Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
48661505-omul-si-sacrul

48661505-omul-si-sacrul

Ratings: (0)|Views: 35 |Likes:
Published by anastasis1921

More info:

Published by: anastasis1921 on Mar 30, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/29/2012

pdf

text

original

 
ROGER CAILLOIS s-a n
ă
scut la 3 martie 1913, la Reims. în 1938 a fondat împreun
ă
cu GeorgesBataille
ş
i Michel Leiris „Colegiul de Sociologie", destinat s
ă
studieze manifest
ă
rile sacrului în via
Ń
asocial
ă
, între 1940
ş
i 1945 a locuit în America de Sud, unde a înfiin
Ń
at Institutul Francez de la BuenosAires
ş
i revista Les Lettres Frangaises. Reîntors în Fran
Ń
a, a creat la Gallimard colec
Ń
ia La Croix duSud, care publica mari autori latino-americani ca Borges, Neruda sau Asturias. în 1948 a fost numitdirectorul Departamentului de Dezvoltare Cultural
ă
al UNESCO, în cadrul c
ă
ruia a publicat revista de
ş
tiin
Ń
e umaniste Diogene. Din 1971 a fost membru al Academiei Franceze. în 1978 a primit Marele -Premiu Na
Ń
ional pentru Literatur
ă
, premiul Marcel Proust pentru lucrarea Fluviul Alfeu,
ş
i PremiulEuropean pentru Eseu. A murit la 21 decembrie 1978.
 
Scrieri principale: La Mante religieuse (1937), Le Mythe et l'homme (1938), Le Rocher de Sisyphe(1945), Les Impostures de la poesie (1945), Babei (1948), Description du Marxisme (1950), Poetiquede Saint-John Perse (1954), UIncertitude qui vient des reves (1956), Art poetique (1958), Meduse etCie (1960), Ponce Filate (1961), Esthetique Generalisee (1962), Bellone ou la pente de la guerre(1963), Au coeur du fantastique (1965), Pierres-images, images (1966), Anthologie du Fantastique(1968), Cases d'un echiquier (1970), La Pieuvre (1973), La Dissymetrie (1973), Approches del'imaginaire (1974), Pierres Reflechies et Obliques (1975), Le Fleuve Alphee (1978, Fluviul Alfeu -Editura Nemira, 1997), Approches de la poesie (1978), Rencontres (1978)
ş
i Le Champ des Signes(1978).
 
Roger Caillois
 
OMUL SI SACRUL
 
EDI
ł
IE AD
Ă
UGIT
Ă
CU TREI ANEXE DESPRE SEX, JOC
Ş
I R
Ă
ZBOI, ÎN RELA
ł
IILE LOR CUSACRUL
 
cu o prefa
Ńă
la edi
Ń
ia a Ii-a (1949),
 
o prefa
Ńă
'la edi
Ń
ia a IH-a (1963)
ş
i un cuvânt înainte (1939) ale autorului
 
Traducere din limba francez
ă
de DAN PETRESCU
 
N
 
NE/MIM
 
1997
 
Coperta colec
Ń
iei: DAN PERJOVSCHI
 
Ilustra
Ń
ia: Prelucrare dup
ă
HANNAH HOCH, Eitelkeit
 
(colaj, 1926)
 
M68012
 
BiMJOTECA
 
"PETKRBULJOJ"
 
8*i«
 
 înv. nt.
 
ROGER CAILLOIS
 
L'HOMME ET LE SACRE
 
© Editions Gallimard, 1950
 
© Editura Nemira & Co, 1997
 
Comercializarea în afara grani
Ń
elor
Ńă
rii f 
ă
r
ă
acordul editurii este interzis
ă
.
 
Difuzare:
 
Editura NEMIRA & Co, Pia
Ń
a Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucure
ş
ti
 
Telefon: 223.00.79 Telefax: 222.89.16
 
Clubul c
ă
r
Ń
ii: CP. 26-38, Bucure
ş
ti
 
ISBN 973-9301-53-2 Tip
Ă
RÎT Ia InFopress s.a.
 
