OCLUZIILE INTESTINALE

Definitie
Ocluzia intestinala este un sindrom
clinic caracterizat prin intreruperea
tranzitului pentru materii fecale si
gaze, cu consecintele sale, indiferent de
cauza si mecanism.
 Clasificare
Clasificarea ocluziilor s-a facut pe baza mai multor
criterii:

I. Etiopatogenice:

1. Dinamice ( functionale) - paralitice

- spastice;

2. Mecanice (organice)-obstructive (fara tulburari

circulatorii);
-strangulare (cu tulburari
circulatorii):
-volvulare
-invaginatie;
II. Clinico-evolutive:
 Acute – instalate brusc cu evolutie rapida si
grava;
 Subacute;
 Cronice.

III. Existenta tulburarilor vasculare:

 Neischemiante;
 Ischemiante.
IV. Din punct de vedere topografic:
 Inalte- localizate pana la unghiul Treitz sau
primele anse jejunale;
 Joase- localizate de la unghiul Treit pana la
canalul anal.

V. Chirurgicale:
 Primitive – ce survin la bolnavi neoperati ;
 Secundare – apar postoperator imediat sau la
persoane operate in antecedente.
 Etiopatogenie
1.Ocluziile dinamice/functionale:

Recunosc cauze multiple ce produc dezechilibre

simpatico-parasimpatice dominate de pareze sau spasme
ale musculaturii netede intestinale fara existenta unui
obstacol.

-Traumatisme diverse: cranio-cerebrale, toracice, abdominale, fracturi,

operatii;
-infectii abdominale: peritonite, apendicite, abcese, colecistite,
pancreatite, retroperitoneale de tip celulite sau flegmoane
perirenale;
-infectii toracice: pneumonii sau abcese;
-infectii generalizate: septicemii.
-afectiuni vasculare: tromboza portala, infarct enteromezenteric,
flebita VCI,;
-hemoragii digestive sau peritoneale, rupturi de anevrisme
abdominale.
 2. Ocluzii prin obstructie:

-leziuni parietale intestinale congenitale (atrezii, aplazii,

stenoze);
-leziuni inflamatorii specifice/nespecifice:TBC, boala
Crohn;
-leziuni traumatice: hematoame, cicatrici stenozante;
-tumori maligne/benigne;
-postradioterapie;
-corpi straini intralumenali;
-compresiuni extrinseci: produse de tumori
abdominale(ficat, pancreas, ovar) sau
retroperitoneale: rinichi, ganglioni;
-corpi straini ajunsi in peritoneu: comprese.
 3. Ocluzii prin strangulare
-volvulare (mezou lung, anomalii de rotatie,
torsiunea in jurul unui ax format de bride sau
aderente inflamatorii);
-invaginatie (infectii, intoxicatii, stari alergice,
adenopatie meznterica, ascarizi, polipi,
diverticul Mekel)- ca urmare a unei
hiperperistaltici intestinale;
-strangulare (defecte parietale externe,
strangulari interne: fosete peritoneale,
duodenale sau sigmoidiene, hiatusul Winslow,
brese mezenterice postoperatorii, rupturi de
diafragm).
 Fiziopatologie
 Ocluzia este caracterizata de
extravazare de lichide in spatiul
III(lumen intestinal, perete intestinal,
peritoneu).

