Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
38Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CIVILIZATIA GRUMELNITA

CIVILIZATIA GRUMELNITA

Ratings:

4.0

(1)
|Views: 1,403|Likes:
Published by lamasanu cezar
o alta proba a vechimii neamului meu din care provin cand nu se stia de imperii si era numai unul singur cel Pelasg care acoperea toata Europa si nici vikingi nu erau...
o alta proba a vechimii neamului meu din care provin cand nu se stia de imperii si era numai unul singur cel Pelasg care acoperea toata Europa si nici vikingi nu erau...

More info:

Published by: lamasanu cezar on Dec 09, 2008
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2013

pdf

text

original

 
[sus]
 
Una dintre cele mai strălucite civilizaţii din ultima jumătate a mileniului Va.Chr. este (alături de complexul Ariuşd - Cucuteni - Tripolie) cultura Gumelniţa.Staţiunea eponimă a acestei excepţionale culturi a fost menţionată pentruprima dată de creatorul şcolii arheologice româneşti,Vasile Pârvan, încă din anul1922. Însă abia cu începere din anul 1924 Vladimir Dumitrescu va pune ladispoziţia preistoricienilor din lumea întreagă prima colecţie de materiale specifice(ceramică, plastică, utilaj litic şi de os etc.) adunată din chiar aşezarea eponimăaflată pe "le massif de Gumelniţa qui domine de plus de 20 m la plaine duDanube", aşezare ce va fi cercetată sistematic cu începere din anul 1925. 
Aria de răspândirea culturii Gumelniţa. Geneză şi evoluţie
În România, aria de răspândire a culturii Gumelniţa corespunde, în general,cu aceea a culturii Boian în Muntenia, dar ea s-a extins şi în Dobrogea, peteritoriul ocupat înainte de cultura Hamangia, precum şi în sudul Basarabiei. Spresud ocupă jumătatea orientală a Bulgariei, atât la nord cât şi la sud de Balcani(cunoscută fiind sub numele de Kodjadermen - Karanovo VI) ajungând până laEgeea.Formată în principal pe fondul culturii Boian, are cu siguranţă şi ocomponentă a culturii Mariţa (parţial contemporană cu Boian), din sud-estulBulgariei, a cărei ceramică pictată cu grafit constituie una din trăsăturilecaracteristice ceramicii gumelniţene.Cu tot aspectul unitar al culturii, au putut fi definite câteva varianteregionale: una nord-dunăreană, alta dobrogeană, cea de a treia sud-balcanică, lacare se adaugă aspectul cultural Stoicani - Aldeni din nord-estul Munteniei şi sud-estul Moldovei, care a trecut şi la est de Prut, în zona situată imediat la nord deDunăre.Evoluând de-a lungul a două faze principale, A şi B, subîmpărţite la rândullor în câte două etape - A1 - A2 şi B1 - B2 - primele trei etape documentate şistratigrafic (ultima ridicând deocamdată numeroase semne de întrebare), culturaGumelniţa are, ca de altfel toate culturile eneolitice, elementele ei specifice. Amsublinia în primul rând multitudinea de aşezări de tip
tell 
, alături de care le aflămpe acelea situate pe boturi de terase, ostroave, martori de eroziune etc., întăritesau nu cu sisteme artificiale de apărare/protejare şi constituite invariabil înpreajma unor surse naturale de apă (izvoare, râuri, pârâuri, lacuri, mlaştini etc.)şi resurse naturale uşor exploatabile: ape, terenuri prielnice agriculturii, creşteriianimalelor, vânătorii etc., acestea toate constituindu-se într-o anume categorie arelaţiilor omului cu mediul înconjurător. 
 