PREFA
ł
A LA EDI
ł
IA A DOUA
 
Prima edi
Ń
ie a acestei lucr
ă
ri a ap
ă
rut în 1939. Trebuise s
ă
-i mai mic
ş
orez pu
Ń
in întinderea, ca s-oadaptez la dimensiunile cerute de colec
Ń
ia în care era menit
ă
s
ă
se rânduiasc
ă
. Ast
ă
zi public textul eicomplet. Pentru capitolul 2, folosisem mult, introducând
ş
i unele dezvolt
ă
ri noi, din textul unui studiuscris mai întâi pentru Istoria general
ă
a religiilor de la Editions Quillet, unde n-a ap
ă
rut, din cauzar
ă
zboiului, decât în 1948 (t. I, pp. 21-32). Textul integral al capitolului 3 l-am publicat în Revued'Histoire des Religions (t. CXX, iulie-august 1939, pp. 45-87), sub titlul ,,Sacrul respectului, schi
Ńă
aunei descrieri a sistemului general de interdicte
ş
i a func
Ń
ion
ă
rii lui în anumite societ
ăŃ
i zise primitive".Aceasta este versiunea reprodus
ă
(cu excep
Ń
ia referin
Ń
elor) în aceast
ă
nou
ă
edi
Ń
ie.
 
 în rest, corec
Ń
iile r
ă
mân pur formale. Cele ce modific
ă
ultimele pagini sunt singurele de fond.
 
Dintre cele trei anexe, cea dintâi, Sex
ş
i sacru, figureaz
ă
deja în traducerea spaniol
ă
a c
ă
r
Ń
ii (Fondo deCultura Economica, Mexico, 1942, pp. 163-180). A doua, Joc
ş
i sacru, care critic
ă
teoriile lui J.Huizinga din Homo ludens, a fost publicat
ă
în martie 1946, în revista Confluences (nr. 10, pp. 66-67).De atunci, Dl. Benveniste a consacrat aceluia
ş
i subiect un studiu substan
Ń
ial („Jocul ca structur
ă
",
 
Deucalion, nr. 2, 1947,
 
5
 
pp. 161-167), care coroboreaz
ă
 
ş
i completeaz
ă
eseul de fa
Ńă
, conform punctelor principale pe care le-am indicat în note.
 
In fine, anexa a treia, R
ă
zboi
ş
i sacru, se str
ă
duie
ş
te s
ă
rezolve o problem
ă
pus
ă
drept concluzie lacapitolul 4 : ce anume îi corespunde s
ă
rb
ă
torii în societ
ăŃ
ile moderne ? M
ă
gândisem mai întâi lavacan
Ńă
: e limpede îns
ă
c
ă
tr
ă
s
ă
turile caracteristice ale vacan
Ń
ei
ş
i cele ale s
ă
rb
ă
torii, departe de acoincide, se opun, dimpotriv
ă
, în mod v
ă
dit. Ceea ce-i corespunde s
ă
rb
ă
torii este r
ă
zboiul. Folosesc aicinumai o mic
ă
parte din documenta
Ń
ia pe care am strâns-o, aceea ce las
ă
cel mai bine s
ă
se întrevad
ă
 similitudinea func
Ń
ional
ă
a celor dou
ă
paroxisme sociale, îmi rezerv dreptul de a consacra o lucrareaparte evolu
Ń
iei r
ă
zboiului modern
ş
i sentimentelor de oroare
ş
i exaltare pe care el le suscit
ă
îndeob
ş
te.N
ă
d
ă
 jduiesc astfel s
ă
ar
ă
t mai în am
ă
nunt în ce m
ă
sur
ă
r
ă
zboiul, datorit
ă
rolului s
ă
u de fenomen total alsociet
ăŃ
ilor contemporane, reînvie în folosul s
ă
u credin
Ń
ele
ş
i comportamentele pe care ne-am obi
ş
nuits
ă
le vedem adoptate fa
Ńă
de sacru.
 
Unele lucr
ă
ri ap
ă
rute din 1939 încoace aduc importante contribu
Ń
ii la studierea chestiunilor tratate învolumul de fa
Ńă
. Le-am ad
ă
ugat bibliografiei sumare din ultimele pagini. Am avut satisfac
Ń
ia s
ă
aflu înele pre
Ń
ioase confirm
ă
ri ale tezelor sus
Ń
inute de mine despre sistemul de interdicte
ş
i schimburi, adic
ă
 despre economia sacrului în societ
ăŃ
ile ,,primitive", îndeosebi în ceea ce prive
ş
te pretinsa prohibi
Ń
ie aincestului, simplu aspect negativ, secundar, al regulii ce face obligatorii interc
ă
-s
ă
toriile dintre grupuricomplementare.
 
