Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
0Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Alain Robbe-Grillet - Reluarea

Alain Robbe-Grillet - Reluarea

Ratings: (0)|Views: 4 |Likes:
Published by Bulbic Bogdan

More info:

Published by: Bulbic Bogdan on Mar 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/24/2012

pdf

text

original

 
AlainRobbe-Grillet - Reluarea
AlainRobbe-Grillet
 (h. 1922) s-a impus, din anii'50, drept principalu
l reprezentant şiteore-
ticianal Noului Roman. A debutat în1949 curomanul
nregicid  ,
urmat de
Gumele
(1953),
Geloz ia
(1957) şi
în Labirin
(1959), considerate texte de referi
n
ţă
 pe
ntru evolu
ia roma
ţ
nului modern,
Voaior u
(1955, pentru care pri
meşte P
rix de laCritique),
Gelo z ia
(1957),
 Djinn
(1981) ete. în
1962, public volum
ă
ul denuvele
 I n stantanee,
iar în1963, volumulde esenri 
 Pentr uun nou roman.
A realizat mai multefilme
(Anul trecut, laMarienbad, 1961,Nemuritoarea,
1963,
 Frumoasaca ptivd  ,
1982). Celetrei volume de memorii
Oglina care revine, An g e
lique sau vrjirea,
ă
ltimele z ile ale Corintul ui ) ,
pu blicate în
tre 1985 şi 1994, a
ufost gru pate sub titlul, paradoxal,
 Romanesques.
Intr-unBerlinpostbeliuînruin
e, împ
ă
r
ţ
it înzon
e de ocupaie, un perso
ţ
naj cuidentitate in
cert trieşte î 
ă ă
n
tîmplri dramatice, al cror se
ă ă
n
s se las foa
ă
rtegeudescoperit. Rornan de spiona j, roman
poliist, roma
ţ
nerotic, roman al memoriei ezitante,
 Reluarea
este şi o ca
rte încare au
torul acord
ă
un loc importantumor ului
ş
iludicu
lui. Regsim, de aseme
ă
n
ea, teme şi fa
n-tasme proprii universului lui Robbe-Grillet: tema dublului, temalabirintului, erotismu
l, rela-i
ţ
ile sado-masochiste. Un roman pasionant, care poateficitit în mai multechei", dimensiunea (au
to)parodic avî 
ă
nd,n
uo dat,
ă
un rol deter-minant. Relu
area şi ami
n
tirea repetat reprezi
ă
n
t o aceeaşi mişcare, dar în
ă
 direcii opuse; cci lucr
ţ ă
uri
le de care îi ami
ţ
n
teş
tis-au petre-cut:e vorba
aşadarde o repetii
ţ
e în
toars c
ă ă
tr e trecut, pe cînd relua-rea propri
u-zis ar
ă
fio reamintire în
toars ctre
ă ă
viitor.S0renKierkegaard,
Gjentagelsen
Şi apoi, s
ă
n
u m mai p
ă
licti
seasc nimeni c
ă
u
veş
mcele denun
u
ţ
ripri-vind detaliile inexactesau contra-dictorii. E vorba, înacest raport, de realu
l obiectiv, şi
nudeun
oare-care aşa-zis adevr isto
ă
ric.A. R.-G.PrologAi
ci, aşa
dar, reiau
şi rezum. în timp
ulintenn
inabilei clto
ă ă
rii cu trenu
l care m
ă
 
ducea de la Eisenach, prinTuringi
a şi Saxo
nia în ruine, la Ber lin, l-am
z
ă
rit, pentru
prima oar d
ă
u
p m
ă
u
lt vreme, pe a
ă
ce
l br-bat pe care îl voi n
ă
umi
, ca s
ă
 simpli
fic lucru-rile, du blnlmeu, sau sosia mea, sau, într-u
n mod mai puin teatral,
ţ
 clto
ă ă
rul.Tr enul înainta într-unritm neaigu
r şi disco
ntinuu, cuopriri fr ecvente,uneoriîn plin cîmp, din cauza stari
i şinelor,
fi
reşte, înc parial i
ă ţ
nutilizabile ori
reparate prea în prip, dar
ă
ş
i din pricina controalelor mis-teri
oase şi repetate pe care le
 
