroizi
(pag. 2266)

M2214142. Referitor la diabetul zaharat subliniati corelatiile adevarate:


A. diabet zaharat insulino dependent - rezistent la cetoacidoza
B. diabet zaharat insulino dependent - predispus la cetoacidoza
C. diabet zaharat tip I - mediat nonimun
D. diabet zaharat tip II - mediat imun
E. diabet zaharat tip I - mediat imun
(pag. 2266)

M2214143. Care din afirmatiile referitoare la transmiterea diabetului zaharat insulinodependent sunt
adevarate?
A. transmiterea este autosomal dominanta
B. transmiterea este autosomal recesiva
C. predispozitia genetica este cauzala
D. predispozitia genetica este permisiva

538 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
539 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. HLA la frati nonidentici scade riscul transmiterii


(pag. 2267)

M2214144. Ce risc are "amprenta sexuala" in transmiterea diabetului zaharat tip I?


A. Tata diabetic transmite cu un risc scazut
B. Mama diabetica transmite boala cu risc mai crescut
C. Tata transmite boala cu un risc de 5 ori mai redus decat mama
D. Gena susceptibila la tati este HLA-DR4
E. Gena susceptibila la tati este HLA-BO7
(pag. 2267)

M2214145. Diabetul zaharat tip I se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:


A. poliartrita reumatoida
B. tiroidita Hashimoto
C. insuficienta suprarenala
D. lupus eritematos sistemic
E. periarterita nodoasa
(pag. 2269)

M2214146. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diabetul zaharat tip I sunt adevarate?
A. Este o boala autoimuna
B. Insulele pancreatice sunt infiltrate cu PMN
C. Celulele beta pot fi distruse direct de un virus
D. Exista anticorpi antiinsulinici
E. Sistemul imun normal ataca tesuturile "self"
(pag. 2269)

M2214147. Referitor la diabetul zaharat tip I care dintre urmatorii factori pot actiona prin asa-zisul
"mimetism molecular"?
A. Proteinele din soia
B. Albuminele din laptele bovin
C. Albuminele din ou
D. Proteina a virusului Coxackie
E. Proteine din carnea bovina
(pag. 2269)

M2214148. Subliniati afirmatiile corecte privind distructia celulelor beta si dezvoltarea diabetului
zaharat insulino dependent:
A. rezerva de insulina se reduce brusc
B. rezerva de insulina scade lent
C. anticorpii anticelula insulara apar precoce
D. in faza tolerantei scazute la glucoza, glicemia a jeun este normala
E. debutul poate fi brusc cu hiperglicemie
(pag. 2269)

M2214149. Anticorpii implicati in patogeneza diabetului zaharat insulino dependent sunt:


A. anticorpii antiinsulinici
B. anticorpi fata de proinsulina
C. anticorpi fata de decarboxilaza acidului glutamic
D. anticorpi antimitocondriali
E. anticorpi fata de celulele producatoare de glucagon (celule alfa)
(pag. 2269)

539 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
540 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214150. Celulele implicate in atacul celulelor beta si dezvoltarea diabetului zaharat insulino
dependent includ:
A. PMN
B. limfocitele CD8+
C. macrofagele
D. plasmocitele
E. celulele endoteliale ale ductelor pancreatice
(pag. 2269)

M2214151. Aratati care sunt afirmatiile adevarate referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent?
A. Are agregare familiala
B. Se asociaza frecvent cu obezitatea
C. Se transmite autosomal dominant
D. Se transmite autosomal recesiv
E. Nu are caracter familial
(pag. 2270)

M2214152. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat noninsulino dependent se explica prin:


A. cresterea sintezei de grasimi in ficat
B. depozitarea grasimilor in pancreas
C. excesul alimentar cu hidrati de carbon
D. depozitarea grasimilor in muschi
E. reducerea aportului alimentar de hidrati de carbon
(pag. 2270)

M2214153. Caracteristicile diabetului zaharat insulino dependent sunt:


A. apare dupa 40 de ani
B. raspunde la tratamentul cu insulina
C. glucagonul plasmatic este crescut
D. raspunde la terapia sulfonilureica
E. insulina plasmatica crescuta
(pag. 2270)

M2214154. Care din urmatoarele caracteristici pledeaza pentru diabetul zaharat noninsulino
dependent?
A. Coma cetoacidozica
B. Coma hiperosmolara
C. Glucagonul plasmatic ridicat dar supresibil
D. Glucogonul plasmatic ridicat si rezistent
E. Rezistenta periferica la insulina
(pag. 2270)

M2214155. Tulburarile metabolice din diabetul zaharat se datoresc:


A. excesului de glucagon
B. polifagiei
C. polidipsiei
D. poliuriei
E. deficitului de insulina
(pag. 2271)

M2214156. Care din afirmatiile referitoare la diabetul zaharat noninsulino dependent sunt adevarate?
A. Simptomele incep brusc

540 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
541 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Simptomele incep gradat


C. Nu dezvolta cetoacidoza
D. Ficatul este sensibil la glucagon
E. Ficatul este rezistent la glucagon
(pag. 2271)

M2214157. La un bolnav cu diabet zaharat tratat cu insulina, pentru a evita hipoglicemia, distributia
caloriilor in cursul zilei este urmatoarea:
A. 20% la micul dejun
B. 45% la pranz
C. 30% pentru cina
D. 35% pentru pranz
E. 15% pentru seara tarziu
(pag. 2272)

M2214158. Ce se intelege prin terapia conventionala cu insulina?


A. Administrarea a 3 injectii/zi insulina cu actiune rapida
B. Administrarea a 3 injectii/zi insulina rapida + 1 injectie la miezul noptii
C. Administrarea 1 injectie/zi insulina lenta
D. Administrarea a 2 injectii/zi insulina intermediara
E. Administrarea a 2 injectii/zi insulina lenta cu mici cantitati de insulina rapida
(pag. 2272)

M2214159. In cursul terapiei diabetului zaharat prin tehnica cu multiple injectii de insulina subcutanat,
insulina cu actiune rapida va fi divizata astfel:
A. 40% la micul dejun
B. 50% la micul dejun
C. 30% la pranz
D. 30% la cina
E. 45% la pranz
(pag. 2273)

M2214160. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul diabetului zaharat prin tehnica cu
multiple injectii de insulina administrate subcutanat sunt adevarate?
A. Initierea terapiei se face cu 0,6-0,7 U insulina/kg
B. Ajustarea dozei de insulina intermediara se face pe baza glicemiei la 1h postprandial
C. Ajustarea dozei de insulina rapida se face pe baza glicemiei a jeun
D. Insulina intermediara se administreaza la 9 seara
E. Ajustarea insulinei rapide se face pe baza glicemiei la 1h postprandial
(pag. 2273)

M2214161. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in:


A. urgentele diabetice
B. tratamentul conventional cu insulina
C. terapia prin injectii multiple de insulina subcutanat
D. administrarea subcutanata continua de insulina
E. in cursul unor infectii intercurente
(pag. 2274)

M2214162. La un bolnav cu diabet zaharat tratat de peste 10 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide
are urmatoarele caracteristici:
A. incepe la cateva minute
B. debutul actiunii la aproximativ 1 ora

541 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
542 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. un varf maxim la 6 ore


D. are efecte masurabile la 16 ore
E. se mentine efectul si la 24 de ore
(pag. 2274)

M2214163. La un bolnav cu diabet zaharat cu debut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide
are urmatoarele trasaturi:
A. debutul actiunii la cateva minute
B. efectul maxim la 2 ore
C. durata de 6-8 ore
D. durata pana la 16 ore
E. efect maxim la 6 ore
(pag. 2274)

M2214164. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi:


A. actiunea incepe la 2,5 ore
B. actiunea incepe 1/2 ore
C. un varf maxim la 11 ore
D. perioada totala de actiune 25 ore
E. varf maxim la 3 ore
(pag. 2274)

M2214165. Prin mentinerea la o femeie cu diabet zaharat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se
previne:
A. macrosomia fetala
B. aparitia edemelor
C. mortalitatea perinatala
D. sindromul de detresa respiratorie
E. aparitia HTA
(pag. 2274)

M2214166. Ce categorie de bolnavi cu diabet zaharat vor fi exclusi de la tratamentul intensiv cu


insulina?
A. Persoanele in varsta
B. Persoanele cu boli coronariene
C. Bolnavii cu accidente vasculare cerebrale
D. Bolnavii cu ulcer gastric
E. Bolnavii cu hepatita cronica
(pag. 2275)

M2214167. Care sunt semnele hipoglicemiei diurne la un bolnav cu diabet zaharat?


A. Transpiratia
B. Nervozitatea
C. Tegumentele deshidratate
D. Foamea
E. Tremorul
(pag. 2275)

M2214168. Care sunt hormonii de contrareglare ce intervin in hipoglicemie?


A. Glucagonul
B. Epinefrina
C. Tiroxina
D. Parathormonul

542 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
543 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Prolactina
(pag. 2275)

M2214169. Simptomele vegetative si modificarile functiei cerebrale declansate de hipoglicemie in


evolutia diabetului zaharat apar la o glicemie de:
A. 50-55 mg/dl
B. 70-72 mg/dl
C. 90 mg/dl
D. 75-85 mg/dl
E. 95 mg/dl
(pag. 2275)

M2214170. Hipoglicemia din diabetul zaharat poate fi determinata de:


A. boala renala diabetica
B. hipertiroidismul
C. insuficienta suprarenala autoimuna
D. anticorpii circulanti antiinsulinici
E. excesul alimentar de hidrati de carbon
(pag. 2276)

M2214171. Subliniati afirmatiile adevarate referitoare la fenomenul Dawn:


A. apare hiperglicemie dimineata de vreme
B. este dependent de fenomul Somogyi
C. necesita cresterea dozei de insulina
D. necesita scaderea dozei de insulina
E. este independent de fenomenul Somogyi
(pag. 2276)

M2214172. Medicamentele antidiabetice derivate de sulfonil uree actioneaza prin:


A. cresterea gluconeogenezei
B. inducerea glicolizei
C. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta
D. cresterea numarului de receptori insulinici
E. inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)

M2214173. Medicamentele din clasa biguanide utilizate in tratamentul diabetului zaharat actioneaza
prin:
A. stimularea secretiei de insulina
B. inhiba gluconeogeneza hepatica
C. creste dispozitia glucozei la nivelul muschilor
D. creste numarul receptorilor insulinici
E. inhiba anticorpii antiinsulinici
(pag. 2277)

M2214174. Subliniati dozele zilnice si numarul de administrari pe zi a urmatoarelor hipoglicemiante


orale:
A. Clorpropramid 1500 mg de 3 ori/zi
B. Glipizid 2,5-40 mg de 1-2 ori/zi
C. Tolbutamid 500-3000 mg de 2-3 ori/zi
D. Metformin 600-800 mg de 3 ori/zi
E. Gliburid 30-60 mg de 3 ori/zi

543 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
544 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2277)

M2214175. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la derivatii de tiazolidindione utilizati in tratamentul


diabetului zaharat:
A. scad trigliceridele
B. scad acizii grasi liberi
C. cresc activitatea receptorului kinazic al insulinei
D. reduc absorbtia intestinala a glucozei
E. stimuleaza gluconeogeneza hepatica
(pag. 2277)

M2214176. Precizati care sunt afirmatiile corecte referitoare la hemoglobina glicozilata (A1C):
A. este prezenta numai la bolnavii cu diabet
B. este prezenta si la persoanele sanatoase
C. da o estimare a controlului diabetic pe o perioada precedenta de 3 luni
D. la persoanele sanatoase este la o valoare de peste 10%
E. concentratia creste in prezenta hiperglicemiei
(pag. 2277)

M2214177. Care din urmatorii factori de mediu pot initia mecanismele patogenetice in diabetul zaharat
insulino-dependent?
A. Virusul coxsackie B4
B. Albumina din laptele de vaca
C. Streptococul beta hemolitic
D. Stafilococul aureu
E. Virusul urlian
(pag. 2268)

M2214178. Care sunt semnele de prognostic prost la prezentarea unui bolnav cu cetoacidoza
diabetica?
A. Hiperglicemia
B. Hipotensiunea
C. Azotemia
D. Prezenta corpilor cetonici in urina
E. Coma profunda
(pag. 2280)

M2214179. Coma hiperosmolara ce poate sa apara in evolutia diabetului zaharat non-insulino-


dependent este precipitata de:
A. dializa peritoneala
B. manitol
C. fenitoin
D. consum excesiv de grasimi
E. efortul fizic
(pag. 2280)

M2214180. Referitor la coma hiperosmolara din diabetul zaharat precizati afirmatiile corecte:
A. deficitul mediu de lichid este 10-11 l
B. terapia initiala se face cu glucoza 5%
C. terapia initiala se face cu solutii izotone
D. 2-3 l de solutii izotone se administreaza in primele 5-6 ore
E. la obezi se fac doze mici de insulina
(pag. 2281)

544 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
545 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2214181. La diabetici ateroscleroza apare mai devreme decat la populatia generala. Leziunile
aterosclerotice pot fi initiate de:
A. LDL oxidate
B. glicozilarea neenzimatica a lipoproteinelor
C. adezivitatea plachetara crescuta
D. sinteza redusa de tromboxan A2
E. sinteza crescuta de prostaciclina
(pag. 2281)

M2214182. Care sunt leziunile simple din retinopatia diabetica?


A. Hemoragia in vitros
B. Deslipirea de retina
C. Sunturile arterio-venoase
D. Permeabilitatea vasculara redusa
E. Microanevrismele
(pag. 2282)

M2214183. Tratamentul retinopatiei diabetice se face cu:


A. fotocoagulare
B. vitrectomia pars plana
C. antiagregante plachetare
D. trombostop
E. prednison
(pag. 2282)

M2214184. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice?
A. Largirea membranei bazale glomerulare
B. Ingrosarea mezangiala
C. Hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
D. Nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. Ocluzia glomerulara
(pag. 2282)

M2214185. Polineuropatia periferica din diabetul zaharat se manifesta prin:


A. parestezii
B. durere profunda
C. hiperestezie
D. disfagie
E. diaree
(pag. 2283)

M2214186. Ulcerul piciorului diabetic este cauzat de:


A. pantofi nepotriviti
B. intepaturi prin corpi straini
C. neuropatia vegetativa
D. deformarea osoasa a picioarelor
E. boala vasculara
(pag. 2284)

M2214187. Sorbitolul este implicat in patogeneza urmatoarelor complicatii ale diabetului zaharat:
A. cetoacidoza
B. coma hiperosmolara

545 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
546 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. neuropatie diabetica
D. retinopatie
E. nefropatie
(pag. 2284)

M2214188. Care dintre urmatoarele afectiuni par a avea o relatie specifica cu diabetul zaharat?
A. Colecistita emfizematoasa
B. Litiaza renala
C. Pielonefrita emfizematoasa
D. Murcormicoza rinocerebrala
E. Pneumonia cu streptococ betahemolitic
(pag. 2285)

M2214189. In care din urmatoarele situatii apare rezistenta prereceptor la insulina?


A. Obezitate
B. Sindrom Werner
C. Anticorpi antiinsulina
D. Insulina anormala
E. Sindrom de hipertrofie pineala
(pag. 2286)

M2214190. Alergia la insulina se poate manifesta prin:


A. greturi
B. varsaturi
C. urticarie generalizata
D. prurit local
E. anafilaxie
(pag. 2287)

M2314191. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. De obicei, pacientii sunt obezi
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
D. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescut
E. Debutul este de obicei dupa varsta de 40 de ani
(pag. 2271)

M2314192. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent


sunt adevarate?
A. Pacientul tipic este obez
B. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
C. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
D. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
E. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
(pag. 2271)

M2314193. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
B. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
C. Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemie

546 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
547 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale
scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
E. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

M2314194. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?


A. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
B. Metforminul poate determina acidoza lactica
C. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adipos
D. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
E. Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungita
(pag. 2276-2277)

M2314195. Cetoacidoza diabetica:


A. Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si beta-
hidroxibutiratului
B. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
C. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependent
D. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
E. Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sine
(pag. 2277)

M2314196. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Polifagie
B. Transpiratii profuze
C. Respiratie Kussmaul
D. Dureri abdominale
E. Anorexie
(pag. 2278)

M2314197. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Mucormicoza
B. Edem cerebral
C. Hipercheratoza
D. Dilatatie gastrica acuta
E. Hipopotasemie
(pag. 2280)

M2314198. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Transpiratii profuze
B. Rata de mortalitate crescuta
C. Cresterea marcata a ureei si a creatininei
D. Acidoza metabolica severa
E. Cresterea marcata a betahidroxibutiratului si a acetoacetatului
(pag. 2281)

M2314199. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:


A. Vase noi
B. Pete vatuite
C. Sunturi arteriovenoase
D. Permeabilitate capilara crescuta
E. Cicatrice

547 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
548 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2282)

M2314200. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani)
B. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
C. La debut, rinichii sunt de obicei mici
D. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
E. Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/zi
(pag. 2282-2283)

M2314201. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mers
B. Radiculopatia diabetica este de obicei autolimitata
C. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
D. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
E. In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul Babinski
(pag. 2283)

M2314202. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?


A. Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului
glucozei sangvine
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si
cresterea transportului glucozei insulino-mediat
C. Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulina
D. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP
E. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)

M2314203. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
B. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice orale
C. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediara
D. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
E. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese
(pag. 2272-2273, 2276)

M2314204. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?
A. Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
B. Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea
dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele critice
E. Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

M2314205. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?
A. Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializa
B. Boala poate fi initiata de steroizi
C. Frecvent, pacientul prezinta respiratie Kussmaull

548 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
549 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependent


E. Pacientii prezinta deshidratare profunda
(pag. 2280-2281)

M2314206. Referitor la nefropatia diabetica:


A. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiri renale, rata de filtrare
glomerulara scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna
B. Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arteriala
C. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
D. Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetului
E. Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exterior
(pag. 2282-2283)

M2314207. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVC
B. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varsta
C. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilor
D. Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientului
E. Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetului
(pag. 2274-2275)

M2514208. Capacitatea organismului de a răspunde la o încărcare exogenă cu glucoză poate fi uneori


scăzută datorită descărcării de epinefrină ce produce:
A. blocarea secreţiei de insulină
B. împiedică acţiunea insulinei în ţesuturile ţintă
C. stimularea eliberării de glucagon
D. stimularea producerii de glicogen
E. activarea glicogenolizei
(pag. 2265)

M2514209. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:


A. pancreatita cronică
B. hipertiroidia
C. acromegalia
D. insuficienţa corticosuprarenală cronică
E. deficitul de alfa-1 antitripsină
(pag. 2266)

M2514210. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune
precum:
A. feocromocitomul
B. boala Cushing
C. insuficienţa suprarenală
D. tiroidita Hashimoto
E. acromegalia
(pag. 2269)

M2514211. Anticorpii anticelulă insulară implicaţi în producerea diabetului zaharat insulino-dependent


includ anticorpii faţă de:
A. insulină
B. proinsulină
C. glucozo 6 fosfat dehidrogenază
D. decarboxilaza acidului glutamic

549 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
550 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. carboxipeptidaza H
(pag. 2269)

M2514212. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizează din punct de vedere


fiziopatologic prin:
A. secreţie anormală de insulină
B. rezistenţă la acţiunea insulinei
C. producţia de anticorpi anticelulă insulară
D. distrucţie directă a celulelor beta de către un virus sau toxină
E. scăderea nivelului glucagonului plasmatic
(pag. 2270)

M2514213. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:


A. debut de obicei după vârsta de 50 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie şi apetit crescut
C. prezintă pierdere în greutate după o perioadă de mai multe zile
D. apariţia cetoacidozei în timpul unei intercurenţe sau după o intervenţie chirurgicală
E. nivelul insulinei plasmatice crescut
(pag. 2271)

M2514214. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:


A. debut de obicei înainte de 30 de ani
B. pacienţii de obicei sunt supraponderali
C. simptomele apar progresiv
D. diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutină
E. insulina plasmatică este scăzută
(pag. 2271)

M2514215. O dietă cu 50% grăsimi cu 33% acizi graşi mononesaturaţi şi 35% carbohidraţi are
următoarele efecte:
A. scade nivelul glucozei sanguine
B. scade nivelul de insulină
C. scade nivelul VLDL
D. scade nivelul HDL
E. determină scădere în greutate
(pag. 2272)

M2514216. Hipoglicemia la pacienţii diabetici insulino-dependenţi poate fi cauzată de:


A. lipsa unei mese
B. efort fizic excesiv
C. scăderea dozei de insulină
D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicaţiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

M2514217. Agenţii hipoglicemianţi orali folosiţi în tratamentul diabetului zaharat sunt:


A. Tolbutamidul
B. Glipizida
C. Metforminul
D. Carvedilolul
E. Troglitazona
(pag. 2276-77)

550 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
551 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2514218. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:


A. anorexie, greaţă şi vărsături
B. dureri precordiale
C. tuse cu hemoptizie
D. respiraţie Kussmaul
E. alterarea stării de conştienţă sau comă francă
(pag. 2278)

M2514219. Investigaţiile paraclinice în cetoacidoza diabetică relevă:


A. glicemie în general peste 400mg/dl
B. glicozurie
C. cetonurie
D. pH sanguin peste 7,45
E. hipernatremie
(pag. 2278-79)

M2514220. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. administrarea de insulină intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasă de soluţie salină izotonă sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu în funcţie de ionogramă
E. administrarea de aminoacizi esenţiali
(pag. 2279)

M2514221. Ateroscleroza coronariană ca şi complicaţie tardivă a diabetului zaharat poate conduce la


instalarea unui infarct miocardic ce poate avea următoarele trăsături:
A. este silenţios
B. debut brusc cu simptome de insuficienţă ventriculară stângă
C. artere coronare angiografic normale
D. absenţa semnelor electrocardiografice caracteristice
E. enzime de necroză miocardică normale
(pag. 2281-82)

M2514222. Retinopatia proliferativă ca şi complicaţie a diabetului zaharat poate prezenta următoarele


aspecte:
A. edem papilar
B. vase de neoformaţie
C. hemoragie în vitros
D. dezlipire de retină
E. cicatrici
(pag. 2282)

M2514223. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:


A. proliferare endocapilară
B. proliferare extracapilară
C. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

M2514224. Menţinerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:
A. naşterea prematură

551 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
552 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. macrosomia fetală
C. sarcina gemelară
D. sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului
E. mortalitatea perinatală
(pag. 2274)

M2514225. Hormonii de contrareglare care intră în acţiune în situaţii acute de hipoglicemie sunt:
A. glucagonul
B. cortizolul
C. epinefrina
D. hormonul de creştere
E. tiroxina
(pag. 2275)

M2514226. Glucagonul ca şi hormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin


următoarele mecanisme:
A. stimularea sintezei de glicogen
B. creşterea producţiei hepatice de glucoză
C. scăderea utilizării glucozei în ţesuturile nonhepatice
D. scăderea glicogenolizei
E. inhibarea secreţiei de insulină
(pag. 2275)

M2514227. Tratamentul atacurilor hipoglicemice constă în:


A. administrarea de zahăr sau băuturi nealcoolice ce conţin zahăr
B. perfuzia cu soluţie salină izotonă
C. administrarea unei doze mai scăzute de insulină
D. administrarea de glucagon
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 2276)

M2614228. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în::


A. Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.
B. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

M2614229. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:


A. sindrom hemoragipar
B. gastrită erozivă
C. sindrom de detresă respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astmă bronşic
(pag. 2280)

M2614230. Derivatele de sulfoniluree:


A. Au receptori, care reprezintă subunitatea canalului KATP, care controlează potenţialul de membrană a
celulei beta
B. Cresc numărul de receptori insulinici
C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei

552 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
553 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Cresc eliberarea de insulină


E. Acţionează prin inhibarea eliberării de insulină din celula beta
(pag. 2276)

M2614231. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boală renală
semnificativă (fiind exclusiv metabolizaţi şi inactivaţi de către ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

M2614232. Metforminul:
A. Face parte din grupa glinidelor
B. Este utilă la pacienţii obezi cu DZNID, care nu răspund la dietă şi efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoză lactică
E. Nu trebuie administrat în caz de boală renală
(pag. 2276)

M2614233. Cetoacidoza diabetică:


A. Este cauzată de întreruperea aportului de insulină
B. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneză maximă cu scăderea utilizării periferice a glucozei
C. Se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
D. Se asociază cu scăderea relativă sau absolută a concentraţiei de glucagon
E. Poate fi determinată de infecţii, intervenţii chirurgicale
(pag. 2277)

M2614234. Clinic, cetoacidoza diabetică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:


A. Semne de supraîncărcare volemică
B. Greţuri, vărsături, anorexie
C. Durere abdominală
D. Respiraţie Kussmaul
E. Oligurie
(pag. 2278)

M2614235. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în:


A. Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.
B. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

M2614236. Coma diabetică hiperosmolară noncetozică:


A. Este o complicaţie a diabetului insulino-independent
B. Rezultă dintr-o diureză hiperglicemică susţinutăcu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitată de hemodializă, alimentaţie prin sondă cu formule bogat proteice, agenţi osmotici
D. Poate fi iniţiată de steroizi, agenţi imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)

553 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
554 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2614237. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:


A. Semne neurologice (comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)
B. Hipoglicemie
C. Scăderea azotului ureic sanguin şi a creatininei
D. Creşterea osmolarităţii sangvine
E. Scăderea vâscozităţii plasmatice
(pag. 2281)

M2614238. Polineuropatia vegetativă la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:


A. Disfuncţie esofagiană cu dificultate la înghiţire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrică întârziată
D. Diaree, constipaţie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

M2614239. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi următoarele afecţiuni:


A. corticosteroizi
B. sindromul Conn
C. hipotiroidismul
D. acromegalia
E. hepatita cronică
(pag. 2266)

M2614240. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt următoarele, CU


EXCEPŢIA:
A. apare la tineri, normo- sau subponderali
B. răspunde la terapia sulfonilureică
C. apare la pacienţi supraponderali, obezi
D. răspunde numai la tratament combinat (insulină+biguanide)
E. complicaţiile vasculare sunt rare
(pag. 2270)

M2614241. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:


A. sindrom hemoragipar
B. gastrită erozivă
C. sindrom de detresă respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astm bronşic
(pag. 2280)

M2614242. Referitor la tolbutamid sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. face parte din grupa biguanidelor
B. este metabolizat şi inactivat exclusiv de ficat
C. acţionează prin inhibarea alfa-1 glicozidazei
D. este medicamentul de primă alegere în diabetul zaharat tip 1
E. creşte eliberarea de insulină la nivel pancreatic
(pag. 2276)

M2614243. Coma diabetică cetoacidotică se caracterizează prin următoarele:


A. este o complicaţie frecventă a diabetului tip 1 (insulinodependent)
B. se poate complica cu sindrom de detresă respiratorie

554 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
555 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. este cauzată de supradozaj de insulină


D. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
E. se asociază cu valori pH de peste 7,4
(pag. 2277)

M2614244. Derivatele de sulfoniluree:


A. nu pot fi prescrise în monoterapie
B. produc hipoglicemie
C. scad numărul de receptori insulinici
D. sunt de primă alegere la pacienţii obezi
E. cresc eliberarea de insulină
(pag. 2276)

M2614245. Coma hiperosmolară noncetoacidotică:


A. este cauzată de creşterea aportului de insulină
B. apare mai frecvent la persoane în vârstă, cu un grad avansat de ateroscleroză cerebrală
C. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
D. se asociază cu creşterea azotului ureic sanguin şi a creatininei
E. se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)
(pag. 2281)

M2814246. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:


A. plamanii
B. rinichii
C. nervii
D. sistemul osos
E. vasele de sange
(pag. 2265)

M2814247. Cauze de diabet zaharat secundar:


A. boala pancreatica
B. infectie virala
C. tulburari hormonale
D. substante chimice
E. medicamente
(pag. 2266)

M2814248. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului
zaharat:
A. hepatita
B. rujeola
C. mononucleoza infectioasa
D. varicela
E. oreion
(pag. 2268)

M2814249. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:


A. standard
B. conventionala
C. administrarea intramusculara continua de insulina
D. injectii intramusculare multiple
E. administrarea subcutanata continua de insulina

555 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
556 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 2272)

M2814250. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:


A. inhibarea gluconeogenezei hepatice
B. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice
C. crestrea numarului de receptori insulinici
D. cresterea transportului glucozei insulino-mediate
E. cresterea nivelului mediu de insulina plasmatica
(pag. 2276)

M2814251. Cetoacidoza diabetica apare in:


A. efort fizic
B. intreruperea aportului de insulina
C. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependent
D. infectii
E. interventii chirurgicale
(pag. 2277)

M2814252. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:


A. hiperpotasemia
B. hipercalcemia
C. infarctul miocardic
D. edemul cerebral
E. hiperglicemia
(pag. 2280)

M2814253. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:


A. formarea de vase noi
B. permeabilitate capilara crescuta
C. cicatrizare
D. pete vatuite
E. sunturi arterio-venoase
(pag. 2282)

M2814254. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:


A. colecistita edematoasa
B. otita interna maligna
C. pielonefrita emfizematoasa
D. colecistita emfizematoasa
E. otita externa maligna
(pag. 2285)

M2814255. Rezistenta la insulina apare in:


A. obezitate
B. acanthosis nigricans
C. sindromul Werner
D. subponderabilitate
E. sindromul de hipoplazie pineala
(pag. 2286)

M2914256. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:


A. Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.

556 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
557 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Este simetrică, bilaterală.


C. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.
D. Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.
E. Durerea este predominant nocturnă.
(pag. 2283)

M2914257. Fenomenul Somogyi:


A. Necesită scăderea dozelor de insulină.
B. Este mai frecvent la copii.
C. Se datorează hipoinsulinizării nocturne
D. Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.
E. Necesită creşterea dozelor de insulină.
(pag. 2275)

M2914258. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:


A. Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 luni.
B. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.
C. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşi de aceea este o evaluare obiectivă.
D. HbA1c apare prin glicarea enzimatică a unor aminoacizi di lanţul ß al HbA.
E. Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.
(pag. 2277)

M2914259. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă
dintre sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:
A. Glipizidul.
B. Clorpropamidul.
C. Tolbutamidul.
D. Gliburidul.
E. Tolazamidul.
(pag. 2276)

557 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
558 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 15
Ulcerul gastric si duodenal
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
A. vagotomia cu bulbantrectomie
B. vagotomia cu piloroplastie
C. rezectia gastrica proximala
D. rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala
E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)

M1115002. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de
A. 50-55%
B. 90%
C. 25-30%
D. 75-80%
E. 60%
(pag. 1762)

M1115003. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale
A. în pancreas
B. la nivelul colecistului
C. în ficat
D. în colon
E. în tractul biliar
(pag. 1768)

M1115004. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
A. vagotomia cu bulbantrectomie
B. vagotomia cu piloroplastie
C. rezectia gastrica proximala
D. rezectia gastrica cu anastomoza gastrojejunala
E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)

M1215005. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se


datoreaza:
A. infectiei cu Helicobacter pylori
B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene
C. regurgitarii bilei in stomac
D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina
E. supracolonizarii bacteriene

558 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
559 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1770)

M1215006. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:


A. anticorpilor antirujeolici
B. anticorpilor antirubeolici
C. anticorpilor anti-herpes simplex
D. anticorpilor anti-Shigella
E. anticorpilor anti-citomegalovirus
(pag. 1761)

M1215007. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:


A. varsatura alimentara
B. hematemeza
C. durerea
D. senzatia de greata
E. scaderea ponderala
(pag. 1761)

M1215008. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?
A. examenul baritat
B. endoscopia digestiva superioara
C. ecografia abdominala
D. determinarea secretiei acide gastrice
E. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori
(pag. 1762-1763)

M1215009. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o
are:
A. vagotomia + antrectomie Billrot I
B. vagotomia + antrectomie Billrot II
C. vagotomia + piloroplastie
D. vagotomia proximala gastrica
E. antrectomia izolata
(pag. 1768-1769)

M1215010. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de
simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:
A. ulcer recurent
B. sindrom de ansa aferenta
C. sindrom dumping
D. sindrom Zollinger-Ellison
E. malabsorbtie globala
(pag. 1770)

M1215011. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se


datoreaza:
A. infectiei cu Helicobacter pylori
B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene
C. regurgitarii bilei in stomac
D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina
E. supracolonizarii bacteriene
(pag. 1770)

559 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
560 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1315012. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este
adevarata ?
A. Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic în celulele parietale.
B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale.
C. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL.
D. Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.
E. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.
(pag. 1757)

M1315013. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?
A. Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida.
B. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina.
C. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata.
D. Etanolul pur este un stimulant slab al secretiei acide.
E. Prezenta acidului în duoden scade secretia gastrica de acid.
(pag. 1757)

M1315014. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pâna la 3 ore dupa mese.
B. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie în pancreas
C. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia.
D. Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii.
E. Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilic-
apendice xifoid
(pag. 1761-1762)

M1415015. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificata de alimentatie si care
asociaza si varsaturi ne poate atrage atentia asupra urmatoarei complicatii:
A. penetratie in pancreas
B. malignizare
C. perforatie
D. stenoza pilorica
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 1761)

M1415016. Urmatoarele afirmatii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevarate
cu EXCEPTIA:
A. cea mai eficienta este tripla terapie doua saptamani
B. asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani creste putin eficienta
C. administrarea triplei terapii o saptamana pare la fel de eficienta
D. tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxie
E. înlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficienta
(pag. 1763)

M1415017. Care din urmatoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsa:
A. durerea este accentuata de ingestia de alimente
B. greturile si varsaturile reflecta de obicei obstructie mecanica
C. poate apare scadere ponderala datorita aversiunii fata de alimente
D. hemoragia apare in 25% din cazuri
E. perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia
(pag. 1767)

560 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
561 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1415018. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ:


A. metronidazol
B. tetraciclina
C. claritromicina
D. amoxicilina
E. streptomicina
(pag. 1764)

M1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine
constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:
A. perforatia libera a ulcerului în cavitatea peritoneala
B. posibila penetratie în structurile învecinate
C. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioare
D. stenoza pilorica
E. asocierea refluxului gastroesofagian
(pag. 1761)

M1515020. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter
pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A. Metronidazol
B. Amoxicilina
C. Tetraciclina
D. Subsalicilat de bismut
E. Inhibitori de pompa de protoni
(pag. 1763)

M1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:
A. HLA B8
B. HLA DRW3
C. HLA B5
D. HLA DRW4
E. HLA B18
(pag. 1761)

M1515022. Doza standard de lansoprazol utilizata în tratamentul ulcerului duodenal este:


A. 20 mg/zi
B. 20 mg de 2 ori pe zi
C. 30 mg/zi
D. 40 mg/zi
E. 40 mg de 2 ori pe zi
(pag. 1766)

M1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:


A. Pe mica curbura
B. Pe marea curbura
C. Juxtacardial
D. La nivelul fornixului
E. În regiunea antro-pilorica
(pag. 1767)

M1515024. Simptomul cel mai frecvent întâlnit în ulcerul gastric este:


A. durerea epigastrica

561 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
562 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. varsatura alimentara
C. meteorismul abdominal
D. anorexia
E. greata
(pag. 1767)

M1615025. Urmatoarea afirmatie este falsa:


A. Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric
B. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului
C. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice
D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea
E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii
interne a ulcerului
(pag. 1767)

M1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este:


A. inhibata de calciu
B. inhibata de agentii colinergici
C. inhibata de AINS, cum este aspirina
D. stimulata de agentii alfa-adrenergici
E. stimulata de etanol
(pag. 1759)

M1615027. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile
la vârsta fertila:
A. metronidazol
B. lansoprazol
C. misoprostol
D. sucralfat
E. cimetidina
(pag. 1764)

M1615028. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:


A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia
unui ulcer duodenal
B. hemoragia apare in 55 % din cazuri
C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent
E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
(pag. 1767)

M1615029. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:


A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa
D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de câteva zile pâna la saptamâni sau luni
E. durerea se amelioreaza de regula la câteva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide
(pag. 1761)

M2215030. Urmatoarea afirmatie cu privire la omeprazol este adevarata:


A. blocheaza receptorii H2
B. doza este de 60 mg/zi
C. creste metabolismul hepatic al medicamentelor

562 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
563 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. stimuleaza pompa de protoni


E. doza administrata este de 20 mg/zi
(pag. 1764)

M2215031. Secretia acida gastrica poate fi inhibata de:


A. ingestia de alimente
B. consumul de cofeina
C. consumul de bere si vin
D. hiperglicemie
E. calciu administrat intravenos
(pag. 1757, 1758)

M2215032. Eliberarea de gastrina este blocata complet la un pH gastric de:


A. 4,5
B. 3
C. 2
D. 2,3
E. sub 1,5
(pag. 1758)

M2215033. Carbonatul de calciu este folosit de multe decenii in tratarea ulcerului peptic. Care este
afirmatia falsa?
A. Este un antiacid puternic si ieftin
B. Aproximativ 10% din calciu ingerat este absorbit
C. Ingestia sa determina inhibarea secretiei gastrice acide
D. Poate determina aparitia sindromului lapte-alcaline
E. In doze excesive creste nivelul seric al calcemiei
(pag. 1765)

M2215034. Una din urmatoarele afirmatii este falsa:


A. la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer este comuna prezenta unei steatorei usoare
B. la pacientii care au suferit operatie pentru ulcer nu apare niciodata o steatoree usoara
C. steatoreea poate fi demostrata prin teste chimice
D. malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de o pancreatita cronica preexistenta
E. malabsorbtia postoperatorie poate fi cauzata de un sprue celiac latent preexistent
(pag. 1771)

M2215035. Care afirmatie este corecta?


