-1-

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (in engleza: cerebrovascular accident) se produce in momentul in care o
anumita parte a creierului nu mai primeste cantitatea de sange necesara (implicit cantitatea de oxigen).
Exista doua moduri prin care se produce: prin blocarea unei artere de catre un cheag de singe (accident
vascular cerebral ischemic) sau prin ruptura vasului de singe (accident vascular cerebral hemoragic). O parte
din celulele nervoase din creier inceteaza sa mai functioneze datorita lipsei de oxigen si nutrienti. Daca
interventia medicala nu este prompta, efectele pot fi fatale.

1) Epidemiologie si mortalitate in accidentul vascular cerebral (AVC)

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezinta o problema importanta de sanatate publica. Acesta se afla pe
locul trei din cauzele deceselor din principalele tari industrializate si este principala cauza de handicap
neurologic, in special in cazul varstnicilor. In tarile din sud-estul Europei, mortalitatea cauzata de aceasta
afectiune este de 6-7 ori mai mare decit in tarile din est. Tara noastra ocupa un loc “fruntas” la acest capitol.
Intr-un sondaj realizat pe un esantion de 805 persoane (cu virsta > 45 de ani), 72 % au raspuns ca au suferit
sau au cunoscut o persoana cu aceasta afectiune. Anual, fiecare al cincilea deces este cauzat de
producerea unui accident vascular cerebral. Poate fi un prieten, o ruda sau...un om pe care nu l-am cunoscut
niciodata. Se poate intimpla oricui.

Incidenta accidentului vascular cerebral este legata de varsta. Ea se dubleaza pentru fiecare deceniu la
indivizii trecuti de 55 de ani. Incidenta anuala a AVC creste o data cu varsta (de la 1:1000 de indivizii pentru
varsta cuprinsa intre 40-45 ani la 20:1000 pentru 70-85 de ani). Desi boala este apanajul varstelor inaintate un
numar substantial de infarte cerebrale se instaleaza la persoane sub 65 de ani. Incidenta accidentelor
vasculare cerebrale creste exponential cu varsta la ambele sexe si se reduce la indivizii foarte varstnici. Din
pacate, se constata in prezent o incidenta insemnata de AVC la tineri. Incidenta AVC la tinerii cu varsta
cuprinsa intre 15-45 de ani se cifreaza intre 3-4% in tarile vestice. In Europa se inregistreaza o incidenta
anuala mai mare de 10 mii de bolnavii tinerii cu accident vascular cerebral.

De asemenea, incidenta AVC predomina la barbati intr-o proportie de 1,3/1 fata de femei. 10% din cei care au
avut AVC s-au recuperat total cu reluarea in totalitate a activitatilor, 40% au suferit secheme moderate cu
reinsertie profesionala la o treime din cazuri, 40% au sechele severe cu invaliditate totala sau partiala iar 10%
au o infirmitate totala si sunt complet dependenti.

2) Semne alarmante in accidentul vascular cerebral (AVC)

Simptomele dinaintea unui accident vascular cerebral se manifesta diferit de la o persoana la alta. Uneori ele
pot sa apara si sa dispara fara a ne da nimic de banuit. Tratamentul cel mai eficient este a cela administrat la
mai putin de o ora de la declansare, de aceea este foarte important sa cunoastem semnele acestei boli:

- Privirea incetosata sau dubla, stare inexplicabila de somnolenta, greata

- Pierderea brusca a echilibrului, ameteala si probleme in coordonarea membrelor
- Amortirea brusca a fetei, a unui picior sau a unei miini, in special pe o anumita parte a corpului
- Dureri bruste de cap, fara o cauza anume
- Tulburari bruste de memorie, dificultati in vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se vorbeste in jur
- Simptomele accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale accidentului vascular cerebral
hemoragic. De asemenea, simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de
extinderea regiunii afectate. Simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin):
apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. Simptomele unui
AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier): pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se
deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si
varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta.
- Simptomele accidentului vascular cerebral pot progresa repede (in cateva minute sau ore) sau in mod
treptat. La inceput poate aparea o usoara slabiciune intr-un brat sau picior si se poate ajunge, treptat, la
incapacitatea de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul vascular
cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva
secunde.