Cartea aceasta a primit îns
ă
 
ş
i confirm
ă
ri mai directe. în America Latin
ă
, mai ales la carnavalurile de laRio de Janeiro
ş
i Vera-Cruz, când toat
ă
popula
Ń
ia unui ora
ş
 
ş
i a împrejurimilor se amestec
ă
, danseaz
ă
 
ş
icânt
ă
, se agit
ă
 
ş
i face zgomot într-o efervescen
Ńă
aproape neîntrerupt
ă
, am putut constata c
ă
descriereas
ă
rb
ă
torii f 
ă
cut
ă
de mine, departe de a fi himeric
ă
, corespundea în esen
Ńă
unor realit
ăŃ
i înc
ă
vivace
ş
iobservabile,
 
6
 
de
ş
i aflate vizibil în dec
ă
dere din cauza necesit
ăŃ
ilor vie
Ń
ii urbane contemporane.
 
Astfel, îmb
ă
rb
ă
tat de aceste încuraj
ă
ri diverse, m
ă
hazardez, f 
ă
r
ă
prea mare temeritate, s
ă
scot o a douaedi
Ń
ie a c
ă
r
Ń
ii mele, ce con
Ń
ine mai multe dezvolt
ă
ri decât amend
ă
ri.
 
Noiembrie 1949
 
PREFA
ł
A LA EDI
ł
IA A TREIA
 
J 5
 
Suprapunerea prefe
Ń
elor înseamn
ă
mai pu
Ń
in marcarea etapelor unei c
ă
r
Ń
i, cât constatarea c
ă
ea se îndep
ă
rteaz
ă
de sine
ş
i ocup
ă
un loc nou într-o perspectiv
ă
îmbog
ăŃ
it
ă
sau doar mai înc
ă
rcat
ă
. Lucrareaaceasta are aproape dou
ă
zeci
ş
i cinci de ani. E dintre primele pe care le-am scris. De la distan
Ńă
 
ş
i b
ă
-gând de seam
ă
anexele pe care i le-am ad
ă
ugat în 1949, ea mi se pare r
ă
d
ă
cina unei întregi p
ă
r
Ń
i dinopera mea. Nici nu-i de mirare. Eseul a fost scris sub influen
Ń
a unei preocup
ă
ri aproape exclusivepentru emo
Ń
iile obscure
ş
i imperioase ce tulbur
ă
, fascineaz
ă
sau câteodat
ă
subjug
ă
inima omului
ş
i întrecare sentimentul sacrului nu e cea de pe urm
ă
. Timpul nu mi-a sl
ă
bit defel intensitatea acesteipredilec
Ń
ii. A f 
ă
cut-o îns
ă
, ca s
ă
zic a
ş
a, dezinteresat
ă
, ceea ce era departe de-a fi atunci când îmi închipuiam c
ă
a
ş
fi putut transforma o cunoa
ş
tere arz
ă
toare într-o pârghie atotputernic
ă
în propriu-idomeniu. In aceste condi
Ń
ii, abia deosebeam înv
ăŃă
tura pe care aveam s-o dobândesc, la Ecole Pratiquedes Hautes Etudes, de la Marcel Mauss
ş
i Georges Dumezil, de aceea pe care, împreun
ă
cu GeorgesBataille
ş
i Michel Leiris, m
ă
hazardam s-o propun în modesta sal
ă
a Colegiului de Sociologie, tocmai întemeiat pe-atunci de noi trei.
 
Multe pagini din prezentul volum se explic
ă
prin aceast
ă
origine ambigu
ă
, care vrea s
ă
împace nevoiade a restitui societ
ăŃ
ii un sacru activ, necontestat, imperios, devorant, cu gustul de a interpreta rece,corect,
ş
tiin
Ń
ific ceea ce noi numeam pe
 