A. Vitamina B12 este absorbita in mod activ la nivelul ileonului distal
B. Vitamina B12 este absorbita in mod pasiv la nivelul ileonului distal
C. Factorul intrinsec secretat de celulele G antrale este necesar absorbtiei vitaminei B12 in ileonul distal
D. Factorul intrinsec secretat de celulele enterocromafice gastrice este necesar absorbtiei vitaminei B12 in
ileonul distal
E. In urma rezectiei gastrice partiale anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina B12 este
frecventa
(pag. 1770)

M2215036. Dupa rezectia gastrica partiala anemia megaloblastica secundara deficitului de vitamina
B12 este rara si apare la:
A. 20%
B. 14%
C. 30%
D. 10%

563 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
564 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 50%
(pag. 1770)

M2215037. La pacientii cu vagotomie si antrectomie pentru ulcer duodenal gastrita bontului se


dezvolta la:
A. 20%
B. 30%
C. 40%
D. 50%
E. 60%
(pag. 1770)

M2215038. Care afirmatie este corecta?


A. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 60 de ori mai mare decat este necesar
B. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 80 de ori mai mare decat este necesar
C. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar
D. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 120 de ori mai mare decat este necesar
E. Stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 130 de ori mai mare decat este necesar
(pag. 1770)

M2215039. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic, frecventa ulcerului recurent este de
aproximativ:
A. 1%
B. 5%
C. 0,5%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1769)

M2215040. Hemoragia digestiva superioara din ulcerul duodenal survine la:


A. 5-10% din pacienti
B. 30-35% din pacienti
C. 15-25% din pacienti
D. 1-5% din pacienti
E. 40-50% din pacienti
(pag. 1768)

M2215041. Perforatia libera in cavitatea peritoneala in ulcerul duodenal apare la:


A. 30% din pacienti
B. 0,2% din pacienti
C. 15% din pacienti
D. 2-3% din pacienti
E. 23% din pacienti
(pag. 1768)

M2215042. Cel mai frecvent ulcerul duodenal (in special cel posterior) poate penetra in:
A. splina
B. ficat
C. colon transvers
D. pancreas
E. rinichiul stang
(pag. 1768)

564 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
565 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215043. Cati dintre pacientii cu ulcer gastric au concomitent si ulcer duodenal?


A. 1%
B. 5%
C. 10%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1767)

M2215044. Care este procentul in care antiinflamatoarele nesteroidiene sunt implicate in aparitia
ulcerului gastric?
A. 5-10%
B. 10-13%
C. 1-5%
D. 30%
E. 15-25%
(pag. 1767)

M2215045. Vagotomia tronculara cu antrectomie reprezinta procedeul chirurgical prin care:


A. se realizeaza vagotomie supraselectiva
B. se sectioneaza trunchiul vagal si se efectueaza piloroplastie
C. se efectueaza vagotomie proximala gastrica si se extirpa antrul
D. se sectioneaza trunchiul vagal, se extirpa antrul cu anastomoza Billroth I sau Billroth II
E. se sectioneaza trunchiul nervului vag
(pag. 1769)

M2215046. In ulcerul gastri procedeul chirurgical recomandat este:


A. vagotomie tronculara cu extirparea antrului
B. vagotomie selectiva cu piloroplastie
C. vagotomie proximala gastrica
D. antrectomie cu anastomoza Billroth II
E. antrectomie cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1769)

M2315047. Care dintre afirmaţiile referitoare la gastrină nu este adevarată?


A. stimularea vagală determină creşterea eliberării de gastrină din celulele G antrale
B. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice
C. secreţia de gastrină este stimulată de somatostatină
D. stimularea vagală determină scăderea pragului de răspuns al celulelor parietale la concentraţiile gastrinei
circulante
E. gastrina este prezentă şi în mucoasa duodenală
(pag. 1757)

M2315048. Cu referire la reglarea secreţiei acide gastrice, care dintre afirmaţiile următoare nu este
adevarată?
A. histamina este cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice
B. prostaglandinele stimulează secreţia acidă gastrică
C. histamina stimulează secreţia acidă gastrică prin creşterea AMPc în celulele parietale
D. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice
E. stimulul fiziologic principal al secreţiei gastrice acide este ingestia de alimente
(pag. 1757)

M2315049. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice este
adevarată?

565 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
566 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. gastrina si acetilcolina stimulează puternic producţia de AMPc in celulele parietale


B. gastrina stimulează secreţia acidă gastrică exclusiv prin acţiunea asupra celulelor parietale
C. prostaglandinele stimulează secreţia gastrică acidă
D. histamina este eliberată de celulele ECL atat prin acţiunea gastrinei cât şi a activităţii colinergice
E. somatostatina stimulează eliberarea de histamină din celulele ECL
(pag. 1757)

M2315050. Următoarele afirmaţii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic
sunt reale, cu excepţia:
A. H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determină reducerea grosimii si vâscozităţii stratului de
mucus
B. majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie şi rămân asimptomatici
C. prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori scade odată cu vârsta
D. producţia de urează de către microorganism este necesară pentru colonizarea gastrică
E. probabilitatea de apariţie a ulcerului duodenal creşte odată cu creşterea densităţii bacteriei in antru
(pag. 1760)

M2315051. Următoarele afirmaţii privind terapia de eradicare a H. pylori în ulcerul duodenal sunt
adevărate, cu excepţia:
A. tetraciclina utilizată în schemele de terapie asociată poate fi hepatotoxică
B. "noua triplă terapie” de eradicare include inhibitori de pompă de protoni
C. ranitidina citrat de bismut se poate folosi în asociere cu claritromicina
D. preparatele pe bază de bismut au rol în terapia de eradicare a H. pylori
E. sucralfatul este inclus în majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori
(pag. 1764)

M2515052. La pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse între:
A. 2-4 mEq/h
B. 3-5 mEq/h
C. 4-6 mEq/h
D. 5-7 mEq/h
E. 6-8 mEq/h
(pag. 1758)

M2515053. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de următorii factori cu EXCEPŢIA:


A. Acetazolamidă
B. Anumite prostaglandine din clasele E şi F
C. Calciu
D. Agenţii colinergici
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1759)

M2515054. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la prostaglandinele endogene sunt
false:
A. Stimulează secreţia de mucus gastric şi de bicarbonat din mucoasa gastrică şi duodenală
B. Stimulează regenerarea celulelor epiteliale
C. Participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragice
E. Participă la menţinerea integrităţii barierei mucoasei gastrice
(pag. 1759)

M2515055. Prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este estimată a fi cuprinsă între:
A. 6-15%

566 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
567 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 5-10%
C. 7-12%
D. 10-17%
E. 15-20%
(pag. 1759)

M2515056. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevărate cu


EXCEPŢIA:
A. Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate în partea proximală a duodenului
B. Se estimează că prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este cuprinsă între 15 şi 20%
C. De regulă ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm în diametru
D. Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la bărbaţi ca şi la femei
E. Cel puţin 60% din ulcerele duodenale vindecate suferă recurenţă
(pag. 1759)

M2515057. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPŢIA:
A. H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienţii cu ulcer duodenal
B. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienţii cu ulcer gastric
C. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţii
D. Infecţia preexistentă cu H. pylori creşte riscul dezvoltării ulterioare atât de ulcer duodenal cât şi de ulcer
gastric
E. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori se corelează direct cu riscul de ulcer duodenal şi ulcer gastric
(pag. 1759)

M2515058. Rata recidivelor ulcerului peptic în primul an după terapia de eradicare, cu succes, a
Helicobacter pylori este:
A. Mai mică de 15%
B. Mai mare de 15%
C. Mai mică de 10%
D. Mai mare de 20%
E. 25%
(pag. 1760)

M2515059. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:


A. Durerea epigastrică
B. Greaţa
C. Vărsăturile
D. Distensia abdominală
E. Pirozisul
(pag. 1761)

M2515060. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:


A. Ameliorarea durerii
B. Eradicarea Helicobacter pylori şi vindecarea bolii
C. Prevenirea recurenţei ulceroase
D. Prevenirea complicaţiilor
E. Supresia secreţiei acide gastrice
(pag. 1763)

M2515061. Doza standard de Omeprazol utilizată în tratamentul ulcerului duodenal este de:
A. 30 mg/zi
B. 20 mg/zi
C. 30 mg de 2 ori pe zi

567 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
568 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 20 mg de 2 ori pe zi
E. 40 mg/zi
(pag. 1764)

M2515062. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizează


Misoprostol în doză de:
A. 100 mg de 4 ori pe zi
B. 100 mg de 2 ori pe zi
C. 200 mg de 2 ori pe zi
D. 200 mg de 4 ori pe zi
E. 200 mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

M2515063. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric îl constitiue:


A. Anorexia
B. Durerea epigastrică
C. Greaţa
D. Scăderea ponderală
E. Pirozisul
(pag. 1767)

M2515064. Aplicarea combinată a examenului radiologic, endoscopic şi histologic permite


diferenţierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acurateţe de:
A. 75%
B. 80%
C. sub 90%
D. peste 97%
E. 95%
(pag. 1767)

M2515065. Precizaţi care este cel mai frcvent simptom la pacienţii cu ulcer stomal:
A. Durerea abdominală
B. Distensia abdominală
C. Eructaţiile
D. Pirozisul
E. Scăderea ponderală
(pag. 17690)

M2515066. Sindroamele de ansă aferentă apar mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie
chirurgicală:
A. Vagotomie cu piloroplastie
B. Vagotomie proximală gastrică
C. Antrectomie cu gastrojejunstomie
D. Rezecţie gastrică parţială cu gastrojejunostomie
E. Vagotomie cu antrectomie
(pag. 1770)

M2615067. Concentraţia estimativă a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:


A. 100mM
B. 160mM
C. 180mM
D. 200mM

568 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
569 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 250mM
(pag. 1756)

M2615068. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei acide gastrice este:
A. Acetilcolina
B. Histamina
C. Gastrina
D. Colecistokinina
E. Somatostatina
(pag. 1757)

M2615069. Faza cefalică a secreţiei gastrice e determinată de următoarele cu excepţia:


A. Vederea alimentelor
B. Gustul alimentelor
C. Mirosul alimentelor
D. Distensia mecanică a stomacului
E. Anticiparea ingestiei unui aliment
(pag. 1757)

M2615070. Secreţia gastrică de bicarbonat este inhibată de următoarele, cu excepţia:


A. AINS
B. Acetazolamidă
C. Calciu
D. Agenţi alfa adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)

M2615071. Următoarele stimulează secreţia de bicarbonat:


A. AINS
B. Acetazolamidă
C. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic
D. Etanol
E. Agenţi alfa adrenergici
(pag. 1759)

M2615072. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:


A. Examenul radiologic baritat
B. Testul HP
C. Examenul endoscopic al tractului digestiv superior
D. RMN
E. Ecografia abdominală
(pag. 1762)

M2815073. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:


A. examenul baritat
B. ecografia abdominala
C. endoscopia digestive superioara
D. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter Pylori
E. determinarea secretiei acide
(pag. 1762)

M2815074. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate

569 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
570 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:


A. amoxicilina
B. inhibitori de pompa de protoni
C. tetraciclina
D. antiacide
E. famotidina
(pag. 1763)

M2815075. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:


A. marea curbura
B. mica curbura
C. la nivelul fornixului
D. regiunea antropilorica
E. juxtacardial
(pag. 1767)

M2815076. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:
A. vagotomie+antrectomie Billroth I
B. vagotomie+antrectomie Billroth II
C. vagotomie+piloriplastie
D. vagotomie proximala gastrica
E. antrectomie izolata
(pag. 1768)

M2815077. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:


A. ulcer recurrent
B. sindrom de ansa aferenta
C. diareea postvagotomie
D. constipatia postvagotomie
E. sindrom dumping
(pag. 1770)

M2915078. Helicobacter Pylori:


A. Este un bacil anaerob Gram negativ.
B. Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomatici
C. După colonizare invadează mucoasa gastrică.
D. Produce urează ce catalizează hidroliza ureei în amoniac şi dioxid de carbon.
E. Majoritatea persoanelor cu infecţie cu Helicobacter Pylori dezvoltă ulcer duodenal sau gastric.
(pag. 1759-1760)

M2915079. Cel mai puternic stimulant al secreţiei acide gastrice este:


A. Histamina.
B. Somatostatina.
C. Gastrina.
D. Acetilcolina.
E. Prostaglandinele.
(pag. 1757)

570 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
571 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1115080. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator


A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele
duodenale
B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire
C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim
D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
(pag. 1769)

M1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia


A. apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie
B. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala
C. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial
D. greata si varsaturile nu sunt caracteristice
E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)

M1115082. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese
B. se trateaza prin masuri dietetice
C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard
D. pacientii pot prezenta sincope
E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt
(pag. 1770)

M1115083. Despre implicatiile fumatului în ulcerul duodenal este adevarat ca


A. se asociaza cu raspuns mai slab la tratament
B. creste secretia acida gastrica
C. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric în duoden
D. creste mortalitatea prin ulcer
E. favorizeaza metaplazia gastrica
(pag. 1761)

M1115084. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia


A. apare de regula în primele 3 ore dupa masa
B. cel mai frecvent recidivele sunt însotite de exacerbarea durerii
C. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somn
D. daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetratia ulceroasa
E. cel mai frecvent durerea este localizata în partea dreapta a epigastrului
(pag. 1761)

M1115085. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca


A. transaminazele pot creste în cursul tratamentului cu ranitidina
B. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi
C. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric
D. preparatele de bismut reduc secretia acida gastrica
E. omeprazolul nu este indicat în tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison
(pag. 1765, 1766)

571 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
572 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1115086. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)


A. incidenta este aproximativ egala pe sexe
B. UG se diagnosticheaza mai frecvent decât ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape întotdeauna
simptomatic
C. apare de obicei la vârste mai avansate decât UD
D. UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice
maxima
E. gastrita care acompaniaza UG este mai severa în cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare
nonsteroidiene
(pag. 1767)

M1115087. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptia


A. aproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenal
B. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastrica
C. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei serice
D. aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene
E. evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UG
(pag. 1767)

M1115088. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevarate
A. vagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelor
B. mortalitatea în cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decât în cazul asocierii vagotomiei cu
piloroplastie
C. procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza
gastroduodenala (Billrot I)
D. în caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenaj
E. cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se înregistreaza în cazul vagotomiei proximale gastrice
(pag. 1768, 1769)

M1115089. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator


A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare în cazul unui ulcer gastric decât pentru ulcerele
duodenale
B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire
C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim
D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor în ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
(pag. 1769)

M1115090. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia


A. apare în cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie
B. apare în cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala
C. caracteristic apar distensie si durere abdominala în prima ora postprandial
D. greata si varsaturile nu sunt caracteristice
E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)

M1115091. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate
A. apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv
B. afectarea mucoasei este parcelara
C. tratamentul consta în administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitând astfel excretia
acestora

572 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
573 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi


E. pacientii prezinta satietate precoce
(pag. 1770)

M1115092. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese
B. se trateaza prin masuri dietetice
C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard
D. pacientii pot prezenta sincope
E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic înalt
(pag. 1770)

M1215093. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?
A. ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa
B. fundul ulcerului contine epiteliu intact
C. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru
D. majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
E. fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic
(pag. 1759)

M1215094. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:


A. stratul superficial al mucusului gastric
B. stratul profund al mucusului gastric
C. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
D. epiteliul mucoasei gastrice
E. submucoasa
(pag. 1759)

M1215095. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei
gastrice prin:
A. productia de ureaza
B. secretia factorului activator al trombocitelor
C. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucus
D. productia de superoxizi
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

M1215096. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:


A. cultura din secretia gastrica
B. hemocultura
C. testul respirator cu uree
D. examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie
E. testul rapid al ureazei
(pag. 1760)

M1215097. “Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:


A. subsalicilat de bismut
B. omeprazol
C. claritromicina
D. metronidazol
E. sucralfat
(pag. 1764)

573 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
574 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1215098. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de:


A. scaderea nivelului seric al gastrinei
B. accelerarea evacuarii stomacului
C. regurgitarea continutului duodenal
D. consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
E. prezenta ulcerului duodenal
(pag. 1767)

M1215099. Complicatiile ulcerului peptic sunt:


A. hemoragia
B. sindromul Zollinger-Ellison
C. obstructia
D. perforatia
E. malignizarea
(pag. 1768)

M1315100. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:


A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.
B. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului.
C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate.
D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestuia
(pag. 1768)

M1315101. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina- rash cutanat;
B. Metronidazolul- alterarea gustului;
C. Tetraciclina- hepatotoxicitate;
D. Preparatele de bismut- scaune acolice;
E. Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

M1315102. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate în apararea mucoasei
gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?
A. Mucusul gastric are rol protectiv.
B. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv.
C. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv.
D. Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esential în aparare.
E. Prostaglandinele din clasa E împiedica lezarea mucoasi gastrice.
(pag. 1759)

M1315103. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:


A. Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal în proportie de 90%.
B. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica.
C. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace.
D. Toate schemele folosite în tripla terapie includ Misoprostol.
E. IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.
(pag. 1766)

M1315104. Endoscopia digestiva superioara are valoare în diagnosticul ulcerelor duodenale în

574 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
575 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

urmatoarele situatii:
A. atunci când ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat;
B. pentru detectarea ulcerelor suspectate în absenta imaginilor radiologice diagnostice;
C. pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ;
D. în conditiile în care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ;
E. pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.
(pag. 1762)

M1315105. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:


A. Perforatia gastrica se întâlneste mai frecvent decât hemoragia.
B. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decât cea prin perforatia ulcerului duodenal.
C. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare.
D. 50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie.
E. Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.
(pag. 1767)

M1315106. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:


A. Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign.
B. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului.
C. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie.
D. Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi.
E. Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decât cele mici.
(pag. 1767)

M1315107. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:


A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.
B. Vindecarea trebuie sa fie completa în doua saptamâni de la începerea tratamentului.
C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este înalt sugestiva pentru malignitate.
D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.
E. În cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestuia
(pag. 1768)

M1315108. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina- rash cutanat;
B. Metronidazolul- alterarea gustului;
C. Tetraciclina- hepatotoxicitate;
D. Preparatele de bismut- scaune acolice;
E. Metronidazolul în cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

M1415109. Care din urmatorii factori au fost asociati cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal:
A. rudele de gradul intîi ale pacientilor cu ulcer duodenal
B. grupa sanguina A2
C. boala pulmonara cronica obstructiva
D. pacienti cu insuficienta renala cronica
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

M1415110. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza durerea din ulcerul duodenal:
A. este accentuata de ingestia de alimente

575 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
576 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. durerea apare pana la aprox. 60min. dupa masa


C. se amelioreaza la administrarea de antiacide
D. la 10% din pacienti este localizata in partea dreapta a epigastrului
E. episoadele dureroase pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

M1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevarate legate de explorarea paraclinica a ulcerului
duodenal:
A. explorarea cu substanta de contrast reprezinta metoda initiala cea mai utilizata
B. la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezinta prin deformarea marcata a bulbului duodenal
C. explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD
D. endoscopia este utila în diagnosticarea ulcerului duodenal superficial
E. examenul baritat este util în identificarea ulcerelor mici.
(pag. 1762)

M1415112. Precizati care din urmatoarele enuntari legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt
adevarate:
A. prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereaza malignitatea
B. ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decât cele mici
C. pentru excluderea malignitatii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros
D. vizualizarea endoscopica permite aprecierea dimensiunilor ulcerului
E. ulcerele generate de AINS sunt de regula mai mari si pot fi diagnosticate radiologic
(pag. 1767)

M1515113. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:


A. stimularea secretiei de mucus protector
B. cresterea viscozitatii mucusului gastric
C. inhiba retrodifuziunea ionilor H+
D. inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+
E. produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)

M1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:


A. insuficienta renala acuta
B. ciroza hepatica alcoolica
C. hiperparatiroidism
D. transplant renal
E. bronhopneumopatie cronica obstructiva
(pag. 1761)

M1515115. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:
A. confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior
B. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal
C. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara
D. depistarea ulcerelor la pacienti simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica
E. la pacienti cu modificari radiologice nesigure în ceea ce priveste activitatea ulcerului
(pag. 1762)

M1515116. Efectele preparatelor de bismut în tratamentul ulcerului duodenal sunt:


A. citoprotectie
B. stimularea productiei de mucus si prostaglandine
C. antisecretor

576 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
577 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. diminuarea tonusului sfincterului piloric


E. cresterea peristalticii gastroduodenale
(pag. 1763)

M1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului în ulcerul duodenal sunt:


A. Blocarea refluxului gastroesofagian
B. Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+
C. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliari
D. Reducerea secretiei de gastrina
E. Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene
(pag. 1766)

M1515118. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil în cicatrizarea ulcerului sunt:
A. Stimularea secretiei de mucus gastric
B. Diminuarea fluxului sanguin gastric
C. Stimularea secretiei de bicarbonat
D. Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice
E. Diminuarea refluxului alcalin biliar în zona antro-pilorica
(pag. 1766)

M1515119. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate în tratamentul ulcerului
duodenal sunt:
A. hipotensiune arteriala
B. cefalee cu caracter migrenoid
C. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice
D. constipatie
E. depletie sistemica de fosfati
(pag. 1764)

M1515120. Hiperaciditatea întâlnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii
epigastrice prin:
A. spasme esogastrice etajate
B. reflux duodeno-gastric
C. stimularea acida a receptorilor chimici
D. alterarea motilitatii gastrice
E. aparitia zonelor de metaplazie intestinala
(pag. 1761)

M1515121. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni în ulcer sunt:


A. stimularea secretiei de mucus protector
B. cresterea vîscozitatii mucusului gastric
C. inhiba retrodifuziunea ionilor H+
D. inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+
E. produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)

M1615122. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:


A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru
B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%
D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer într-un moment al vietii.
E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta în vindecare spontana si recurenta

577 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
578 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1759)

M1615123. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A. omeprazol
B. subsalicilat de bismut
C. metronidazol
D. tetraciclina
E. claritromicina
(pag. 1764)

M1615124. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:


A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica
D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.
E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei în amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)

M1615125. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. incidenta maxima este plasata în cel de-al saselea deceniu
B. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femei
C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent
D. perforatia gastrica se intalneste mai rar decât hemoragia gastrica
E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata însotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)

M1615126. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:


A. subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe zi
B. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe zi
C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi
D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi
E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

M1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii
mucoasei:
A. stimuleaza secretia de mucus gastric
B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat
C. scad fluxul sanguin gastric
D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+
E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei
(pag. 1766)

M1615128. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:


A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica
B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina
C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%
D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %
E. Anticorpii (Ig G si Ig A) împotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori
(pag. 1760)

M1615129. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A. boala pulmonara cronica obstructiva

578 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
579 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. ciroza alcoolica
C. insuficienta cardiaca
D. transplant renal
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

M1615130. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A. boala pulmonara cronica obstructiva
B. ciroza alcoolica
C. insuficienta cardiaca
D. transplant renal
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

M2215131. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate?


A. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer duodenal
B. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer gastric
C. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 75-85% dintre pacientii cu ulcer duodenal
D. Infectia cu helicobacter pylori este prezenta la 95-100% dintre pacientii cu ulcer gastric
E. Helicobacter pylori nu este implicat in ulcerogeneza
(pag. 1759)

M2215132. Urmatoarele afirmatii sunt corecte:


A. helicobacter pylori este un bacil microaerofil
B. helicobacter pylori poseda un echipament enzimatic sarac
C. ureaza produsa de helicobacter pylori il protejeaza de efectele acidului gastric
D. helicobacter pylori poseda proteina cu efect chemotactic pentru polimorfonucleare
E. microorganismul produce proteaze ce cresc grosimea stratului de mucus
(pag. 1759, 1760)

M2215133. Testele diagnostice pentru helicobacter pylori sunt:


A. cultura din sucul gastric
B. examenul histologic al biopsiilor gastrice
C. cultura din biopsiile din mucoasa gastrica
D. testul rapid al ureazei
E. hemocultura
(pag. 1760)

M2215134. Urmatoarele teste diagnostice pentru helicobacter pylori necesita endoscopie:


A. testul ureazei
B. testul respirator cu uree marcata cu C13 sau C14
C. cultura
D. examenul serologic
E. antigenul fecal
(pag. 1760)

M2215135. Rata de recidiva a ulcerului este:


A. cu 50% mai mica dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori
B. de 70-80% dupa monoterapie cu antagonisti de H2
C. mai mica de 15% dupa tratamentul de eradicare a helicobacter pylori
D. de 98% dupa monoterapie cu antagonisti H2
E. de 45% dupa eradicarea helicobacter pylori

579 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
580 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1760)

M2215136. Coloratiile folosite pentru examinarea histologica in diagnosticul infectiei cu helicobacter


pylori sunt:
A. hematoxilina eozina
B. Giemsa
C. albastru alcian
D. Warthin-Starry
E. coloratia PAS
(pag. 1760)

M2215137. Afirmatiile adevarate privind testele serologice pentru helicobacter pylori sunt:
A. neinvazive
B. diferentiaza intre infectia activa si cea vindecata
C. necesita endoscopie
D. folosite pentru epidemiologice
E. titrul scade rapid dupa eradicare
(pag. 1760)

M2215138. Afirmatiile false privind cultura pentru identificarea helicobacter pylori sunt:
A. este utilizata larg pentru studii epidemiologice
B. este esentiala daca apare rezistenta al antibiotice
C. nu necesita endoscopie
D. nu este utilizata daca apare rezistenta la antibiotice
E. are o sensibilitate de 70-95%
(pag. 1760)

M2215139. Testul respirator pentru identificarea helicobacter pylori:


A. foloseste carbon marcat C14 sau C13
B. necesita endoscopie
C. nu este utilizat pentru monitorizarea terapiei
D. este simplu de efectuat
E. necesita prealabil tratament cu antibiotice
(pag. 1760)

M2215140. Care dintre afirmatiile cu privire la ulcerul duodenal sunt adevarate?


A. Exista o evacuare rapida a stomacului
B. Secretia de bicarbonat este crescuta prin acidifierea din lumenul duodenal
C. Poate apare metaplazia gastrica a mucoasei duodenale
D. Se produce colonizarea cu helicobacter pylori la nivelul metaplaziei gastrice
E. Evacuarea gastrica este intarziata
(pag. 1761)

M2215141. Afirmatiile adevarate privind implicarea factorilor genetici in patogenia ulcerului duodenal
sunt:
A. frecventa la rudele de gradul I este de 10 ori mai mare decat in populatia generala
B. se constata frecventa crescuta a grupului 0I secretor
C. frecventa la rudele de gradul I este de 3 ori mai mare decat in populatia generala
D. se constata frecventa crescuta a grupului 0I nesecretor
E. apare frecvent la grupul sanguin AII
(pag. 1761)

M2215142. Care dintre afirmatiile de mai jos cu privire la fumat sunt corecte?

580 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
581 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Se asociaza cu o incidenta crescuta a ulcerului duodenal


B. Creste secretia de acid gastric
C. Fumatul nu creste secretia acida gastrica
D. Inhiba secretia pancreatica de bicarbonat
E. Accelereaza golirea gastrica
(pag. 1761)

M2215143. Afirmatiile false privind incidenta ulcerului duodenal sunt:


A. este mai mare la fumatori
B. este mai redusa la pacientii cu hiperparatiroidism
C. este crescuta la pacientii cu ciroza hepatica
D. este crescuta la pacientii cu bronhopneumopatie cronica obstructiva
E. este scazuta in mastocitoza sistemica
(pag. 1761)

M2215144. Este adevarat ca in ulcerul duodenal:


A. stresul contribuie la activarea ulcerului
B. personalitatea de tip A se insoteste de cresterea incidentei ulcerului duodenal
C. factorii psihici au efect controversat
D. stresul nu influenteaza activarea ulcerului
E. anxietatea este un factor de activare a bolii
(pag. 1761)

M2215145. Durerea din ulcerul duodenal:


A. are frecvent caracter de arsura
B. este produsa de stimularea receptorilor chimici gastrici
C. apare imediat postalimentar
D. este determinata de alterarea motilitatii gastrice
E. este localizata in hipocondrul drept
(pag. 1761)

M2215146. Afirmatiile corecte cu privire la durerea din ulcerul duodenal sunt:


A. durerea nu se amelioreaza dupa ingestia de alimente
B. ingestia de alimente este urmata de un rebound al eliberarii de gastrina
C. episoadele dureroase sunt mai lungi decat perioadele de acalmie
D. apare la 90 min- 3 h dupa masa
E. uneori durerea are caracter nedefinit
(pag. 1761)

M2215147. Care dintre afirmatiile de mai jos privind ulcerul duodenal sunt false?
A. Modificarea caracterului durerii atentioneaza asupra aparitiei complicatiilor
B. O complicatie de temut este malignizarea ulcerului
C. Durerea calmata de ingestia de alimente sugereaza obstructie pilorica
D. Durerea care iradiaza posterior indica penetratia ulcerului in pancreas
E. Hemoragia din ulcerul duodenal se insoteste numai de melena
(pag. 1761)

M2215148. Urmatoarele afirmatii cu privire la cimetidina sunt adevarate:


A. este un inhibitor ai pompei de proton
B. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 800-1200 mg/zi
C. doza pentru tratarea ulcerului peptic este de 300 mg/zi
D. creste nivelul transaminazelor serice

581 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
582 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. creste metabolismul hepatic al medicamentelor


(pag. 1764)

M2215149. Care sunt afirmatiile false cu privire la misoprostol?


A. Este un inhibitor H2
B. Reduce secretia de acid gastric
C. Se administreaza pentru eradicarea helicobacter pylori
D. Produce constipatie
E. Se poate administra in sarcina
(pag. 1764)

M2215150. Care sunt afirmatiile false cu privire la sucralfat?