efect
ua admi-n
istraia militar so
ţ ă
vi
etic. înt
ă
rucît o oprires-a prelungi
t pestems
ă
u
r într
ă
-o st
aie important, probabil Halle-Hauptbahnhof (dar
ţ ă
n
-amvzut
ă
nid
o plac i
ă
n
dicatoare), am coborît pe peron s-mi dezmo
ă
res
ţ
cpicioarele. Cldirea grii prea aproape dist
ă ă ă
ru
s, la fel şi ca
ă
rtierul care se întindea înstînga.Su
b albstruia l
ă
u
min hiber
ă
n
al, b
ă
u
ci de zid
ăţ
u
ri înalte de cîteva etaje îşi î 
n
lau ctre cerul
ă ţ ă
cenu
şiu dantelele frag
i
le şi liniş-tea de coş
mar. în mod inexplicabil, poate doar ca urmare a persisten
tei cei ma
ţ
tinale, care dura aici mai mult caîn alte locuri, contururile acestor fine decupa je ordonate înplanuri
succesivestrlucea
ă
uasemenea bijuteriilor false. Precumo reprezen
taie suprareal (un fel
ţ ă
 de ga
u
r î 
ă
n
spaiul com
ţ
un), întregul tablou
exercit asupra spi-
ă
ritului o in
explicabil putere de fasci
ă
n
aie.
ţ
Acoloimde pri
virea poate îmbrişa o a
ăţ
rt
er pe toat l
ă ă
ungi
mea ei, ca şi î 
nanu-mite sectoare limitate unde imobilele au fost rase pîn
aproape de temelie,
ă
 co
n
stai c şosea
ţ ă
u
a a fost complet degajat, moloz
ă
ulfiind cu siguran
luat
ţă
 de camioane în loc s
ă
fie ar uncat pe margi
ne, aşa cum vzu-sem c se face
ă ă
  î 
n
Brest, oraş
ul meun
atal. Ici şi colo, sprg
ă
înd alinierearuinelor, at
mas cîte
ă
 un bloc de zidrie g
ă
igantic, ase-menea unei coloane gece
ş
ti ce zace într-u
n ş
antier arheologi
c. Toate strzile sîn
ă
t pustii, niciunpieton, niciun vehicul.
Nu ştiam c oraş
ă
ul Halle suferise atît de mult de peurma bombardamentelor anglo- americane încît, la patr uani de la ann
istii
ţ
u
, s mai î 
ă
ntîlne
ş
ti zone atît de vaste
r cel
ă ă
 mai mic semn c s-a î 
ă
nceput reconstruc
ia. Dar poate nu e Halle, ci u
ţ
n
alt mare oraş? Nu c
unosc r egiunile astea,nu mer sesem pîn
ac
ă
u
m la Berlin (cînd,de fapt, şi de cîte o
ri?) decît pe axa norm
al Pa
ă
ri
s-Varşovia, ad
i
c m
ă
ult mai lanord. N-amo ha
t la mi
ă
ne, dar nu
vd c
ă
um, du
p Erfu
ă
rt
şi W
eimar, ne-ar ficondushazardul pri
n Leipzig, situat mai la est şi pe o alt linie ferat.
ă ă
înacest pun
ct al vistoarelor mele spe
ă
-
culaii, tren
ţ
ul s-a mi
ş
cat în sfi
ş
it,
ă
r
ă
 
s
semnalizeze, dar - din fe
ă
ricire - cu o ase-menea lentoare în
cît m-am c
ăţă
at
ă
ni
ă
cio dificultate învagonul meu. Amfost sur -prins, ndu
rcam, s vd
ă ă
 l
ungi
mea neobiş-
n
uit a tre
ă
nulu
i. Se ad
ă
u
gaser oa
ă
e vagoane?
Şi î 
n
cestaie
ţ
? L
a fel ca oraşul mort, pero
nul era acum pustiu
, ca şi cum ultimiiloc
uitori s-ar fiurcat întren
ca s se re
ă
ugieze. Printr-unbru
tal efect de contrast, o mulime m
ţ
ult mai den
s det la sosire
ă
 
inva-dase culoarul vagonulu
i, şi doar cu mare g
eu
tate am reuşit s m str
ă ă
eco printre oamenii ce mi s-au
p
ă
rut anormal de g
aşi, aidoma valizelor burduşite şi
 pachetelor îng
ă
m
d
ă
ite pe jos, informe, ca într-oînjghe-bare g
bit şi provizo
ă ă
ri
e.Cîiva b
ţ ă
bai şi cîteva femei, ale cror
ţ ă
figurimohote erau
marcate deoboseal, m î 
ă ă
n
soea
ţ
ucupriviri vag dezaprobatoare, poate chiar ostile, înorice caz
r nici
ă ă
o urm
de b
ă
u
nvoi
ă
n
, î 
ţă
nciuda susului meu... Sau
poate c bieii oame
ă ţ
ni, afl
ai,
ţ
du
p toate sem
ă
nele, lamarenevoie,fu
seser
ă
d
oar şocai d
ţ
e
prezena mea disto
ţ
n
ant, de hai
ă
nelemele confortabile, de scu
zele pe care le blmjeam î 
ă ă
ntr-o ge-
man
ă
 şcolreasc, trdînd fapt
ă ă ă
u
l c eram
ă
un
stri
ă
n.Tul burat la rîndul meude disconfortul pe care li-l provocam involuntar, am trecut de compartimentul meu 
r s-l rec
ă ă ă
un
osc şi, aj
ungîn
d la capt
ă
ul culoarului, a trebu
its fac cale î 
ă
n
toars, ad
ă
i
c s merg î 
ă ă
nsensul încare înainta trenul. De data aceasta
 
