Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
36Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Originea Si Evolutia Universului

Originea Si Evolutia Universului

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 3,696|Likes:
Published by engineer86

More info:

Published by: engineer86 on Dec 07, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2013

pdf

text

original

 
 1
Originea
ş
i evolu
ia Universului
Prof. univ. dr. Iuliana Arma
ş
 
Concep
iile
ş
tiin
ifice despre originea universului admit modelul Big Bang, documentat la nivelulmacrouniversului prin expansiunea manifestat
ă
dincolo de scara roiurilor galactice. Acest model pleac
ă
de lamomentul zero, când universul era concentrat într-o singur
ă
particul
ă
cu un poten
ial infinit, care con
inea însine toate posibilit
ă
ile pentru manifestarea energiei, materiei, a spa
iului
ş
i timpului (fig. 1).
Fig. 1. Evolu
ia universului (dup
ă
Posea, Arma
ş
, 1998)
Universul la momentul zero manifesta calitatea de unitate nediferen
iat
ă
. Enorma densitate energetic
ă
 oferea libertate total
ă
de transformare, într-un echilibru perfect.Ruperea simetriei ini
iale la aproximativ 10
-43
s de la Marea Explozie
ş
i începutul infla
iei cosmicecreeaz
ă
în primul rând matricea stabil
ă
a timpului
ş
i spa
iului, ca scen
ă
a derul
ă
rii scenariului cosmic, în careapare gravita
ia ca un prim actor, pe fondul limit
ă
rii libert
ă
ii cosmice. Densitatea energetic
ă
a universuluiscade sub limita lui Planck de ~10
19
GeV (~10
32
K), rezultând o restric
ie a posibilit
ă
ilor de transformare.În acest stadiu de evolu
ie a universului, ca urmare a energiei ridicate, nici o particul
ă
material
ă
nu avea oexisten
ă
stabil
ă
, iar structurile ordonate nu se puteau forma (Thomas J. McFarlane,
Genesis: A CreationStory Inspired by Modern Physics
, 1997).Dilatarea universului reduce temperaturile, presiunile, densitatea acestuia, rezultând limit
ă
ri care s
ă
 permit
ă
for
a nuclear
ă
tare
ş
i for
a nuclear
ă
slab
ă
, interac
iile electromagnetice. Are loc individualizareaparticulelor elementare, sinteza nucleelor
ş
i suprema
ia substan
ei în raport cu radia
ia (tabelul 1). Bazastabilit
ă
ii formelor distincte este rezultatul limit
ă
rii interac
iunilor, pe fondul sc
ă
derii energiei ca urmare aexpansiunii universului, care reprezint
ă
for
a creativ
ă
fundamental
ă
. Totodat
ă
, are loc tranzi
ia de lalibertatea manifestat
ă
 
ş
i ordinea poten
ial
ă
la ordinea manifestat
ă
 
ş
i libertatea poten
ial
ă
.
 
 2
 Tabelul 1. Evolu
ia cosmic
ă
 
Perioad
ă
 Interac
iune/structur
ă
Timp (sec) Energie (GeV)
I unitate <10
-43
>10
19
 II Gravita
ie, timp, spa
iu 10
-43
10
19
 III For
a nuclear
ă
tare, quarci, leptoni 10
-35
10
15
 IV For
a nuclear
ă
slab
ă
, for
a electromagnetic
ă
10
-10
10
2
 V Hadroni (protoni, neutroni) 10
-5
10
-1
 VI Nuclee (Hidrogen, Heliu) 10
2
10
-4
 VII Atomi (Hidrogen, Heliu) 10
12
10
-9
 VIII Galaxii, stele, elemente grele 10
16
10
-11
 IX Apari
ia elementelor chimice
ş
i a vie
ii elementare 10
17
10
-12
 X Apari
ia vie
ii con
ş
tiente 10
18
10
-12
 