A. Se administreaza cu 3 ore inainte de masa
B. Se administreaza cu 1 ora inainte de masa si la culcare
C. Este un inhibitor ai pompei protonice
D. Leaga pepsina
E. Determina diaree
(pag. 1764)

M2215151. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la administrarea antiacidelor in tratamentul ulcerului
peptic:
A. cele care contin magneziu provoaca constipatie
B. determina sindromul lapte-alcaline
C. se administreaza la 4 ore dupa mese
D. se administreaza la 1 si 3 ore dupa mese si la culcare
E. cele care contin aluminiu determina constipatie
(pag. 1764)

M2215152. Factorii etiopatogenetici implicati in ulcerul gastroduodenali sunt:


A. pepsina
B. prostaglandinele
C. acidul clorhidric
D. helicobacter pylori
E. AINS
(pag. 1756, 1758)

M2215153. Unul dintre factorii de agresiune implicati in aparitia ulcerului peptic este acidul clorhidric.
Care sunt afirmatiile corecte?
A. Acidul clorhidric este secretat de celulele parietale de la nivelul antrului
B. Acidul clorhidric este secretat de mucoasa oxintica de la nivelul corpului si fundului stomacului
C. Concentratia de acid clorhidric secretata este de 160 mM
D. Etapa finala a secretiei ionilor de hidrogen este pompa de protoni (H+ - K+ ATP aza) localizata la nivelul
membranei apicale a celulelor parietale
E. Aceasta pompa de protoni schimba ionul de hidrogen cu ionul de clor la nivelul membranei microvilozitare
(pag. 1756)

M2215154. Helicobacter pylori este un factor important in aparitia:


A. polipilor gastrici
B. leiomiomului gastric
C. ulcerului gastric si duodenal
D. limfomului gastric
E. cancerului gastric

582 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
583 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1756)

M2215155. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre gastrina:


A. este un factor de agresivitate in aparitia ulcerului peptic
B. este un factor de aparare fata de aparitia ulcerului peptic
C. este secretata de celulele D ale glandelor fundice gastrice
D. stimuleaza secretia acida gastrica
E. inhiba secretia acida gastrica
(pag. 1757)

M2215156. Urmatoarele afirmatii privind gastrina sunt false:


A. secretia de gastrina este stimulata de somatostatina
B. secretia de gastrina este inhibata de somatostatina
C. este secretata de celulele G antrale
D. este inhibata de neuropeptidul eliberator de gastrina
E. poate fi gasita si in mucoasa duodenala
(pag. 1757)

M2215157. Secretia acida gastrica este stimulata de:


A. acetilcolina
B. somatostatina
C. histamina
D. gastrina
E. prostaglandine
(pag. 1757)

M2215158. Urmatoarele afirmatii cu privire la histamina sunt adevarate:


A. este continuta in granulele citoplasmatice din mastocite
B. este secretata de celulele parietale
C. este continuta in granulele celulelor enterocromafin-like
D. este secretata de celulele D antrale
E. este secretata de celulele endocrine din glandele oxintice
(pag. 1757)

M2215159. Mecanismele de aparare ale mucoasei gastrice sunt:


A. secretia de mucus
B. secretia de bicarbonat din celulele epiteliale gastrice
C. reinnoirea celulelor epiteliale
D. microcirculatia gastrica
E. secretia de pepsinogen
(pag. 1758)

M2215160. Urmatoarele afirmatii cu privire la somatostatina sunt false:


A. este secretata de celulele D ale mucoasei antrale
B. inhiba direct secretia celulelor parietale
C. stimuleaza secretia de gastrina
D. inhiba eliberarea de histamina
E. stimuleaza secretia celulelor parietale
(pag. 1758)

M2215161. Urmatoarele afirmatii cu privire la mucusul gastric sunt adevarate:


A. este un factor de aparare al mucoasei gastrice

583 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
584 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. grosimea stratului de mucus este crescuta de prostaglandinele E


C. grosimea stratului de mucus este redusa de antiinflamatoarele nesteroidiene
D. grosimea stratului de mucus este redusa de prostaglandinele E
E. faciliteaza retrodifuziunea moleculelor de pepsina
(pag. 1759)

M2215162. Care dintre afirmatiile cu privire la helicobacter pylori sunt adevarate?


A. Este un bacil Gram pozitiv
B. Este spiralat microaerofilic
C. Colonizeaza portiunile profunde ale stratului de mucus
D. Este un bacil Gram negativ
E. Colonizeaza suprafata stratului de mucus
(pag. 1759)

M2215163. Mentionati raspunsurile corecte cu privire la claritromicina:


A. este un nou antibiotic aminoglicozid folosit in terapia de eradicare a helicobacter pylori
B. poate fi utilizata in locul metronidazolului
C. rata de eradicarea a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 90%
D. rata de eradicare a helicobacter pylori in tripla terapie cu inhibitori de pompa de protoni este de 70%
E. doza este de 250 mg/zi
(pag. 1764)

M2215164. Dintre medicamentele utilizate in tratamentul ulcerului peptic este adevarat ca


lansoprazolul:
A. inhiba H+/K+ ATP aza
B. doza recomandata este de 30mg dimineata si 30 mg seara
C. doza recomandata este 30 mg dimineata
D. folosirea in doze mari la sobolani cauzeaza tumori carcinoide gastrice
E. creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)

M2215165. Urmatoarele afirmatii privind antagonistii receptorilor H2 sunt adevarate:


A. sunt inhibitori puternici ai secretiei acide bazale
B. sunt inhibitori puternici ai secretiei acide stimulate
C. sunt inhibitori puternici ai secretiei de bicarbonat
D. reduc recurenta anuala cu 20%
E. rata vindecarii ulcerului peptic este similara cu cea a tratamentului cu antiacide
(pag. 1765)

M2215166. Precizati afirmatiile corecte cu privire la cancerul gastric postgastrectomie partiala:


A. apare la 3-4 ani postoperator
B. apare la 8 ani postoperator
C. apare dupa 15 ani postoperator
D. posibilitatea dezvoltarii unui adenocarcinom gastric trebuie luata in considerare la mai multi ani
postoperator daca apar simptome abdominale
E. apare in primul an postoperator
(pag. 1771)

M2215167. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie a ulcerului peptic. Care sunt
afirmatiile corecte?
A. Scaderea ponderala poate apare ca o manifestare a malabsorbtiei globale
B. Scaderea ponderala apare la 60% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala
C. Scaderea ponderala apare la 30% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala

584 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
585 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Scaderea ponderala apare la 90% dintre pacienti dupa rezectia gastrica partiala
E. Scaderea ponderala este mai rara dupa vagotomia fara rezectie
(pag. 1771)

M2215168. Malabsorbtia globala este o complicatie postoperatorie pentru ulcerul peptic. Care dintre
afirmatiile de mai jos sunt corecte?
A. Scaderea ponderala are drept cauza principala reducerea aportului alimentar
B. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este sub 7 g/zi
C. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este de 10g/zi
D. La subiectii normali dupa 100 g regim lipidic pierderea de grasimi prin scaun este in jur de 15 g/zi
E. Pierderea de grasimi la bolnavii cu rezectie gastrica depaseste 15 g/zi
(pag. 1771)

M2215169. Cauzele maldigestiei si malabsorbtiei globale care este o complicatie postoperatorie a


ulcerului peptic sunt:
A. concentratia mica de bila de la nivelul lumenului intestinal
B. evacuarea gastrica rapida
C. raspunsul pancreatic redus la ingestia de alimente
D. dispersia crescuta a alimentelor in stomac
E. tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subtire
(pag. 1771)

M2215170. Dintre complicatiile postoperatorii pentru ulcerul peptic fac parte osteomalacia si
osteoporoza. Care sunt afirmatiile corecte?
A. Apar frecvent dupa gastrectomii totale
B. Apar frecvent dupa vagotomia cu piloroplastie
C. Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth I
D. Osteomalacia apare frecvent dupa anastomoza de tip Billroth II
E. Sunt secundare malabsorbtiei vitaminei C
(pag. 1771)

M2215171. Ostemalacia si osteoporoza sunt complicatii postoperatorii pentru ulcerul peptic operat.
Care dintre afirmatii sunt corecte?
A. Apar secundar sindromului Dumping
B. Apar secundar malabsorbtiei calciului si vitaminei D
C. Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 2 ori mai mare comparativ cu barbatii fara
rezectie gastrica
D. Incidenta fracturilor la barbatii cu rezectie gastrica este de 4 ori mai mare comparitiv cu barbatii fara
rezectie gastrica
E. Postoperator se recomanda tratament profilactic cu vitamina D si calciu
(pag. 1771)

M2215172. Reglarea secretiei gastrice cuprinde 3 faze:


A. faza cefalica, gastrica si intestinala
B. faza cefalica cuprinde componentele corticala si hipotalamica
C. faza cefalica este mediata prin activare simpatica
D. faza gastrica rezulta din stimularea receptorilor chimici si mecanici din peretele gastric
E. faza intestinala este determinata de prezenta alimentelor din intestinul subtire
(pag. 1757)

M2215173. Preparatele de bismult coloidal sunt utilizate in terapia ulcerului. Care afirmatii sunt
corecte?
A. Reduc secretia acida gastrica

585 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
586 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Inhiba activitatea pepsinei


C. Nu au efect in eradicarea helicobacter pylori
D. Stimuleaza secretia de prostaglandine
E. Stimuleaza secretia de glicoproteina din sucul gastric
(pag. 1766)

M2215174. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la dispepsia nonulceroasa sunt corecte?
A. Sunt afectiuni caracterizate prin durere persistenta in etajul abdominal superior
B. Sunt afectiuni la care nu se detecteaza o cauza organica
C. Prevalenta infectiei cu helicobacter pylori este de 50%
D. Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacienti
E. Tratamentul de eradicare a helicobacter pylori nu este indicat
(pag. 1762)

M2215175. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la rolul endoscopiei in diagnosticul ulcerului
sunt corecte?
A. Nu este necesara in ulcerul duodenal diagnosticat radiologic
B. Nu este necesar in caz de hemoragie gastrointestinala
C. Are rol in identificare ulcerelor mici nedetectate radiologic
D. Are rol la pacientii cu modificari radiologice nesigure
E. Are rol in diagnosticarea helicobacter pylori
(pag. 1762)

M2215176. Cea mai eficienta strategie de eradicare a helicobacter pylori este tripla terapie. Aceasta
consta din asocierea unor medicamente in dozele:
A. subsalicilat de bismut 2 tb de 4 ori/zi
B. peptobismol 2 tb de 4 ori/zi
C. tetraciclina 250 mg de 4 ori/zi
D. amoxicilina 500 mg de 4 ori/zi
E. tetraciclina 4x500 mg/zi
(pag. 1763, 1764)

M2215177. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la agentii anticolinergici sunt adevarate?
A. Blocheaza receptorii muscarinici din celulele parietale gastrice
B. Reduc secretia acida gastrica
C. Pirenzepina este un agent colinergic neselectiv
D. Pot determina aritmii cardiace
E. Atropina este un agent colinergic selectiv
(pag. 1766)

M2215178. Dupa vagotomie cu piloroplastie pacientii cu ulcer duodenal pot dezvolta gastrita bontului
gastric. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastrita sunt false?
A. Nu contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12
B. Contribuie la o absorbtie redusa de vitamina B12
C. Nu poate progresa catre atrofie gastrica
D. Poate apare si dupa vagotomie cu antrectomie
E. Poate apare si dupa gastrectomie totala
(pag. 1770)

M2215179. Pacientii cu rezectie gastrica partiala nu dezvolta deficit de vitamina B12 deoarece:
A. stomacul secreta o cantitate de factor intrinsec de 100 de ori mai mare decat este necesar
B. corpul gastric contine o cantitate mica de celule parietale
C. portiunea de stomac rezecat este de regula corpul

586 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
587 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. portiunea de stomac rezecat este de regula antrul


E. antrul contine o cantitate mare de celule parietale
(pag. 1770)

M2215180. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer pacientii pot prezenta niveluri serice reduse de
vitamina B12. Care afirmatii sunt corecte?
A. Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbtiei acesteia
B. Mecanismul malabsorbtiei este dat de hipoclorhidria gastrica
C. Mecanismul malabsorbtiei este dat de supracolonizarea bacteriana
D. Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie totala
E. Anemia megaloblastica secundara este prezenta invariabil dupa gastrectomie partiala
(pag. 1770)

M2215181. Dupa o interventie chirurgicala pentru ulcer peptic anemia care poate apare este secundara:
A. unei malabsorbtii a vitaminei B12
B. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu vagotomie si piloroplastie
C. unei absorbtii deficitare a fierului la pacientii cu gastrojejunostomie Billroth II
D. unui aport alimentar deficitar a folatilor
E. unui ulcer recurent precoce postoperator
(pag. 1770, 1771)

M2215182. Dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic diareea care apare:
A. este secundara vagotomiei supraselective
B. este secundara vagotomiei tronculare
C. apare la 8 ore postprandial
D. apare la 2 ore postprandial
E. apare la 6 ore postprandial
(pag. 1770)

M2215183. Diareea postvagotomie este secundara urmatoarelor mecanisme:


A. intreruperea fibrelor simpatice care inerveaza viscerele abdominale
B. cresterii cantitatii de lichide din intestinul subtire
C. golirii intarziate a stomacului
D. actiunii osmotice a alimentelor
E. intreruperii fibrelor vagale
(pag. 1770)

M2215184. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping precoce sunt false?
A. Apare la un interval de 3 ore dupa mese
B. Apare la un interval de 90 min dupa mese
C. Simptomele prezentate de pacient sunt ameteli, palpitatii, diaforeza
D. Este secundar hipoglicemiei determinata de eliberarea excesiva de insulina
E. Se trateaza prin limitarea consumului de lichide la mese
(pag. 1770)

M2215185. Care dintre afirmatiile cu privire la sindromul Dumping tardiv sunt false?
A. Apare la 30-60 min dupa mese
B. Apare la 90-180 min dupa mese
C. Simptomele vasomotorii care apar sunt secundare evacuarii rapide a alimentelor
D. Simptomele vasomotorii care apar sunt datorate inhibarii reflexelor autonome secundare distensiei
intestinului subtire
E. Simptomele nu se amelioreaza cu octreotid 50 micrograme de 3 ori/zi

587 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
588 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1770)

M2215186. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul Dumping secundar interventiei
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevarate?
A. In cazurile severe simptomele se trateaza cu un antagonist de somatostatina, octreotid
B. Se recomanda un regim dietetic bogat in alimente lichide
C. Se recomanda un regim dietetic cu limitarea alimentelor lichide sau solide cu continut de zahar
D. Doza de octreotid necesara este de 100 micrograme de 3 ori/zi subcutan
E. Doza de octreotid necesara este de 50 micrograme de 3 ori/zi subcutan
(pag. 1770)

M2215187. Gastropatia de reflux biliar poate apare dupa interventia chirurgicala pentru ulcer peptic si
se trateaza cu:
A. colestiramina administrata cu scopul legarii acizilor biliari
B. devierea continutului duodenal printr-o anastomoza Y a la Roux
C. administrare de cisaprid 10 mg inainte de mese si la culcare
D. administrare de cisaprid 20 mg inainte de mese si la culcare
E. administrare de cisaprid 5 mg inainte de mese si la culcare
(pag. 1770)

M2215188. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la gastropatia de reflux secundara interventiei
pentru ulcer peptic sunt adevarate?
A. Refluxul biliar poate fi demonstrat prin scintigrafie cu Tc99m-HIDA
B. Un alt termen folosit pentru aceasta complicatie este cel de varsaturi bilioase
C. Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie care evidentiaza inflamatia mucoasei
D. Bila refluata este singura raspunzatoare de aparitia simptomelor
E. Satietatea precoce care apare nu poate fi ameliorata printr-o anastomoza in Y a la Roux
(pag. 1770)

M2215189. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la sindromul de ansa aferenta?


A. Se manifesta prin distensia abdominala, durere la 90-120 min postalimentar
B. Apare frecvent dupa anastomoza Billroth II
C. Distensia abdominala si durerea nu se calmeaza dupa varsaturi
D. Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale aferente
E. Este cauzat de distensia prin secretie biliara si pancreatica
(pag. 1770)

M2215190. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la sindromul de ansa aferenta sunt corecte?
A. Deseori ansa aferenta este dificil de evidentiat cu ajutorul examenului radiologic baritat
B. In acest sindrom nivelul amilazelor serice poate fi moderat crescut
C. In acest sindrom nu apare cresterea serica a amilazelor
D. Tratamentul consta in corectarea chirurgicala a obstructiei incomplete a ansei intestinale aferente
E. Tratamentul consta in transformarea anastomozei Billroth II in anastomoza gastroduodenala
(pag. 1770)

M2215191. La pacientii cu rezectie gastrica si anastomoza gastrojejunala poate apare sindromul de


ansa aferenta. Care sunt afirmatiile adevarate cu privire la aceasta complicatie?
A. Este cauzat de suprapopularea bacteriana a ansei aferente
B. Este cauzat de staza in ansa eferenta
C. Se insoteste de malabsorbtia grasimilor dar nu si a vitaminei B12
D. Se insoteste de malabsorbtia grasimilor si a vitaminei B12
E. Cedeaza prin tratamentul chirurgical al ansei eferente
(pag. 1770)

588 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
589 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2215192. Subliniati afirmatiile corecte referitoare la pacientii cu antrectomie si


gastrojejunoanastomoza:
A. hipersecretie acida gastrica secundara cresterii masei celulelor parietale
B. hipersecretie acida gastrica secundara eliberarii de gastrina din mucoasa antrala reziduala
C. nivelul seric al gastrinei poate fi normal la acesti pacienti
D. nivelul seric al gastrinei poate fi moderat crescut la acesti pacienti
E. endoscopia cu biopsia anastomozei poate gasi mucoasa antrala
(pag. 1770)

M2215193. Care afirmatii sunt corecte referitor la ulcerul recurent (postoperator)?


A. Este determinat de infectia persistenta cu helicobacter pylori
B. Este o complicatie a unei rezectii gastrice de obicei defectuoase
C. Este depistat in 95% din cazuri prin examen baritat
D. Cel mai frecvent simptom este durerea
E. Examenul endoscopic nu este indicat decat rareori
(pag. 1769)

M2215194. Mecanismele implicate in aparitia ulcerului recurent postoperator sunt:


A. vagotomia incompleta
B. vagotomia supraselectiva
C. rezectia gastrica defectuoasa
D. persistenta infectiei cu helicobacter pylori
E. stenoza gurii de anastomoza
(pag. 1769)

M2215195. Dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptic frecventa ulcerului recurent este
aproximativ:
A. 3-10% pentru ulcerele duodenale
B. 3-10% pentru ulcerele gastrice
C. 2% pentru ulcere gastrice
D. 2% pentru ulcerele duodenale
E. 20% pentru ulcerul duodenal
(pag. 1769)

M2215196. Tratamentul ulcerului recurent dupa interventiile chirurgicale pentru ulcer peptice se face
cu:
A. inhibitori de pompa de protoni
B. prokinetice
C. agonisti de receptori H2
D. vagotomie transtoracica in cazul unei vagotomii anterioare incomplete
E. ranitidina, cimetidina, famotidina
(pag. 1769)

M2215197. Diagnosticul ulcerului recurent postoperator se stabileste prin:


A. examen baritat in aproximativ 50-60% din cazuri
B. evidentierea infectiei cu helicobacter pylori
C. examen endoscopic
D. determinarea debitului acid bazal
E. determinarea debitului acid bazal si stimulat
(pag. 1769)

M2215198. Care dintre afirmatiile urmatoare cu privire la ulcerul recurent pe antru restant sunt corecte?

589 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
590 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Nivelul gastrinei la acesti pacienti poate fi normal sau moderat crescut


B. Nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este scazut, constant sau usor crescut
C. La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial scazut
D. La pacientii cu gastrinom nivelul gastrinei dupa administrarea de secretina este substantial crescut peste
200 ng/l
E. Tratamentul consta in rezectia antrului restant
(pag. 1770)

M2215199. Complicatiile ulcerului peptic includ:


A. diareea
B. perforatia
C. penetratia
D. sindromul Mallory-Weiss
E. obstructia caii de evacuare gastrica
(pag. 1768)

M2215200. Principalele tipuri de interventii chirurgicale pentru ulcer sunt:


A. gastrectomia totala
B. vagotomie cu antrectomie
C. vagotomie cu piloroplastie
D. vagotomie supraselectiva cu piloroplastie
E. vagotomie proximala gastrica
(pag. 1768)

M2215201. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate?


A. Ulcerul duodenal apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul gastric
B. Ulcerul gastric apare cu 10 ani mai tarziu decat ulcerul duodenal
C. Din punct de vedere clinic ulcerul duodenal este depistat mai frecvent
D. La autopsie ulcerul gastric are aceiasi frecventa cu a ulcerului duodenal
E. Ulcerele gastrice sunt superficiale
(pag. 1767)

M2215202. Tratamentul sangerarii active din ulcerul peptic se face prin:


A. fotocoagulare cu laser
B. electrocauterizare
C. injectare locala a unui agent vasoconstrictor
D. termocauterizare
E. antiacide
(pag. 1768)

M2215203. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?


A. Frecvent este profund depasind mucoasa
B. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai extinse decat in ulcerul duodenal
C. Din punct de vedere histologic prezinta arii de gastrita adiacenta mai putin extinse decat in ulcerul duodenal
D. Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
E. Aproape toate ulcerele gastrice benigne sunt situate proximal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric
(pag. 1767)

M2215204. Care sunt caracteristicile ulcerului gastric benign?


A. Aproape toate ulcere gastrice benigne sunt situate distal de jonctiunea mucoasei antrale cu mucoasa
gastrica secretanta de acid gastric

590 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
591 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Sunt rare la nivelul fundului stomacului


C. Sunt frecvent acompaniate de gastrita cronica atrofica corporeala
D. Sunt frecvent acompaniate de gastrita antrala cu grade variabile de atrofie a mucoasei
E. Gastrita este frecvent prezenta in cele secundare consumului de AINS
(pag. 1767)

M2215205. Simptomatologia obstructiei caii de evacuare gastrica include:


A. greturi
B. diaree
C. distensie abdominala
D. scadere din greutate
E. varsaturi
(pag. 1768)

M2215206. Dintre factorii patogenetici implicati in aparitia ulcerului gastric mentionam:


A. acidul clorhidric si pepsina
B. rata secretiei gastrice de acid clorhidric este normala sau scazuta
C. helicobacter pylori
D. nivelul seric al gastrinei este crescut
E. nivelul seric al gastrinei este scazut
(pag. 1767)

M2215207. Urmatoarele afirmatii cu privire la ulcerul gastric sunt adevarate:


A. helicobacter pylori este un factor patogenetic important
B. contractarea infectiei cu helicobacter pylori se face mai tarziu in cursul vietii fata de pacientii cu ulcer
duodenal
C. evacuarea gastrica este intarziata
D. AINS sunt un factor patogenetic important
E. regurgitarea continutului duodenal in stomac nu este implicata in patogeneza
(pag. 1767)

M2215208. Care dintre afirmatiile privind ulcerul gastric sunt false?


A. Durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent
B. Durerea nu este accentuata de ingestia de alimente
C. Ameliorarea durerii dupa ingestia de antiacide este frecventa comparativ cu ulcerul duodenal
D. Scaderea ponderala apare ca rezultat al anorexiei
E. Scaderea ponderala nu apare ca rezultat al unui sindrom de malabsorbtie
(pag. 1767)

M2215209. Mortalitatea prin perforatie unui ulcer gastric este:


A. de 10 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal
B. de 3 ori mai mare fata de perforatia prin ulcer duodenal
C. mortalitatea mai mare este determinata de varsta mai inaintata a pacientilor
D. mortalitatea mai mare este determinata de invazia masiva a peritoneului prin perforatia gastrica
E. mortalitatea mai mare este determinata de intarzierea diagnosticului
(pag. 1767)

M2215210. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte?


A. Ulcerele gastrice pot fi identificate la examenul radiologic baritat
B. Ulcerele gastrice benigne si maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi
C. Ulcerele gastrice produse de AINS sunt mai profunde si pot fi identificate la examenul radiologic baritat
D. Pliurile gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea

591 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
592 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. 1-8% din ulcerele gastrice benigne la examenul radiologic se dovedesc a fi maligne


(pag. 1767)

M2215211. Care sunt afirmatiile corecte cu privire la ulcerul gastric?


A. Endoscopia permite diagnosticul de localizare si aprecierea dimensiunilor sale
B. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 4 biopsii din marginile ulcerului
C. Pentru excluderea malignitatii sunt necesare cel putin 6 biopsii din marginile ulcerului
D. Prin combinarea examenelor endoscopic, radiologic si histologic diferentierea de un ulcer malign se face
cu o acuratete de 97%
E. Prin combinarea examenelor endoscopic si radiologic diferentierea de un ulcer malign se face cu o
acuratete de 97%
(pag. 1767)

M2215212. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste carbenoxolona:


A. a fost utilizata pentru tratamentul ulcerului gastric
B. este un produs de hidroliza a acidului glicirizinic
C. reduce secretia acida gastrica
D. creste secretia si vascozitatea mucusului gastric
E. nu influenteaza durata de viata a celulelor epiteliale gastrice
(pag. 1768)

M2215213. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ce priveste ulcerul gastric:


A. cele benigne trebuie sa se vindice in 2-3 luni de la inceperea tratamentului
B. cele benigne trebuie sa se vindece in 2-3 saptamani de la inceperea tratamentului
C. absenta micsorarii ulcerului sub tratament sugereaza malignitatea
D. repetarea gastroscopiei nu este necesara dupa tratament
E. 70% din ulcerele depistate maligne se pot vindeca incomplet sub tratament medical
(pag. 1768)

M2315214. Următoarele afirmaţii cu referire la mecanismele secreţiei gastrice nu sunt adevărate:


A. gastrina stimulează secreţia gastrică acidă prin influenţarea producţiei de AMPc
B. acetilcolina stimulează producerea de AMPc
C. distensia mecanică gastrică stimulează secreţia acidă
D. histamina reprezintă factorul principal de stimulare a secreţiei gastrice acide
E. stimularea vagală creşte secreţia acidă gastrică prin eliberarea de gastrină din celulele G antrale
(pag. 1757)

M2315215. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele secreţiei gastrice sunt
adevărate?
A. stimularea vagală determină inhibarea eliberării de somatostatină din celulele D antrale
B. gastrina stimulează direct celulele parietale gastrice
C. histamina determină creşterea calciului citosolic in celulele parietale gastrice
D. prostaglandinele reduc generarea de AMPc
E. gastrina stimulează secreţia acidă prin promovarea eliberării de somatostatină din celulele D antrale
(pag. 1757)

M2315216. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la mecanismele apărării mucoasei gastrice si
agresiunii clorhidropeptice sunt adevărate?
A. sărurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalin
B. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectiv
C. prostaglandinele participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. grosimea stratului de mucus protector este crescută de prostaglandinele E
E. secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de etanol

592 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
593 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1759)

M2315217. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice sunt
adevărate?
A. prezenţa acidului in duoden creşte secreţia acidă gastrică
B. etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide gastrice
C. hiperglicemia stimulează secreţia acidă gastrică
D. secretina promovează secreţia acidă gastrică prin stimularea secreţiei de pepsinogen
E. un factor stimulant al secreţiei acide gastrice este calciul administrat intravenos
(pag. 1758)

M2315218. Următoarele afirmaţii privind măsurarea secreţiei acide gastrice sunt false:
A. agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrina
B. debitele acide măsurate la femei au in general valori mai mari decât cele măsurate la bărbaţi
C. subiecţii cu ulcer gastric au secreţia acidă normală sau diminuată faţă de subiecţii normali
D. evaluarea debitului acid gastric este utilă in sindromul Zollinger Ellison
E. la pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/h
(pag. 1758)

M2315219. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la factorii implicaţi in patogeneza ulcerului
duodenal sunt adevărate?
A. factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenal
B. fumatul nu creşte secreţia acidă gastrică
C. incidenţa ulcerului duodenal este mai mică la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă
D. ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 ani
E. incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de inhibarea secreţiei pancreatice
de bicarbonat
(pag. 1761)

M2315220. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul infecţiei cu H. Pylori folosind
metronidazol sunt adevărate?
A. folosirea indelungată de metronidazol poate determina apariţia convulsiilor
B. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacţii analoage celei la disulfiram
C. rezistenţa la metronidazol apare la mai puţin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de Nord
D. utilizarea metronidazolului poate determina apariţia colitei pseudomembranoase
E. alterarea gustului este o reacţie secundară posibilă in cazul utilizării de scurtă durată a medicamentului
(pag. 1764)

M2315221. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările clinice ale ulcerului duodenal sunt
neadevărate?
A. la pacienţii cu ulcer de canal piloric, mesele calmează simptomatologia
B. durerea epigastrică apare postprandial precoce
C. hemoragia care complică evoluţia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă
D. modificările caracterului durerii ulceroase pot sugera apariţia complicaţiilor
E. durerea se ameliorează la administrarea de antiacide
(pag. 1761)

M2315222. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele acţiunii prostaglandinelor sunt
adevărate?
A. determină creşterea fluxului sanguin gastric
B. au acţiune pe Helicobacter pylori
C. stimulează secreţia de mucus gastric
D. inhibă secreţia gastrică şi duodenală de ioni de bicarbonat

593 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
594 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. stimulează regenerarea celulelor mucoasei digestive


(pag. 1766)

M2315223. Următoarele afirmaţii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevărate:


A. schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolul
B. sucralfatul acţionează prin legarea acizilor biliari, reducând efectele lor nocive asupra mucoasei
C. rolul principal al preparatelor pe bază de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe
H. pylori
D. agenţii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiace
E. sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporţie de 80%
(pag. 1766)

M2315224. Următoarele afirmaţii cu privire la vindecare în ulcerul gastric sunt neadevărate:


A. persistenţa ulcerului la aceleaşi dimensiuni după 2-3 luni de terapie medicală corectă sugerează
malignitatea
B. vindecarea completă aparentă conferă certitudinea benignităţii ulcerului
C. nevindecarea ulcerului după terapia medicală completă impune probe bioptice de la nivelul leziunii
ulceroase
D. monitorizarea vindecării se face prin examen radiologic gastroduodenal după tratament complet
E. vindecarea trebuie să fie completă la 3 săptămâni de tratament
(pag. 1768)

M2315225. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul radiologic în diagnosticul ulcerului
gastric sunt reale?
A. 80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne după
examen anatomopatologic
B. ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate întotdeauna radiologic
C. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastrice
D. investigaţia radiologică nu poate fi utilizată ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui
ulcer gastric
E. ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne
(pag. 1767)

M2315226. Care dintre următoarele entităţi pot fi complicaţii postoperatorii ale ulcerului?
A. gastropatia de reflux biliar
B. sindromul de ansă aferentă
C. diareea postvagotomie
D. sindromul Zollinger Ellison
E. ulcerul recurent
(pag. 1769)

M2315227. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile ulcerului sunt adevărate?
A. ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra în pancreas
B. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucţia evacuării gastrice
C. ulcerul la care se evidenţiază endoscopic vas vizibil în crater are risc crescut de resângerare
D. perforaţia liberă în cavitatea peritoneală este cea mai frecventă complicaţie întîlnită în ulcerul duodenal
E. cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastric este obstrucţia căii de evacuare gastrică
(pag. 1767)

M2315228. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile hematologice după intervenţiile
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate?
A. anemia megaloblastică secundară este frecventă în cazul rezecţiei gastrice parţiale
B. hipoclorhidria şi supracolonizarea bacteriană sunt implicate în malabsorbţia vitaminei B12

594 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
595 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. anemia după intervenţie chirurgicală pentru ulcer se instalează de obicei rapid în câteva săptămâni
D. absorbţia deficitară a fierului alimentar poate reprezenta o cauză de anemie la pacienţii cu stomac operat
şi gastojejunoanastomoză
E. anemia postoperatorie poate fi secundară pierderii de sânge printr-un ulcer recurent precoce
(pag. 1771)

M2515229. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:


A. Histamină
B. Colecistokinină
C. Acetilcolină
D. Cafea
E. Hiperglicemie
(pag. 1757)

M2515230. Precizaţi care dintre următorii factori nu inhibă secreţia acidă gastrică:
A. Hiperglicemie
B. Ingestia de bere şi vin
C. Prezenţa acidului în stomac
D. Prezenţa de soluţii hipertone sau de grăsimi în duoden
E. Histamină
(pag. 1758)

M2515231. Secreţia de mucus este stimulată de:


A. Iritarea mecanică a mucoasei gastrice
B. Iritarea chimică a mucoasei gastrice
C. Distensia mecanică a stomacului
D. Cafea
E. Stimularea colinergică
(pag. 1759)

M2515232. Indicaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia gastrică de bicarbonat:
A. Aspirină
B. Acetazolamidă
C. Calciu
D. Agenţii alfa-adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)

M2515233. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
A. Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ
B. Poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastrice
C. Invadează mucoasa gastrică
D. Joacă un rol principal în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal
E. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori nu se corelează cu direct cu riscul de ulcer gastric şi
duodenal
(pag. 1759)

M2515234. Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin:


A. Producerea de urează
B. Secreţia de factor activator al trombocitelor
C. Stimularea secreţiei gastrice de bicarbonat
D. Producerea de proteaze şi fosfolipaze

595 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
596 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Stimularea secreţiei de mucus gastric


(pag. 1759-1760)

M2515235. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia infecţiei cu Helicobacter pylori sunt


corecte:
A. Prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori creşte cu vârsta
B. Ratele de infecţie cu H. pylori cresc în condiţii socioeconomice precare
C. În ţările în curs de dezvoltare H. pylori apare în general la persoanele de pste 60 de ani
D. Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie
E. Rata de infecţie cu H. pylori este mai crescută la asiatici
(pag. 1760)

M2515236. Prezenţa Helicobacter pylori în organism nu poate fi identificată prin:


A. Testul respirator cu uree
B. Testul rapid al ureazei
C. Examen histologic al fragmentului de mucoasă gastrică recoltat prin endoscopie
D. Cultură din secreţia gastrică
E. Hemocultură
(pag. 1760)

M2515237. Rolul factorilor genetici în patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:
A. Frecvenţa de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul întâi ale pacienţilor cu ulcer duodenal
comparativ cu populaţia generală
B. Frecvenţa crescută a grupului sanguin BIII la pacienţii cu ulcer duodenal
C. Frecvenţa crescută a grupului sanguin OI nesecretor la pacienţii cu ulcer duodenal
D. Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5
E. Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)

M2515238. Precizaţi care dintre următorii factori intervin în patogeneza ulcerului duodenal:
A. Helicobacter pylori
B. Factorii genetici
C. Fumatul
D. Prostaglandinele din clasa E
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)

M2515239. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:


A. Liliază renală
B. Insuficienţă renală cronică
C. Hiperparatiroidism
D. Mastocitoză sistemică
E. Ciroză hepatică alcoolică
(pag. 1761)

M2515240. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizează prin:


A. Localizare în partea dreaptă a epigastrului la circa 10% dintre pacienţi
B. Nu trezeşte pacientul ţn timpul nopţii
C. Apare de regulă la 90 de minute până la 3 ore după masă
D. Se accentuează la câteva minute după masă
E. Se ameliorează după administrarea de antiacide
(pag. 1761)

596 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
597 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2515241. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizează:


A. Radiografia abdomonală simplă
B. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior
C. Tomografia computerizată abdominală
D. Ecoendoscopia
E. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
(pag. 1762)

M2515242. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare diagnostică în următoarele cazuri:
A. Detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnostice
B. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea ulcerului
C. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat
D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
(pag. 1762)

M2515243. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare în diagnosticul ulcerului duodenal
deoarece permite:
A. Vizualizarea directă şi fotografierea ulcerului
B. Localizarea ulcerului
C. Biopsia de mucoasă duodenală pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului
D. Determinarea mărimii ulcerului
E. Stabilirea unei baze de referinţă pentru confirmarea vindecării ulcerului
(pag. 1762-1763)