nem
ulum
ţ
irea, n
at
ă
un
ci tc
ă
ut
, s-a ma
ă
ni-festat prin
teva exclamaii
ţ
 exaspera
te
şi p
rin
fel de fel de bombneli, î 
ă
ntr-undialect saxon
ale c
ă
ruicuvintenule în
elegeam, neputî 
ţ
n
d decît s le g
ă
hicesc sensu
l. Z
ă
rindîncele din nrm
, p
ă
rinu
şa compa
rtimentului lag deschi
s, gea
ă
nta mea neag
şi
ă
umfl
at în
ă
 plasa de bagaje, mi-am p
utut identifica locul - fostul meuloc - cu certitudine. Era ocu pat acu
m, la fel ca toate celelalte, iar copiii stteau î 
ă
nghesu
ii între p
ţ ă
rin
i
ţ
 sau pe ge
nunchii lor. în plu
s, la fereastr mai era şi u
ă
nadult înpicioare; cînd am intrat, s-aîn
tors cu spatele la geam ca s m exa-
ă ă
mineze cu aten
ie.
ţ
Neş
tiind prea bine ce atitu
dine s ia
ă
u
, am rmas î 
ă
n
faa
ţ
uzur  patorului care citeaun cotidianberlinez,ascunndu
-şi
figura 10înspatele ziarului des
c
ă
ut-To
at l
ă
u
mea tcea, toi ochii - inclusiv cei ai
ă ţ
 copiilor -se î 
ndreptau spre mine cuofixitate insu- port
abil. Nime
ă
ni, în
s, n
ă
u
voias con
ă
firme dreptul meu asu pra loculuipe care mi-l ale-sese
m înc de la capt
ă ă
u
lliniei (Eisenach e un fel de gar de fro
ă
n
tier de cînd
ă
teritoriul german
a fost împ
ă
r
ţ
it), aşa c
um
îmi place, lîng
ă
u
ş, c
ă
uspatele la sensul de mers. Euînsumi, de altfel,nu
m sim
ă
e
ţ
am în stare s-i disti
ă
ng printre ei pe prea pu
i
ţ
na
ma-bilii meitovarşi de d
ă
ru
m, care deveniser mai
ă
nu
meroşi î 
nlipsa mea. Am
schiat
ţ
u
ngest ctre plasa cu bagaje, ca şi c
ă
u
m voiam s scot ceva di
ă
ngean
t...
ă
în
clipa aceea, clto
ă ă
ru
l a lsat încet zia
ă
rul în jos, cuin
ocena liniştit a
ţ ă
 prop
rie-taruluisigur de prerogativele sal
e, şi
mi-amrecunoscut,fa
r
ă
nici ourm
de
ă
  î 
n
doial, prop
ă
ri
ile trst
ă ă
uri: fignr a asimetri
c,
ă
nasul mare, convex (faimosul „n
asvex" moştenit de la mama), ochii înt
u
necai î 
ţ
nundul orbitelor, sprîncenele neg
e şi g
oase, cea dreapt
ă
 ri
dicat ca
ă
u
n pmt
ă ă
uf 
rebel pe tîmpl.
ă
 
Tun
soarea - p
ă
rul destul de scurtîntr-o dezordine bu
clat, presrat c
ă ă
u
meşeg
izon
ante - era la fel ca a mea. V
ă
zîndu-m
, brbat
ă ă
ul avu unvag surîs mirat. n
a dreapt a lsat foile tip
ă ă ă
rite pentru
a-şi scrpi
ă
n
a şan
ţ
u
l vertical de labaza n
ă
rilor.11Mi-am amintit atiincide mu
staa fals p
ţ ă
e caemi-o lipisem pentru
aceast
ă
misiun
e,imitat c
ă
u
art şi pe
ă
rf 
ect credibil, leit aceleia pe care o aveam
ă ă
 o
din
ioar. Faa
ă ţ
rid
i-cat spre mi
ă
n
e, de cealalt pa
ă
rte a oglinzh,eaperfect nete
d. C
ă
u ungest reflex, mi-am trecutundeget peste buza su peri
oar. M
ă
u
s-taa fals
ţ ă
 era, bineîneles, la locul ei. S
ţ
ur î-sul c
ă
l
ă
torului s-a accen
tuat, ru
ă
t
ă
cios poate, saucel pu
in ironic, şi brbat
ţ ă
ul afacu
t ace-laşi gest uşor, ati
ngî
ndu-şi
buza.Cu prin
s dintr-o dat de o pa
ă
n
ic iraio-
ă ţ
n
al, am î 
ă
n
ş
cat gea
ă
nta gea din plasa de bagaje, chiar deasupra acelui cap carenu
-mi apari
ţ
n
ea, deşi era
r d
ă ă
u biual meu(ba chiar mai autentic, într-unan
ume sens), şi am ieşit din compartiment. în spate
le meu, mai multe persoane s-au ridicat br u
sc şi am auzit strigte de
ă
 protest, ca şi cum toc-mai aş
ficomisunurt, Apoi,un rîset s-a desprins din vacarm,unrîset amplu
şi sonor, pli
n
de bun dispoziie, care - cred -treb
ă ţ
u
ies
ă
fi
fost al cltor
ă ă
ului. Nimeni num-aurm
ă
rit. Ninnenin-a înce
r-cat s-mi taie calea, în timp ce
ă
fa
ceam

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->