Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
17Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CAVITATEA BUCALA

CAVITATEA BUCALA

Ratings: (0)|Views: 3,840|Likes:
Published by Roxana Azamfiroaei

More info:

Published by: Roxana Azamfiroaei on Mar 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/27/2013

pdf

text

original

 
“Morfofiziologia cavităţii bucale” Ileana Ion
 I.CAVITATEA BUCALĂ 
Cavitatea bucală este situată în viscerocraniu. Arcadele alveolo-dentare împartaceastă cavitate în două porţiuni: una antero-laterală, situată în afara arcadelor dentare,denumită vestibul, şi alta, înăuntrul acestor arcade, denumită cavitate bucală propriu-zisă. Aceste doregiuni comuniîntre ele prin spiile interdentare şi spiulretrodentar situat înapoia ultimilor molari. Anterior, cavitatea bucală comunică prinorificiul bucal cu exteriorul, iar posterior, prin istmul buco-faringian cu faringele.Peretele antero-lateral al cavităţii bucale este format din buze şi obraji.Mucoasa bucală căptuşeşte pereţii cavităţii bucale, adaptându-şi structura în fiecareregiune, după solicitările din timpul masticaţiei, deglutiţiei şi fonaţiei si este perforată dedinţi.Sistemul de suinere al diilor este cunoscut sub numele de parodoiu şiconstituie una din zonele cele mai adaptabile la diverse solicitări funcţionale, având osensibilitate crescută, motivată prin bogata vascularizaţie şi inervaţie a acestei regiuni.
 BUZELE 
Sunt două repliuri cutaneo-mucoase, ce delimitează prin marginile lor libereorificiul bucal şi acoperă arcadele alveolo-dentare în partea lor anterioa. Faţaanterioară a buzelor este cutanată, fiind prevăzută cu foliculi pieloşi şi glande sebacee,ca şi restul tegumentelor faciale.Buza superioară prezintă pe linia mediană un şanţ numit phiftrum, care se lărgeşteîn jos, terminându-se printr-o porţiune mai proeminentă numită tubercul labiai. De laacest tubercul pleacă spre septul nazal o plică mediană, descrisă la noi de Rainer.Lateral, buza superioară este despărţită de obraz prin şanţul labiogenian.Buza inferioară este despărţită de regiunea mentonieră prin şanţul labiomentonier.Cele două buze se unesc lateral la nivelul comisurilor bucale.Zona externă, tegumentară a buzelor se continuă cu zona intermediară, sau roşul buzelor - cunoscut şi sub denumirea de zonă de tranziţie, delimitată de un burelet saulizereu. Zona de tranziţie a buzelor are aceeaşi origine şi structură ca şi tegumenteleînvecinate, cu deosebirea roşul buzelor este format dintr-un epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat. El prezintă un strat lucios dezvoltat şi un corion ce conţine o bogată reţea capilară ce dau culoarea roşie acestei regiuni; la rasa albă, în această zonă,foliculii piloşi lipsesc complet, deşi glandele sebacee persistă încă. La nou-născut roşul buzelor este împărţit în două zone: o zonă externă, netedă, denumită pars glabra (roşul buzelor propriu-zis) şi o zonă internă, neregulată datorită proeminenţelor corionului - pars-villosa, cu rol adjuvantîn actul suptului.Zona de tranziţie se continuă fără linie de demarcaţie cu faţa internă sau orală a buzei, acoperide o mucoasă de tip bucal care, împreucu mucoasa gingivalăformează fundul de sac vestibular sau şanţul gingivo-labial.Mucoasa labială prezintă, ca şi tegumentele, un strat epitelial acoperitor şi uncorion sau derm. Stratul epitelial este format dintr-un strat bazal de celule cilindrice,dintr-un strat malpighian format din celule poliedrice legate între ele prin tonofibrile şidintr-un strat superficial de celule cu granulaţii de keratohialină. În mod obişnuit, aceste
1
 