M2515244. Precizaţi care dintre următoarele afimaţii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:
A. Pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori cea mai eficientă este tripla terapie timp de două săptămâni
B. Tripla terapie în combinaţie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 săptămâni
îmbunătăţeşte uşor rata de vindecare a ulcerului
C. Înlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina în tratamentul ulcerului duodenal creşte puţin eficienţa
D. Eficienţa triplei terapii este mai redusă în cazul administrării timp de o săptămână faţă de două săptămâni
E. Supresia secreţiei acide gastrice nu contribuie dispariţia simptomelor
(pag. 1763)

M2515245. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina următoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina-reacţii alergice
B. Tetraciclina-rash cutanat
C. Sucralfat-diaree
D. Ranitidină-perturbarea gustului
E. Cimetidină-creşterea creatininei
(pag. 1763)

M2515246. Folosirea de scurtă durată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu


Helicobacter pylori poate determina următoarele reacţii adverse:
A. Greaţă
B. Vomă
C. Diaree
D. Alterarea gustului
E. Constipaţie
(pag. 1764)

M2515247. Folosirea îndelungată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter

597 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
598 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

pylori poate produce următoarele reacţii adverse:


A. Parestezii
B. Creşterea creatininei
C. Creşterea nivelului transaminazelor serice
D. Convulsii
E. Constipaţie
(pag. 1764)

M2515248. Prostaglandinele exogene utilizate în tratamentul ulcerului duodenal exercită următoarele


acţiuni:
A. Stimulează secreţia de mucus gastric
B. Inhibă secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonat
C. Menţin sau cresc fluxul sanguin gastric
D. Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen
E. Stimulează regenerarea celulelor mucoasei gastrice
(pag. 1766)

M2515249. În patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:


A. Hiposecreţia acidă gastrică
B. Evacuarea întârziată a stomacului
C. Creşterea secreţiei gastrice de bicarbonat
D. Regurgitarea conţinutului duodenal
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1767)

M2515250. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:


A. Radiografia abdominală simplă
B. Ecografia abdominală
C. Examenul radiologic baritat
D. Tomografia computerizată abdominală
E. Endoscopia digestivă superioară
(pag. 1767)

M2515251. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
A. Riscul de apariţie este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenale
B. Recurenţa este de aproximativ 15% în cazul ulcerelor gastrice
C. Recurenţa este mai frecventă după vagotomie cu piloroplastie
D. Riscul de apariţie este scăzut după vagotomia proximală gastrică
E. Recurenţa este mai frecventă după vagotomia cu antrectomie decât după vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)

M2515252. Menţionaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la rolul examenului baritat în
diagnosticul ulcerului recurent sunt adevărate:
A. Constituie investigaţia de elecţie în diagnosticul ulcerului recurent
B. Are o valoare limitată
C. Are o valoare diagnostică superioară endoscopiei digestive superioare
D. Identifică aproximativ 50-60% din ulcerele stomale
E. Identifică aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)

M2515253. Manifestările clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
A. Saţietatea precoce

598 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
599 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Sincopa
C. Disconfortul abdominal
D. Vărsăturile
E. Diaforeza
(pag. 1770)

M2515254. Sindromul dumping precoce se manifestă prin:


A. Palpitaţii
B. Tahicardie
C. Sincope
D. Ameţeli
E. Hipotensiune posturală
(pag. 1770)

M2515255. Pacienţii cu sindrom dumping tardiv prezintă:


A. Ameţeală
B. Dureri osoase
C. Palpitaţii
D. Diaforeză
E. Confuzie
(pag. 1770)

M2615256. Secreţia gastrică acidă este stimulată de:


A. Gastrina
B. Somatostatina
C. Histamina
D. Acetilcolina
E. Prostaglandinele
(pag. 1757)

M2615257. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:


A. acidul clorhidric
B. Pepsina
C. Mucusul
D. Bicarbonatul
E. Prostaglandinele
(pag. 1759)

M2615258. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevărate:
A. Între 75-85% dintre pacienţii cu UD au infecţia cu H.pylori
B. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H.pylori se corelează direct cu riscul de UD
C. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţii
D. În ultimii 40 de ani frecvenţa UD a cres cut în Statele Unit
E. evoluţia naturală a ulcerului netratat constă în vindecare spontană si recurenţă
(pag. 1759)

M2615259. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la H.Pylori sunt adevărate:


A. H.pylori produce proteaze şi fosfolipaze
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrică
D. H. pylori poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastric
E. În ţările în cus de dezvoltare infecţia cu H.pylori este rară

599 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
600 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1759-1760)

M2615260. Carbenoxolona are următoarele efecte:


A. reduce secreţia acidă gastrică
B. creşte durata de viaţă a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
C. creşte vâscozitatea mucusului gastric
D. scade secreţia de mucus gastric
E. este un produs de hidroliză a acidului glicirizinic
(pag. 1768)

M2615261. Următoarele afirmaţii despre ulcerul recurent sunt adevărate:


A. apare la 5% din pacienţii operaţi pentru ulcer peptic
B. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenale
C. Vărsăturile sunt cel mai frecvent simptom
D. Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic
E. Durerea abdominală constituie cel mai frecvent simptom
(pag. 1769)

M2615262. Complicaţiile tratamentului chirurgical în UG şi UD sunt:


A. Gastropatia de reflux biliar
B. Constipaţia postvagotomie
C. Sindromul dumping tardiv
D. Sindromul dumping precoce
E. Pancreatita acută
(pag. 1770)

M2615263. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:


A. Procedeul Billroţ II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal
B. Prin vagotomia selectivă sunt secţionate numai ramurile vagale care inervează stomacul
C. Vagotomia proximală gastrică cruţă ramurile vagale care inervează antrul.
D. Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rată ridicată de recurenţă
E. Complicaţiile imediat cât şi tardive sunt mai rare după vagotomia proximală gastrică decât după vagotomia
tronculară
(pag. 1769)

M2615264. “Noua triplă terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde următoarele medicamente:
A. omeprazol
B. amoxicilina
C. ranitidina
D. carbenoxolona
E. claritromicina
(pag. 1764)

M2715265. Secreţia gastrica de bicarbonat este stimulata de:


A. ionii de calciu
B. prostaglandinele E si F
C. alcool
D. antiinflamatoarele nesteroidiene
E. acetazolamida
(pag. 1759)

M2715266. Despre gastrina si secretia ei se pot afirma urmatoarele:


A. secretia este stimulata de somatostatina produsa de celulele D din antru

600 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
601 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. este cel mai puternic stimulant cunoscut al secretiei gastrice


C. forma heptadecapeptidica este forma principala a gastrinei in mucoasa antrala
D. este prezenta si in mucoasa duodenala in zonele proximale
E. neuropeptidul inhibitor al secretiei de gastrina este secretat de celulele D antrale
(pag. 1757)

M2715267. Pompa de protoni de la nivelul celulelor parietale gastrice este:


A. etapa finala a secretie ionilor de hidrogen
B. este o enzima Ca++/K+-ATP-aza
C. este localizata la distanta de membrana apicala a celulei parietale
D. schimba hidrogenul pentru potasiu prin membrana microvilozitara
E. pentru fiecare ion de H+, pompa elibereaza un ion de bicarbonat in circulatia venoasa gastrica
(pag. 1756)

M2715268. Implicarea fumatului in ulcerul duodenal se face prin urmatoarele mecanisme:


A. creste secretia acida gastrica
B. inhiba secretia pancreatica de bicarbonat
C. incetineste trecerea acidului gastric in duoden
D. se asociaza cu predispozitia pentru infectia cu Helicobacter Pylori
E. fumatorii au o rata de raspuns mai buna la tratamentul citoprotector
(pag. 1761)

M2715269. Durerea in ulcer:


A. jumatate din cazurile de recurenta a ulcerului duodenal sunt asimptomatice
B. exista o discordanta intre activitatea ulcerului, rezolutia simptomatologiei si vindecarea ulcerului
C. absenta durerii de tip ulceros exclude ulcerul
D. se insoteste frecvent de scadere ponderala
E. se insoteste frecvent de diaree
(pag. 1762)

M2815270. Helicobacter Pylori se localizeaza in:


A. submucoasa
B. stratul superficial al mucusului gastrice
C. stratul profound al mucusului gastrice
D. epiteliul mucoasei gastrice
E. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
(pag. 1759)

M2815271. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:


A. durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent
B. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somn
C. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacide
D. durerea apare imediat dupa masa
E. episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

M2815272. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:


A. factorii genetici
B. fumat
C. consumul de inhibitori de pompa de protoni
D. intarzierea evacuarii gastrice
E. infectia cu Helicobacter Pylori

601 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
602 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1760)

M2815273. “Noua tripla terapie” a ulcerului peptic include:


A. omeprazol
B. claritromicina
C. metronidazol
D. subsalicilat de bismuth
E. tetraciclina
(pag. 1764)

M2815274. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:


A. mucus
B. acidul gastric
C. pepsina
D. bicarbonat
E. prostaglandinele
(pag. 1759)

M2815275. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:


A. monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul complet
B. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentului
C. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate
D. vindecarea completa garanteaza benignitatea ulcerului
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestora
(pag. 1768)

M2815276. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:


A. metronidazol
B. amoxicilina
C. claritromicina
D. tetraciclina
E. streptomicina
(pag. 1764)

M2815277. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:


A. diminuarea fluxului sanguine gastric
B. stimuleaza secretia de mucus
C. stimuleaza secretia de bicarbonate
D. stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice
E. inhiba secretia de bicarbonate
(pag. 1766)

M2815278. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:


A. ranitidina-perturbarea gustului
B. cimetidina-creste nivelul transaminazelor serice
C. antiacide-pot produce diaree sau constipatie
D. sucralfatul-diaree
E. omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)

M2815279. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:


A. BPOC

602 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
603 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. ciroza hepatica alcoolica


C. IRA
D. hiperparatiroidism
E. transplant renal
(pag. 1761)

M2815280. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:


A. productie de ureaza
B. productie de superoxizi
C. secretie de factor activator al trombocitelor
D. sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucus
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

M2915281. În ceea ce priveşte ulcerul peptic şi medicamentele:


A. Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal decât ulcer gastric.
B. Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni.
C. Nu există dovezi că vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mare decât celelalte.
D. AINS produc ulcer prin afectarea mai degrabă a apărării mucoasei decât prin exacerbarea factorilor
agresivi.
E. Discomfortul gastrointestinal după AINS se corelează puternic cu apariţia ulcerelor cronice.
(pag. 1772)

M2915282. Factorii de risc dovediţi pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt:
A. Sexul masculin.
B. Asocierea AINS cu glucocorticoizi.
C. Vârsta înaintată.
D. Sexul feminin.
E. Infecţia cu Helicobacter Pylori.
(pag. 1772)

M2915283. Eradicarea Helicobacter Pylori:


A. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer gastric.
B. Nu e necesară dacă ulcerul gastric survine în cursul terapiei cu AINS.
C. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer duodenal.
D. Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol,
tetraciclină).
E. Asocierea supresiei secreţiei acide la tripla terapie nu creşte rata de eradicare.
(pag. 1763, 1768)

603 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
604 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 16
Ciroza hepatica si complicatiile cirozei
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1116001. Dintre indivizii cu consum alcoolic excesiv dezolta ciroza:


A. 10-15%
B. 20%
C. 30-35%
D. 50%
E. 60%
(pag. )

M1116002. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau
mai multe exceptii:
A. encefalopatia Wernicke
B. delirium tremens
C. intoxicatia acuta cu metanol
D. psihoza Korsakoff
E. supradoza de sedative
(pag. )

M1116003. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:


A. degenerescenta cerebeloasa
B. parapareza spastica
C. sindrom de lob parietal
D. sindrom de lob frontal
E. sindrom Leriche
(pag. )

M1116004. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sint:
A. flumazenilul
B. fenolii
C. ionii amoniu
D. acizii grasi cu lant lung
E. acizii grasi cu lant mediu
(pag. )

M1116005. Presiunea normala in vena porta este:


A. 20 cm solutie salina
B. 10-15 cm solutie salina
C. sub 5 cm solutie salina
D. 15-20 cm solutie salina
E. 5-10 cm solutie salina
(pag. )

M1116006. Asociat vasopresinei, in singerarea din varice esofagiene se mai folosesc:

604 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
605 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. octreotidul
B. nitroglicerina in perfuzie venoasa
C. nitroprusiatul de sodiu
D. metronidazolul
E. diazoxidul
(pag. )

M1116007. Pacientii cu ascita:


A. excreta surplusul de apa in mod normal
B. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial
C. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu
D. prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu
E. prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana
(pag. )

M1116008. In sindromul hepato-renal:


A. biopsia renala este frecvent normala
B. biopsia renala arata modificari similare cu cele din glomerulonefrita membrano-proliferativa
C. pielografia (urografia) arata modificari ale sistemului pielo-caliceal
D. examenul urinei arata modificari similare cu cele din glomerulonefrite
E. in mod tipic concentratia de soooodiu urinar este mai mare de 5 mmol/L
(pag. )

M1116009. Despre stadiul I al encefalopatiei hepatice este adevarat ca:


A. este prezenta letargia
B. pacientul poate fi in coma, cu raspuns la stimuli durerosi
C. pacientul poate avea confuzie marcata
D. pacientul poate fi in coma, fara raspuns la stimuli durerosi
E. pacientul prezinta tulburari de somn
(pag. )

M1216010. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza
hepatica alcoolica?
A. 500 ml whisky/zi cel putin 10 ani
B. 100 ml whisky/zi 5 ani
C. 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 ani
D. 200 ml vin/zi 10 ani
E. 150 ml vin/zi 9 ani
(pag. 1878)

M1216011. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu:


A. vitamina D
B. vitamina A
C. colestiramina
D. silimarina
E. vitamina K
(pag. 1883)

M1216012. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?


A. sindromul Budd-Chiari
B. tromboza venei cave inferioare
C. boala venoocluziva

605 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
606 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. schistosomiaza
E. ciroza hepatica
(pag. 1885)

M1216013. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?


A. mg/kg corp
B. g/kg corp
C. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25%
D. se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHg
E. se calculeaza in functie de nivelul albuminelor serice
(pag. 1886)

M1216014. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:


A. azotemie crescuta
B. poliurie
C. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic
D. eliminarea excesiva de natriu prin urina
E. hematurie
(pag. 1890)

M1216015. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:


A. somatostatina
B. lactuloza
C. ursofalk
D. silimarina
E. colchicina
(pag. 1886)

M1316016. Urmatoarele afirmatii privind sindromul hepato-rena sunt adevaratel:


A. este de obicei salvator.
B. se face eficient prin perfuzie intravenoasa cu dopamina la pacientii hipovolemici.
C. se face eficient prin perfuzie cu albumina desodata la pacientii hipovolemici.
D. se face corect cu vasodilatatoare.
E. se face doar prin administrare de diuretice de ansa.
(pag. 1890)

M1316017. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia:
A. febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice pentru tabloul clinic.
B. in ser exista lipoproteina X.
C. colangita este o complicatie frecventa.
D. ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare.
E. pentru ca obstructia biliara se produca ciroza sunt suficiente 3 luni.
(pag. 1883)

M1316018. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt
adevarate, cu exceptia:
A. fatigabilitatea este frecvent un simptom important.
B. icterul precede intotdeauna aparitia pruritului.
C. cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice releva aparitia xantelasmelor si xantoamelor.
D. la 75% la pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom Sicca.
E. artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara
primitiva.

606 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
607 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1882)

M1316019. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia:


A. activitatea 5 nucleatidazei este crescuta in ser.
B. rareori la pacientii cu caracteristici histologice sugestive pentru ciroza biliara primitiva Ac antimitocondriali
pot fi negativi.
C. prezenta unei lipoproteine serice anormale in ser, lipoproteina X.
D. cresterea cantitatii cuprului in ficat.
E. cresterea lipidelor in ser in putine cazuri.
(pag. 1882)

M1416020. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza
a lichidului de ascita:
A. absenta bacteriilor in culturi
B. > 500 leucocite/microlitru
C. > 500 neutrofile/microlitru
D. < 250 neutrofile/microlitru
E. > 10.000 leucocite/microlitru
(pag. 1890)

M1416021. Masuri eficiente dovedite in terapia cirozei biliare primitive sunt urmatoarele:
A. glucocorticoizii
B. D-penicilamina
C. metotrexat
D. acid ursodezoxicolic
E. ciclosporina
(pag. 1883)

M1416022. Stadiul II al leziunilor histopatologice din ciroza biliara primitiva este caracterizat de:
A. corpi Mallory si scleroza hialina centrala
B. noduli de regenerare mari separati de benzi fibroase
C. infiltrat inflamator redus, ductopenie si proliferarea canaliculelor biliare mici
D. congestie pasiva, fibroza si necroza pericentrolobulara
E. hepatocite incarcate lipidic
(pag. 1882)

M1416023. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele,


cu EXCEPTIA:
A. sediment urinar neremarcabil
B. hipotensiune
C. rinichi normal la biopsia renala
D. concentratie urinara a Na > 5 mmol/l
E. ineficienta administrarii de dopamina intravenos
(pag. 1890)

M1516024. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
A. levodopa
B. bromocriptina
C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali
D. acid gama-aminobutiric
E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)

607 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
608 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1516025. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive:
A. ursodiolul
B. lamivudina
C. salazopirina
D. glucocorticoizii
E. interferonul alfa-2b
(pag. 1883)

M1516026. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de:
A. 10 cm solutie salina
B. 15 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. 12 cm solutie salina
E. peste 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

M1516027. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii


cirotici se utilizeaza:
A. propranolol
B. blocanti de H2
C. protectoare de mucoasa gastrica
D. saruri de aluminiu sau magneziu
E. prostaglandine cu efect citoprotector
(pag. 1887)

M1516028. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:
A. 100 ml
B. 300 ml
C. 10 ml
D. peste 500 ml
E. peste 1000 ml
(pag. 1888)

M1516029. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:
A. administrarea de vasodilatatoare
B. albumina desodata
C. perfuzia cu dopamina
D. sunturile chirurgicale porto-cave selective
E. propranololul intravenos
(pag. 1890)

M1616030. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara
primara?
A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.
B. Hiperlipidemie.
C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.
D. Crestere progresiva a bilirubinemiei.
E. Hipoprotrombinemie.
(pag. 1882)

M1616031. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu
EXCEPTIA:
A. Tiroidita autoimuna.

608 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
609 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Glomerulonefrita membranoproliferativa.
C. Sindrom Sicca.
D. Sindrom CREST.
E. Fenomene Raynaud.
(pag. 1881)

M1616032. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu EXCEPTIA:
A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.
B. Calculi biliari.
C. Pancreatita cronica.
D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.
E. Colangita sclerozanta primara.
(pag. 1883)

M1616033. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
A. Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.
B. Sclerozare endoscopica a varicelor.
C. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore
D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.
E. Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.
(pag. 1886)

M1616034. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.
B. Peste 250 leucocite/microlitru.
C. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.
D. Peste 80% limfocite.
E. Aspect chilos.
(pag. 1890)

M1616035. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:


A. Restrictie sodata.
B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).
C. Sunturi portosistemice selective.
D. Tratament diuretic
E. Restrictie de proteine in alimentatie.
(pag. 1892)

M2216036. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
A. levodopa
B. bromocriptina
C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali
D. acid gama-aminobutiric
E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)

M2216037. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de :
A. 10 cm solutie salina
B. 15 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina

609 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
610 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 12 cm solutie salina
E. peste 30 cm solutie salina
(pag. 1885)

M2216038. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii


cirotici se utilizeaza:
A. propranolol
B. blocanti de H2
C. protectoare de mucoasa gastrica
D. saruri de aluminiu sau magneziu
E. prostaglandine cu efect citoprotector
(pag. 1887)

M2216039. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:
A. 100 ml
B. 300 ml
C. 10 ml
D. peste 500 ml
E. peste 1000 ml
(pag. 1888)

M2216040. In tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:
A. administrarea de vasodilatatoare
B. albumina desodata
C. perfuzia cu dopamina
D. sunturile chirurgicale porto-cave selective
E. propranololul intravenos
(pag. 1890)

M2216041. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
A. administrarea de vasopresina 0,1-0,4 unitati/minut
B. sclerozarea endoscopica a varicelor
C. tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore
D. evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica
E. administrarea de somatostatina in bolus 250 micrograme urmat de perfuzie 250 micrograme/ora
(pag. 1886)

M2216042. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:


A. azotemie crecuta
B. poliurie
C. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic
D. eliminarea excesiva de natriu prin urina
E. hematurie
(pag. 1890)

M2216043. Bacterascita monomicrobiana non neutrocitica este definita de urmatoarele date de analiza
a lichidului de ascita:
A. absenta bacteriilor in culturi
B. > 500 leucocite/microlitru
C. > 500 neutrofile/microlitru
D. < 250 neutrofile/microlitru
E. > 10.000 leucocite/microlitru

610 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
611 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1890)

M2216044. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice se caracterizeaza prin urmatoarele,


cu EXCEPTIA:
A. sediment urinar neremarcabil
B. hipotensiune
C. rinichi normal la biopsia renala
D. concentratie urinara a Na > 5 mmol/l
E. ineficienta administrarii de dopamina intravenos
(pag. 1890)

M2216045. Alegeti situatia in care se aplica denumirea de colangita autoimuna:


A. caracteristici histologice de ciroza hepatica si anticorpi antinucleari pozitivi
B. anticori anti-muschi neted si aspect histologic de ciroza biliara
C. caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali pozitivi
D. anticorpi antimitocondriali negativi si aspect histologic de ciroza biliara primitiva
E. caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva si anticorpi antimitocondriali negativi dar cu prezenta
anticorpilor antinucleari si anti-muschi neted
(pag. 1882)

M2216046. Care este terapia specifica pentru ciroza biliara primitiva?


A. nu exista
B. glucocorticoizi
C. D-penicilamina
D. azatioprina
E. vitaminele liposolubile
(pag. 1883)

M2216047. Care este la adulti cauza cea mai frecventa de ciroza biliara secundara?
A. calculii biliari cu colangita infectioasa suprapusa
B. colangita sclerozanta primara
C. tumori pancreatice
D. fibroza chistica
E. chisturile coledociene
(pag. 1883)

M2216048. La ce nivel este situata de obicei hipertensiunea portala ce complica ciroza hepatica?
A. sinusoidal
B. presinusoidal
C. postsinusoidal
D. la nivelul venelor hepatice
E. proximal de sinusoidele hepatice
(pag. 1885)

M2216049. Alegeti situatia in care ciroza alcoolica ar trebui sa fie prima luata in considerare ca
diagnostic:
A. ingestie prelungita de alcool
B. semne fizice de boala hepatica cronica
C. istoric de ingestie prelungita sau excesiva si semne fizice de boala hepatica cronica
D. hepatomegalie si teste functionale hepatice modificate
E. icter, febra, hepatomegalie sensibila si ascita
(pag. 1880)

611 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
612 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216050. Care din urmatoarele terapii medicamentoase este rezervata cazurilor severe de hepatita
alcoolica si encefalopatie ?
A. prednison sau prednisolon
B. colchicina
C. aminoacizi cu lant ramificat
D. tiamina
E. acetaminofen
(pag. 1880)

M2216051. Care din urmatoarele aspecte morfopatologice este tipic pentru ciroza postnecrotica ?
A. ficatul este micsorat de volum
B. predomina hepatomegalia
C. mai frecvent se intalnesc noduli mari de regenerare
D. tesutul conjunctiv este discret reprezentat
E. exista dilatari marcate ale canaliculelor biliare
(pag. 1881)

M2216052. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
A. peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru
B. peste 250 leucocite/microlitru
C. peste 250 leucocite polimorfonucleare/microlitru
D. peste 80% limfocite
E. aspect chilos
(pag. 1890)

M2216053. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:


A. restrictie sodata
B. sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI)
C. sunturi portosistemice selective
D. tratament diuratic
E. restrictie de proteine in alimentatie
(pag. 1892)

M2216054. In diagnosticul diferential al encefalopatiei hepatice intra urmatoarele entitati, cu una sau
mai multe exceptii:
A. encefalopatia Wernicke
B. delirium tremens
C. intoxicatia acuta cu metanol
D. psihoza Korsakoff
E. supradoza de sedative
(pag. 1891)

M2216055. Unii pacienti cu encefalopatie hepatica pot dezvolta:


A. degenerescenta cerebeloasa
B. parapareza spastica
C. sindrom de lob parietal
D. sindrom de lob frontal
E. sindrom Lerche
(pag. 1891)

M2216056. Compusii si metabolitii care pot contribui la dezvoltarea encefalopatiei hepatice sunt:
A. flumazenilul

612 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
613 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. fenolii
C. ionii amoniu
D. acizii grasi cu lant lung
E. acizii grasi cu lant mediu
(pag. 1891)

M2216057. Presiunea normala in vena porta este:


A. 20 cm solutie salina
B. 10-15 cm solutie salina
C. sub 5 cm solutie salina
D. 15-20 cm solutie salina
E. 5-10 cm solutie salina
(pag. 1885)

M2216058. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:


A. octreotidul
B. nitroglicerina in perfuzie venoasa
C. nitroprusiatul de sodiu
D. metronidazolul
E. diazoxidul
(pag. 1886)

M2216059. Pacientii cu ascita:


A. excreta surplusul de apa in mod normal
B. nu prezinta reducerea sensibilitatii la peptidul natriuretic atrial
C. prezinta reabsorbtie renala crescuta de sodiu
D. prezinta reabsorbtie renala scazuta de sodiu
E. prezinta, in 95% din cazuri, peritonita bacteriana spontana
(pag. 1888)

M2316060. Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:


A. ocluzia venei porte
B. ocluzia venei mezenterice superioare
C. ocluzia arterei hepatice
D. ocluzia venelor suprahepatice
E. ocluzia trunchiului celiac
(pag. 1884)

M2316061. Următoarele manifestări caracterizează encefalopatia hepatică, cu excepţia:


A. flapping tremor
B. obnubilare
C. modificări EEG
D. disociaţii puls temperatură
E. tulburări ale ritmului somn/veghe
(pag. 1890)

M2316062. Prognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică se asociază cu, exceptând:


A. Creşterea > 1,5 ori faţă de control a indicelui de protrombină;
B. Hiperbilirubinemie marcată;
C. Indice de diferenţiere > 32;
D. Ascita şi encefalopatia;
E. Creşterea transaminazelor.

613 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
614 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1880)

M2316063. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevărate:


A. Ascita este uşor remisibilă sub tratament;
B. Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatică sau biopsie hepatică;
C. Semnele şi simptomele de insuficienţă cardiacă sunt întotdeauna prezente;
D. Cauza cea mai frecventă este tromboza de venă portă;
E. Biopsia hepatică arată proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale .
(pag. 1884)

M2516064. Ciroza alcoolică are cel mai frecvent aspect


A. macronodular
B. micronodular
C. de steatoză hepatică heterogenă
D. de stază biliară
E. pseudonecroze
(pag. 1878)

M2516065. Frecvenţa alcoolicilor care dezvoltă ciroză hepatică este de:


A. 10-15%
B. 1-5%
C. 10-15 ‰
D. 1-5 ‰
E. 20-25%
(pag. 1878)

M2516066. Care din următoarele entităţi este considerată precursorul major al cirozei alcoolice:
A. steatoza
B. hepatita autoimună
C. glicogenoza
D. hepatita alcoolică
E. hiperlipemia
(pag. 1878)

M2516067. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociază frecvent cu:


A. granulomatoza Wegener
B. ciroza postvirală
C. ciroza biliară
D. hepatita autoimună
E. ciroza alcoolică
(pag. 1879)

M2516068. În orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroză alcoolică, prima metodă de


investigaţie pentru excluderea obstrucţiei biliare extrahepatice este:
A. biopsia hepatică
B. scintigrafia hepatică
C. ultrasonografia
D. radiografia abdominală
E. colangiografia
(pag. 1880)

M2516069. Tratamentul cu colchicină este indicat în:


A. ciroza postvirală

614 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
615 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. hepatita autoimună
C. hepatita cronică virală
D. hepatopatiile alcoolice
E. ciroza biliară secundară
(pag. 1880)

M2516070. Ciroza postnecrotică are un aspect morfologic:


A. micronodular
B. steatozic
C. cu dilatarea venelor hepatice
D. macronodular
E. cu microtromboze pe ramurile porte
(pag. 1880)

M2516071. Ciroza criptogenică este descrisă atunci când etiologia este:


A. determinată genetic
B. virală
C. alcoolică
D. biliară
E. necunoscută
(pag. 1881)

M2516072. Ciroza care se asociază cu sindromul CREST este:


A. ciroza postvirală
B. ciroza alcoolică
C. ciroza cardiacă
D. ciroza biliară primitivă
E. ciroza biliară secundară
(pag. 1881)

M2516073. Mecanismul patogenic în ciroza biliară primitivă este dat de:


A. obstrucţia căilor biliare extrahepatice
B. răspuns imun alterat
C. necroza hepatocitară
D. steatoza heterogenă
E. transformarea cavernoasă a venei porte
(pag. 1881)

M2516074. Anticorpii antimitocondriali circulanţi de tip IgG (IgM) sunt decelaţi frecvent în:
A. ciroza alcoolică
B. hepatita alcoolică
C. ciroza biliară secundară
D. ciroza postvirală
E. ciroza biliară primitivă
(pag. 1881)

M2516075. După aspectul morfologic, evoluţia cirozei biliare primitive este împărţită în:
A. 4 stadii
B. 2 stadii cu sau fără asocierea tulburărilor de coagulare
C. stadiu compensat sau decompensat
D. cu sau fără prezenţa encefalopatiei hepatice
E. cu sau fără asocierea anemiei

615 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
616 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1882)

M2516076. Sindromul sicca se evidenţiază frecvent în:


A. ciroza postvirală
B. ciroza biliară secundară
C. ciroza biliară primitivă
D. ciroza alcoolică
E. hepatita alcoolică
(pag. 1882)

M2516077. Presiunea venoasă în vena portă (în cm soluţie salină) este de:
A. 30-35 cm
B. 1-5 cm
C. 5-9 cm
D. 40-45 cm
E. 10-15 cm
(pag. 1885)

M2516078. Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale este:


A. sindromul Budd-Chiari
B. boala veno-ocluzivă hepatică
C. insuficienţa cardiacă
D. predispoziţia genetică
E. ciroza hepatică
(pag. 1885)

M2516079. Octreotidul utilizat în hemoragiile varicelor eso-gastrice este:


A. vasodilatator splanhnic
B. anestezic local
C. sedativ
D. blocant al receptorilor H1
E. vasoconstrictor splanhnic direct
(pag. 1886)

M2516080. Doza eficientă de octreotid în hemoragiile variceale eso-gastrice este de:


A. 25-50 microgr/h
B. 25-50 g/zi
C. 25-50 mg/min
D. 500-1000 microgr/h
E. 25-50 microgr/săptămână
(pag. 1886)

M2516081. Gastropatia portal-hipertensivă se vizualizează prin:


A. ecografie
B. radioscopie baritată
C. CT
D. RMN
E. endoscopie
(pag. 1887)

M2516082. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei şi edemelor la un pacient cu ciroză


hepatică este recomandată o scădere zilnică de:
A. 3 kg

616 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
617 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. 1 kg
C. 0,5 kg
D. 4 kg
E. 5 kg
(pag. 1889)

M2516083. Un regim adecvat pentru a induce o balanţă negativă a sodiului şi a permite diureza la un
pacient cu ciroză hepatice şi ascită conţine NaCl în cantitate de:
A. 10 g
B. 0,2 g
C. 2 mg
D. 20 g
E. 2 g
(pag. 1889)

M2516084. Doza maximă de spironolactonă administrată în ciroza hepatică decompensată este de


aproximativ:
A. 400 mg/zi
B. 100 mg/zi
C. 25 mg/zi
D. 400 g/zi
E. 400 microgr/zi
(pag. 1889)

M2516085. În tratamentul iniţial al ascitei voluminoase, cea mai eficientă şi puţin costisitoare motodă
este:
A. paracenteza evacuatorie
B. administrarea de vasopresină
C. injectarea de somatostatină
D. ligatura endoscopică a varicelor esofagiene
E. restricţia de sodiu
(pag. 1889)

M2616086. Care din următoarele virusuri nu produc ciroză hepatică?