vremea aceea, naiv, fire
ş
te, resorturile profunde ale existen
Ń
ei colective. Am zis un sacru activ : pe-atunci, optasem s
ă
-i spunem activist, cel pu
Ń
in între noi, spre a face în
Ń
eles faptul c
ă
visam la ceva maimult decât la simpla ac
Ń
iune. Ne gândeam la nu
ş
tiu ce contagiune vertiginoas
ă
, la o efervescen
Ńă
 epidemic
ă
. Se-n
Ń
elege de la sine c
ă
nu-i d
ă
deam acestui epitet de activist în
Ń
elesul foarte special pe carel-a primit dintr-o actualitate recent
ă
. Noi ne refeream la chimie
ş
i la caracterul subit, fuzant, irezistibilal anumitor reac
Ń
ii. însemna s
ă
sper
ă
m într-o minune
ş
i, în fapt, aceste ambi
Ń
ii g
ă
unoase au r
ă
mas liter
ă
 moart
ă
. Chiar
ş
i de n-ar fi fost r
ă
zboiul, sunt încredin
Ń
at c
ă
tot s-ar fi r
ă
suflat. Le semnalez doar pentrua sugera c
ă
, mai des decât se crede, astfel de înfl
ă
c
ă
r
ă
ri au putut inspira ni
ş
te lucr
ă
ri ce par apoi cu totulaltfel, de o temperatur
ă
mai joas
ă
, într-un cuvânt, rod al unui efort de deta
ş
are. De altminteri, cred c
ă
 aceste tainice curente sunt menite tocmai s
ă
febriciteze
ş
i s
ă
nutreasc
ă
dorin
Ń
a de a cunoa
ş
te mai mult.F
ă
r
ă
ele, pierzându-
ş
i acuitatea
ş
i îndr
ă
zneala, ea s-ar împotmoli poate într-o erudi
Ń
ie ma
ş
inal
ă
 
ş
ic
ă
znit
ă
.
 
 
 în ce m
ă
prive
ş
te, am continuat mult timp în virtutea acestui prim impuls. Astfel, studiul despre joc
ş
isacru ad
ă
ugat în 1949 d
ă
na
ş
tere în 1958 c
ă
r
Ń
ii Les jeux et Ies hommes, la fel cum reflec
Ń
iile anexedespre r
ă
zboi
ş
i sacru au dus mai întâi la cercet
ă
rile privind ,,vertijul r
ă
zboiului", publicate în 1951 înQuatre essais de sociologie contemporaine, apoi la volumul mai întins care le reia
ş
i le completeaz
ă
subtitlul de Bellone ou la pente de la guerre .
 
Ajung acum la con
Ń
inutul c
ă
r
Ń
ii
ş
i la tezele pe care le expune. Ele par a fi prosperat dinspre partea lor
ş
iadesea independent de el. Ambiguitatea sacrului, deja foarte general admis
ă
atunci când cartea a ap
ă
rut,n-a fost deloc contestat
ă
.
 
1 Este vorba despre r
ă
zboiul din Algeria, când epitetul în cauz
ă
desemna grupurile teroriste de extrem
ă
 dreapt
ă
(n. trad.).
 
Sub tipar la La Reruiissance du Livre (Bruxelles).
 
10
 
Teoria s
ă
rb
ă
torii
ş
i a sacrului transgres
ă
rii, în ciuda formei prea sistematice pe care i-am dat-o (oripoate din cauza ei), pare s
ă
fi slujit ca idee directoare mai multor analize mai concrete, ce n-au fost întreprinse f 
ă
r
ă
s-o confirme ori s-o nuan
Ń
eze în chip fericit.
 
 în sfâr
ş
it, evolu
Ń
ia lucr
ă
rilor în privin
Ń
a sau contra totemis-mului a adus în prim-plan sistemul declasificare descris în capitolul ,,Organizarea lumii". N-am a
ş
adar de ce s
ă
regret c
ă
am derivat din elatât regulile care constituie sacrul respectului, cât si seria interdic
Ń
iilor majore ce-i corespund
ş
i din carecea principal
ă
, dar nu singura, face s
ă
curg
ă
mult
ă
cerneal
ă
sub numele de prohibi
Ń
ie a incestului. Pot s
ă
 m
ă
felicit c
ă
am rea
ş
ezat-o în contextul ei
ş
i c
ă
am insistat înc
ă
de pe atunci asupra caracterului pozitiv,obligatoriu, articulat
ş
i închis al presta
Ń
iilor de tot felul, alimentare, sexuale, culturale etc. într-adev
ă
r,aceste multiple servicii, reciproc solicitate
ş
i oferite, apar ca evidentul corolar, pe planul mecaniciisociale, al unei repartiz
ă
ri a tuturor fiin
Ń
elor
ş
i obiectelor din lume în sectoare complementare, opuse
ş
isubdivizate. Rubricile acestea coerente
ş
i ordonatoare acoper
ă
atunci universul vizibil
ş
i invizibil (adic
ă
 experien
Ń
a
ş
i imagina
Ń
ia). Ele organizeaz
ă
totalitatea elementelor reale sau conceptibile pe care el lecon
Ń
ine în func
Ń
ie de un sistem complex de coresponden
Ń
e multiple. Fecunditatea acestor puncte devedere, pe care, pân
ă
la urm
ă
, nu eu le-am inventat, nu mai trebuie ast
ă
zi demonstrat
ă
.
 