3) Efectele accidentului vascular cerebral (AVC)

O persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate sa ramana cu dizabilitati fizice sau pshihice
dar nu este obligatoriu. Este deosebit de important sa fie detectat si tratat la timp. In caz contrar, acesta
afectiune poate produce chiar moartea. In functie de gravitatea accidentului si de partea pe care se produce,
accidentul vascular cerebral poate duce la:
 -2-

- Modificari ale emotiilor

- Modificari ale judecatii, ratiunii
- Tulburari de memorie
- Modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile
- Modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul miscarilor, forma, si
relatia dintre partile componente ale unui intreg)
- Probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului
- Schimbari de comportament
- Dificultati in vorbire si in a intelege ceea ce se vorbeste
- Neputinta de a se hrani si a mesteca

4) Factorii de risc in accidentul vascular cerebral (AVC)

Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident, prezinta anumiti factori de risc. Unii dintrea
acesti factori de risc pot fi controlati (adica exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce la maxim
respectivii factori de risc) iar altii nu pot fi controlati de catre noi.

a) Factorii de risc controlabili:

- Obezitatea
- Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta
- Lipsa activitatii fizice
- Folosirea de cocaina sau a altor droguri
- Fumatul, inclusiv fumatul pasiv
- Consumul crescut de alcool (peste 5 pahare de alcool intr-un timp scurt)
- Diabetul zaharat. Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat decedeaza prin AVC. Prezenta
diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in
aceasta boala.
- Alte afectiuni ale inimii, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale
patent sau cardiomiopatie
- Folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau
care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la
femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral
- Afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular
cerebral
- Nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic,
care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina
cresterea riscului de AVC

b) Factorii de risc necontrolabili

- Prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
- AVC in familie. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident
vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
- Sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar
dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza
din cauza unui AVC.
- Rarsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa
55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult.

5) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Ischemia cerebrala

Cunoasterea mecanismelor si fiziopatologiei ischemiei cerebrale si a infarctului cerebral in special, este de
interes practic deosebit pentru o terapie si o profilaxie adecvata. Toate accidentele ischemice rezulta dintr-o
scadere a debitului sanguin intr-un anumit teritoriu al creierului, care nu primeste oxigenul si glucoza
necesara si la nivelul caruia se acumuleaza o serie de produsi de catabolism. Infarctele cerebrale sunt in
stransa legatura in imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arteriala, permanenta sau temporara. Aceasta
ocluzie poate fi de origine trombotica sau embolica.

a) AVC trombotic
Cauza cea mai frecventa a accidentului vascular cerebral trombotic o constituie ateroscleroza. Ateroscleroza
are o frecventa foarte mare, 70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli. Principalii factori care
faciliteaza instalarea aterosclerozei sunt: incarcarea lipidica, legata sau nu de obiceiurile alimentare,
hipertensiunea arteriala, diabetul, o serie de tulburari hormonale, tulburari de hemostaza si coagulare,
 -3-
fumatul, etc. Aparitia placilor de ateroscleroza determina ingustari progresive excentrice ale lumenului arteriar
La nivelul placii de aterom se formeaza trombi murali, albi, care reprezinta stadiul prealabil in constituirea
trombului rosu sau mixt.