A. Virusul hepatitei
B. Virusul hepatitei B
C. Virusul hepatitei C
D. Virusul hepatitei D
E. Citomegalovirusul
(pag. 1881)

M2616087. Următoarele medicamente pot precipita encefalopatia portală cu excepţia:


A. Diuretice
B. Sedative
C. Corticoterapia
D. Tranchilizante
E. Narcotice
(pag. 1891)

M2616088. Care din următoarele medicamente nu se folosesc în tratamentul hemoragiei din varicele
esofagiene:
A. Octerotid
B. Nitroglicerină

617 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
618 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Betablocante
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Somatostatin
(pag. 1886)

M2616089. Care din ummătoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false?
A. Betablocantele se folosesc în doze care reduc frecvenţa cardiacă cu 25%.
B. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sângerare variceală
C. Se poate folosi propranololul sau nadololul.
D. Şunturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieţuirea bolnavilor cirotici.
E. Există posibilitatea realizării unor sunturi portosistemice nechirugical
(pag. 1886)

M2616090. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin următoarele modificări ale lichidului
de ascită, cu exceptia:
A. Peste 500 leucocite/microlitru
B. Peste 250 leucocite/microlitru
C. Peste 50% polimorfonucleare neutrofile
D. Lichid ascitic tulbure
E. Culturi bacteriene pozitive
(pag. 1890)

M2616091. Care din următoarele nu sunt factori majori în definirea encefalopatiei portale:
A. Aspect caracteristic al EEG
B. Combinaţii schimbătoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)
C. Alterări ale stării de conştienţă.
D. Afecţiuni hepatocelulare acute sau cronice sau şunturi porto-sistemice
E. Fetorul hepatic
(pag. 1891)

M2616092. În tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc următoarele medicamente cu excepţia:


A. Neomicina
B. Lactuloză
C. Metronidazol
D. Antagonisti de benzodiazepine
E. Betablocante
(pag. 1893)

M2616093. Care din următoarele modificări ale hemogramei nu pot fi întâlnite în hepatita alcoolică
acută?
A. Anemie hemolitică
B. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12.
C. Anemie prin pierderi de sâng
D. Leucocitoză
E. Trombocitoză.
(pag. 1879)

M2616094. Următorii parametri biologici şi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil în hepatita
alcoolică acută, cu exceptia:
A. Encefalopatia
B. Ascita
C. Icterul sever
D. Vârsta înaintată

618 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
619 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Retenţia azotată
(pag. 1880)

M2616095. Următoarele medicamente pot produce ciroză hepatică, cu excepţia:


A. Contraceptivele orale
B. Metilprednisolon
C. Metotrexat
D. Isoniazidă
E. Oxifenisatin
(pag. 1881)

M2716096. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:


A. hipernatremie
B. hipertensiune
C. diagnosticul impune biopsia renala
D. azotemie care se agraveaza in absenta unor cauze identificabile de disfunctie renala
E. sediment urinar incarcat cu cilindrii hialini
(pag. 1890)

M2816097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in:


A. America Centrala
B. America de Nord, Europa de Vest, America de Sud
C. Europa de Est
D. India
E. China
(pag. 1878)

M2816098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene
se face cu:
A. interventie endoscopica
B. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/min
C. administrarea de betablocanti
D. nitroglicerina in perfuzie
E. isosorbid dinitrat sublingual
(pag. 1887)

M2816099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face:


A. intotdeauna cu rezultate bune
B. este controversata
C. ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32
D. se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiere
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1880)

M2916100. Substanţa cel mai des incriminată în patogeneza encefalopatiei hepatice:


A. Acidul gama-amino butiric.
B. Amoniacul.
C. Mercaptanii.
D. Fenolii.
E. Acizii graşi cu lanţ scurt.
(pag. 1891)

619 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
620 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2916101. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatică la pacientul cirotic este:
A. Excesul proteic în alimentaţie.
B. Dezechilibrele electrolitice.
C. Infecţiile acute.
D. Constipaţia.
E. Sângerările gastrointestinale.
(pag. 1891)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1116102. Corpii Mallory se intilnesc in:


A. ciroza biliara secundara
B. hepatita alcoolica
C. by-pass jejuno-ileal
D. boala Wilson
E. hepatita autoimuna tip I
(pag. )

M1116103. Tulburarile metabolice intilnite in ciroza alcoolica sint:


A. acidoza respiratorie
B. hiperfosfatemia
C. hipofosfatemia
D. azotemia prerenala
E. hipomagnezemia
(pag. )

M1116104. In encefalopatia fepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau
mai multe exceptii:
A. tetraciclinei
B. cefriaxonului
C. ampicilinei
D. oxacilinei
E. metronidazolului
(pag. )

M1116105. Majoritatea pacientilor cu ciroza alcoolica mor prin:


A. hemoragii masive din varice eso-gastrice
B. complicatii ale unei insuficiente renale cronice
C. hemoragii din leziuni Mallory-Weiss
D. encefalopatie hepatica
E. complicatii ale acidozei respiratorii
(pag. )

M1116106. Ciroza biliara primitiva este asociata cu alte afectiuni cum ar fi:
A. tiroidita autoimuna
B. cancerul medular tiroidian
C. esofagita de reflux
D. acidoza tubulara renala
E. boala Wilson
(pag. )

620 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
621 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1116107. Leziunile histologice din ciroza biliara primitiva se aseamana cu cele din:
A. ciroza biliara secundara
B. hemocromatoza
C. reactia grefa contra gazda consecutiva transplantului hepatic
D. reacti agrefa contra gazda consecutiva transplantului de maduva osoasa
E. hepatita cronica virala cu virus hepatitic B
(pag. )

M1116108. Semne clinice tardive in ciroza biliara primitiva sint:


A. icter de intensitate variabila
B. xantelasme
C. splenomegalie
D. cianoza centrala
E. glosita
(pag. )

M1116109. Aproape intotdeauna in ciroza biliara secundara sint prezente:


A. hiperfosfatemie
B. cresterea fosfatazei alcaline
C. hiperbilirubinemie conjugata
D. hipocolesterolemie
E. cresterea 5-nucleotidazei serice
(pag. )

M1116110. Semnele asociate singerarii din varicele esofagiene ar putea fi:


A. tahicardie posturala usoara
B. bradicardie
C. episoade de fibrilatie atriala paroxistica
D. alcaloza metabolica
E. soc hemoragic
(pag. )

M1116111. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuro-psihiatric caracterizat prin:


A. asterixis
B. modificari ale comportamentului
C. modificari ale starii de constienta
D. modificari electroencefalografice similare cu cele din epilepsie
E. halucinatii vizuale si auditive
(pag. )

M1116112. Factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice sint:


A. hiperpotasemia
B. hipovolemia
C. administrarea de sedative
D. hipopotasemia
E. singerarile gastrointestinale
(pag. )

M1116113. Cei mai importanti factori patogenetici ai encefalopatiei hepatice sint:


A. disfunctia severa hepatocelulara
B. hemoragia digestiva superioara
C. hemoragia digestiva inferioara

621 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
622 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. suntarea intra- si extrahepatica a singelui venos portal spre circulatia sistemica


E. hipopotasemia
(pag. )

M1216114. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?
A. marirea de volum a glandelor parotide
B. ascita sub tensiune
C. hipertrofia falangelor distale
D. sindromul hemoragipar
E. flapping tremor
(pag. 1879)

M1216115. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:


A. tiroidita autoimuna
B. pielonefrita cronica
C. acidoza tubulara renala
D. sindromul CREST
E. glomerulonefrita cronica
(pag. 1881)

M1216116. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?


A. pruritul
B. fatigabilitatea
C. icterul
D. dureri osoase
E. dispneea
(pag. 1882)

M1216117. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:


A. litiaza coledociana
B. pancreatita cronica
C. alcoolul
D. virusul B
E. colangita sclerozanta primara
(pag. 1883)

M1216118. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza
prin economisirea de potasiu?
A. spironolactona
B. acidul etacrinic
C. furosemidul
D. triamterenul
E. amiloridul
(pag. 1889)

M1216119. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului
ascitic sunt adevarate?
A. PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva
B. limfocite > 300/microlitru
C. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)
D. limfocite > 500/microlitru
E. leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)

622 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
623 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1890)

M1216120. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. hemoragiile gastrointestinale
B. excesul de glucide din alimentatie
C. constipatia
D. consumul exagerat de legume
E. hipopotasemia
(pag. 1891)

M1216121. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:


A. lactuloza
B. metronidazolul
C. diazepamul
D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi
E. ampicilina
(pag. 1892)

M1316122. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor
esofagiene sunt adevarate:
A. 80% din cazuri se opresc spontan.
B. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri.
C. resangerea apare la mai putin de 50% din cazuri.
D. 50% se opresc spontan
E. tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si stomatostatinei.
(pag. 1886)

M1316123. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt


urmatoarele cu exceptia:
A. pierdere extensiva confluenta de celule hepatice.
B. prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici.
C. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv.
D. pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne.
E. noduli neregulati de hepatocite regenerative.
(pag. 1880)

M1316124. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu
exceptia:
A. exista terapie specifica, eficienta.
B. glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti.
C. D-penicilamina nu pare a fi eficienta si prezinta multiple efecte secundare.
D. tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica.
E. colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului.
(pag. 1883)

M1316125. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:


A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca.
B. inhibitorii de H2 receptori in doze mari.
C. suntul porto sistemic transjugular intrahepatic.
D. sunturile chirurgicale porto sistemice
E. omeprazolul in administrare cronica.
(pag. 1887)

623 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
624 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1316126. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu
exceptia:
A. indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas.
B. antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supradaugate.
C. in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica.
D. tratamentul cu Ursodiol este de electie.
E. corticoterapia este frecvent eficienta.
(pag. 1883)

M1316127. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?
A. examenul macroscopic al ficatului arata adesea "ficat cu aspect tigrat".
B. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute.
C. pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson.
D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente.
E. nu exista teste hepatice specifice constant alterate.
(pag. 1884)

M1316128. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:


A. ascita este severa si netratabila.
B. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente.
C. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta.
D. diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica.
E. biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor.
(pag. 1884)

M1316129. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice:
A. Izoniazida
B. rifampicina
C. metotrexatul
D. azatioprina
E. metildopa
(pag. 1881)

M1416130. In patogeneza cirozei biliare primitive intervin urmatorii factori:


A. anticorpi anti LKM1
B. anticorpi antimitocondriali
C. anticorpi anti-SLA
D. expresia aberanta a moleculelor de histocompatibilitate clasa I la nivelul epiteliului biliar
E. defectul limfocitelor T supresoare
(pag. 1882)

M1416131. Elemente clinice care pledeaza in favoarea etiologiei etanolice a unei ciroze hepatice sunt:
A. hipertrofia parotidiana
B. pruritul
C. contractura Dupuytren
D. pericardita cronica constrictiva
E. episoade de orbire nocturna
(pag. 1879)

M1416132. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele
informatii:
A. nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST

624 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
625 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica


C. lipoproteina X este specifica cirozei biliare primitive
D. in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut
E. in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT
(pag. 1879, 1883, 1884)

M1416133. Etiologia cea mai frecventa a cirozei biliare secundare la copil este reprezentata de:
A. colangita sclerozanta primara
B. stricturile postoperatorii
C. atrezia biliara congenitala
D. fibroza chistica
E. chisturile de coledoc
(pag. 1883)

M1416134. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive
B. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacienti fara edeme
C. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale
D. durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile
E. administrarea intraarteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul hemoragiei
variceale
(pag. 1886, 1889, 1890)

M1416135. In tratamentul sangerarilor varicelor din cirozele hepatice:


A. scleroterapia profilactica in absenta unei sangerari dovedite reduce mortalitatea
B. propranololul administrat la pacienti cu varice mari care nu au sangerat prelungeste supravietuirea
C. riscul encefalopatiei hepatice este mai mare in cazul efectuarii sunturilor chirurgicale comparativ cu suntul
portosistemic transjugular intrahepatic (SPTI)
D. vasopresina controleaza sangerarea variceala si previne resangerarea la peste 80% dintre pacienti
E. hiponatremia si insuficienta renala acuta sunt efecte secundare ale terapiei cu vasopresina
(pag. 1886, 1887)

M1516136. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:


A. anticorpilor antitrombocitari
B. sindromului antifosfolipidic asociat
C. carentei de acid folic
D. hipersplenismului
E. efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase
(pag. 1879)

M1516137. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:


A. distrugerea ductelor biliare mici si medii
B. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductale
C. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni mici
D. fibroza periportala sub forma unei retele de tesut conjunctiv cicatricial
E. diminuarea numarului hepatocitelor
(pag. 1882)

M1516138. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:
A. hipoalbuminemia
B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice
C. cresterea volumului intravascular efectiv

625 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
626 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. reducerea presiunii oncotice plasmatice


E. scaderea perfuziei renale
(pag. 1888)

M1516139. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa
de:
A. cresterea azotemiei
B. hiperpotasemie
C. scaderea densitatii urinare
D. aparitia hematuriei
E. hipomagneziemie
(pag. 1889)

M1516140. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:
A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza
B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive
C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru
D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze
E. rectoragii recidivante
(pag. 1890)

M1516141. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:


A. azotemie
B. hipotensiune
C. hipernatremie
D. oligurie
E. concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/l
(pag. 1890)

M1516142. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:


A. modificari ale starii de constienta
B. nevroza obsesivo-fobica
C. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente
D. asterixis
E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)

M1616143. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?
A. Raport AST/ALT>2.
B. Raport ALT/AST>2.
C. Hipofosfatemie.
D. Hipomagneziemie.
E. Hipocalcemie.
(pag. 1878,1879)

M1616144. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.
B. Este indicat repausul la pat
C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.
D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.
E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.
(pag. 1889)

626 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
627 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1616145. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:


A. Norfloxacin.
B. Ciprofloxacin.
C. Cefotaxim.
D. Trimetoprim-sulfametoxazol.
E. Ampicilina.
(pag. 1890)

M1616146. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. Tratamentul diuretic.
B. Constipatia.
C. Excesul de proteine in alimentatie.
D. Hiponatriemia.
E. Hiperkaliemia.
(pag. 1891)

M1616147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?


A. Acetaminofen.
B. Izoniazida.
C. Metotrexat.
D. Contraceptive orale.
E. Corticosteroizi.
(pag. 1881)

M1616148. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
EXCEPTIA:
A. Consumul de contraceptive orale.
B. Sindroame mieloproliferative.
C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.
D. Invazie tumorala a venei cave superioare.
E. Sindrom Raynaud.
(pag. 1884)

M1616149. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:


A. Glucocorticoizi.
B. D- peniciliamina.
C. Acid ursodeoxicolic.
D. Colchicina.
E. Acid chenodeoxicolic
(pag. 1883)

M2216150. In patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:
A. hipoalbuminemia
B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice
C. cresterea volumului intravascular efectiv
D. reducerea presiunii oncotice plasmatice
E. scaderea perfuziei renale
(pag. 1888)

M2216151. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa
de:
A. cresterea azotemiei

627 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
628 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. hiperpotasemie
C. scaderea densitatii urinare
D. aparitia hematuriei
E. hipomagneziemie
(pag. 1889)

M2216152. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:
A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza
B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive
C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru
D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze
E. rectoragii recidivante
(pag. 1890)

M2216153. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:


A. azotemie
B. hipotensiune
C. hipernatremie
D. oligurie
E. concentratia urinara a sodiului peste 5 mmol/l
(pag. 1890)

M2216154. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:


A. modificari ale starii de constienta
B. nevroza obsesivo-fobica
C. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente
D. asterixis
E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)

M2216155. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
A. restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica
B. este indicat repausul la pat
C. scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme
D. scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita
E. diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul
(pag. 1889)

M2216156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:


A. norfloxacin
B. ciprofloxacin
C. cefotaxim
D. trimetoprim-sulfametoxazol
E. ampicilina
(pag. 1890)

M2216157. Sindromul hepato-renal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:


A. oligurie progresiva
B. hipernatriemie
C. hiperazotemie
D. hipernatriurie
E. hipotensiune arteriala

628 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
629 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1890)

M2216158. Care din urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. tratamentul diuretic
B. constipatia
C. excesul de proteine in alimentatie
D. hiponatriemia
E. hiperkaliemia
(pag. 1891)

M2216159. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?


A. acetaminofen
B. izoniazida
C. metotrexat
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
(pag. 1881)

M2216160. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
EXCEPTIA:
A. consumul de contraceptive orale
B. sindroame mieloproliferative
C. hemoglobinurie paroxistica nocturna
D. invazie tumorala a venei cave superioare
E. sindrom Raynaud
(pag. 1884)

M2216161. Alegeti cauzele posibile de dezvoltare a trombozei de vena porta:


A. policitemia vera
B. trombocitemie esentiala
C. deficit de proteina C si S
D. deficit de antitrombina III
E. fibroza portala usor cirotica
(pag. 1885)

M2216162. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice majore ale hipertensiunii portale?
A. hemoragiile din varicele gastro-esofagiene
B. splenomegalia cu hipersplenism
C. ascita
D. encefalopatia hepatica acuta si cronica
E. icterul
(pag. 1885)

M2216163. Alegeti afirmatiile corecte despre diagnosticul hipertensiunii portale:


A. existenta varicelor esofagiene este cel mai bine documentata de esofagoscopia cu fibroscop optic
B. prezenta varicelor esofagiene ofera un sprijin indirect diagnosticului de hipertensiune portala
C. presiunea venoasa portala poate fi masurata prin cateterizare percutana transhepatica sau prin canularea
transjugulara a venelor hepatice
D. presiunea din vena hepatica masurata prin canulare transjugulara este de obicei crescuta in
hipertensiunea portala presinusoidala
E. angiografia mezenterica si hepatica pot fi utile pentru evaluarea preoperatorie
(pag. 1885)

629 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
630 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216164. Alegeti afirmatiile corecte despre terapia cu propranolol a hipertensiunii portale:


A. reduce presiunea portala
B. are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. are efecte asupra sistemului venos portal
D. creste debitul cardiac
E. este eficienta in prevenirea primei sangerari de la nivelul varicelor esogastrice
(pag. 1886)

M2216165. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale esogastrice:


A. au loc adesea datorita unor factori precipitanti
B. de obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva
C. semnele asociate merg de la tahicardie postural usoara pana la soc profund
D. pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale
E. la pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare
(pag. 1886)

M2216166. Alegeti afirmatiile corecte legate de tratamentul cu vasoconstrictoare al hemoragiilor acute


de la nivelul varicelor esogastrice:
A. perfuzia intravenoasa cu vasopresina determina cresterea fluxului sanguin in sistemul venos portal
B. controlul sangerarii variceale cu vasopresina se obtine intr-o proportie de pana la 80% din cazuri
C. terapia cu vasopresina se poate asocia cu ischemia cardiaca si a tractului gastro-intestinal
D. izosorbid dinitratul sublingual poate reduce complicatiile terapiei cu vasopresina
E. somatostatina si octreotidul sunt mai putini eficienti si produc mai multe complicatii decat vasopresina
(pag. 1886)

M2216167. Terapia cu agenti blocanti beta-adrenergici are urmatoarele indicatii in hipertensiunea


portala:
A. in tratamentul sangerarilor acute la nivelul varicelor esogastrice cu hipertensiune si hipovolemie
B. reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. tratamentul profilactic cu blocanti neselectivi la pacientii cu varice mari care nu au sangerat niciodata
D. tratamentul cu propranolol in prevenirea sangerarilor recurente la cirotici cu gastropatie hipertensiva
portala severa
E. pentru prelungirea supravietuirii la ciroticii fara sangerare variceala
(pag. 1886)

M2216168. Care din urmatorii parametri de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?
A. anticorpii antimitocondriali, titrul > 1:40
B. fosfataza alcalina crescuta
C. cresterea aminotransferazelor serice
D. VSH crescuta
E. nivelul crescut de IgM serica
(pag. 1882)

M2216169. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul ascitei din ciroza hepatica si actioneaza
prin economisirea de potasiu?
A. spironolactona
B. acidul etacrinic
C. furosemidul
D. triamterenul
E. amiloridul
(pag. 1889)

M2216170. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului

630 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
631 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

ascitic sunt adevarate?


A. PMN > 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva
B. limfocite > 300/microlitru
C. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)
D. limfocite > 500/microlitru
E. leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)
(pag. 1890)

M2216171. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. hemoragiile gastrointestinale
B. excesul de glucide din alimentatie
C. constipatia
D. consumul exagerat de legume
E. hipopotasemia
(pag. 1891)

M2216172. Alegeti mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:


A. lactuloza
B. metronidazolul
C. diazepamul
D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi
E. ampicilina
(pag. 1892)

M2216173. Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor
esofagiene sunt adevarate:
A. 80% din cazuri se opresc spontan
B. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri
C. resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri
D. 50% se opresc spontan
E. tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei
(pag. 1886)

M2216174. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:


A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca
B. inhibitorii de H2 receptori in doze mari
C. suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic
D. sunturile chirurgicale porto-sistemice
E. omeprazolul in administrare cronica
(pag. 1887)

M2216175. Care din urmatoarele afirmatii despre ciroza cardiaca sunt adevarate?
A. examenul macroscopic al ficatului arat adesea "ficat cu aspect tigrat"
B. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute
C. pot apare dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson
D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene sunt evidente
E. nu exista teste hepatice specifice constant alterate
(pag. 1894)

M2216176. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:


A. ascita este severa si netratabila
B. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente

631 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
632 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta


D. diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica
E. biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor
(pag. 1884)

M2216177. Examenele de laborator in diferitele tipuri de ciroza hepatica pot furniza urmatoarele
informatii:
A. nivelul seric al ALT in hepatita cronica alcoolica este crescut disproportionat fata de AST
B. acantocitoza poate fi prezenta la alcoolicii ce asociaza ciroza cu anemie hemolitica
C. lipoproteina X este specifica cirozei cirozei biliare primitive
D. in ciroza cardiaca nivelul AST poate creste tranzitor foarte mult dupa episoade de debit cardiac scazut
E. in ciroza biliara secundara se inregistreaza cresteri moderate a AST si ALT
(pag. 1879, 1883, 1884)

M2216178. In terapia complicatiilor majore ale cirozei, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. blocantele receptorilor H2 sunt utile in tratamentul gastropatiei portal hipertensive
B. administrarea de albumina iv. dupa practicarea paracentezei este utila la pacientii fara edeme
C. terapia cu nadolol este eficienta in prevenirea recidivei sangerarii variceale
D. durata terapiei antibiotice in peritonita bacteriana spontana este de 10-14 zile
E. administrarea intra-arteriala selectiva a vasopresinei este superioara administrarii iv. in controlul
hemoragiei variciale
(pag. 1886, 1889, 1890)

M2216179. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice cuprind:


A. fibroza extensiva
B. formarea de noduli regenerativi
C. necroza hepatocitara
D. colapsul retelei de reticulina de sustinere
E. steatoza
(pag. 1878)

M2216180. Ciroza reprezinta o entitate


A. definita morfopatologic
B. ce se asociaza cu un spectru de manifestari clinice caracteristice
C. reflecta lezarea cronica ireversibila a parenchimului hepatic
D. entitate exclusiv morfopatologica
E. entitate exclusiv clinica
(pag. 1878)

M2216181. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezulta din:


A. necroza hepatocitara
B. colapsul retelei de reticulina de sustinere
C. depunerea ulterioara de tesut conjunctiv
D. distorsiuni ale patului vascular
E. steatoza macroveziculara
(pag. 1878)

M2216182. Caracteristicile clinice ale cirozei hepatice:


A. deriva din alterarile morfologice
B. adesea reflecta severitatea lezarii hepatice
C. sugereaza intotdeauna etiologia cirozei
D. indica cu exactitate patogeneza

632 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
633 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. precizeaza gradul fibrozei


(pag. 1878)

M2216183. Pierderea functiei masei celulare hepatice in ciroza hepatica poate conduce la:
A. icter
B. edeme
C. coagulopatii
D. o varietate de tulburari metabolice
E. hipertensiune portala
(pag. 1878)

M2216184. Fibroza si modificarile vasculare hepatice in ciroza hepatica conduc la:


A. hipertensiune portala
B. varoice gastro-esofagiene
C. splenomegalie
D. hepatomegalie
E. steatoza
(pag. 1878)

M2216185. Ascita si encefalopatia hepatica in ciroza hepatica poate rezulta din:


A. insuficienta hepatocelulara
B. hipertensiunea portala
C. ambele de mai sus
D. fibroza perisinusoidala
E. steatoza microveziculara
(pag. 1878)

M2216186. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:


A. existenta unor cicatrice fine, difuze
B. pierderea destul de uniforma a celulelor hepatice
C. mici noduli regenerativi
D. steatoza macroveziculara
E. corpi Mallory
(pag. 1878)

M2216187. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei alcoolice:


A. doar 10-15% dintre alcoolici dezvolta ciroza
B. femeile par a dezvolta leziuni hepatice induse de alcool la niveluri de consum mai mici
C. femeile au niveluri crescute ale alcool-dehidrogenazei din mucoasa gastrica si rata crescuta de
metabolizare a alcoolului
D. mecanismele imune sunt nesemnificative
E. factorii genetici sunt foarte importanti
(pag. 1878)

M2216188. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia leziunilor hepatice induse de alcool:
A. ficatul gras alcoolic apare la majoritatea marilor bautori
B. ficatul gras alcoolic este reversibil la oprirea consumului de alcool
C. hepatita alcoolica este considerata precursorul major al cirozei
D. ficatul gras alcoolic este un precursor inevitabil al hepatitei alcoolice sau cirozei
E. depunerea de colagen in spatiile perivenulare in hepatita alcoolica apare tardiv in procesul de cirogeneza
(pag. 1878)

633 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
634 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216189. Alegeti situatiile corecte in care diagnosticul de ciroza postnecrotica poate fi pus sau
suspicionat la unii pacienti:
A. accidental, intraoperator
B. postmortem, la autopsie
C. prin biopsie hepatica percutana in caz de hepatosplenomegalie asimptomatica
D. simptome si semne de hipertensiune portala
E. icter colestatic sever
(pag. 1881)

M2216190. Selectionati abordarile terapeutice utilizate de obicei in ciroza postnecrotica:


A. tratarea complicatiilor hipertensiunii portale, incluzand controlul ascitei
B. terapia antifibrotica
C. tratamentul prompt al infectiilor
D. ingestie crescuta proteica la ciroticul subnutrit
E. sedarea pacientului cu coma hepatica
(pag. 1881)

M2216191. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia si patogeneza cirozei biliare primitive:
A. cauza ramane necunoscuta
B. poate fi implicat un raspuns imun alterat
C. este frecvent asociata cu afectiuni autoimune
D. este rezultatul obstructiei indelungate a ductelor extrahepatice de calibru mare
E. la majoritatea pacientilor se identifica niveluri serice crescute de IgG si Complement
(pag. 1881)

M2216192. Care din urmatoarele alterari sunt cel mai frecvent intalnite in ciroza biliara primitiva ?
A. anticorpi antimitocondriali circulanti de tip IgG
B. niveluri serice crescute de IgM si crioproteine
C. anticorpi antinucleari circulanti
D. IgA serica crescuta
E. limfocitoza
(pag. 1881-1882)

M2216193. Alegeti modificarile morfo-patologice intalnite in stadiul I al cirozei biliare primitive:


A. distrugerea ductelor biliare mici si medii
B. infiltrat dens de celule inflamatorii de faza acuta si cronica
C. usoara fibroza
D. proliferarea canaliculelor biliare mai mici
E. descrestere a numarului ductelor interlobulare
(pag. 1881-1882)

M2216194. Alegeti caracteristicile clinice care survin precoce in ciroza biliara primitiva:
A. pruritul
B. fatigabilitatea
C. icterul
D. melanoza
E. steatoreea si malabsorbtia vitaminelor liposolubile
(pag. 1881-1882)

M2216195. Care dintre urmatoarele manifestari clinice reflecta alterarea excretiei bilei in ciroza biliara
primitiva ?
A. echimozele

634 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
635 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. durerile osoase
C. orbirea nocturna
D. dermatita
E. splenomegalia
(pag. 1881-1882)

M2216196. Selectati afirmatiile corecte despre examenul fizic in ciroza biliara primitiva:
A. poate fi in intregime normal in stadiul incipient al bolii
B. initial apare icterul, hiperpigmentarea
C. xantelasmele, xantoamele, hepatomegalia, splenomegalia apar mai tarziu in evolutia bolii
D. sindromul sicca survine rar
E. alte modificari frecvente sunt artrita reumatoida, sclerodermia
(pag. 1881-1882)

M2216197. In ciroza biliara primitiva se intalnesc urmatoarele caracteristici de laborator intr-un stadiu
presimptomatic:
A. fosfataza alcalina serica de 2-5 ori crescuta
B. activitate serica a 5"-nucleotidazei scazuta
C. nivelul bilirubinei serice de obicei crescut
D. aminotransferazele serice de obicei normale
E. testul anticorpilor antimitocondriali pozitivi in titru de mai mare de 1:40
(pag. 1882)

M2216198. Alegeti afirmatiile corecte despre testul anticorpilor antimitocondriali in ciroza biliara
primitiva:
A. testul este absolut specific pentru boala
B. testul este sensibil pentru boala
C. testul pozitiv se intalneste la peste 90% dintre pacientii simptomatici
D. diagnosticul bolii, cand bilirubina si aminotransferazele serice sunt normale, este sprijinit de pozitivitatea
testului
E. titrul este mai mic de 1:40 cand testul este pozitiv
(pag. 1882)

M2216199. In care dintre urmatoarele situatii trebuie luat in considerare diagnosticulde ciroza biliara
primitiva?
A. femeile de varsta mijlocie cu prurit neexplicat
B. nivel crescut al fosfatazei alcaline la femeile de varsta mijlocie
C. determinarea pozitiva a anticorpilor antimitocondriali
D. anticorpi impotriva proteinei E2 absenti
E. anticorpi antinucleari si anti-muschi neted prezenti
(pag. 1882)

M2216200. Alegeti medicamentele care pot fi utile in incetinirea progresiunii ciroza biliara primitiva:
A. azatioprina
B. colchicina
C. glucocorticoizi
D. metotrexat sau ciclosporina in doze mici
E. ursodiol (13-15 mg/Kg pe zi)
(pag. 1883)

M2216201. Care din urmatoarele tratamente au fost invocate pentru controlul pruritului in ciroza biliara
primitiva?
A. colestiramina

635 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
636 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. rifampicina
C. vitaminele A si K
D. plasmafereza
E. suplimentarea zincului
(pag. 1883)

M2216202. Alegeti simptomele si semnele tipice pentru ciroza biliara secundara:


A. febra, reflectand atacul de colangita
B. durerile in hipocondrul drept sau colici biliare
C. hipertensiunea portala
D. pruritul
E. icterul
(pag. 1883)

M2216203. Alegeti din urmatoarele modificari ale testelor de laborator pe cele prezente in ciroza biliara
primitiva:
A. hiperbilirubinemia neconjugata
B. cresterea fosfatazei alcaline
C. cresteri pronuntate ale aminotransferazelor in colangita de complicatie
D. anticorpi antimitocondriali pozitivi de obicei
E. steatoree
(pag. 1883)

M2216204. Alegeti afirmatiile corecte despre patogeneza hipertensiunii portale:


A. presiunea normala in vena porta este inalta (>30 cm solutie salina)
B. rezistenta vasculara din sinusoidele hepatice este mare
C. hipertensiunea portala rezulta cel mai frecvent din rezistenta opusa curgerii sangelui portal
D. sistemului venos portal ii lipsesc valvele
E. ciroza hepatica complicata cu hipertensiune portala determina rezistenta crescuta de obicei la nivel
sinusoidal
(pag. 1885)

M2216205. Alegeti, dintre urmatoarele, cauzele frecvente de hipertensiune portala:


A. ciroza hepatica
B. obstructia de vena porta
C. tromboza de vena hepatica
D. boala venoocluziva hepatica
E. fibroza portala non cirotica
(pag. 1885)

M2216206. Acumularea de grasime in ficatul alcoolicilor este rezultatul unei combinatii dintre:
A. alterarea oxidarii acizilor grasi
B. preluarea si esterificarea crescuta a acizilor grasi in scopul formarii de trigliceride
C. diminuarea biosintezei si secretiei lipoproteinelor
D. neoglucogeneza crescuta hepatica
E. glicogenoliza hepatica diminuata
(pag. 1878)

M2216207. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice include:


A. degenerarea si necroza hepatocitelor adesea cu aspect de balon
B. infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfocite
C. prezenta in hepatocitele lezate de corpi Mallory sau hialin alcoolic

636 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
637 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. hepatocite cu mari vacuole citoplasmatice macroveziculare de lipide


E. septuri conjunctive periportale si pericentrale cu formare de noduli de regenerare
(pag. 1878)

M2216208. Corpii Mallory sau hialinul alcoolic sunt:


A. inalt sugestivi dar nu sunt specifici pentru hepatita alcoolica
B. aglomerari de material perinuclear intens eozinofil
C. apar frecvent in obezitate, diabet zaharat
D. material similar morfologic se poate intalni in asociere cu B. Wilson si ciroza indiana a copilariei
E. reprezinta o probabilitate crescuta a evolutiei catre ciroza
(pag. 1878)

M2216209. Morfopatologia si patogeneza cirozei alcoolice implica:


A. consumul continuu de alcool
B. distrugerea continua de hepatocite
C. aparitia fibroblastelor la locul leziunii
D. de obicei evolutia cirozei continua si dupa oprirea consumului de etanol
E. pierderea de hepatocite nu depaseste in general capacitatea de inlocuire
(pag. 1878-1879)

M2216210. Caracteristicile clasice ale ficatului gras alcoolic sunt adesea:


A. minime sau in intregime absente
B. hepatomegalia, uneori acompaniata de sensibilitate
C. icter sever
D. ascita moderata
E. edeme exprimate
(pag. 1879)

M2216211. Alegeti caracteristicile clasice prezentate adesea de pacientii cu hepatita alcoolica:


A. anorexie, greata, varsaturi
B. stare de rau general, scadere ponderala
C. icter
D. diaree
E. splenomegalie
(pag. 1879)

M2216212. Caracteristici clinice frecvente in ciroza alcoolica sunt:


A. icterul
B. eritroza palmara, stelutele vasculare
C. marirea de volum a glandelor parotide si lacrimale
D. hipertrofia falangelor distale
E. contracturile Dupuytren
(pag. 1879)

M2216213. Alegeti afirmatiile corecte despre testele hematologice si biochimice de rutina la pacientii
cu ficat gras alcoolic:
A. sunt de obicei normale
B. se pot intalni minime cresteri ale aspartat aminotransferazei serice
C. ocazional sunt crescute nivelurile fosfatazei alcaline
D. bilirubina este intotdeauna normala
E. leucocitoza este adesea prezenta
(pag. 1879)

637 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
638 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2216214. Anemia din afectiunile hepatice si ciroza indusa de alcool poate rezulta din:
A. pierderi gastrointestinale acute si cronice difuze
B. deficienta nutritionala coexistenta (in special de acid folic si vit. B12)
C. hipersplenism
D. efect direct supresiv al alcoolului asupra maduvei osoase
E. deficit de eritropoetina
(pag. 1879)

M2216215. Alegeti raspunsurile corecte legate de examinarile de laborator in afectiunile hepatice si


ciroza indusa de alcool:
A. leucocitoza este adesea prezenta in hepatita alcoolica severa
B. nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute
C. nivelul ALT este tipic mai mare decat nivelul AST in steatohepatita alcoolica
D. nivelurile globulinelor serice sunt de obicei normale
E. timpul de protrombina in ser este frecvent prelungit
(pag. 1879)

M2216216. In care din urmatoarele situatii ar trebui luat in considerare diagnosticul de hepatita
alcoolica ?
A. alcoolic care a consumat cantitati importante de alcool
B. alcoolic care prezinta icter, febra
C. alcoolic cu ficat marit de volum si sensibil
D. alcoolic cu atrofie hepatica nedureroasa
E. alcoolic cu teste functionale hepatice minim modificate
(pag. 1880)

M2216217. Alegeti situatiile in care o biopsie hepatica percutana poate fi utila pentru diagnosticul bolii
hepatice alcoolice sau cirozei:
A. in deosebirea pacientilor cu afectare hepatica mai putin avansata de cei cu ciroza
B. excluderea hepatitei virale
C. evaluarea pacientilor care neaga consumul de alcool
D. pentru a confirma constatarile tipice pentru hepatita alcoolica sau ciroza
E. pentru excluderea prezentei obstructiei biliare extrahepatice
(pag. 1880)