La circa 10
-35
s de la Marea Explozie, când universul atingea dimensiunea unui gr
ă
unte de nisip, energia asc
ă
zut sub nivelul critic de ~10
15
GeV (~10
28
K)
ş
i a putut lua na
ş
tere energia nuclear
ă
tare, care men
inestabilitatea nucleului, legând protonii
ş
i neutronii,
ş
i for
a electroslab
ă
. Prin energia eliberat
ă
, s-a produs oinfla
ie cosmic
ă
accelerat
ă
de la 10
-35
s la cca 10
-32
s
ş
i o enorm
ă
cantitate de materie.Expansiunea universului a dus la sc
ă
derea energiei cu un factor de 10
13
la ~10
2
GeV (~10
15
K). La 10
-10
s,a avut loc o alt
ă
faz
ă
de tranzi
ie, care a impus separarea for
ei electroslabe în for
ele electromagnetice, careac
ioneaz
ă
asupra particulelor înc
ă
rcate electric,
ş
i for
ele nucleare slabe prezente în radioactivitate. La aceststadiu se diferen
iaser
ă
toate cele patru for
e fundamentale în men
inerea stabilit
ă
ii la nivel macrocosmic
ş
imicrocosmic.Spre deosebire de stadiul ini
ial de evolu
ie, în care apari
ia de noi forme se face prin disociere, în etapeleulterioare evolu
ia universului are la baz
ă
procesul de colectare
ş
i sintez
ă
,
ă
r
ă
a readuce îns
ă
universul înstadiul ini
ial, de unitate nedivizat
ă
. Continua sc
ă
dere a densit
ă
ii energetice a universului determin
ă
legareaparticulelor stabilizate în noi forme compozite, de la quarci la nucleoni, nuclee
ş
i electroni, formând atomi.Stabilitatea
ş
i identitatea proprie a existen
elor complexe are la baz
ă
strânsa leg
ă
tur
ă
dintre p
ă
r
i
ş
i relativaizolare a sistemelor individualizate fa
ă
de mediul de existen
ă
.De la temperatura critic
ă
de ~3x10
12
K, ~300 MeV, la timpul 10
-5
s, quarcii nu au mai avut energianecesar
ă
pentru a contracara for
a de atrac
ie, unindu-se în grupuri de doi-trei, formând barioni.La 10
-1
s, energia universului scade sub bariera critic
ă
de 1 MeV (3x10
10
K), limitând interac
iunea for
eislabe neutre, ducând la decuplarea neutrinilor de materie. La 10
1
s, energia scade la 300 eV (10
10
K),limitând for
a slab
ă
între particulele înc
ă
rcate electric
ş
i determinând o stabilitate mai mare a protonului fa
ă
 de neutron. Barionii
ş
i mesonii relativ instabili s-au combinat formând protoni, neutroni, electroni, neutrinisau antiparticulele lor.De la timpul de o secund
ă
la trei minute (10
1
s – 10
2
s), energia a sc
ă
zut de la 1 MeV la 0,1 MeV (10
9
K –10
8
K), f 
ă
când posibil
ă
legarea protonilor
ş
i neutronilor în nuclee,
inute prin for
a nuclear
ă
tare. Au ap
ă
rutnucleele foarte u
ş
oare: de hidrogen, deuteriu, heliu cu mas
ă
atomic
ă
trei
ş
i patru. La peste trei minute, caurmare a expansiunii universului, sc
ă
derea densit
ă
ii a f 
ă
cut ca distan
a mare dintre protoni
ş
i neutroni s
ă
numai permit
ă
combinarea lor.La timpul de 10
12
s, respectiv dup
ă
100 000 de ani, temperatura universului a atins cca 4000 K (1 eV),fapt care a permis legarea electronilor liberi de nucleele de H
ş
i He, formând atomi. Universul a trecut dinstadiul plasmatic de electroni liberi
ş
i nuclee într-un gaz atomic de H
ş
i He. Hidrogenul r
ă
mâne cel maiabundent element în univers, fiind, totodat
ă
,
ş
i cel mai simplu, con
inând, de obicei, un proton
ş
i un electron(hidrogenul u
ş
or, fig. 2). Pentru c
ă
simpla r
ă
cire a universului nu era suficient
ă
pentru a na
ş
te formecomplexe, acesta este finalul stadiului de creare prin procesul de colectare.Dup
ă
apari
ia atomilor, fotonii s-au decuplat de materie, iar universul a devenit transparent pentru lumin
ă
.În lipsa presiunii exercitate de fotonii r
ă
spândi
i în materie, cu excep
ia gravita
iei, celelalte for
efundamentale
ş
i-au pierdut influen
a global
ă
. Gravita
ia devine astfel for
a dominant
ă
în evolu
ia ulterioar
ă
astructurilor cosmice.
 