 în schimb, îmi regret din ce în ce mai mult vinovata rapiditate a concluziei. Aceste pagini preaaventuroase nu pot decât s
ă
-l fac
ă
pe cititor s
ă
viseze, la rigoare s
ă
-i slujeasc
ă
drept punct de plecarepentru reflec
Ń
ia sa, mai probabil s
ă
-l crispeze împotriva unei superbii ce tran
ş
eaz
ă
cu u
ş
urin
Ńă
cele maigrave probleme. M
ă
consolez de bine - de r
ă
u rememorându-mi eseul unui filozof despre fecunditateainsuficien
Ń
ei". Dar asta înseamn
ă
a m
ă
rturisi c
ă
aici las altora locul s
ă
continue.
 
Februarie 1963
 
11
 
CUVÂNT ÎNAINTE
 
 înjond, singurul lucru care se poate afirma cu îndrept
ăŃ
ire despre sacru în generaUste con
Ń
inut îndefinitia îns
ăş
i a termenului : anume^_c^
ş
e_o2imej)rofanului- De îndat
ă
ce ne str
ă
duim sYpreciz
ă
mnatura
ş
i modurile'acestei opozi
Ń
ii, ne lovim de cele mai grave obstacole. Oricât de elementar
ă
ar fi, nicio formul
ă
nu e aplicabil
ă
complexit
ăŃ
ii labirintice a faptelor. Verificat
ă
într-o anumit
ă
perspectiv
ă
, ease pomene
ş
te grosolan dezmin
Ń
it
ă
de un ansamblu de realit
ăŃ
i ce se organizeaz
ă
dup
ă
o alta. S
ă
 trebuiasc
ă
oare început cu o mul
Ń
ime de monografii despre raporturile dintre sacru
ş
i profan în fiecaresocietate ? Ar fi o munc
ă
de mai multe vie
Ń
i, dac
ă
ancheta ia în calcul un num
ă
r suficient de cazuriparticulare. Dac
ă
r
ă
mâne prea incomplet
ă
, apare riscul unor generaliz
ă
ri foarte primejdioase. In acestecondi
Ń
ii, m-am resemnat s
ă
descriu numai tipuri de rela
Ń
ii. Era mai cinstit, chiar dac
ă
mai pu
Ń
in prudent.Latura schematic
ă
a lucr
ă
rii este de aceea accentuat
ă
la extrem ; am fost ambi
Ń
ios din necesitate :neputând aborda studiul inepuizabilei morfologii a sacrului, a trebuit s
ă
încerc s
ă
-i scriu sintaxa.
 
Acum trebuie s
ă
conjur, m
ă
rturisind-o f 
ă
r
ă
ocol, partea fa-lacioas
ă
 
ş
i grosier
ă
a unui atare demers.Descrierile se refer
ă
ele la fapte precise, alese dintre cele mai bine stabilite
ş
i mai caracteristice ; darscoase din contextul lor, din ansamblul de credin
Ń
e
ş
i comportamente din care fac parte
ş
i care le d
ă
 sens, ele nu sunt mult mai mult decât ni
ş
te abstrac
Ń
ii. î 
ş
i pierd cea
 
13
 
mai mare parte din valoarea lor concret
ă
. La fel, concluziile nu sunt valabile decât pentru mediafaptelor, c
ă
reia nici un fapt nu-i corespunde exact. Ele constituie oarecum enun
Ń
urile unor reguli ce nus-ar aplica niciodat
ă
integral, reguli care, ca s
ă
spunem lucrurilor pe nume, ar comporta numai excep
Ń
ii.De pild
ă
, nu exist
ă
, cu siguran
Ńă
, nici o s
ă
rb
ă
toare care s
ă
se explice în întregime prin teoria pe care amschi
Ń
at-o despre s
ă
rb
ă
toarea în sine. Fiecare îndepline
ş
te o func
Ń
ie precis
ă
într-un mediu precis. Nu cred îns
ă
c
ă
teoria ar fi de aceea inutilizabil
ă
. Fire
ş
te, ea nu ofer
ă
valorile variabilelor, dar m
ă
car sestr
ă
duie
ş
te s
ă
degajeze constanta. N-am descris nicicând încuietorile
ş
i nici cheile ce li se potrivescriguros fiec
ă
reia în parte. Am propus numai ni
ş
te
ş
peracle. Lucrul nu este lipsit de neajunsuri
ş
i nu

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->