M2216218. Alegeti afirmatiile corecte legate de prognosticul afectiunilor hepatice si cirozei induse de
alcool:
A. ficatul gras alcoolic si fara complicatii are un prognostic bun
B. hiperbilirubinemia marcata, cresterea creatininei serice, prelungirea marcata a timpului de protrombina,
ascita si encefalopatia sunt asociate cu un prognostic nefavorabil pe termen scurt la pacientii cu hepatita
alcoolica
C. abstinenta de la alcool, terapie precoce si adecvata pentru a preveni sau impiedica aparitia complicatiilor
D. recuperarea clinica poate fi completa in atacurile repetate de hepatita alcoolica
E. prognosticul global al pacientilor cu afectare hepatica avansata ramane in general favorabil
(pag. 1880)

M2216219. Alegeti factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica:


A. bilirubinemia moderata
B. cresterea creatininei serice
C. prelungirea moderata a timpului de protrombina
D. ascita
E. encefalopatie

638 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
639 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1880)

M2216220. Alegeti dintre urmatorii termeni pe cei sinonimi cu ciroza postnecrotica:


A. ciroza macronodulara
B. ciroza posthepatitica
C. ciroza multilobulara
D. ciroza micronodulara
E. ciroza Laennec
(pag. 1880)

M2216221. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfologic prin:


A. pierdere extensiv, confluenta, de celule hepatice
B. colaps al stromei si fibroza
C. benzi extinse de tesut conjunctiv continand ramasite ale multor triade portale
D. noduli neregulati de hepatocite regenerative variind ca marime
E. proces inflamator necrozant al triadelor portale
(pag. 1880)

M2216222. Alegeti afirmatiile corecte legate de etiologia cirozei postnecrotice:


A. are numai cauze specifice
B. hepatita B sau C poate reprezenta un factor preexistent pana la trei sferturi din ciroza postnecrotica
aparent criptogenica
C. hepatita C explica numarul mare de cazuri de ciroza posttransfuzionala
D. ciroza postnecrotica se poate dezvolta la pacientii cu hepatita cronica de tip autoimun
E. ciroza postnecrotica nu poate surveni in afectiunile hepatice avansate sau ciroza biliara primitiva
(pag. 1881)

M2216223. De care dintre urmatoarele caracteristici clinice sunt legate de obicei simptomele clinice in
ciroza postnecrotica ?
A. ascita
B. splenomegalia
C. hipersplenismul
D. encefalopatia si varicele esofagiene cu potential de sangerare
E. icterul colestatic intens
(pag. 1881)

M2216224. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:


A. glucocorticoizi
B. D-penicilamina
C. acid ursodeoxicolic
D. colchicina
E. acid chenodeoxicolic
(pag. 1883)

M2216225. In encefalopatia hepatica se folosesc urmatoarele antibiotice cu spectru larg, cu una sau
mai multe EXCEPTII:
A. tetraciclinei
B. ceftriaxonului
C. ampicilinei
D. oxacilinei
E. metronidazolului
(pag. 1892)

639 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
640 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2316226. Manifestările clinice majore ale hipertensiunii portale includ următoarele, cu excepţia:
A. ascita
B. splenomegalia
C. edemele
D. icterul
E. hemoragiile prin ruptură variceală
(pag. 1885)

M2316227. Factorii care intervin în geneza ascitei sunt:


A. hipertensiunea portală
B. hipertensiunea arterială esenţială
C. hipoalbuminemia
D. hiperaldosteronismul secundar
E. tratamentul cu diuretice
(pag. 1883)

M2316228. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin:


A. prezenţa în lichidul de ascită a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitru
B. culturi bacteriene întotdeauna pozitive
C. debut brusc uneori
D. agravarea progresivă a icterului şi instalarea encefalopatiei hepatice
E. peste 10.000 leucocite pe microlitru şi floră polimicrobiană
(pag. 1890)

M2316229. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:


A. diuretice tiazidice
B. sângerări digestive
C. infecţii
D. antibiotice din clasa penicilinelor
E. intervenţii chirurgicale
(pag. 1891)

M2316230. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune următoarele:


A. restricţie proteică
B. laxative
C. antibiotice cu spectru larg
D. neuroleptice
E. antidepresive
(pag. 1892)

M2316231. De utilitate în tratamentul hemoragiilor variceale sunt:


A. vasopresina
B. tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore
C. somatostatina
D. splenectomia
E. sclerozarea endoscopică
(pag. 1886-1887)

M2316232. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt
adevărate:
A. Cantitatea şi durata ingestiei de etanol par să fie cei mai importanţi factori care determină lezarea hepatică;
B. Perioada de latenţă care precede dezvoltarea cirozei este direct proporţională cu nivelul consumului zilnic

640 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
641 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

de alcool;
C. Este posibil ca factorii nutriţionali să amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;
D. Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decât bărbaţii;
E. 80 – 85% dintre alcoolici dezvoltă ciroză.
(pag. 1878)

M2316233. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru
etiologia alcoolică a cirozei:
A. Prezenţa de hepatocite lezate care conţin corpi Mallory;
B. Stază biliară şi zone focale de necroză centro-lobulară;
C. Colangită sterilă sau infectată;
D. Prezenţa unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice şi formare de noduli regenerativi mici;
E. Colaps al stromei şi fibroză care produce benzi extensive de ţesut conjunctiv.
(pag. 1878/1879)

M2316234. Afecţiunile hepatice induse de alcool se exprimă paraclinic prin:


A. Testele biochimice de rutină sunt de obicei normale la pacienţii cu ficat gras;
B. Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute;
C. Raportul AST/ALT este < 2;
D. La unii alcoolici este prezentă anemia hemolitică;
E. Leucocitoza este adesea prezentă în hepatita alcoolică.
(pag. 1879)

M2316235. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt
false:
A. 90% dintre pacienţi sunt femei cu vârsta peste 70 de ani;
B. Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important;
C. Pruritul este adesea un simptom tardiv;
D. Xantelasmele şi xantoamele se datorează creşterii prelungite a nivelului lipidelor serice;
E. 75% dintre pacienţi pot prezenta semne clinice de sindrom sicca.
(pag. 1882)

M2316236. Probele de laborator în ciroza biliară primitivă relevă, cu excepţia:


A. Creşterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline;
B. Scăderea activităţii 5-nucleotidazei în ser;
C. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienţi;
D. Scăderea cantităţii de cupru în ficat;
E. Scăderea importantă a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882).
(pag. 1882)

M2316237. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevărate:
A. Nu există terapie specifică;
B. Glucocorticoizii ameliorează afectarea osoasă;
C. D-Penicilamina prezintă multiple efecte secundare;
D. Tratamentul cu ursodiol determină ameliorarea simptomatică şi biochimică;
E. Rifampicina şi antagoniştii opiacei se administrează pentru ameliorarea pruritului.
(pag. 1883)

M2516238. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezultă din


A. infiltraţia limfocitară difuză
B. necroza hepatocelulară
C. distorsiuni ale patului vascular

641 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
642 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. colapsul reţelei de reticulină şi depunerea de ţesut conjunctiv


E. regenerarea nodulară a parenchimului hepatic
(pag. 1878)

M2516239. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind


A. infiltrarea grasă
B. trombozele în sistemul port
C. chistele hepatice
D. fibroza extensivă
E. nodulii regenerativi
(pag. 1878)

M2516240. Ascita şi encefalopatia hepatică rezultă datorită


A. tulburărilor de coagulare
B. icterului
C. insuficienţei hepatocelulare
D. creşterii transaminazelor
E. hipertensiunii portale
(pag. 1878)

M2516241. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului în:


A. hepatita autoimună
B. boala Wilson
C. diabetul zaharat slab controlat
D. by-pass-ul jejuno-ileal
E. hepatita alcoolică
(pag. 1878)

M2516242. Anemia în ciroza alcoolică se datorează:


A. hipersplenismului
B. deficienţei de acid folic
C. sângerărilor gastro-intestinale
D. hemolizei
E. infiltraţiei limfocitare hepatice
(pag. 1879)

M2516243. Ciroza biliară primitivă este mai frecventă la:


A. bărbaţi
B. vărstnici
C. copii
D. femei
E. între 35 şi 60 ani
(pag. 1882)

M2516244. Simptomele precoce în ciroza biliară primitivă sunt:


A. fatigabilitatea
B. pruritul palmo-plantar
C. apariţia echimozelor
D. steatoreea
E. ascita
(pag. 1882)

642 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
643 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2516245. În stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:
A. creşterea fosfatazei alcoline serice
B. creşterea 5-nucleotidazei
C. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40
D. hiperamoniemie
E. hipoprotrombinemie
(pag. 1882)

M2516246. În ciroza biliară primitivă este indicat tratament cu:


A. ursodiol (acid ursodeoxicolic)
B. colestiramina
C. vitamina K parenteral
D. vitamina A parenteral
E. sulfasalazină
(pag. 1883)

M2516247. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:


A. folosirea contraceptivelor orale
B. policitemia rubra vera
C. hipertensiunea portală
D. ascită
E. sindroame mieloproliferative
(pag. 1884)

M2516248. Din complicaţiile majore ale cirozei hepatice fac parte:


A. encefalopatia hepatică
B. peritonita bacteriană spontană
C. sindromul Raynaud
D. sindromul sicca
E. sindromul hepato-renal
(pag. 1885)

M2516249. Manifestările de hipertensiune portală sunt:


A. icterul
B. hemoragiile variceale gastro-esofagiene
C. splenomegalia
D. ascita
E. encefalopatia hepatică
(pag. 1885)

M2516250. În tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:


A. transplantul hepatic
B. inhibitorii de pompă de protoni
C. blocanţii de calciu
D. propranololul
E. inhibitori ai enzimei de conversie
(pag. 1886)

M2516251. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.


A. heparina
B. vasopresina
C. scleroterapia

643 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
644 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. ligaturile endoscopice
E. papaverina
(pag. 1886)

M2516252. Efectele secundare severe la vasopresina administrată pentru tratamentul sângerărilor


varicelor eso-gastrice includ:
A. insuficienţa renală acută
B. ischemia cardiacă
C. crioglobulinemia
D. hiponatremia
E. ischemia tractului gastro-intestinal
(pag. 1886)

M2516253. Pentru reducerea complicaţiilor tratamentului cu vasopresină în hemoragiile variceale eso-


gastrice, se poate administra:
A. nitroglicerină în perfuzie venoasă
B. isosorbid dinitrat sublingual
C. amoxicilină
D. silimarină
E. preparate cu fier
(pag. 1886)

M2516254. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatică includ:


A. hipertensiunea portală
B. hipertonia vagală
C. hipoalbuminemia
D. creşterea adrenalinei şi noradrenalinei serice
E. hiponatremia
(pag. 1888)

M2616255. Ciroza biliară primitivă se caracterizează biologic prin:


A. Creşterea fosfatazei alcaline
B. Prezenta anticorpilor antinucleari
C. Creşteri peste 200 UI ale transaminazelor serice
D. Hipercolesterolemie
E. Prezenţa anticorpilor ANCA
(pag. 1882)

M2616256. Ciroza biliară primitivă beneficază de tratament cu:


A. Corticosteroizi
B. Ursodiol
C. Colestiramină
D. Interferon
E. Vitamine hidrosolubile
(pag. 1883)

M2616257. Hepatita alcoolică acută se poate manifesta clinic prin:


A. Greţuri şi vărsături
B. Febră
C. Dureri abdominale
D. Erupţii cutanate
E. Mialgii şi artralgii

644 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
645 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1879)

M2616258. Care din următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevărate?
A. Alcoolul este cea mai frecventă cauză a cirozei.
B. Perioada de latentă a apariţiei cirozei este direct proporţională cu durata consumului.
C. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroză hepatică.
D. Tipul băuturii alcoolice şi modalitatea consumului sunt factori determinanţi faţă de cantitatea consumată.
E. Femeile sunt mai susceptibile decât bărbaţii la acţiunea alcoolului.
(pag. 1878)

M2616259. Care din următoarele manifestări cutanate pot apărea în ciroza alcoolică?
A. Stelute vasculare
B. Eritroza palmară
C. Diminuarea pilozităţii corporale
D. Icter
E. Atrofie testiculară.
(pag. 1879)

M2616260. Examinările de laborator pot releva în ciroza alcoolică următoarele:


A. Cresteri predominate ale ALT
B. Cresteri predominante ale AST
C. Raport AST/ALT peste 2
D. Raport AST/ALT sub 2
E. Scurtarea timpului de protrombină.
(pag. 1879)

M2716261. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre perfuzia intravenoasa cu vasopresina in cazul
rupturii de varice esofagiene la un cirotic:
A. conduce la vasodilatatie generalizata si scadere a presiunii sanghine in varice
B. controleaza singerarea la peste 80% din cazuri
C. resingerarea apare la peste jumatate din pacienti dupa intrerupere
D. insuficienta renala acuta poate fi o complicatie a acestui tratament
E. asocierea cu venodilatatoare (nitroglicerina, isosorbid dinitrat) ii scad eficienta
(pag. 1886)

M2716262. Metode de scadere a presiunii in sistemul venos portal folosite la pacientul cirotic sunt:
A. sunt porto-sistemic transjugular intrahepatic
B. sclerozarea varicelor esofagiene
C. blocaj beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol
D. somatostatina in doze mici
E. scleroterapia iterativa
(pag. 1886)

M2716263. Suntul chirurgical porto-sistemic la un bolnav cirotic:


A. nu reduce riscul hemoragiei recurente
B. mortalitatea globala a pacientilor operati este egala cu cea a pacientilor neoperati
C. creste morbiditatea prin encefalopatie portal-sistemica
D. este intotdeauna selectiv
E. in cele de urgenta, mortalitatea postoperatorie precoce depaseste 30%
(pag. 1887)

M2716264. Diagnosticul encefalopatie hepatice din ciroza hepatica este:


A. un diagnostic de excludere

645 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
646 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. insotit de crestere marcata a transaminazelor


C. poate fi sugerat de cresterea amoniacului seric, in anumite situatii clinice
D. asociat neconditionat cu icter
E. pentru confirmare necesita tomografie computerizata hepatica
(pag. 1891)

M2816265. Corpii Mallory sunt prezenti in:


A. numai in hepatita alcoolica
B. se intalnesc in obezitatea morbida
C. by-passul jejuno-ileal
D. diabetul zaharat slab controlat
E. boala Wilson, ciroza indiana a copilariei
(pag. 1878)

M2816266. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari:


A. cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2
B. hipoalbuminemie
C. leucopenie si trombocitopenie
D. leucocitoza in hepatita alcoolica sever
E. timp de protrombina in ser frecvent nu este modificat
(pag. 1878)

M2816267. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in:
A. hiperbilirubinemie marcata
B. cresterea creatinei serice
C. prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalita
D. indicele de diferentiere (valoare>32)
E. indicele de diferentiere (valoare<32)
(pag. 1880)

M2816268. Eficacitatea agentilor β-adrenergici arata ca:


A. beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioare
B. scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuirea
C. propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severa
D. eficacitatea acestora este complet nula
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

M2816269. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei:


A. debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizate
B. exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMN
C. determinarea pH este intotdeauna necesara
D. lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectii
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1888)

M2816270. Tromboza venei porte apare in:


A. stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia vera
B. trombocitemia esentiala
C. deficit de proteina C
D. deficit de proteina S, antitrombina III
E. nici un raspuns nu este corect

646 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
647 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1885)

M2816271. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori:


A. hipoalbuminemia
B. reducerea presiunii oncotice plasmatice
C. hipertensiunea portala
D. hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteron
E. scaderea activitatii simpatico
(pag. 1888)

M2816272. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin:


A. agravarea azotemiei
B. oligurie
C. retentie avida de sodium
D. hipotensiune
E. poliurie
(pag. 1890)

M2816273. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. pierderea extensive, confluenta de celule hepatice
B. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv
C. noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marime
D. prezenta corpilor Mallory
E. toate raspunsurile sunt incorecte
(pag. 1880)

M2816274. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc:


A. sunturi neselective termino-terminale
B. sunturi latero-laterale
C. anastomoza spleno-renala proximala
D. sunturi selective
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

M2816275. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:


A. sindromul Budd-Chiari
B. obstructii la nivelul cavei inferioare
C. boala venoocluziva hepatica
D. tromboza de vena porta
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1885)

M2916276. În ciroza biliară primitivă:


A. Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM.
B. Adesea primul simptom este pruritul.
C. Fosfataza alcalină creşte de 2-5 ori dar in stadiile tardive.
D. Cel mai adesea sunt afectate femeile.
E. Se asociază frecvent cu afecţiuni de natură imună (CREST, sicca).
(pag. 1881/1882)

M2916277. Factorii implicaţi în ascita din ciroza hepatică sunt:


A. Hipoaldosteronismul secundar.

647 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
648 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Hipertensiunea portală.
C. Creşterea descărcării simpatice la nivel central.
D. Creşterea sensibilităţii la acţiunea peptidului natriuretic atrial.
E. Resorbţia renală crescută de Na.
(pag. 1888)

M2916278. Peritonita bacteriană spontană la pacienţii cu ciroză si ascită:


A. Se diagnostichează când există >500 leucocite/microlitru în lichidul de ascită.
B. Cel mai frecvent este determinată de pneumococi.
C. Cel mai frecvent este determinată de bacili enterici gram-negativi.
D. Terapia empirică se face cu cefotaxim sau cu ampicilină cu aminoglicozid.
E. Recurenţa este relativ frecventă.
(pag. 1890)

648 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
649 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 17
Sindromul icteric
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1117001. Urmatoarele situatii se asociaza cu risc crescut de icter nuclear, cu o exceptie


A. hemoliza
B. alcaloza metabolica
C. hipoalbuminemia
D. unele medicamente
E. excesul de acizi grasi liberi
(pag. 276)

M1117002. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv concentratia de bilirubina


creste, ulterior atingandu-se un platou; precizati la ce nivel se situeaza acesta
A. 3-4 mg/dl
B. 30-40 mg/dl
C. 5-10 mg/dl
D. 10-15 mg/dl
E. 20-25 mg/dl
(pag. 279)

M1117003. Care este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate
A. anemia hemolitica autoimuna
B. resorbtia unui hematom voluminos
C. anemia hemolitica microangiopatica
D. sindromul Gilbert
E. hepatita acuta
(pag. 280)

M1117004. Specificitatea ecografiei abdominale in detectarea canalelor biliare extrahepatice dilatate, in


lipsa antecedentelor chirurgicale hepatobiliare este de
A. peste 90%
B. 70-75%
C. 58-63%
D. 88%
E. sub 50%
(pag. 280)

M1217005. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la bilirubina delta (biliproteina) sunt adevarate:
A. reprezinta o forma de bilirubina neconjugata
B. este legata reversibil, necovalent de albumina
C. este excretata prin rinichi
D. reprezinta bilirubina conjugata legata covalent, ireversibil de albumina
E. are un timp de injumatatire scurt si dispare rapid din ser
(pag. 275)

649 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
650 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1217006. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de producerea icterului este falsa:
A. poate apare prin supraproductie de bilirubina
B. se poate datora captarii hepatice scazute
C. se produce prin preluare hepatica crescuta
D. se poate datora conjugarii hepatice scazute
E. se poate datora excretiei scazute a bilirubinei in bila
(pag. 278)

M1217007. Care dintre urmatoarele afirmatii legate de hiperbilirubinemia predominant conjugata din
boala hepatocelulara si colestatica hepatica este falsa:
A. se poate produce prin ocluzia canaliculelor de catre bila ingrosata
B. se poate produce prin ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate
C. se poate produce prin obstructia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii
D. se poate produce prin scaderea permeabilitatii membranei hepatocelulare
E. se poate produce prin inhibitia specifica a proteinelor de transport membranare
(pag. 279)

M1217008. In care dintre urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau
colestatic:
A. hepatita alcoolica si steatoza alcoolica
B. colestaza intrahepatica recurenta benigna
C. colangita sclerozanta primitiva
D. ciroza biliara primitiva
E. icterul indus de acidul flavaspidic
(pag. 278-279)

M1217009. Care dintre urmatoarele cauze nu produce scaune acolice hem-pozitive (scaune”de argint”):
A. carcinomul ampular
B. carcinomul periampular
C. colangiocarcinomul
D. hepatocarcinomul
E. carcinomul pancreatic invaziv in caile biliare
(pag. 279)

M1317010. Ce diagnostic sugereaza la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse,
nedureroase ?
A. Litiaza coledociana.
B. Colecistita acuta.
C. Obstructie biliara distala prin tumora maligna.
D. Colangiocarcinom.
E. Colangita.
(pag. 280)

M1317011. Afectarea excretiei bilirubinei este frecventa in ciroza de orice etiologie in stadiul tardiv, dar
apare mult mai devreme intr-un caz:
A. Ciroza alcoolica.
B. Ciroza virala B.
C. Ciroza virala C.
D. Ciroza biliara primitiva.
E. Boala Wilson.
(pag. 279)

M1317012. Absenta completa a glucuronil transferazei caracterizeaza icterul din:

650 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
651 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. Sindromul Rotor.
B. Ciroza biliara primitiva.
C. Sindromul Crigler Najjar tip I.
D. Hepatita alcoolica.
E. Colangiocarcinom.
(pag. 278)

M1317013. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:


A. Deficitul dobandit usor de glucuronil transferaza.
B. Deficitul ereditar usor de glucuronil transferaza.
C. Absenta ereditara a glucuronil transferazei.
D. Obstructia biliara extrahepatica.
E. Tulburari ereditare in excretia hepatica a bilei.
(pag. 278)

M1317014. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:


A. Leziuni hepatocelulare.
B. Hemoliza.
C. Deficit tranzitor de glucuronil transferaza.
D. Malformatii biliare.
E. Stare septica.
(pag. 278)

M1417015. Precizati care din urmatoarele reprezinta o cauza atat de hiperbilirubinemie conjugata cit si
neconjugata:
A. pancreatita
B. hemobilia
C. litiaza biliara
D. Sdr. Crigler-Najjar de tip.1
E. starile septice
(pag. 278)

M1417016. Un pacient cu o nuanta verzuie a icterului ce asociaza scadere ponderala,adenopatii si


splenomegalie spre ce afectiune ne poate orienta:
A. colangiocarcinom
B. carcinom ampular
C. carcinom periampular
D. hepatita cronica grava
E. cancer pancreatic
(pag. 280)

M1417017. Un pacient ce prezinta un icter progresiv cu nuanta verzuie,scadere ponderala,scaune


acholice hem pozitive si o vezicula biliara palpabila la examenul fizic ne orienteaza spre urmatorul
diagnostic:
A. hepatocarcinom
B. hepatita cronica grava
C. ciroza biliara
D. carcinom ampular
E. colangita sclerozanta
(pag. 280)

M1417018. Precizati care din urmatoarele explorari noninvazive este cea mai utila in diagnosticul
Sdr.Budd-Chiari:

651 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
652 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

A. tomografia computerizata
B. rezonanta magnetica nucleara
C. ecografia
D. ecografia combinata cu analiza Doppler
E. radiografia
(pag. 280)

M1517019. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:


A. icter prin captare hepatica scazuta a bilirubinei
B. icter prin conjugare scazuta a bilirubinei
C. icter prin eritropoeza ineficienta
D. afectarea excretiei hepatice a bilirubinei
E. icter prin compresia ductelor biliare
(pag. 278)

M1517020. Mecanismul de aparitie a icterului neonatal este:


A. eritropoeza ineficienta
B. hemoliza intra si extravascularaexcesiva
C. deficit tranzitor de transferaza hepatica
D. infectii neonatale
E. stricturi ale cailor biliare intrahepatice
(pag. 278)

M1517021. Icterul Crigler Najjar tip II apare datorita:


A. deficitului moderat de transferaza hepatica
B. supraproductiei de bilirubina
C. captarii hepatice scazute a bilirubinei
D. afectarii excretiei hepatice a bilirubinei
E. colangitei sclerozante
(pag. 278)

M1517022. In conditii normale, excretia zilnica a urobilinogenului este de maxim:


A. 1 mg
B. 2 mg
C. 4 mg
D. 10 mg
E. 2 g
(pag. 276)

M1517023. Icterul asociat cu prezenta scaunelor acholice si hem-pozitive (scaune "de argint") se
intalneste in:
A. hepatita acuta virala
B. boala hepatica alcoolica
C. carcinomul hepatocelular primitiv
D. carcinomul ampular
E. hemangiom hepatic
(pag. 279)

M1517024. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:


A. icterul din colangita sclerozanta
B. sindromul Gilbert
C. sindromul Crigler-Najjar tip I

652 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
653 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. icterul hemolitic
E. icterul neonatal
(pag. 278)

M1617025. Coloratia icterica a tegumentelor, sclerelor si mucoaselor devide vizibila cand nivelul
plasmatic al bilirubinei depaseste:
A. 1-1,5 mg/dl
B. 2-2,5 mg/dl
C. 4-5 mg/dl
D. 3,5-4 mg/dl
E. 1,5-2 mg/dl
(pag. 275)

M1617026. Concentratiile serice normale ale bilirubinei varieaza intre:


A. 2-10 micromol/l
B. 7-22 micromol/l
C. 5-17 micromol/l
D. 20-54 micromol/l
E. 33-75 micromol/l
(pag. 275)

M1617027. Prezenta bilirubinuriei marcate este un semn pentru:


A. Ciroza hepatica
B. Hepatita acuta
C. Hemoglobinopatie
D. Obstructia biliara completa
E. Sindromul Gilbert
(pag. 279)

M2217028. Care din tulburarile metabolismului bilirubinei se asociaza cu hiperbilirubinemie


predominant conjugata si bilirubinurie:
A. conjugare hepatica inadecvata
B. excretie redusa de pigment conjugat
C. preluare hepatica scazuta a bilirubinei
D. productie crescuta de pigment
E. functie hepatocelulara alterata
(pag. 1841)

M2217029. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:


A. leziuni hepatocelulare
B. hemoliza
C. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei
D. deficit tranzitor de glucuronil transferaza
E. hiperproductie de bilirubina
(pag. 1842)

M2217030. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul


icterului dupa post prelungit, are mai probabil:
A. Sindrom Dubin - Johnson
B. Sindrom Rotor
C. Sindrom Crigler - Najjar tip I
D. Sindrom Gilbert
E. Sindrom Crigler - Najjar tip II

653 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
654 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 1843)

M2217031. Urina pacientilor cu sindrom Dubin Johnson contine predominant:


A. coproporfirina III
B. acizi biliari
C. urobilinogen
D. coproporfirina I
E. coproporfirina II
(pag. 1844)

M2217032. La pacientii cu ciroza si hepatita, nivelul bilirubinei serice are tendinta sa nu depaseasca:
A. 25 mg/dl
B. 50 mg/dl
C. 35 mg/dl
D. 60 mg/dl
E. 15 mg/dl
(pag. 1846)

M2217033. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:
A. ciroza biliara primitiva
B. colangita sclerozanta primitiva
C. boala Wilson
D. tumora hepatica
E. carcinom ampular
(pag. 280)

M2217034. Cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate este:
A. sindrom Rotor
B. sindrom Dubin-Johnson
C. sindrom Gilbert
D. sindrom Crigler-Najjar tip I
E. sindrom Crigler-Najjar tip II
(pag. 280)

M2217035. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:


A. rezonanta magnetica nucleara
B. punctie biopsie hepatica
C. computer tomografie
D. ecografie abdominala combinata cu Doppler
E. radiografia
(pag. 280)

M2217036. Specificitatea ecografiei si a tomografiei computerizate in identificarea ductelor biliare


extrahepatice dilatate este:
A. 50%
B. 75%
C. peste 90%
D. 80%
E. 60%
(pag. 280)

M2217037. In afectiunile biliare extrahepatice asociate cu icter obstructiv, concentratia de bilirubina

654 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
655 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

creste atingandu-se un platou la valori de:


A. 3-4 mg/dl
B. 30-40 mg/dl
C. 5-10 mg/dl
D. 20-25 mg/dl
E. 10-15 mg/dl
(pag. 279)

M2217038. La un pacient icteric, palparea unei vezicule biliare destinse, nedureroase, sugereaza:
A. litiaza coledociana
B. colecistita acuta
C. obstructie biliara distala prin tumora maligna
D. colangita
E. ciroza biliara primitiva
(pag. 280)

M2217039. Cea mai frecventa cauza de urina galben maronie intensa , exceptand urina concentrata
este :
A. bilirubinuria
B. porfiria
C. hemoglobinuria
D. ocronoza
E. melanomul
(pag. 278)

M2217040. Icterul Criegler-Najjar tip II apare datorita:


A. supraproductiei de bilirubina
B. captarii hepatice scazute a bilirubinei
C. afectarea excretiei bilirubinei
D. leziuni hepatocelulare severe
E. deficit moderat de transferaza hepatica
(pag. 278)

M2217041. Icterul fiziologic neonatal este determinat de:


A. leziuni hepatocelulare
B. hemoliza
C. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei
D. deficit tranzitor de glucuronil transferazaq
E. hiperproductie de bilirubina
(pag. 1842)

M2217042. Un pacient cu hiperbilirubinemie neconjugata usoara la care se accentueaza gradul


icterului dupa post prelungit, are mai probabil:
A. Sdr. Dubin - Johnson
B. Sdr. Rotor
C. Sdr. Crigler - Najjar tip I
D. Sdr. Gilbert
E. Sdr. Crigler - Najjar tip II
(pag. 1843)

M2217043. Inelul Kayser-Fleischer observat la examenul obiectiv al unui pacient icteric, sugereaza:
A. CPB

655 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
656 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. colangita sclerozanta primitiva


C. boala Wilson
D. tumora hepatica
E. carcinom ampular
(pag. 280)

M2217044. Diagnosticul neinvaziv al sindromului Budd-Chiari este pus de:


A. RMN
B. punctie biopsie hepatica
C. CT
D. ecografie abdominala combinata cu Doppler
E. radiografia
(pag. 280)

M2217045. Specificitatea ecografiei si a TC in identificarea ductelor biliare extrahepatice dilatate este:


A. 50%
B. 75%
C. peste 90%
D. 80%
E. 60%
(pag. 280)

M2317046. Colangita sclerozantă se asociază frecvent cu:


A. ulcerul gastric
B. diverticuloza colonică
C. polipoza adenomatoasă familială
D. colita ulceroasă
E. sindromul de intestin iritabil
(pag. 279)

M2317047. Sindromul icteric neînsoţit de durere în epigastru sau hipocondru drept apare de obicei în:
A. litiaza coledociană
B. obstrucţia biliară malignă
C. colangita acută
D. colecistita acută
E. tumoră hepatică cu ritm de creştere rapid
(pag. 280)

M2317048. Inelele Kayser-Fleischer sunt specifice pentru:


A. ciroza alcoolică
B. sindrom Gilbert
C. colangiocarcinom
D. boala Wilson
E. sindrom Dubin-Johnson
(pag. 280)

M2317049. Ce diagnostic sugerează la un pacient icteric palparea unei vezicule biliare destinse,
nedureroase ?
A. Obstrucţie biliară distală prin tumoră malignă.
B. Colangită.
C. Colecistita acută.
D. Litiaza coledociană.