 3
O dat
ă
cu manifestarea gravita
iei ca for
ă
dominant
ă
, dup
ă
un miliard de ani de la Marea Explozie,fluctua
ii mici în distribu
ia gazului de H
ş
i He, au reprezentat atractori gravita
ionali care au condus lacondensarea
ş
i înc
ă
lzirea unor nori gigantici separa
i de imensitatea spa
iului. Au luat na
ş
tere structuriimense, decuplate gravita
ional unele de altele. Prin ac
iunea gravita
iei, aceste structuri s-au organizat îngalaxii
ş
i grupuri galactice. În cadrul galaxiilor, tendin
a evolu
iei spre temperaturi
ş
i densit
ă
i sc
ă
zute s-ainversat, dând na
ş
tere unei forme dinamice de creativitate f 
ă
r
ă
precedent în istoria universului, stelele, careconcentreaz
ă
pân
ă
la 99,9% din materia galactic
ă
.
Fig. 2. Structura atomului de hidrogen
ş
i heliu (Posea, Arma
ş
, 1998)
Totalitatea elementelor existente în univers au luat na
ş
tere prin combinarea diferit
ă
a hidrogenului primordial, încicluri care au avut
ş
i mai au înc
ă
loc în interiorul stelelor gigant. În plasma din centrul sorilor are loc transformareahidrogenului în heliu în cursul unui proces termonuclear cu o durat
ă
de 10
7
ani. “Arderea” heliului produce carbonul în 10
5
ani. Acesta se combin
ă
cu alte nuclee de heliu, generând oxigen în 10
3
ani. Din “arderea” oxigenului ia na
ş
tereneonul, acesta trece în magneziul, din magneziu în siliciu, iar prin arderea siliciului, apar elementele grele pân
ă
lafier. Aceste transform
ă
ri au loc numai în interiorul stelelor gigant, care pot oferi temperaturile
ş
i presiunile enormesolicitate, procesele fiind concentrate în înveli
ş
uri succesive. Când, în urma arderii siliciului, nucleul devine feros, setrece în a
ş
a-numitul stadiu de r
ă
cire a nucleului. Printr-un proces înc
ă
insuficient cunoscut, gigantica stea intr
ă
încolaps gravita
ional, urmat de o explozie uria
şă
(
supernov
ă 
), care r
ă
spânde
ş
te în spa
iul interstelar elementeleproduse în interiorul s
ă
u.Aceste elemente stau la baza cre
ş
terii prin acre
ie a corpurilor planetare, care ar r
ă
mâne îns
ă
reci f 
ă
r
ă
 apari
ia unei genera
ii secundare de sori, specifici doar galaxiilor spiralate.
Formarea sistemului solar
În urma exploziei stelelor b
ă
trâne, se formeaz
ă
unde de
ş
oc care determin
ă
concentrarea maselor de gaz
ş
ipraf interstelar, rezultând nebuloase cu form
ă
de sfer
ă
.Materia nebuloasei începe s
ă
se roteasc
ă
tot mai repede în jurul axului s
ă
u central. Apare
 
for
a centrifug
ă
 care dilat
ă
partea ecuatorial
ă
a nebuloasei, iar sfera se transform
ă
într-un disc, cu margini tot mai sub
iri. Dinacest „disc” pot lua na
ş
tere sisteme solare secundare.Când cele dou
ă
 
 for 
  
e contrare
, centripeta (datorat
ă
atrac
iei universale
ş
i îndreptat
ă
spre centrul de curbur
ă
atraiectoriei curbilinii pe care se mi
ş
c
ă
un corp)
ş
i centrifuga (for
ă
ce ac
ioneaz
ă
asupra unui corp aflat în mi
ş
care derota
ie, tinzând s
ă
-l îndep
ă
rteze de axa de rota
ie), se echilibreaz
ă
, apare mi
ş
carea de rota
ie în jurul propriei axe
ş
i în jurul unui centru de mas
ă
, formându-se
ş
i men
inându-se întregul sistem solar cu Soarele, planetele
ş
i sateli
ii lor.Discul are o densitate mic
ă
, se compune din hidrogen
ş
i heliu
ş
i din praf cosmic, care con
ine atomi deelemente grele. Ace
ş
tia din urm
ă
, prin ciocniri repetate, dau
 
molecule. Prin asocierea moleculelor se nascaglomerate
 
de substan
e solide, care se m
ă
resc treptat
ş
i cad c
ă
tre planul discului, unde urmeaz
ă
orbitecirculare. În centrul nebuloasei, materia condenseaz
ă
, se înc
ă
lze
ş
te prin ciocniri tot mai frecvente, devineincandescent
ă
. Apare protosoarele de culoare ro
ş
ie
.
Când se ating temperaturi de cca 8 milioane K
ş
i presiunisuficient de ridicate, se declan
ş
eaz
ă
în protosoare reac
iile termonucleare, care opresc procesul de

Activity (36)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Burcan Adrian liked this
Marina Rina liked this
Maria Ls liked this
ernest ham liked this
Thomas Zukowski liked this
Guma Turboo liked this
Gutium Radu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->