Descoperiri de la Gumelniţa 
Ceramică. Unelte. Podoabe. Plastică.
Un alt element specific culturii este ceramica, în special neagră, dar şi oalta, arsă la brun (rar, chiar la roşu-cărămiziu) ambele specii bine lustruite, avândforme şi decoruri variate, acestea din urmă incizate, în relief şi barbotinate,precum şi pictate cu grafit. Foarte răspândită în faza A (dar prezentă şi în faza B),pictarea cu grafit necesita o tehnologie destul de complicată şi o dublă coacere încuptor, ultima până la 1.100ºC. Se pictează însă şi cu culoare albă şi chiar roşie,pe fondul vasului, dar întâlnim şi o categorie pictată tricrom, după arderea vasului în cuptor. Tot acum îşi fac apariţia primele vase de tip askos şi rhyton, ca urmarea legăturilor cu sudul egeo-anatolian. O altă caracteristică, proprie acestei culturi,ca şi culturii Sălcuţa (destul de probabil, în mare parte variantă a culturiiGumelniţa), în tot neo-eneoliticul României o constituie topoarele masive ca şilamele lungi de silex, ce depăşesc uneori 30 cm, lor adăugându-li-se şi vârfurilede săgeţi şi lănci tăiate în aceeaşi rocă. Ar mai fi de menţionat o mare varietatede unelte de os şi corn, printre ele remarcându-se săgeţile, vârfurile, pieselelamelare, cele pentru modelarea ceramicii, harpoanele, săpăligile, "brăzdarele","bumeranguri" etc. Din os şi scoici s-au realizat şi numeroase podoabe.Arama este la rândul ei folosită în chip curent atât pentru realizarea unorobiecte de podoabă (între care acele cu capul dublu răsucit spiralic - tip răspânditpână departe în Asia de sud-est, în valea Indusului) cât şi pentru diverse tipuri detopoare masive, toate dovedind cunoştinţe destul de avansate ale meşterilorgumelniţeni în domeniul tehnologiei prelucrării aramei.Încă din faza A2 apar şi cele mai vechi obiecte de podoabă de aur înaşezări din zona Dunării inferioare, lucrate probabil în regiunile din sudul fluviului. Piese de cult de aur de la Gumelniţa În sfârşit, plastica acestei culturi este extrem de bogată, variată şispecifică, şi deşi predominante sunt statuetele antropomorfe, cele zoomorfe suntdestul de frecvente.Statuetele, în marea lor majoritate, sunt modelate în lut, dar au fost, deasemenea, tăiate în os şi, mai rar, în marmură. O bună parte a statuetelorantropomorfe de lut stau mărturie a calităţilor modelatorilor, atât în ceea cepriveşte spiritul de observaţie (redarea anumitor fizionomii şi atitudini), cât şi îndemânării execuţiei. Cele de os sunt de trei tipuri, două excesiv schematizate,cel de-al treilea încercând (în limitele permise de materia primă) să redea maifidel silueta corpului omenesc, adăugându-i şi podoabe de aramă - coliere, brâuri,cercei. Numeroase sunt şi vasele antropomorfe (unele adevărate opere de artă),
 
cele zoomorfe sau antropo-zoomorfe, dar şi diversele compoziţii fie strictantropomorfe, fie antropo-zoomorfe, legate toate, ca şi statuetele, de diverselemanifestări cultice ale populaţiei gumelniţene. Vas cu torţi phalice şi capac de vas cu aplicaţiizooantropomorfe, descoperite la GumelniţaReprezentarezooantropomorfă de laCăscioarele - Ostrovel 
Aşezări. Locuinţe. Sanctuare
Reîntorcându-ne la aşezările culturii, deocamdată nu dispunem (pentruRomânia, unde s-au cercetat exhaustiv doar mica aşezare de la Teiu şi satulGumelniţa B1 de la Căscioarele - Ostrovel) de suficiente date referitoare laorganizarea internă a spaţiului comunitar, dar alături de locuinţe propriu-zise,dispuse sau nu într-o anumită ordine, întâlnim locuinţe-atelier (de prelucrare autilajului litic, a osului, cornului, obiectelor de podoabă, statuetelor etc.), dar depildă şi o construcţie "abator" în cuprinsul aşezării de la Căscioarele - Ostrovel saualta de tip "moară" în aşezarea de la Medgidia. Atât aceste locuinţe-atelier dinaşezări, ca şi "atelierele" descoperite în afara lor stau mărturie existenţei unormeşteşuguri şi meşteşugari specializaţi ce vor fi lucrat, în egală măsură, pentrugrupul uman din care făceau parte, cât şi pentru schimburile intertribale. Neputem gândi chiar şi la aşezări cu un anume specific economic, dependent şi demediul ambiant pe care-l exploatau în egală măsură pentru necesităţilecomunităţii ca şi pentru trocul cu alte bunuri necesare ce nu le vor fi fost la îndemână.Căscioarele - Ostrovel (Reconstituiri de locuinţecu o încăpereşicu două încăperi) Nu lipsesc din cuprinsul anumitor aşezări nici locurile special amenajatepentru cult care, potrivit modelelor de "sanctuare" descoperite, ne dau imagineaamploarei unor astfel de construcţii şi a rolului jucat de ele în viaţa comunităţilorrespective.

Activity (38)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
boiangiulesti liked this
banben liked this
lamasanu cezar liked this
lamasanu cezar liked this
rsfidante liked this
Dan liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->