656 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
657 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Colangiocarcinom.
(pag. 280)

M2317050. Afectarea excreţiei bilirubinei este frecventă în ciroza de orice etiologie în stadiul tardiv, dar
apare mult mai devreme într-un caz:
A. Ciroza biliară primitivă.
B. Boala Wilson.
C. Ciroza virală C.
D. Ciroza virală B.
E. Ciroza alcoolică.
(pag. 279)

M2317051. Absenţa completă a glucuronil transferazei caracterizează icterul din:


A. Ciroza biliară primitivă.
B. Sindromul Crigler Najjar tip I.
C. Hepatita alcoolică.
D. Sindromul Rotor.
E. Colangiocarcinom.
(pag. 278)

M2317052. Icterul din sindromul Gilbert este determinat de:


A. Absenţa ereditară a glucuronil transferazei.
B. Deficitul dobândit uşor de glucuronil transferază.
C. Obstrucţia biliară extrahepatică.
D. Deficitul ereditar uşor de glucuronil transferază.
E. Tulburări ereditare în excreţia hepatică a bilei.
(pag. 278)

M2317053. Icterul fiziologic neo natal este determinat de:


A. Deficit tranzitor de glucuronil transferază.
B. Leziuni hepatocelulare.
C. Malformaţii biliare.
D. Hemoliză.
E. Stare septică.
(pag. 278)

M2317054. În sindroamele icterice, când tabloul clinic este mai sugestiv pentru colestază sau ciroză
biliară, calea cea mai directă pentru diagnostic este furnizată de:
A. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă.
B. Biopsia hepatică.
C. Ecografia abdominală.
D. Colangiografia transhepatică.
E. Computertomografie.
(pag. 281)

M2517055. Icterul poate fi detectat când nivelul bilirubinei serice depăşeşte:


A. 4-4,5 mg/dl
B. 3-3,5 mg/dl
C. 2-2,5 mg/dl
D. 1,5-2 mg/dl
E. 2-3 mg/dl
(pag. 275)

657 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
658 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517056. Concentraţiile serice normale ale bilirubinei variază între:


A. 0,5-1,5 mg/dl
B. 0,5-1 mg/dl
C. 1-2 mg/dl
D. 0,3-1 mg/dl
E. 1-1,5 mg/dl
(pag. 275)

M2517057. Valorile normale ale fracţiunii directe sau conjugate a bilirubinei măsurate prin teste clinice
de rutină sunt estimate la:
A. 0,3-1 mg/dl
B. 0,1-0,5 mg/dl
C. 0,5-1 mg/dl
D. 0,3-0,6 mg/dl
E. 0,5-1,5 mg/dl
(pag. 275)

M2517058. În condiţii normale,excreţia urinară zilnică de urobilinogen nu depăşeşte:


A. 4 mg
B. 2 mg
C. 3 mg
D. 5 mg
E. 1,5 mg
(pag. 276)

M2517059. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la bilirubina neconjugată sunt false:
A. Reprezintă mai mult de 90% din bilirubina serică la indivizii normali
B. Aproximativ 80% derivă din disrugerea eritrocitelor îmbătrânite
C. Este hidrosolubilă
D. Este legată necovalent de albumină
E. Poate produce efecte neurotoxice neonatale prin retenţia în ganglionii bazali ai creierului
(pag. 275)

M2517060. Precizaţi în care dintre următoarele tulburări hepatocelulare icterul asociat nu este
obstructiv sau colestatic:
A. Hepatita alcoolică şi infiltrarea grasă a ficatului indusă de alcool
B. Sindromul Gilbert
C. Sindromul Dubin-Johnson
D. Sindromul Rotor
E. Colestaza intrahepatică benignă recurentă
(pag. 279)

M2517061. În obstrucţia completă a ductelor biliare extrahepatice nu se constată:


A. Icter
B. Hiperbilirubinemie predominant conjugată
C. Bilirubinurie marcată
D. Scaune acolice
E. Absenţa bilirubinemiei în urină
(pag. 279)

M2517062. Nuanţa verzuie a icterului nu se întâlneşte în:


A. Ciroza biliară

658 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
659 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Colangita sclerozantă
C. Hepatosteatoză
D. Hepatita cronică gravă
E. Obstrucţia malignă cu evoluţie lungă
(pag. 279-280)

M2517063. În sindromul Gilbert creşterile variabile ale bilirubinei neconjugate nu se asociază cu:
A. Stresul fizic
B. Administrarea de contraceptive orale
C. Febră
D. Infecţia recurentă
E. Ingestia masivă de alcool
(pag. 280)

M2517064. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii privitoare la colangiopancreatografia


endoscopică retrogradă sunt false:
A. Oferă oportunitatea inspectării şi biopsierii ampulei Vater şi duodenului înconjurător
B. Permite vizualizarea ductelor pancreatice pentru a detecta semne de litiază a canalelor pancreatice sau
mici tumori pancreatice
C. Este abordarea preferată a calculilor intraductali restanţi după colecistectomia chirurgicală sau
laparoscopică
D. Permite biopsierea directă a epiteliului ductal biliar şi capului pancreatic
E. Nu permite vizualizarea ampulei Vater
(pag. 281)

M2617065. Concentraţiile serice normale ale bilirubinei variază între:


A. 2-10 micromol/l
B. 5-17 micromol/l
C. 7-22 micromol
D. 20-54 micromol/l
E. 33-75 micromol/l
(pag. 275)

M2617066. Concentraţia serică a bilirubinei atinge un platou la nivelul:


A. 200-300 micromol/l
B. 375-522 micromol/l
C. 450-570 micromol/l
D. 620-854 micromol/l
E. 510-680 micromol/l
(pag. 279)

M2617067. Prezenţa bilirubinuriei marcate este un semn pentru:


A. Ciroza hepatică
B. Hepatita cronică
C. Hemoliză extravasculară
D. Obstrucţia biliară completă
E. Sindromul Dubin Johnson
(pag. 279)

M2617068. Concentraţia serică normală a bilirubinei directe sau conjugate este:


A. 2,5-6,8 micromol/l
B. 7,3-22 micromol/l
C. 2,5 –10,5micromol/l

659 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
660 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. 1,7–8,5 micromol/l
E. 3,3-7,5 micromol/l
(pag. 275)

M2617069. Coloraţia icterică a tegumentelor, sclerelor şi mucoaselor devine vizibilă când nivelul
plasmatic al bilirubinei depăşeşte:
A. 1-1,5 mg/dl
B. 3–3,5 mg/dl
C. 4-5 mg/dl
D. 3,5-4 mg/dl
E. 2–2,5 mg/dl
(pag. 275)

M2617070. Scaunele acholice pledează pentru:


A. Icter din sindromul Rotor
B. Icter din hepatocitoliză
C. Icter din sindromul Gilbert
D. Icter cu bilirubinemie predominant conjugată
E. Icter cu bilirubinemie predominant neconjugată
(pag. 275)

M2717071. In legatura cu excretia renala a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmatii:


A. urina contine bilirubina detectabila doar prin procedee spectro-fotometrice sensibile
B. exista un proces de secretie tubulara pentru bilirubina neconjugata
C. sarurile biliare scad filtrarea glomerulara a bilirubinei conjugate
D. prezenta bilirubinei in urina apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugate
E. bilirubina neconjugata este filtrata la nivelul glomerulilor renali
(pag. 276)

M2817072. In conditii normale, excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste:


A. 3 mg
B. 8 mg
C. 4 mg
D. 6 mg
E. 1 mg
(pag. 276)

M2817073. Icterul neonatal apare:


A. in pima zi de viata
B. intre a cincea zi si a zecea zi de viata
C. intre a doua zi si a cincea zi de viata
D. dupa o saptamana de viata
E. intre a sasea zi si a noua zi de viata
(pag. 278)

M2817074. O activitate moderat scazuta a glucuronil-transferazei apare in:


A. sindromul Crigler-Najjar tip ll
B. sindromul Rotor
C. icter neonatal
D. sindromul Crigler-Najjar tip l
E. sindromul Gilbert
(pag. 278)

660 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
661 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2817075. Cel mai frecvent simptom asociat cu colestaza cronica este:


A. durerea abdominala
B. icterul
C. pruritul
D. altralgii
E. febra
(pag. 279)

M2917076. Cea mai frecventă cauză de creştere uşoară a fracţiunii neconjugate a bilirubinei este:
A. Eritropoieza ineficientă.
B. Sdr. Gilbert.
C. Anemia hemolitică autoimună.
D. Anemia hemolitică microangiopatică.
E. Resorbţia hematoamelor.
(pag. 280)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1117077. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate
A. este hidrosolubila
B. se caracterizeaza printr-o mare afinitate pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata
C. se excreta renal
D. poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil
E. in mod normal reprezinta circa 90% din bilirubina circulanta serica
(pag. 275)

M1117078. Precizati unde nu poate fi dozata bilirubina


A. in lichide articulare
B. in lichidul cefalorahidian
C. lacrimi
D. saliva
E. lichid pleural
(pag. 275, 276)

M1117079. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia


A. eritrocitele
B. promielocitele
C. citocromii hepatici
D. nucleoproteinele
E. mioglobina
(pag. 275)

M1117080. Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate


A. icterul scleral apare in general mai precoce decat icterul generalizat
B. consemnarea icterului scleral nu este utila pentru diagnosticul diferential al icterului cu carotenemia
C. la pcientii anemici icterul este mai pronuntat
D. in zonele edematoase icterul este mai pronuntat
E. zonele cu deficit motor au tendinta de a ramane necolorate in cazul icterului
(pag. 275, 276)

661 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
662 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1117081. In care din urmatoarele sitatii vom avea urobilinogenul crescut in urina
A. colestaze
B. hemolize
C. boli hepatocelulare
D. obstructii biliare extrahepatice
E. consum medicamentos
(pag. 276)

M1117082. Identificati afirmatiile adevarate


A. testele uzuale detecteaza in mod normal cantitati mici de bilirubina in urina
B. bilirubina conjugata este filtrata renal
C. detectarea bilirubinei in urina sugereaza o hiperbilirubinemie neconjugata
D. prezenta sarurilor biliare intensifica eliminarea renala a bilirubinei conjugate
E. pacientii cu obstructii de tract biliar au in mod obisnuit nivele mai mari ale bilirubinei serice comparativ cu
cei cu leziuni hepatocelulare grave
(pag. 276)

M1117083. Precizati care din urmatoarele situatii se asociaza cu cresterea predominanta a bilirubinei
neconjugate
A. eritropoieza accelerata
B. hemoliza intravasculara
C. tratamentul cu cloramfenicol
D. tratamentul cu clorpromazina
E. activitatea scazuta a glucuronil-transferazei hepatice
(pag. 278)

M1117084. Precizati prin care din urmatoarele mecanisme bilirubina poate creste in starile septice
A. captare hepatica scazuta
B. supraproductia de bilirubina
C. conjugare scazuta a bilirubinei
D. obstructie intraductala
E. afectarea excretiei hepatice
(pag. 278)

M1117085. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin afectarea excretiei hepatice
A. sindromul Rotor
B. icterul neonatal
C. sindromul Gilbert
D. sindromul Crigler-Najjar
E. sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M1117086. Care din urmatoarele situatii sunt favorizate de existenta unei sarcini
A. colestaza
B. steatoza
C. congestia hepatica
D. insuficienta hepatica acuta
E. intreruperea selectiva a transportului bilirubinei
(pag. 279)

M1117087. In care din urmatoarele circumstante clinice poate sa apara "sindromul ductului biliar
disparut"
A. ciroza biliara primitiva

662 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
663 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. boala de iradiere
C. colangiocarcinom
D. infectia cu citomegalovirus
E. SIDA
(pag. 281)

M1117088. Precizati care din urmatoarele cauze de colestaza intrahepatica asociaza frecvent semne
clinice de colestaza cu ducte de calibru normal
A. ciroza biliara primitiva
B. chimioterapia intraarteriala hepatica
C. colangita sclerozanta primara
D. unele medicamente
E. alcoolism
(pag. 281)

M1117089. In care din urmatoarele circumstante vom identifica frecvent hiperbilirubinemie conjugata
fara anomalii enzimatice hepatice
A. colangiocarcinom
B. hepatita acuta la debut
C. sarcina
D. septicemie
E. dupa interventii chirurgicale recente
(pag. 280)

M1117090. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacientii cu
sindrom Gilbert
A. febra
B. efortul fizic
C. postul
D. alcoolul
E. expunerea la soare
(pag. 280)

M1217091. Care sunt caracteristicile bilirubinei neconjugate:


A. reprezinta majoritatea bilirubinei serice la indivizii normali
B. deriva in cea mai mare parte din distrugerea eritocitelor imbatranite
C. este legata covalent de albumina
D. in perioada neonatala are afinitate crescuta pentru celulele din ganglionii bazali ai creierului
E. in hiperbilirubinemii persistente formeaza cu albumina un complex covalent numit bilirubina delta
(pag. 275)

M1217092. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la conjugarea bilirubinei sunt adevarate:
A. bilirubina neconjugata preluata in hepatocit este hidrosolubila
B. conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic ii creste hidrosolubilitatea
C. reactia de conjugare are loc in microzomii hepatici (reticul endoplasmic)
D. reactia de conjugare este catalizata de bilirubin-glucuronil-transferaza
E. bilirubin-monoglucuronidul reprezinta forma principala de bilirubina excretata in bila
(pag. 276)

M1217093. Care dintre urmatoarele conditii favorizeaza nivelurile circulante crescute de bilirubina
neconjugata, nelegata de albumina si riscul de icter nuclear:
A. hemoliza
B. hipoalbuminemia

663 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
664 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. acidoza
D. expunerea la lumina albastra
E. niveluri serice crescute de acizi grasi liberi
(pag. 276)

M1217094. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata datorata deficitului activitatii glucuronil-


transferazei se intalneste in urmatoarele circumstante:
A. sindromul Crigler-Najjar
B. sindromul Gilbert
C. icterul neonatal
D. sindromul Dubin-Johnson
E. sindromul Rotor
(pag. 278-279)

M1217095. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se caracterizeaza prin:


A. icter si hiperbilirubinemie predominant conjugata
B. bilirubinurie marcata
C. absenta bilirubinei in urina
D. scaune hiperpigmentate
E. scaune acolice
(pag. 279)

M1217096. Icterul asociat hiperbilirubinemiei predominant conjugate se poate datora:


A. hemolizei
B. unei boli hepatocelulare
C. resorbtiei unui hematom voluminos
D. unei obstructii biliare intrahepatice
E. unei obstructii biliare extrahepatice
(pag. 279)

M1217097. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda este tehnica cea mai utila pentru
diagnosticul:
A. colestazei intrahepatice
B. tumorilor ampulei Vater
C. tumorilor ductelor pancreatice
D. calculilor coledocieni pe coledoc nedilatat
E. colangiocarcinomului
(pag. 280-281)

M1317098. Care dintre urmatoarele afirmatii despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda


(CPER) sunt adevarate ?
A. Este frecvent tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale.
B. Este abordarea preferata a calculilor intraductali restanti dupa colecistectomie chirurgicala sau
laparoscopica.
C. Este metoda de explorare de prima intentie in orice sindrom icteric.
D. Are dezavantajul ca nu permite vizualizarea ampulei Vater.
E. Permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal.
(pag. 281)

M1317099. Care dintre urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina
sunt adevarate ?
A. Este secundar hemolizei intra sau extravasculare.
B. Apare in stari cu eritropeieza ineficienta.

664 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
665 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Este insotit de prurit.


D. Nivelul bilirubinei serice creste de obicei peste 10 mg%.
E. Nivelul bilirubinei serice este de regula crescut pana la 3 - 4 mg%.
(pag. 278)

M1317100. Care dintre urmatoarele ictere asociaza hiperbilirubinemie predominant conjugata ?


A. Colangita sclerozanta.
B. Administrare de contraceptive orale.
C. Icterul neo natal.
D. Administrare de cloramfenicol.
E. Sindromul Crigler Najjar.
(pag. 278)

M1317101. Care dintre urmatoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant


neconjugata ?
A. Hemoliza.
B. Litiaza biliara.
C. Sindromul Gilbert.
D. Sindromul Dubin Johnson.
E. Icterul colestastic de sarcina.
(pag. 278)

M1317102. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice determina icter cu:


A. Hiperbilirubinemie predominant conjugata.
B. Hiperbilirubinemie predominant neconjugata.
C. Absenta bilirubinuriei.
D. Bilirubinurie marcata.
E. Scaune acholice.
(pag. 279)

M1317103. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza ?


A. Androgeni.
B. Acid ursodezoxicolic
C. Izoniazida.
D. Contraceptive orale.
E. Clorpromazina.
(pag. 278)

M1317104. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat cu o faza obstructiva sau
colestatica includ:
A. Hepatita alcoolica.
B. Infiltrarea grasa a ficatului indusa de alcool.
C. Sindromul Gilbert.
D. Sindromul Rotor.
E. icterele din ultimul trimestru de sarcina
(pag. 279)

M1417105. Care din urmatoarele reprezinta cauza unei hiperbilirubinemii neconjugate:


A. eritropoeza insuficienta
B. Sindromul Gilbert
C. Sindromul Rotor
D. Sindromul Dubin-Johnson

665 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
666 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

E. Nutritie parenterala
(pag. 278)

M1417106. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata recunoaste drept cauza:


A. hepatitele virale
B. ciroza
C. pancreatita
D. post prelungit
E. sindromul Gilbert
(pag. 278)

M1417107. Identificati care din medicamentele enuntate pot reprezenta o cauza a unui proces
colestatic:
A. clorpromazina
B. fenobarbitalul
C. acetaminofenul
D. izoniazida
E. steroizii anabolizanti
(pag. 279)

M1417108. Prezenta unor scaune acholice ne pot orienta spre urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:
A. colangita sclerozanta
B. cancer de cap de pancreas
C. litiaza coledociana
D. chist coledocian inflamat
E. ciroza biliara primitiva
(pag. 279)

M1417109. Prezenta la un pacient a unor scaune acholice hem pozitive poate fi data de:
A. cancer de cap de pancreas
B. litiaza coledociana
C. ciroza biliara primitiva
D. colangiocarcinom
E. intoxicatie cu acetaminofen
(pag. 279)

M1417110. Precizati spre ce boli hepatice ne pot orienta un icter cu o nuanta verzuie:
A. ciroza biliara
B. hepatita acuta virala tip B
C. hepatita cronica grava postvirusala
D. cancer de cap de pancreas
E. litiaza coledociana
(pag. 279)

M1517111. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata aparut ca urmare a captarii hepatice


scazute a bilirubinei se intalneste in:
A. hemoliza extravasculara
B. post prelungit
C. stari septice
D. inhibitie medicamentoasa
E. colangita sclerozanta
(pag. 278)

666 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
667 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M1517112. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata datorita afectarii excretiei hepatice se


intalneste in:
A. colestaza intrahepatica recurenta
B. colestaza de sarcina
C. colestaza indusa medicamentos
D. colangiocarcinom
E. postoperator
(pag. 278)

M1517113. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata prin obstructie biliara intraductala se


intalneste in:
A. boala hepatica alcoolica
B. ciroza biliara primitiva
C. chistele coledociene
D. carcinomul ampular
E. hemobilie
(pag. 278)

M1517114. Sindromul Dubin Johnson se caracterizeaza prin:


A. icter prin supraproductie de bilirubina
B. icter prin hemoliza intravasculara in exces
C. icter prin afectarea excretiei hepatice a bilirubinei
D. icter prin colestaza extrahepatica
E. hiperbilirubinemie conjugata
(pag. 278, 280)

M1517115. Indicati care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu hiperbilirubinemie predominant
neconjugata:
A. icterul Crigler Najjar tip I
B. icterul laptelui de san
C. icterul dupa nutritie parenterala prelungita
D. icterul din colangiohepatita orientala
E. icterul determinat de chistele coledociene
(pag. 278)

M1517116. Icterul cu hiperbilirubinemie predominant conjugata sunt:


A. icterul indus de contraceptive orale
B. icterul din boala hepatica alcoolica
C. icterul postoperator
D. icterul din starile de post prelungit
E. icterul hemolitic
(pag. 278)

M1517117. Examenul clinic al unui pacient evidentiaza numeroase escoriatii si prezenta icterului cu
tenta verzuie. Indicati posibila etiologie a sindromului icteric:
A. sindrom Gilbert
B. ciroza biliara
C. colangita sclerozanta
D. obstacol malign pe caile biliare cu evolutie indelungata
E. hiperplazie nodulara focala
(pag. 279-280)

M1517118. Icterul colestatic din sindromul ductului biliar disparut (SDBD) poate fi intalnit in

667 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
668 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

urmatoarele circumstante etiologice:


A. colangita sclerozanta primara
B. ciroza biliara primitiva
C. rejetul de transplant hepatic
D. boala de iradiere
E. SIDA
(pag. 281)

M1617119. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in urmatoarele afectiuni:


A. Sindromul Gilbert
B. Sindromul Dubin-Johnson
C. Sindroame de hemoliza.
D. Litiaza coledociana
E. Neoplasm de cap de pancreas
(pag. 278)

M1617120. Hiperbilirubinemia predominant conjugata apare in urmatoarele afectiuni:


A. Litiaza coledociana
B. Sindromul Crigler-Najjar
C. Sindromul Gilbert
D. Ciroza biliara
E. Sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M1617121. Pentru bilirubina conjugata sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Este excretata in bila
B. Se absoarbe din intestin
C. Nu se absoarbe din intestin
D. Apare in urina
E. Nu apare in urina
(pag. 276)

M1617122. Riscul de icter nuclear este crescut in urmatoarele conditii:


A. Hemoliza
B. Tratament cu lumina albastra
C. Hipoalbuminemie
D. Efort fizic
E. Alcaloza metabolica
(pag. 276)

M1617123. Pentru sindromul Dubin- Johnson sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferaza
B. Este un defect al excretiei biliarubinei
C. Este caracterizata prin hiperbilirubinemie neconjugata
D. Este caracterizata prin hiperbilirubinemie conjugata
E. Este prezenta si o anomalie in excretia coproporfirinelor
(pag. 1844)

M1617124. Pentru icterul recurent de sarcina sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Este de tip colestaza extrahepatica
B. Este de tip colestaza intrahepatica
C. Clinic se manifesta prin prurit si icter

668 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
669 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Fosfataza alcalina si colesterolul sunt semnificativ crescute


E. Modificarile clinice si de laborator persista dupa nastere
(pag. 1845)

M2217125. Dintre tulburarile metabolismului bilirubinei, care se asociaza cu hiperbilirubinemie


predominant neconjugata:
A. productie crescuta de pigment
B. preluare hepatica scazuta a bilirubinei
C. conjugare hepatica inadecvata
D. excretie redusa de pigment conjugat
E. functie hepatocelulara alterata
(pag. 1841)

M2217126. Icterul din anemiile hemolitice se caracterizeaza prin:


A. este datorat hiperbilirubinemiei neconjugate
B. adesea exista si o crestere usoara a bilirubinemiei conjugate
C. in prezenta febrei gradul icterului va fi mai mic
D. reticulocitoza
E. intensitate mai mare in prezenta sepsisului
(pag. 1842)

M2217127. Hemoliza ca si cauza a icterului este sugerata de:


A. cresterea urobilinogenului fecal
B. prezenta reticulocitozei
C. scurtarea duratei de viata a eritrocitelor
D. nivelul mediu al bilirubinei serice de peste 8 mg/dl
E. absenta unor semne de boala hepatica
(pag. 1842)

M2217128. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:


A. infarcte pulmonare
B. rupturi de anevrisme aortice
C. functie hepatica alterata
D. scurgeri din vase sanguine dupa cateterisme
E. sindrom Gilbert
(pag. 1842)

M2217129. Complicatiile hemolizei cronice includ:


A. calculi pigmentari in colecist
B. icter nuclear la varsta adultului
C. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii
D. icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti
E. cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar
(pag. 1842)

M2217130. Fractiunea timpuriu marcata a bilirubinei reprezinta:


A. bilirubina derivata din alte surse decat distrugerea eritrocitelor circulante
B. sinteza bilirubinei din hemul nonhemoglobinic din ficat
C. este scazuta in porfiria congenitala eritropoietica
D. este crescuta in talasemie
E. sinteza bilirubinei din hemul hemoglobinic in maduva osoasa
(pag. 1842)

669 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
670 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217131. Afectarea preluarii hepatice a bilirubinei se caracterizeaza prin:


A. poate fi determinata de unele medicamente
B. este intalnita in unele cazuri de sindrom Gilbert
C. apare dupa administrarea de acid flavaspidic
D. hiperbilirubinemie conjugata
E. nu diminua dupa oprirea medicamentului care e incriminat
(pag. 1842)

M2217132. Icterul fiziologic al nou-nascutului:


A. se datoreaza alterararii conjugarii bilirubinei
B. se insoteste de hiperbilirubinemie conjugata
C. este prezent in momentul nasterii
D. se manifesta prin hiperbilirubinemie neconjugata tranzitorie
E. apare intre a doua si a cincea zi de viata
(pag. 1842)

M2217133. Diagnosticul icterului neonatal se bazeaza pe:


A. hiperbilirubinemie neconjugata sub 5 mg/dl
B. in prezenta eritroblastozei, nivelul bilirubinei depaseste 20 mg/dl
C. revenirea la normal a nivelului bilirubinei serice pana la 2 saptamani
D. hiperbilirubinemie conjugata peste 5 mg/dl
E. prezenta icterului in momentul nasterii exclude diagnosticul
(pag. 1842)

M2217134. Sindromul de bila vascoasa reprezinta:


A. cresterea excretiei bilirubinei conjugate
B. afectarea preluarii hepatice a bilirubinei
C. defectul de excretie a bilirubinei conjugate
D. hiperbilirubinemie conjugata la copii cu eritroblastoza
E. apare in contextul unui ficat "imatur"
(pag. 1842)

M2217135. Urmatoarele afectiuni referitoare la encefalopatia bilirubinica sunt false:


A. apare la nou nascutii cu hiperbilirubinemie neconjugata de peste 20 mg/dl
B. se produce prin depunerea bilirubinei neconjugate in ganglionii bazali
C. abordarea terapeutica este fototerapia
D. protoporfirinele sintetice nu au efect in redurecerea bilirubinemiei serice
E. nu duce la deces
(pag. 1842-1843)

M2217136. Sindromul Gilbert este:


A. deficit partial ereditar de glucuronozil transferaza
B. are transmitere genetica clara
C. evolueza cu hiperbilirubinemie neconjugata peste 7 mg/dl
D. bilirubina serica a pacientilor este aproape toata neconjugata
E. deficit tranzitor de glucuronozil tranferaza
(pag. 1843)

M2217137. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaza prin:


A. este fluctuent
B. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii
C. se atenueaza dupa ingestia de alcool

670 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
671 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. teste functionale hepatice normale


E. este prezent la 3-10% din populatia generala
(pag. 1843)

M2217138. Mecanismele posibile ale hiperbilirubinemiei din sindromul Gilbert sunt:


A. scaderea preluarii bilirubinemiei
B. accentuarea hemolizei
C. functie hepatocelulara alterata
D. scaderea glucuronozil transferazei
E. absenta glucuronozil transferazei
(pag. 1843)

M2217139. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sindromul Gilbert se reflecta prin:


A. scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital
B. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila
C. cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital
D. cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila
E. aparitia hemolizei
(pag. 1843)

M2217140. Diagnosticul sindromului Gilbert se bazeaza pe:


A. hiperbilirubinemie neconjugata usoara
B. absenta simptomelor sistemice
C. fara hemoliza exprimata sau identificabila clinic
D. teste de rutina normale ale functiei hepatice
E. biopsie hepatica cu modificari la microscopia optica
(pag. 1843)

M2217141. Sindromul Crigler - Najjar tip I se caracterizeaza prin:


A. niveluri crescute ale bilirubinei neconjugate 20-45 mg/dl
B. deficit partial de glucuronozil transferaza
C. transmitere autosomal recesiva
D. decesul survine datorita icterului nuclear
E. nu raspunde la terapia cu Fenobarbital
(pag. 1843-1844)

M2217142. Terapia in sindromul Crigler - Najjar tip I include:


A. plasmafereza
B. administrarea de Fenobarbital
C. transplant hepatic ortopic
D. terapie genetica
E. fototerapie
(pag. 1843-1844)

M2217143. Icterul din sindromul Crigler - Najjar tip II se diferentiaza de tipul I prin:
A. bilirubina serica intre 6 si 20 mg/dl
B. bilirubina monoconjungata in bila in cantitate crescuta
C. aparitia icterului nuclear
D. raspuns la administrarea de Fenobarbital
E. absenta bilirubinei conjugate in bila
(pag. 1843-1844)

671 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
672 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217144. Icterul "alaptarii la san" apare prin:


A. inhibarea glucuronozil transferazei de unele componente din laptele matern
B. actiunea unor medicamente (novobiocin)
C. la copii tratati cu vitamina K
D. diminua la intreruperea alaptarii
E. la copii tratati cu Cloramfenicol
(pag. 1844)

M2217145. Inhibarea glucuronozil tranferazei este data de:


A. novobiocin
B. hipotiroidism
C. vitamina K
D. pregnandiol din laptele matern
E. cloramfenicol
(pag. 1844)

M2217146. Urmatoarele stari produc sau contribuie la icterul post operator:


A. anemia hemolitica
B. hipertensiune
C. agenti anestezici (halotan)
D. soc
E. tranfuzii cu sange conservat
(pag. 1845)

M2217147. In ceea ce priveste sindromul Rotor urmatoarele afirmatii sunt adevarate:


A. nu se deceleaza pigment in celulele hepatice
B. prezenta in hepatocite a unui pigment negru
C. exista o crestere a coproporfirinelor urinare totale
D. exista o crestere tardiva a curbei de eliminare a BSP-ului la 90 de minute
E. exista o alterare a capacitatii de stocare a ficatului
(pag. 1844)

M2217148. Caracteristice pentru sindromul Dubin Johnson sunt:


A. defect al excretiei biliare a bilirubinei
B. hiperbilirubinemie predominant neconjugata
C. valorile bilirubinei serice cuprinse intre 3-15 mg/dl
D. homozigotii prezinta niveluri semnificative ale bilirubinemiei neconjugate serice
E. serul contine mai multa bilirubina monoconjugata decat biconjugata
(pag. 1844)

M2217149. Manifestarile clinice al sindromului Dubin Johnson include:


A. pruritul si steatoreea
B. hepatomegalie usoara
C. gradul icterului este accentuat de boli intercurente
D. contraceptivele orale pot produce prima aparitie a icterului
E. in aproximativ un sfert din cazuri exista o usoara sensibilitate hepatica
(pag. 1844)

M2217150. Biopsia hepatica la pacientii cu sindrom Dubin Johnson arata:


A. ficat normal
B. ficat negru
C. nu exista pigment negru in hepatocite

672 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
673 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. prezenta pigmentului negru in zona centrolobulara


E. alterari severe de structura
(pag. 1844)

M2217151. Referitor la colestaza intrahepatica recurenta benigna, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. exista obstructie biliara mecanica
B. se caracterizeaza prin atacuri recurente de prurit si icter
C. evolueaza spre ciroza
D. nivelul fosfatazei alcaline este marcat crescut
E. etiologia e necunoscuta
(pag. 1844-1845)

M2217152. Icterul recurent de sarcina se manifesta prin:


A. prurit si icter
B. colestaza intrahepatica
C. nivelul bilirubinei serice de obicei <6 mg/dl
D. anomaliile clinice si de laborator nu diminua dupa nastere
E. fosfataza alcalina este normala
(pag. 1845)

M2217153. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:


A. apar in special in ultimul trimestru
B. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl
C. constau in cresteri usoare ale fosfatazei alcaline serice
D. bilirubina serica creste peste 2 mg/dl
E. constau in cresteri ale retentiei de BSP
(pag. 1845)

M2217154. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiat de:


A. hepatita virala
B. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina
C. steatoza hepatica indusa de tetraciclina
D. sindrom Rotor
E. Crigler - Najjar tip I
(pag. 1845)

M2217155. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita


acuta sunt:
A. rash
B. febra
C. reactie inflamatorie hepatica
D. artralgii
E. neutrofilie
(pag. 1845)

M2217156. Colestaza intrahepatica postoperatorie benigna se caracterizeaza prin:


A. hiperbilirubinemie predominant conjugata, poate atinge 20-40 mg/dl
B. apare postoperator in a 2-a a 3-a zi
C. intervine dupa operatii majore
D. tipic, ALAT/GPT e usor crescut
E. morfologie hepatica normala
(pag. 1845)

673 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
674 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217157. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter sunt:


A. hepatita
B. medicamente
C. ciroza
D. obstructie biliara
E. icter neonatal
(pag. 1846)

M2217158. Cele mai frecvente cauze de obstructie biliara extrahepatica sunt:


A. calculi
B. tumori
C. adenopatii
D. paraziti
E. stricturi
(pag. 1846)

M2217159. Tabloul clinic sugestiv pentru obstructia biliara extrahepatica este:


A. febra, durere, frison, (dar nu sunt prezente intotdeauna)
B. se asociaza cu cresterea bilirubinei conjugate si FA
C. nivelul bilirubinei serice rar depaseste 35 mg/dl
D. se asociaza cu cresterea bilirubinei neconjugate
E. FA e normala
(pag. 1846)

M2217160. Prezenta la un pacient icteric a scaunelor acholice, hem pozitive ne orienteaza spre
diagnosticul de:
A. carcinom ampular
B. litiaza coledociana
C. colangiocarcinom
D. carcinom pancreatic
E. ciroza biliara primitiva
(pag. 279)

M2217161. Icterul, in cazul unor interventii chirurgicale biliare precedente, poate sugera:
A. boala litiazica remanenta
B. stricturi biliare
C. obstructie recurenta data de o tumora in crestere
D. boala litiazica recurenta
E. colangita sclerozanta primitiva
(pag. 279)

M2217162. Sarcina poate predispune la:


A. colestaza
B. obstructie biliara
C. steatoza
D. insuficienta hepatica acuta
E. congestie hepatica
(pag. 279)

M2217163. Un pacient icteric care prezinta un ficat marit, sensibil are mai probabil:
A. inflamatie hepatica acuta
B. ciroza biliara

674 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
675 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. tumora hepatica ce creste rapid


D. litiaza coledociana
E. carcinom pancreatic
(pag. 280)

M2217164. Icterul insotit de febra, sensibilitate epigastrica sau in hipocondru drept este mai frecvent
determinat de:
A. colecistita
B. litiaza coledociana
C. colangita
D. carcinom ampular
E. cancer de cap de pancreas
(pag. 280)

M2217165. Atrofia testiculara, care se datoreaza statusului hiperestrogenic din ciroza hepatica, poate fi
foarte accentuata in:
A. ciroza hepatica alcoolica
B. ciroza hepatica virala
C. hemocromatoza
D. ciroza hepatica autoimuna
E. ciroza hepatica medicamentoasa
(pag. 280)

M2217166. Urmatoarele semne clinice sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica:


A. eritem palmar
B. teleangiectazii faciale
C. limfadenopatia
D. retractie Dupuytren
E. splenomegalia
(pag. 280)

M2217167. La examenul fizic al pacientului icteric, prezenta splenomegaliei, ne orienteaza spre


diagnosticul:
A. hepatita cronica activa
B. ciroza hepatica
C. hepatita alcoolica grava
D. litiaza coledociana
E. hepatita acuta virala
(pag. 280)

M2217168. La un pacient cu icter, scadere ponderala, limfadenopatie, splenomegalie, diagnosticul


este, mai probabil de:
A. colangiocarcinom
B. limfom metastatic larg diseminat
C. carcinom ampular
D. hepatita cronica severa
E. carcinom pancreatic
(pag. 280)

M2217169. Nuanta verzuie a icterului sugereaza:


A. ciroza biliara primitiva
B. colangita sclerozanta
C. hepatita cronica grava

675 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
676 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. obstructie maligna cu evolutie indelungata


E. litiaza coledociana
(pag. 279-280)

M2217170. Constatarea la examenul de laborator a unei hiperbilirubinemii predominant neconjugata,


ne orienteaza spre:
A. anemie hemolitica autoimuna
B. eritropoieza ineficienta
C. resorbtia unui hematom voluminos
D. hepatita colestatica
E. obstructie biliara intrahepatica
(pag. 280)

M2217171. Hiperbilirubinemia conjugata fara anomalii enzimatice hepatice se poate intalni in:
A. sarcina
B. hepatita cronica activa
C. septicemie
D. dupa interventii chirurgicale recente
E. obstructie biliara extrahepatica
(pag. 280)

M2217172. Hiperbilirubinemia conjugata izolata apare in:


A. sindromul Rotor
B. sidrom Dubin-Johnson
C. sindrom Gilbert
D. sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne
E. sindrom Crigler-Najjar tip I
(pag. 280)

M2217173. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza


spre diagnosticul de:
A. hepatita toxica
B. hepatita virala
C. ciroza biliara primitiva
D. leziuni hepatocelulare ischemice
E. colangita sclerozanta
(pag. 280)

M2217174. Cresterea importanta a fosfatazei alcaline, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-


transpeptidaza este sugestiva pentru:
A. colestaza intrahepatica
B. obstructia biliara extra hepatica
C. ciroza hepatica
D. hepatita acuta virala
E. hepatita toxica
(pag. 280)

M2217175. Printre cauzele frecvente de hepatita toxica se numara:


A. acetaminofenul
B. isoniazida
C. agenti anestezici halogenati
D. Rifampicina
E. Etambutol

676 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
677 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 280)

M2217176. Urmatoarele virusuri pot determina leziuni de hepatita:


A. Epstein-Barr
B. citomegalic
C. Urlian
D. rotavirusuri
E. virusul hepatitic E
(pag. 280)

M2217177. Colangiopancreatografia endoscopica retrograda, pe langa colangiografie, ofera


urmatoarele avantaje:
A. este preferata pentru diagnostic si tratamentul obstructiilor biliare distale
B. permite biopsierea ampulei Vater
C. vizualizeaza ductele pancreatice
D. poate detecta semne de litiaza a canalelor pancreatice
E. nu permite biopsierea directa a epiteliului ductal biliar
(pag. 280-281)