celule nu se keratinizează decât în cazul respiraţiei bucale, datorită uscării mucoasei decătre aerul inspirat.Corionul sau dermul mucoasei labiale este bogat în fibre colagene şi elastice aicifiind prezente şi numeroase glande seroase.O cută verticală a mucoasei, numită frâul labial, leagă buza în porţiunea medianăgingivală. Deseori, la nou-născuţi frâul labial superior este hiperstratificat, inserându-se pe mucoasa dintre incisivii centrali superiori ducând la depărtarea lor (diastemă).Scheletul musculo-conjunctiv al buzelor este alcătuit din muşchiul orbîcular al buzelor.
OBRAJII 
Alcătuiesc peretele lateral ai cavităţii bucale. Ei sunt formaţiuni musculocutanatedelimitate anterior de şanţul nazolabial, posterior de marginea anterioară a muşchiuluimaseter, superior de osul zigomatic şi inferior de linia oblică externă a mandibulei. Din punct de vedere structural, obrajii sunt alcătuiţi din:1. Tegument la exterior - bogat vascularîzat şi inervat. În corionul tegumentului seaflă numeroase glande sudoripare, iar la adulţi mulţi foliculi piloşi şi glande sebacee. Pecorion se insera şi o parte din muşchii pieloşi ai feţei,2. Stratul celulo-grăsos ce conţine bula grăsoasă Bichat, cu important rol în actulsuptului, la copil.3. Stratul muscular format din muşchiul buccinator, care-şi trimite inserţii atât petegumentele cât şi pe mucoasa din această regiune. Canalul Stenon al glandei parotide perforează această fundă musculară pentru a se deschide pe mucoasa obrazului, îndreptul celui de-al doilea molar superior.4. Stratul mucoasei jugale - formată dintr-un epiteliu pavimentos stratificat ca şirestul mucoasei bucale, ce aderă intim la muşchiul buccinator situat sub ea, iar în porţiunea anterioară mulându-se pe suprafaţa vestibulară a dinţilor laterali.
 BOLTA PALATINĂ 
Constituie peretele superior al cavităţii bucale; ea este formată anterior dintr-o porţiune osoasă rigidă - palatul dur şi posterior dintr-o porţiune musculo-aponevroticăsuplă, mobilă - palatul moale sau vălul palatin.Bolta osoasă, palatul dur este alcătuită anterior apofizele palatine ale oaselomaxilare, iar posterior din lamele orizontale ale oaselor palatine. Pe bolta osoasă se aflăsituate de o parte şi de alta a rafeului median, glandele mucoasei palatine. Stratulglandular se opreşte la unirea 1/3 anterioare cu cea medie a boltei, aproximativ îndreptul caninilor.Mucoasa palatină ce căptuşeşte palatul dur, se continuă anterior şi lateral cumucoasa gingivală, iar posterior cu mucoasa vălului palatin. Pe suprafaţa ei se distinge pe linia mediană, rateul palatin, orientat anteroposterior ce corespunde suturii sagitale a palatului osos. La unii indivizi, pe linia mediană, la nivelul unirii celor două apofize palatine ale oaselor maxilare se află câteva proeminenţe osoase; cunoscute sub numelede torus palatin. în partea anterioară a rafeului median, în dreptul orificiilor incisivilor centrali superiori, mucoasa palatină prezintă o proeminenţă a raîeului median, numită papilă incisivă. În 2/3 anterioare ale palatului dur, de o parte şi de aita a rafeului median,mucoasa palatiprezin3-7 creste rugoase transversale, oblice sau arciforme,cunoscute sub numele de rugi palatine. La nivelul zonei de separaţie dintre palatul dur şi
2
 
