Tema: Influenta mijloacelor de informare in masa asupra activitatii diplomatice Schimbarile social-politice, economice au influentat asupra dezvoltarii societatii

civile. Un rol aparte le revin mijloacelor de informare in masa, datorita carora, multe dintre sferele principale de activitate s-au reafirmat in viata noastra si aceasta in mare parte se datoreaza procesului de democratizare. Repartizarea generala a mass-media i-au atribuit functii multiple de difuzare in proportii vaste a informatiei, adresate unui auditoriu in masa, si anume : 1.supravegherea evenimentelor; 2.interpretarea sensului lor; 3.socializarea indivizilor; 4.manipularea proceselor politice (f-le 1,2,3 dupa Harold Lasswell, iar f.4 dupa Doris Graber). Relatia dintre stat si mass-media din totdeauna a fost una dintre cele mai delicate, in general ea depinde de forma de guvernare a statului, forta de putere politica din interiorul tarii si peste hotarele ei, de asemenea, care valori, idealuri, orientari politice promoveaza insasi personalul administrativ al redactiilor. Multe dintre mass-media se asociaza cu partide politice, diverse organizatii, structuri, in sensul ca le promoveaza interesele lor. Spre exemplu in Franta, ziarele : LHumanite si Le matin, nu reprezinta un anumit partid, dar mai curind o directie a acestuia, fie de dreapta sau stinga; in Marea Britanieziarele precum: Daily telegraph promoveaza business-ul mare, The Gardian este adeptul reformatorilor, Daily mirror-al labouristilor, Financial Timeprezinta pozitia structurilor financiare, etc. Pe parcursul anilor, evolutia tehnologica a mijloacelor de comunicare in masa, in special a celei eletronice, a conturat o noua configuratie a universului mediatic. Insa un element inovator care marcheaza profund si vizibil massmedia, imprimindu-i caracteristici noi, este impactul politic tot mai accentuat. Tendinta de a influenta opinia publica a fost nu doar una dintre functiile de baza ale mijloacelor informationale in masa, dar si a multor guverne, pentru a

promova imaginea tarii peste hotarele acesteia. In acest context putem mentiona despre politica externa a SUA, datorita caracterului public a misiunilor sale diplomatice, astazi reprezinta o adevarata putere mondiala. Astfel conceptul de diplomatie publica este legat de informarea comunitatii internationale, stabilirea si mentinerea legaturii cu alte natiuni in domeniul cultural, educational, care de fapt vizeaza crearea unei imagini atractive a tarii respective. Practicarea diplomatiei publice, dupa cum afirmau americanii, nu este ceva nou, ei insasi recunosc ca au inceput sa o practice inca de la sfirsitul anilor 1940. Unii dintre contemporanii rusi considerau ca fosta URSS a pierdut razboiul rece din cauza cenzurii severe asupra mijloacelor de informare referitoare la politica interna si externa a acesteia, prin urmare, mass-media a fost lipsita de operativitate si actualitate. In acest context politologul francez F.Beneton afimra ca ideologizarea informatiei a dus la lipsa atentiei din partea auditorului, iar secretizarea excesiva a lipsit-o de eficacitate. Cei de la Casa Alba au acordat o deosebita atentie ca diplomatul sa poata sa opereze cu informatia si sa promoveze ideile administratiei americane in statul acreditant, nu in zadar 4 din 5 desemnati pentru functia de ambasador in perioada presedintelui Reagan- erau reprezentantii mass-media, profesori, oameni care puteau manipula opinia publica (ex.: ambasadorul SUA in Republica Democrata Mdagascar, a fost numit producatoarea si prezentatoarea programului Vocea Americii P.Lynch; un fost colaborator al ziarului New York Time, R.Burt, a fost numit ambasador in RFG, etc.). Iar datorita

programelor precum Worldnet (finantat de statul american si creat de Agentia de Informatii ale SUA) sau Vocea Americii, SUA au reusit in mod automat sa predomine pe piata interna a mass-media din intreaga lume, doar in Rusia, in 1995, timp de jumatate de an, au fost difuzate circa 5000 de programe prin Wolrdnet. Astfel Woldnet distribuie si difuzeaza gratuit prin satelit, programe de gen: filme documentare, buletini de stiri, emisiuni de divertisment, filme artistice , care la rindul lor evidentiaza anumite aspecte ale culturii americane:

muzica, politca, economia, istoria, business-ul, s.a. In acelasi timp ambasadele SUA prin intermediul Wolrdnet , le-a oferit jurnalistilor posibilitatea de-a lua interviu de la reprezentantii administratiei americane. Sfirsitul sec.XX a fost marcat de un progres imens in dezvoltarea noilor tehnologii de telecomunicatii. Astfel cu 50 de ani in urma, daca ai fi dorit sa trimiti 30 de pagini text, la o distanta de 5000km, ai fi avut nevoie de aproximativ 10 de zile si te-ar fi costat 30$ pentru fiecare serviciu postal; cu 20 de ani in urma probabil ai fi apelat la serviciile de fax, timpul necesar- aprox. o ora si ar fi trebuit sa achiti 50$; iar daca sa vorbim despre etapa contemporana, perioada celor mai performante retele de date, atunci nu ne-ar lua mai mult de 3-5 sec., si ne-ar fi costat aprox. 3 centi. Drept rezultat costul a scazut de o 1000 de ori iar viteza de trasnimetere a crescut de 300 mii de ori, de asemenea, s-a marit viteza de cautare si procesare a informatiei de un million de ori, toate acestea reprezinta de fapt, baza fundamentala pentru dezvoltarea ulterioara a tuturor sferelor de activitate. Republica Moldova La inceputul anilor 90 in RM s-a inregistrat o adevaratafebra a consumului mediatic, pe fondalul perioadei de tranzitie a evolutiei sociale si culturale. Astfel apar o serie intreaga de publicatii, spectrul informational devine tot mai variat si marcat de spirit concurential. Tirajul unor ziare creste de 10 ori si mai mult, ex. Publicatia Uniunilor Scriitorilor, Literatura si Arta, ajunge la 170 000 exemplare. Mass media RM si-au asumat benevol rolul de observator, martor ocular si autor de dezvaluiri spectaculoase referitor la vechiul regim. Totdoata incepe sa prezinte pentru institutiile politice, cercurile de afaceri, un important interes mercantil in vederea influentarii auditorului. Cu timpul, multe dintre ziare, reviste prezintau semne de faliment, fiind nevoite sa-si reduca nr.de exemplare ale publicatiilor, fiind in cautare de resurse, unele dintre acestea au acceptat finantarea fie directa, fie indirect, din partea partidelor ori a structurilor politice, de regula, promovindu-le interesele si contribuind la crearea unei

imagini pozitive in favoarea unuia dintre acestea, iar

in felul urmator au

devenit politizate, inclusiv si unele posturi de radio si de televiziune. Pentru jurnalistii din R. Moldova perioada de tranzitie este marcata si de necesitatea asimilarii unor noi cunostinte si practici din domeniul politicii externe, a diplomatiei, presa autohtona fiind lipsita, pina la declararea independentei, de experienta reflectarii contactelor cu reprezentantii altor tari. Poate mai putin este cunoscut cazul cind una din editiile autohtone a publicat un material in care se afirma ca cetatenii din SUA adoptau copii din Moldova, pentru a-i folosi ca donatori de organe. Aceasta stire senzationala, fara a fi verificata prin utilizarea mai multor surse de informatie, a fost mediatizata de Televiziunea Nationala, provocind un scandal de proportii. Tinind cont de lipsa noastra de experienta, Ambasada S.U.A. nu a intentat procese judiciare, insa a emis o nota de protest, apreciind informatia mediatizata drept eronata, calificind-o drept ofensa adusa statului american. Ministerul de Externe al R.M. a fost nevoit sa trimita Ambasadei S.U.A. o nota diplomatica, prin care sa-si ceara scuze pentru erorile comise de cele doua mijloace de informare. Un alt caz este declaratia lui Mircea Snegur, primul presedinte a RM, vizavi de conflictul transnistrean, precum ca Moldova este practic in razboi cu Rusia, aceasta fraza a fost imediat mediatizata, strinind indignarea fostului presedinte al F.Ruse, Boris Eltin. Exemple mai actuale este raportul Fundatiei Scelles, din Franta, privind exploatarea sexuala, precum ca 7 femei din 10,din RM, cu varste intre 15 si 25 de ani, s-au prostituat macar o data. De fapt la traducere s-a strecurat o greseala care a scandalizat astazi retelele de socializare. In raportul original se spune ca 70 %din prostituatele moldovence sunt cu varsta intre 15-25 ani si nu ca 70 % din moldovence sunt prostituate. Totusi aceasta nu a oprit valul de nemultumiri, chiar din contra, membrii asociatiei Tinerii pentru Moldova spuneau ca vor ataca in instantele internationale declaratiile presedintelui asociatie Scelles in cazul in care nu va reactiona in decurs de 7 zile. Desigur

Ministerul Muncii a emis un comunicat de presa mentinind ca sondajul publicat de fundatia respective este unul nefondat, deoarece nimeni nu a fost solicitat de autorii raportului pentru a oferi date privind fenomenul traficului de fiinte umane si a exploatarii sexuale cu privire la RM. Aceasta informatie a

prejudiciat intr-un fel sau altul imaginea tarii noastre, aducind o grava ofensa statului moldovenesc, si mai ales populatiei noastre. Astfel mijloacele de informare in masa au un rol semnificativ atit in viata noastra cotidiana , cit si in cadrul activitatilor diplomatice. Prin urmare

dezvoltarea tehnologiilor informationale a facilitat procesul de difuzare a informatiei aproape in intraga lume, in felul urmator dind posibilitate statelor de a mentine legatura, chiar si la mii de km distanta, spre exemplul desfasurarea conferintelpr on-line, in acelasi timp, promovind imaginea unei tari,cultura, istoria, specificul acesteia, pentru a influenta populatia din statele respective. Ambasadele opereaza cu noua tehnologie informationala, in asa fel fiind mereu in contact cu guvernele lor. Totodata trebuie de mentionat faptul ca prin intermediul mass-media usor se poate de manipulat cu opinia publica, chiar si cele mai simple declaratii a diplomatilor, pot fi interpretate altfel, stirnind careva speculatii si creind o stare de tensiune intre statele respective, de aceea majoritatea dintre ambasadori, sau oricare alti membri ai misiunilor diplomatice, evita , in mare parte, sa faca declaratii pentru mass-media, deoarece intii de toate, fiecare misune diplomatica dispune de serviciul sau de presa, iar in al doilea rind, nu intotdeauna au invointa si dreptul sa faca anumite declaratii in mod public.