Trombusul format poate evolua in trei moduri:

- trombusul poate deveni oclusiv (acesta se extinde tot mai mult)
- trombusul poate suferi o organizare locala ce-l incorporeaza la peretele arterial (are loc o proliferare a
endoteliului ce acopera trombusul si il separa de sangele circulant)
- trombusul se poate detasa si constitui emboliile

b) AVC embolic
Embolia poate sa apara in conditii diferite, in functie de care variaza si tipurile de embolusuri. Cel mai frecvent
intalnim emboli trombotici (rezultati din fracmentarea sau desprinderea unui tromb), emboli de origine
cardiaca, grasime, aer, paraziti, celule tumorale, etc..
Embolii se pot produce in orice teritoriu cerebral.

c) Atacul ischemic tranzitor (AIT)

Atacul ischemic tranzitor cerebral este un episod de disfunctie cerebrala care se manifesta prin semne
neurologice de focar, de multe ori intermitente, cu o durata variabila, de obicei 2-15 minute, fara sa
depaseasca 24 de ore.

Simptomatologia clinica a AIT se caracterizeaza prin: instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea
atingand intensitatea maxima in cateva minute; durata variabila, in general scurta a atacurilor (in medie 14
minute in sistemul carotidian si 8 minute în cel vertebro-bazilar); reversibilitatea totala a simptomatologiei
clinice. AIT se poate produce in teritoriul carotidian, in teritoriul vertebro-bazilar sau in ambele teritorii (global).

AIT in teritoriul carotidian se manifesta mai frecvent cu:

- tulburari motorii tranzitorii cu remisiune completa
- tulburari senzitive: parestezii, hipoestezii, astereognozii
- tulburarii afazice
- cecitate monoculara tranzitorie
- alte semne: tulburari apraxo-agnozice, hemianopsie laterala homonima, cefalalgii, confuzii mentale de
scurta durata

AIT in sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate:

- vertijul
- tulburari de motilitate pâna la tetraplegie
- tulburari de sensibilitate
- tulburari de vedere frecvent bilaterale
- deficite pasagere de nervi cranieni
- crizele de „drop attacks”
- tulburari ataxice
- alte semne: cefaleea, greturi, varsaturi, sughit, surditate, mutism akinetic

AIT global se caracterizeaza prin asocierea tulburarilor din cele doua sisteme, pierdere de cunostinta
episodica, stari confuzive episodice, ictus amnezic.
Cunoasterea si tratarea episoadelor de AIT constituie un factor important in prevenirea AVC.

6) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Hemoragia cerebrala

Se disting doua mari grupe in cazurile de hemoragie cerebrala: hemoragiile intraparenchimatoase si
hemoragiile meningiene. In cazul hemorahiei intraparenchimatoase, sangele se revarsa in parenchimul
cerebral fie in urma unei rupturi vasculare, fie prin eritrodiapedeza. In cazul hemoragiei meningiene, sangele
se scurge in meninge (invelisul care inconjoara creierul).

a) Hemoragiile intraparenchimatoase

Factorii de risc:
- Varsta – incidenta maxima fiind intre 50-70 de ani
- Sexul – frecventa mai mare la barbati
- Ereditatea – este legata de predispozitia ereditara la HTA
- Obezitatea – relatia dintre supraincarcarea ponderala si HIP este evidenta
- Diabetul – este important datorita deteriorarilor peretelui vascular
 -4-
- Toxicele – importante sunt alcoolul si tutunul
- Factori de mediu – se pare ca apa prea bogat mineralizata predispune la producerea precoce a HIP
- Anotimpul – frigul si variatiile barometrice din timpul iernii reprezinta un factor de risc real
- Sedentarismul – are un rol nefast

Materialul complet il gasiti pe RecuperareMedicala.com

Blogul autorului: kinetik.pasionati.com
Materialul scris de: Kinetoterapeut Serban Dragos
Dezvoltam in permanenta articolele. Intrati pe situl nostru pentru a citi ultimele versiuni.
Observatii: Toate drepturile de autor apartin sitului RecuperareMedicala.com si autorului. Publicarea
materialului sau a unei parti din el pe alte situri sau bloguri este STRICT INTERZISA si se pedepseste
conform legilor in vigoare.
Ajuta reteaua de situri Kinetik Web Project punand un mic banner (88 x 31) pe situl sau blogul tau.
Astfel vom putea scrie mult mai multe articole utile.