M2217178. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calibru normal, are mai
probabil:
A. ciroza biliara primitiva
B. colestaza intrahepatica medicamentoasa
C. colestaza intrahepatica alcoolica
D. litiaza coledociana
E. carcinom ampular
(pag. 281)

M2217179. Obstructia biliara extrahepatica fara dilatare ductala se intalneste in:


A. colangita sclerozanta primitiva
B. chimioterapia arteriala intrahepatica
C. ocazional in colangiocarcinom
D. sindromul ductului biliar disparut
E. carcinom pancreatic
(pag. 281)

M2217180. Sindromul ductului biliar disparut apare in:


A. rejectia postransplant hepatic
B. SIDA
C. infectia cu virus citomegalic
D. boala de iradiere
E. limfom non Hodgkin
(pag. 281)

M2217181. la un pacient cu icter si ducte nedilatate, cu pierdere ponderala, adenopatii sau afectiune
inflamatorie instestinala, pentru diagnostic este indicata:
A. punctie biopsie hepatica
B. CT
C. RMN
D. colangiografie
E. analiza citologica a bilei
(pag. 281)

677 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
678 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217182. Rareori, sindromul ductului biliar disparut se asociaza cu:


A. boala Hodgkin
B. sarcoidoza
C. administrarea de Flucloxacilina
D. anticonvulsivante
E. hemocromatoza
(pag. 281)

M2217183. Prezenta bilirubinei in urina este dovada:


A. hiperbilirubinemiei conjugate
B. hiperbilirubinemiei neconjugate
C. punct de diferentiere in evaluarea precoce a icterului
D. sindromul Gilbert
E. sindromul Crigler-Najjar tip I
(pag. 276)

M2217184. Urmatoarele pot fi surse de bilirubina, cu exceptia:


A. eritrocitele
B. promielocitele
C. citocromii hepatici
D. nucleoproteine
E. mioglobina musculara
(pag. 275)

M2217185. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate sunt adevarate:
A. se excreta renal
B. are o mare afinitate pentru lipide spre deosebire de bilirubina neconjugata
C. este hidrosolubila
D. poate forma cu albumina un complex covalent ireversibil
E. reprezinta in mod normal 90% din bilirubina serica circulanta
(pag. 275)

M2217186. Care din urmatoarele mecanisme sunt implicate in cresterea bilirubinei din starile septice:
A. supraproductie de bilirubina
B. conjugare scazuta a bilirubinei
C. obstructie intraductala
D. afectarea excretiei hepatice
E. captare scazuta
(pag. 278)

M2217187. Precizati care sunt factorii care favorizeaza cresterea bilirubinei serice la pacienti cu
sindrom Gilbert:
A. febra
B. efort fizic
C. post
D. alcool
E. expunerea la soare
(pag. 280)

M2217188. Bilirubina nu poate fi dozata in:


A. lichide articulare
B. lichid cefalo-rahidian

678 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
679 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. lacrimi
D. saliva
E. sucul pancreatic
(pag. 275-276)

M2217189. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:


A. se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice
B. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila
C. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ
D. in hemoliza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ
E. excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg
(pag. 276)

M2217190. Care din afirmatiile urmatoare despre colangiopancreatografia endoscopica retrograda sunt
adevarate?
A. este metoda de prima intentie in orice sindrom icteric
B. permite vizualizarea ampulei Vater
C. permite vizualizarea ductelor pancreatice si biopsierea directa a epiteliului ductal
D. are dezavantajul ca nu permite biopsierea ampulei Vater
E. este tehnica preferata pentru diagnosticul si tratamentul obstructiilor biliare distale
(pag. 281)

M2217191. Care dintre urmatoarele medicamente pot produce colestaza:


A. androgeni
B. contraceptive orale
C. acid ursodezoxicolic
D. clorpromazina
E. izoniazida
(pag. 278)

M2217192. In colestaza intrahepatica cresc urmatoarele enzime:


A. 5 nucleotidaza
B. fosfataza alcalina
C. colinesteraza
D. gama glutamil transpeptidaza
E. glutation 5 transferaza
(pag. 280)

M2217193. Urmatoarele afirmatii referitoare la icterul recurent de sarcina sunt false:


A. clinic se manifesta prin prurit si icter
B. este de tip colestaza extrahepatica
C. este de tip colestaza intrahepatica
D. fosfataza alcalina si colesterolul sunt crescute
E. modificarile clinice persista dupa nastere
(pag. 1845)

M2217194. Icterul este:


A. detectat cand bilirubina serica este mai mare sau egal de 34-43 micromoli/l
B. intalnit numai in afectiuni cu hiperbilirubinemie conjugata
C. diferentiat de carotinemie prin absenta icterului scleral in aceasta afectiune
D. insotit de nuanta verzuie a pielii in hiperbilirubinemie conjugata, accentuata sau de lunga durata
E. detectabil la valori mai mici de bilirubina decat 2-2,5 mg/dl la pacientii cu edeme

679 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
680 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 275)

M2217195. Bilirubina conjugata are urmatoarele caracteristici:


A. este hidrosolubila
B. reprezinta mai mult de 90% din bilirubina serica
C. este capabila sa fie excretata de rinichi
D. poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina, denumita bilirubina delta
E. in perioada neonatala celulele creierului au o afinitate pentru ea, facilitand retentia sa in creier
(pag. 275)

M2217196. Referitor la metabolismul bilirubinei, urmatoarle afirmatii sunt false:


A. reactia de conjugare are loc in reticului endoplasmatic, fiind catalizata de bilirubin-glucuronil tranferaza
B. in conditii normale numai bilirubina conjugata poate fi excretata in bila
C. excretia urinara zilnica de urobilinogen nu depaseste 14 mg
D. prezenta bilirubinei in urina este dovada hiperbilirubinemiei conjugate
E. bilirubina conjugata serica tinde sa atinga un platou la niveluri sub 510-680 micromoli pe ora la pacienti cu
leziuni hepatocelulare grave
(pag. 276)

M2217197. Icterul nuclear:


A. poate fi prevenit prin tratament intens cu lumina albastra la pacientii cu icter neonatal
B. este accentuat de hemoliza
C. este micsorat de hipoalbuminemie
D. este marit de acidoza
E. este diminuat de niveluri crescute ale acizilor grasi liberi
(pag. 276)

M2217198. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata:


A. este considerata cand reactia Van den Bergh indica 50% din bilirubina serica totala ca fiind neconjugata
B. este sugerata de absenta bilirubinei in urina
C. este considerata cand reactia Van den Bergh indica 80-85% din bilirubina serica totala ca fiind conjugata
D. este sugerata de prezenta bilirubinei in urina
E. poate sa apara in deficitul ereditar de transferaza
(pag. 278)

M2217199. Hiperbilirubinemia predominant conjugata poate sa apara in:


A. boala hepatica alcoolica
B. colestaza indusa de contraceptivele orale
C. colangiocarcinom
D. icterul laptelui de san
E. icterul neonatal
(pag. 278)

M2217200. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica
sunt:
A. hepatita alcoolica
B. colestaza intrahepatica benigna recurenta
C. sindromul Gilbert
D. reactii medicamentoase (Clorpromazina)
E. sindrom Crigler- Najjar tip II
(pag. 279)

M2217201. Mecanismele care explica excretia scazuta a bilirubinei conjugate in boala hepatocelulara si

680 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
681 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

boala colestatica sunt:


A. ocluzia canaliculara de catre hepatocitele umflate
B. obstructia ductelor terminale intrahepatice prin celule inflamatorii
C. activarea proteinelor de transport membranare
D. ocluzia canaliculara de bila ingrosata
E. impiedicarea recaptarii pigmentului excretat
(pag. 279)

M2217202. Obstructia completa a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:


A. icter cu hiperbilirubinemie predominant neconjugata
B. bilirubinurie marcata
C. absenta bilirubinuriei
D. scaune acolice
E. atigerea unui platou al bilirubinei serice la nivelul de 30-40 mg/dl
(pag. 279)

M2217203. Obstructia partiala a ductelor biliare extrahepatice se manifesta prin:


A. icter, daca clearence-ul bilirubinei in duoden este incapabil sa echilibreze nivelul productiei de pigment
B. presiunea intrabiliara crescuta
C. gradul icterului depinde de prezenta unei boli hepatocelulare simultane
D. prezenta colangitei poate exacerba afectarea excretiei de bilirubina
E. nu apare icter decat daca este intrerupt drenajul biliar la peste 90% din parenchimul hepatic
(pag. 279)

M2217204. Icterul din bolile hepatocelulare se caracterizeaza prin:


A. sunt afectate toate cele trei etape ale metabolismului bilirubinei
B. in cea mai mare masura este afectata captarea bilirubinei
C. predomina bilirubina neconjugata in ser
D. in cea mai mare masura este afectata excretia bilirubinei
E. predomina bilirubina conjugata in ser
(pag. 278)

M2217205. Cauze de hiperbilirubinemie predominant neconjugata:


A. sindromul Dubin-Johnson
B. sindromul Gilbert
C. sindromul Rotor
D. colangita sclerozanta
E. sindromul Criegler-Najjar tip II
(pag. 278)

M2217206. Care dintre urmatoarele afectiuni se asociaza cu hiperbilirubinemia predominant conjugata?


A. nutritie parenterala
B. ciroza biliara primitiva
C. colangiohepatita orientala
D. post prelungit
E. icterul laptelui de san
(pag. 278)

M2217207. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:


A. chist coledocian inflamat
B. litiaza coledociana
C. ciroza biliara primitiva

681 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
682 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. colangita sclerozanta
E. colita ulceroasa
(pag. 279)

M2217208. Care dintre urmatoarele forme de icter evolueaza cu bilirubinurie:


A. icter hemolitic
B. icter neonatal
C. icterul Rotor
D. colangita sclerozanta
E. colestaza recurenta benigna intrahepatica
(pag. 1846)

M2217209. In bolile hepatocelulare (hepatite si ciroze) icterul poate fi determinat de :


A. afectarea excretiei biliare
B. reducerea conjugarii bilirubinei
C. cresterea conjugarii bilirubinei
D. reducerea captarii bilirubinei
E. obstructie biliara extrahepatica
(pag. 278)

M2217210. Icterul postoperator este accentuat de :


A. afectare renala concomitenta
B. sepsis
C. stare de soc
D. hipertensiune arteriala
E. hipotensiune arteriala
(pag. 1845)

M2217211. Bilirubina neconjugata se caracterizeaza prin:


A. circula in plasma stans legata de albumina
B. celulele creierului au o mare afinitate fata de ea
C. formeaza cu albumina un complex ireversibil
D. se excreta renal
E. are afinitate pentru lipide
(pag. 275)

M2217212. Icterul prin productie crescuta de pigment poate fi intalnita in:


A. infarcte pulmonare
B. rupturi de anevrisme aortice
C. functie hepatica alterata
D. scurgeri din vase sanguine dupa catererisme
E. sindrom Gilbert
(pag. 1842)

M2217213. Complicatiile hemolizei cronice include:


A. calculi pigmentari in colecist
B. icter nuclear la varsta adultului
C. depunerea de bilirubina in ganglionii bazali la toti pacientii
D. icter nuclear la valori peste 20 mg/dl la nou nascuti
E. cresterea bilirubinei neconjugate serice nu este nociva per se cu exceptia stadiului de sugar
(pag. 1842)

682 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
683 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2217214. Icterul din sindromul Gilbert se caracterizeaz prin:


A. este fluctuent
B. se accentueaza dupa interventii chirurgicale, febra, infectii
C. se atenueaza dupa ingestia de alcool
D. teste functionale hepatice normale
E. este prezent la 3-10% din populatia generala
(pag. 1843)

M2217215. Scaderea usoara a glucuronozil tranferazei in sdr. Gilbert se reflecta prin:


A. scaderea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital
B. scaderea bilirubinemiei monoconjugate in bila
C. cresterea bilirubinemiei serice dupa Fenobarbital
D. cresterea bilirubinemiei monoconjugate in bila
E. aparitia hemolizei
(pag. 1843)

M2217216. Modificarile functiei hepatice din timpul unei sarcini normale:


A. apar in special in ultimul trimestru
B. bilirubina serica fie nu creste sau fie creste <2mg/dl
C. constau in cresteri usoare ale FA serice
D. bilirubina serica creste peste 2 mg/dl
E. constau in cresteri ale retentiei de BSP
(pag. 1845)

M2217217. Icterul recurent de sarcina trebuie diferentiata de:


A. hepatita virala
B. steatoza hepatica acuta idiopatica de sarcina
C. steatoza hepatica indusa de tetraciclina
D. sindrom Rotor
E. Crigler - Najjar tip I
(pag. 1845)

M2217218. Manifestarile clinice induse de medicamente ce produc colestaza si leziuni de hepatita


acuta:
A. rash
B. febra
C. reactie inflamatorie hepatica
D. artralgii
E. neutrofilie
(pag. 1845)

M2217219. Cele mai frecvente afectiuni asociate cu icter:


A. hepatita
B. medicamente
C. ciroza
D. obstructie biliara
E. icter neonatal
(pag. 1846)

M2217220. Cresterea disproportionata a aminotransferazelor fata de alte enzime hepatice ne orienteaza


spre diagnosticul de:
A. hepatita toxica

683 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
684 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. hepatita virala
C. CBP
D. leziuni hepatocelulare ischemice
E. colangita sclerozanta
(pag. 280)

M2217221. Cresterea importanta a FA, 5 nucleotidazei si/sau gamma-glutamil-transpeptidaza este


sugestiva pentru:
A. colestaza intrahepatica
B. obstructia biliara extra hepatica
C. ciroza hepatica
D. hepatita acuta virala
E. hepatita toxica
(pag. 280)

M2217222. Un pacient cu semne clinice de colestaza dar cu ducte biliare de calbru normal, are mai
probabil:
A. ciroza biliara primitiva
B. colestaza intrahepatica medicamentoasa
C. colestaza intrahepatica alcoolica
D. litiaza coledociana
E. carcinom ampular
(pag. 281)

M2217223. Urmatoarele afirmatii legate de metabolismul urobilinogenului sunt adevarate:


A. se produce prin hidroliza bilirubinei conjugate sub actiunea bacteriilor colonice
B. o parte este preluata in ficat prin circulatia portala si reexcretata in bila
C. in colestaza excretia urinara a urobilinogenului creste semnificativ
D. in hemoliza excretia urinar a urobilinogenului creste semnificativ
E. excretia urinara zilnica nu depaseste 4 mg
(pag. 276)

M2217224. Tulburarile hepatocelulare in care icterul poate fi asociat ca faza obstructiva sau colestatica
sunt:
A. hepatita alcoolica
B. colestaza intrahepatica benigna recurenta
C. sindromul Gilbert
D. reactii medicamentoase (Clorpromazina)
E. sindrom Criegler- Najjar tip II
(pag. 279)

M2217225. In evaluarea pacientului icteric, scaunele acholice sugereaza:


A. chist coledocian inflamat
B. litiaza coledociana
C. ciroza biliara primitiva
D. colangita scleropzanta
E. colita ulceroasa
(pag. 279)

M2317226. Care dintre următoarele afirmaţii despre rolul ecografiei abdominale în explorarea unui
sindrom icteric sunt adevărate ?
A. Diferenţiază cauzele intrahepatice de icter de obstrucţia extrahepatică.
B. Are specificitate mare pentru cauzele de icter cu hiperbilirubinemie neconjugată.

684 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
685 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Detectează canalele biliare extrahepatice dilatate, cu mare sensibilitate.


D. Specificitatea pentru identificarea ductelor extrahepatice dilatate este sub 90%.
E. Nu detectează calculii intraductali in 40% din cazuri.
(pag. 280)

M2317227. Care dintre următoarele afirmaţii despre colangiopancreatografia endoscopică retrogradă


(CPER) sunt adevărate ?
A. Are dezavantajul că nu permite vizualizarea ampulei Vater.
B. Permite vizualizarea ductelor pancreatice şi biopsierea directă a epiteliului ductal.
C. Este frecvent tehnica preferată pentru diagnosticul şi tratamentul obstrucţiilor biliare distale.
D. Este metoda de explorare de primă intenţie în orice sindrom icteric.
E. Este abordarea preferată a calculilor intraductali restanţi după colecistectomie chirurgicală sau
laparoscopică.
(pag. 281)

M2317228. Care dintre următoarele afirmaţii despre icterul determinat de supraproducţia de bilirubină
sunt adevărate ?
A. Nivelul bilirubinei serice creşte de obicei peste 10 mg%.
B. Nivelul bilirubinei serice este de regulă crescut până la 3 - 4 mg%.
C. Este secundar hemolizei intra sau extravasculare.
D. Apare în stări cu eritropeieză ineficientă.
E. Este însoţit de prurit.
(pag. 278)

M2317229. Care dintre următoarele ictere asociază hiperbilirubinemie predominant conjugată ?


A. Sindromul Crigler Najjar.
B. Administrare de contraceptive orale.
C. Administrare de cloramfenicol.
D. Colangita sclerozantă.
E. Icterul neo natal.
(pag. 278)

M2317230. Care dintre următoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant


neconjugată ?
A. Litiază biliară.
B. Hemoliză.
C. Sindromul Dubin Johnson.
D. Sindromul Gilbert.
E. Icterul colestastic de sarcină.
(pag. 278)

M2317231. În bolile hepatocelulare (hepatite şi ciroze) icterul poate fi determinat de:


A. Reducerea conjugării bilirubinei.
B. Creşterea conjugării bilirubinei.
C. Obstrucţie biliară extrahepatică.
D. Afectarea excreţiei biliare.
E. Reducerea captării bilirubinei.
(pag. 278)

M2317232. Obstrucţia completă a ductelor biliare extrahepatice determină icter cu:


A. Absenţa bilirubinuriei.
B. Hiperbilirubinemie predominant conjugată.
C. Bilirubinurie marcată.

685 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
686 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Scaune acholice.
E. Hiperbilirubinemie predominant neconjugată.
(pag. 279)

M2317233. Care dintre următoarele medicamente pot produce colestază ?


A. Izoniazida.
B. Androgeni.
C. Contraceptive orale.
D. Acid ursodezoxicolic
E. Clorpromazina.
(pag. 278)

M2317234. Tulburările hepatocelulare în care icterul poate fi asociat cu o fază obstructivă sau
colestatică includ:
A. Infiltrarea grasă a ficatului indusă de alcool.
B. icterele din ultimul trimestru de sarcina
C. Hepatita alcoolică.
D. Sindromul Gilbert.
E. Sindromul Rotor.
(pag. 279)

M2317235. Care dintre următoarele ictere sunt determinate de hiperbilirubinemie predominant


conjugată ?
A. sinromul Gilbert
B. sindromul Dubin-Johnson
C. boala hepatică alcoolică
D. colangita sclerozantă
E. stare septică
(pag. 278)

M2317236. Pruritul se asociază frecvent cu icterul din:


A. hemoliză
B. colangită sclerozantă
C. sindrom Gilbert
D. sindrom Rotor
E. ciroza biliară primitivă
(pag. 279)

M2517237. Bilirubina neconjugată are următoarele proprietăţi:


A. Este hidrosolubilă
B. Are afinitate pentru lipide
C. Este excretată renal
D. Se leagă reversibil de albumina serică
E. Poate forma complexe covalente reversibile cu albumina
(pag. 275)

M2517238. Bilirubina conjugată posedă următoarele proprietăţi:


A. Este hidrosolubilă
B. Nu se absoarbe în intestin
C. Se absoarbe intestinal
D. Poate forma complexe covalente ireversibile cu albumina
E. Nu este excretată renal

686 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
687 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 275)

M2517239. Pentru bilirubina delta sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Este o formă de bilirubină neconjugată
B. Nu este excretată prin rinichi
C. Are un timp de înjumătăţire serică de 15-20 zile
D. Are un timp de înjumătăţire scurt şi dispare rapid din ser
E. Este detectabilă în plasmă în condiţiile unei hiperbilirubinemii conjugate prelungite
(pag. 275)

M2517240. Bilirubina este prezentă în:


A. Lichidul pleural
B. Lacrimi
C. Salivă
D. Lichidul cefalorahidian
E. Sucul pancreatic
(pag. 275-276)

M2517241. Riscul de icter nuclear este mărit în:


A. Hemoliză
B. Hipoalbuminemie
C. Acidoză
D. Alcaloză
E. Niveluri serice crescute ale acizilor graşi liberi
(pag. 276)

M2517242. Tulburările metabolismului bilirubinei pot surveni prin următoarele mecanisme:


A. Supraproducţie
B. Captare hepatică scăzută
C. Captare hepatică crescută
D. Conjugare hepatică scăzută
E. Excreţie scăzută a bilirubinei în bilă
(pag. 278)

M2517243. Bilirubina circulantă derivă din:


A. Eritrcitele îmbătrânite
B. Citocromii hepatici
C. Mielocite
D. Mioglobina musculară
E. Plasmocite
(pag. 275)

M2517244. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii sunt false:


A. La pacienţii anemici icterul este detectat la niveluri mai mici de bilirubină
B. Icterul scleral este un semn mai sensibil de hiperbilirubinemie decât icterul generalizat
C. Carotenodermia provoacă icter scleral
D. Apariţia icterului este influenţată de fluxul sanguin şi de edeme
E. La extremităţile paralizate şi edematoase icterul este mai pronunţat
(pag. 275-276)

M2517245. Icterul se caracterizează prin:


A. Creşterea nivelului seric al bilirubinei

687 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
688 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. Pigmentareagalbenă a pielii şi sclerelor


C. Creşterea transaminazelor
D. Coloraţia galbenă a pielii
E. Închiderea la culoare a urinei
(pag. 275)

M2517246. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul hepatic al bilirubinei
sunt adevărate:
A. Bilirubina neconjugată captată de hepatocit este hidrosolubilă
B. Conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic îi scade hidrosolubilitatea
C. Reacţia de a bilirubinei are loc în aparatul Golgi
D. Reacţia de conjugare a bilirubinei este catalizată de bilirubin-glucuronil-transferază
E. Reacţia de conjugare a bilirubinei se desfăşoară în doi timpi
(pag. 276)

M2517247. Precizaţi caredintre următoarele afirmaţii privitoare la metabolismul urobilinogenului sunt


adevărate:
A. Este produs prin metabolizarea bilirubinei conjugate de către bacteriile ileale şi colonice
B. Poate fi reabsorbit din intestinul subţire şi colon şi intră în circulaţia portală
C. O parte este preluat de ficat şi excretat în bilă
D. În condiţii normale excreţia urinară zilnică depăşeşte 4 mg
E. În colestază producţia şi excreţia urinară a urobilinogenului sunt crescute
(pag. 276)

M2517248. Hiperbilirubinemia predominant neconjugată prin deficit în activitatea glucuronil-


transferazei nu se întâlneşte în:
A. Icterul neonatal
B. Sindromul Dubin-Johnson
C. Sindromul Rotor
D. Sindromul Gilbert
E. Sindromul Crigler-Najjar
(pag. 278)

M2517249. Hiperbilirubinemia predominant conjugată din boala hepatocelulară şi boala colestatică


hepatică se datorează următoarelor mecanisme:
A. Ocluzia canaliculelor de către bila îngroşată
B. Ocluzia canaliculelor de către hepatocitele umflate
C. Obstrucţia ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii
D. Inhibiţia specifică a proteinelor de transport membranare
E. Scăderea permeabilităţii membranei hepatocelulare
(pag. 279)

M2517250. Icterul asociat cu hiperbilirubinemie predominant conjugată se întâlneşte în:


A. Eritropoieză ineficientă
B. Boli hepatocelulare
C. Obstrucţie biliară intrahepatică
D. Stare septică
E. Obstrucţie biliară extrahepatică
(pag. 279)

M2517251. Precizaţi care dintre următoarele medicamente produce colestază:


A. Cloramfenicol
B. Steroizi anabolizanţi

688 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
689 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Acetaminofen
D. Clorpromazină
E. Izoniazidă
(pag. 279)

M2517252. Menţionaţi care dintre următoarele medicamente produce necroză hepatocelulară:


A. Acetaminofen
B. Pregnandiol
C. Cloramfenicol
D. Izoniazidă
E. Clorpromazină
(pag. 279)

M2517253. Sarcina predispune la:


A. Colestază
B. Necroză hepatocelulară
C. Colangită sclerozantă
D. Steatoză hepatică
E. Insuficienţă hepatică acută
(pag. 279)

M2517254. Colestaza intrahepatică sau obstrucţia extrahepatică se caracterizează prin creşteri ale:
A. Fosfatezei alcaline
B. 5-Nucleotidazei
C. Aminotransferazelor
D. Gama-glutamil-transpeptidazei
E. Acetilcolinesterazei
(pag. 280)

M2517255. Hiperbilirubinemia conjugată fără anomalii enzimatice hepatice se poate întâlni în:
A. Sarcină
B. Septicemie
C. După intervenţii chirurgicale recente
D. Stres fizic
E. Ingestie masivă de alcool
(pag. 280)

M2517256. Hiperbilirubinemia conjugată izolată poate fi întâlnită în următoarele situaţii:


A. Post prelungit
B. Sindromul Rotor
C. Sindromul Dubin-Johnson
D. Stare septică
E. Unii pacienţi cu sindromul colestazei intrahepatice recurente benigne
(pag. 280)

M2517257. Hepatită toxică este produsă mai frecvent de:


A. Acetaminofen
B. Clorpromazină
C. Izoniazidă
D. Agenţi anestezici halogenaţi
E. Pregnandiol
(pag. 280)

689 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
690 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

M2517258. Indicaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rolul ecografiei abdominale în
explorarea unui sindrom icteric sunt false:
A. Diferenţiază cauzele intrahepatice de icter de obstrucţia extrahepatică
B. Identifică ductele biliare extrahepatice dilatate
C. Nu reuşeşte să detecteze aproximativ 40% din calculii intraductali
D. Specificitatea pentru detectarea ductelor extrahepatice dilatate este mai mică de 90%
E. Este utilă pentru identificarea cauzelor de icter cu predominanţa bilirubinei neconjugate
(pag. 280)

M2617259. Hiperbilirubinemia predominant neconjugată apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:


A. Sindromul Gilbert
B. Sindromul Dubin-Johnson
C. Sindroame de hemoliză.
D. Litiază coledociană
E. Neoplasm de cap de pancreas
(pag. 278)

M2617260. Hiperbilirubinemia predominant conjugată apare în următoarele afecţiuni, cu excepţia:


A. Litiază coledociană
B. Sindromul Crigler-Najjar
C. Sindromul Gilbert
D. Ciroza biliară
E. Sindromul Dubin-Johnson
(pag. 278)

M2617261. În colestaza intrahepatică nu cresc enzimele:


A. Glutation –S- transferaza
B. Gama glutamil-transpeptidaza
C. 5-nucleotidaza
D. Fosfataza alcalină
E. Colinesteraza
(pag. 280)

M2617262. Referitor la bilirubina neconjugată nu sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Circulă în plasmă legată strâns de albumină
B. Circulă în plasmă nelegată de albumină
C. Celulele creierului au o afinitate faţă de bilirubina neconjugată
D. Celulele creierului nu au o afinitate faţă de bilirubina neconjugată
E. Apare în urină
(pag. 275)

M2617263. Referitor la bilirubina conjugată sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Nu este excretată în bilă
B. Se absoarbe din intestin
C. Nu se absoarbe din intestin
D. Apare în urină
E. Nu apare în urină
(pag. 276)

M2617264. Riscul de icter nuclear este crescut în următoarele condiţii:


A. Hemoliză
B. Tratament cu lumină albastră

690 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
691 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

C. Hipoalbuminemie
D. Efort fizic
E. Alcaloza metabolică
(pag. 276)

M2617265. Referitor la sindromul Gilbert sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Este un deficit ereditar de gama glutamil transpeptidază
B. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferază
C. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie neconjugată
D. Este caracterizat prin hiperbilirubinemie conjugată
E. Testele funcţionale hepatice sunt normale
(pag. 1843)

M2617266. Referitor la sindromul Dubin- Johnson sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
A. Este un deficit ereditar de glucuronozil transferază
B. Este un defect al excreţiei biliarubinei
C. Este caracterizată prin hiperbilirubinemie neconjugată
D. Este caracterizată prin hiperbilirubinemie conjugată
E. Este prezentă şi o anomalie în excreţia coproporfirinelor
(pag. 1844)

M2617267. Referitor la icterul recurent de sarcină nu sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Este de tip colestază extrahepatică
B. Este de tip colestază intrahepatică
C. Clinic se manifestă prin prurit şi icter
D. Fosfataza alcalină şi colesterolul sunt semnificativ crescute
E. Modificările clinice şi de laborator persistă după naştere
(pag. 1845)

M2717268. Hiperbilirubinemia predominant neconjugata apare in:


A. hemoliza intra si extravasculara
B. tratamentele cu colramfenicol sau pregnandiol
C. colangita sclerozanta
D. reactii adverse la contraceptive orale sau clorpromazima
E. diabet zaharat
(pag. 278)

M2717269. Despre sindromul Gilbert sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. este un rezultat al deficientei de piruvat-kinaza hepatica
B. este cea mai frecventa cauza de crestere usoara a bilirubinei neconjugate
C. este asociat cu frecvente anomalii enzimatice hepatice
D. pe termen lung, evolueaza cu tulburari neurologice prin impregnarea structurilor cerebrale
E. aparitia icterului este favorizata de febra, alcool, infectii
(pag. 280)

M2717270. Sunt sugestive pentru colestaza intrahepatica cresteri predominante ale urmatoarelor
enzime
A. 5-nucleotidaza
B. aminotransferazele
C. gamma-glutamiltransferaza
D. lactic-dehidrogenaza
E. fosfataza acida

691 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
692 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

(pag. 280)

M2817271. Bilirubina este prezenta in urmatoarele lichide ale corpului cu exceptia:


A. lichid articular
B. lacrimi
C. sucul pancreatic
D. lichidul cefalorahidian
E. lichidul pleural
(pag. 275-276)

M2817272. Care din urmatoarele afirmatii privind proprietatile bilirubinei conjugate nu sunt adevarate ?
A. liposolubila
B. se secreta renal
C. reprezinta circa 90% din bilirubina serica circulanta
D. poate forma cu albumina un complex covalent reversibil
E. are o afinitate mai mare pentru lipide, spre deosebire de bilirubina neconjugata
(pag. 275)

M2817273. Sursele de bilirubina sunt urmatoarele:


A. eritrocitele
B. mioglobina
C. nucleoproteinele
D. enzimele
E. citocromii hepatici
(pag. 275)

M2817274. Care sunt cele trei faze ale procesului de metabolizare hepatica a bilirubinei ?
A. preluarea hepatica
B. supraproductie de bilirubina
C. depozitare hepatocitara
D. conjugare hepatica
E. excretia prin bila
(pag. 276)

M2817275. Riscul de icter nuclear este marit in urmatoarele conditii, cu exceptia:


A. hemoliza
B. alcaloza metabolica
C. hiperalbuminemie
D. unele infectii
E. acidoza metabolica
(pag. 276)

M2817276. Urina galbena sau portocalie este datorata urmatoarelor medicamente cu exceptia:
A. Ampicilina
B. Rifampicina
C. Tiamina
D. Eritromicina
E. Sulfasalazina
(pag. 278)

M2817277. In care din urmatoarele afectiuni ereditare apare icter prin deficit ereditar de transferaza:
A. icter neonatal

692 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
693 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

B. sindromul Rotor
C. sindromul Gilbert
D. sindromul Dubin-Johnson
E. sindromul Crigler-Najjar
(pag. 278)

M2817278. In care din urmatoarele tulburari hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau
colestatic:
A. icterul indus de steroizi
B. icterul din primul trimestru de sarcina
C. hepatita alcoolica
D. sindromul Gilbert
E. neoplasmul hepatic( hepatocarcinom)
(pag. 279)

M2817279. Care din urmatoarele cauze pot produce scaune acolice hem positive ( scaune de argint ) ?
A. carcinom pancreatic
B. colangiocarcinomul
C. hepatocarcinomul
D. colangita sclerozanta
E. carcinom ampular
(pag. 279)

M2817280. Cauzele frecvente de hepatita toxica sunt date de:


A. rifampicina
B. izoniazida
C. acetaminofenul
D. clorpromazina
E. agenti anestezici halogenati
(pag. 280)

M2817281. Sidromul ductului biliar disparut poate apare in urmatoarele afectiuni cu exceptia:
A. infectia cu virus hepatic tip C
B. boala de iradiere
C. leucemie limfatica cronica
D. infectia cu virus citomegalic
E. rejectia transplantului de ficat
(pag. 281)

M2817282. Care din urmatoarele afirmatii despre icterul determinat de supraproductia de bilirubina
sunt false ?
A. apare in stari cu eritropoieza ineficienta
B. apare doar secundar unei hemolize intravasculare
C. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 5-6mg/dl
D. este insotita de febra si de durere abdominala
E. nivelul bilirubinei serice este crescut pana la 3-4mg/dl
(pag. 278)

M2917283. În ceea ce priveşte prezenţa bilirubinei în ţesuturi:


A. Apare în lichidele corpului (pleural, cefalorahidian, articular) invers proporţional cu conţinutul în albumine.
B. Nu apare în secreţiile adevărate (lacrimi, salivă şi lichid pancreatic).
C. La pacientul icteric extremităţile paralizate şi edematoase tind să rămână nrcolorate.

693 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
694 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a III a

D. Bilirubina neconjugată eliberată în plasmă se leagă covalent de albumină.


E. Bilirubina conjugată poate forma un complex covalent ireversibil cu albumina.
(pag. 275)

M2917284. Excepţiile de la regula asocierii hiperbilirubinemiei predominant neconjugată cu hemoliza


intravasculară sau cu resorbţia unui hematom voluminos sunt:
A. Colestaza intrahepatică.
B. Tulburări rare, ereditare ale glucuronil-transferazei.
C. Sdr. Gilbert.
D. Hepatita virală acută.
E. Insuficienţa hepatică în stadiul final.
(pag. 279)

M2917285. Hiperbilirubinemia predominant conjugată fără anomalii enzimatice hepatice este


neobişnuită dar se poate întâlni în:
A. Infarcte masive de organ.
B. Septicemie.
C. Colestaza intrahepatică.
D. Sarcină.
E. Intervenţii chirurgicale recente.
(pag. 280)

M2917286. Hiperbilirubinemia conjugată izolată este manifestarea primară în:


A. Sdr. Rotor.
B. Sdr. Gilbert
C. Colestaza intrahepatică recurentă benignă.
D. Sdr. Dubin-Johnson.
E. Sdr. Crigler-Najjar.
(pag. 280)

694 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro

You might also like