 palatul moaie, de o parte şi de alta a liniei mediane, se află foveele palatine - micidepresiuni în care se deschid canalele excretorii ale glandelor.În 1/3 posterioară, mucoasa palatieste uşor mamelonată, datoriglandelomucoase subiacente.Palatul dur se continuă posterior cu palatul moale sau vălul palatin - formaţiunemusculo-membranoasă mobilă, acoperită de mucoasa vălului palatin care este subţire şinetedă. Linia de demarcaţie între mucoasa fixă a palatului dur şi mucoasa mobilă a palatului moale, poartă numele de linia Ah ce are forma unei linii curbe deschiseanterior. Marginea posterioară a vălului palatin este liberă şi prezintă o prelungiremediană, numită luetă. Marginile laterale ale vălului palatin se fixează pe pereţii lateraliai faringelui. Faţa anterioară a vălului palatin prezintă un rafeu median, în prelungirearafeului palatin dur, iar faţa posterioară a sa este orientată spre faringe. Vălul palatin secontinuă pe laturi cu câte două cute - stâlpii vălului palatin, ce delimitează lojeleamigdaliene în care se află amigdalele palatine.Datorimuşchilor tensori, ridicători, coborâtori ai vălului, acesta are un rolimportant în procesele de deglutiţie şi fonaţie. De asemeni, vălul palatin prezintă o bogată vascularizaţie şi inervaţie, fiind sediul a numeroşi exteroreceptori responsabili deapariţia reflexului de vomă sau de deglutiţie.
 PLANŞEUL CAVITĂŢII BUCALE 
- sau peretele său inferior este un sept muscular situat între arcul mandibular şi osul hioid, format din unirea pe linia mediană a celor doimuşchi milohioidieni care, alături de muşchii geniohioidieni şi pântecele anterior aldigastricului, formează diafragma bucală.Se delimitează astfel etajul supramilohioidian, în care se află glandele sublinguale,şi etajul submilohioidian, în care se află glandele submaxiiare. La interior, planşeui bucal este acoperit de limbă, ce contribuie la delimitarea regiunilor sublinguală, lingualăşi suprahioidiană.
 Regiunea subungua
- prezintă un repliu mucos median numit frâul limbii, careleagă faţa inferioară a limbii de planşeul bucal. Pe laturile frâului se află două cutetransversale ale mucoasei, numite plicile sublinguaie sub care se afglandelesublinguale care se deschid prin canalele excretoare Rivinius şi Bartholini, la nivelulcarunculelor sublinguale. De o parte şi de alta a frâului lingual se află şi carunculele dersare a canalului Wharton. Mucoasa sublinguală este vascularizată de arterasublinguală care se anastomozează cu artera submentonieră, ramudin facială.Limfaticele zonei drenealimfa în ganglionii submaxilari. Fiind suire, bogatvascuiarizată şi umedă, mucoasa sublinguală constituie o membrană biologică care permite schimburi între mediul intern şi mediul bucal. La acest nivel pot fi absorbitesubstanţe introduse în cavitatea bucală (alcoolul, unele medicamente).În
regiunea linguală
se află limba, organ musculo-fibros, care ocupă aproape înîntregime cavitatea bucală propriu-zisă. Ea se mulează pe suprafaţa palatină a dinţilor, şi prezintă o porţiune posterioară cu mobilitate redusă - baza limbii ancorată pe pereteleinferior ai cavităţii bucale şi pe structurile vecine şi o porţiune interioară mobilă - vârfullimbii. În structura sa se disting mai multe elemente: fibre musculare striate ce aparţinmuşchilor intrinseci sau extrinseci ai limbii, un schelet fibros pe care se insera fibrelemusculare, formaţiuni limfoide care constituie amigdala linguală, vase, nervi şi mucoasalinguală ce o acoperă la exterior.Muşchii intrinseci sunt aşezaţi în trei planuri:
3

Activity (17)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
Miki Snd liked this
jo_purple3 liked this
Boneta Cristian liked this
Mindru Algina liked this
dr_yv liked this
Andreea Oana liked this
ginetta_23ro liked this
ginetta_23ro liked this
Oprea Abigail liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->