 Aceasta extravazare de lichide duce la

deshidratare si hipovolemie cu toate
consecintele sale;
 Consecinte
- Tulburari de irigatie datorita distensiei anselor;
- Tulburari de motilitate;
- Tulburari de absorbtie intestinala ( ca urmare a stazei);
- Acidoza (initial respiratorie datorita polipneei, apoi
metabolica);
- Alcaloza(prezenta in ocluziile inalte consecinta a
pierderilor de suc gastric, acid clorhidric si ioni de
potasiu);
- Oligurie (ce ajunge la anemie si azotemie);
- Denutritie cu scadere ponderala;
- Socul toxico-septic;
- Insuficienta multipla de organ (ficat, rinichi, creier, cord,
suprarenale);
- Decesul .
 Anatomie patologica
Macroscopic:
1. ocluziile funcionale imbraca 2 aspecte:
- paralizie: distensia anselor, plie cu lichide si gaz, cu
perete subtiat,staza capilara, edem parietal, mezou si
lichid de ascita;
- Spasm : musculatura spastica, anse subtiri fara continut
in lumen, palide, cu vase contractate;
2. mecanice: ansa craniala destinsa, usor cianotica, plina cu
lichide si gaze, cu edem parietal si fara peristaltica;
3 ocluziile prin strangulare ansele sunt destinse, cianotice,
pline de lichi si gaze cu zone devitalizate (invaginatie
apare ca o tumora alungita, pastoasa, edematiata,
violacee, formata din trei sau mai multi cilindri,
totdeauna numar impar).

Microscopic: edem, infiltratii hematice, tromboza vaselor

 Clinica
Manifestarile clinice sunt foarte
variate functie de cauze si mecanismul
acestora. In momentul in care toate
semnele au aparut, diagnosticul devine
simplu dar evolutia bolnavului ramane
sub semnul intrebarii. De aceea
experienta clinica ne-a invatat ca
“semnele ocluziei trebuie cautate si
nu asteptate”.
 Anamneza: se vor obtine informatii
referitoare la: operatii abdominale,
traumatisme diverse, medicamente
utilizate, intoxicatii profesionale,
toxicomanie.

 Debutul:
-brusc in ocluziile spastice si prin
strangulare sau insidios in celelalte
tipuri
 Semne functionale

1. Durere;
2. Varsaturi;
3. Intreruperea tranzitului pentru materii
fecale si gaze;
4. Distensie abdominala (poate lipsi in
ocluziile inalte).
 Semne obiective
 Inspectia: distensie abdominala (localizata, difuza,
simetrica sau asimetrica), miscari peristaltice (colici de
lupta), tumora ce se misca (invaginatie);

 Palparea: abdomelul destins, nu prezinta contractura si

de obicei este nedureros, pot fi prezente apararea,
contractura si semnul Blumberg in ocluziile prin
strangulare sau paralitice;

 Percutia: timpanism localizat sau generalizat

(timpanismul juxtaombilical-semnul lui Laugier);

 Auscultatia: zgomote hidroaerice sausilentium

abdominal (Mondor);
 Tuseul rectal si vaginal sunt obligatorii.
 Semne generale
-anxietate;
-paloare;
-tahicardie;
-hipotensiune;
-febra;
-frisoane;
-greturi;
-stare confuza;
-fara modificari deosebite;
-tegumente si mucoase
uscate;
-oligurie.
 Explorari paraclinice
 Probe de laborator;
 Explorari radiologice (Rx adbominal
simplu, irigografia, radioscopia
gastroduodenala cu bariu);
 EDS;
 Ecografia abdominala;
 CT;
 Angiografia mezenterica.
 Diagnostic pozitiv

 Clinic;
 Aspecte radiologice;
 Antecedente patologice.
Diagnostic diferential
-dilatatie acuta gastrica;
-colecistita acuta;
-apendicita acuta;
-pancreatita acuta;
-infarctul intestinal;
-peritonita;
-sigmoidita;
-colici diverse;
-IMA;
-hernia strangulata;
-tumori;
-boala gelatinoasa a
peritoneului;
-ascita acuta.
 Forme clinice

 Evolutive:- acuta, cronica, subocluzia si

atipice;

 Topografice:-inalta, joasa sau ocluzia

intestinului subtire;
 Ocluzia postoperatorie
Poate apare precoce sau tardiv si recunoaste
multiple cauze.

 Ocluzia precoce:
-comuna;
-paralitica;
-mecanica.

 Ocluzia tardiva: este intotdeauna mecanica

si este cauzata de bride, aderente intinse,
eventratii. Rezolvarea ei este intotdeauna
chirurgicala.
 Complicatii

 Pulmonare: pneumonii sau

bronhopneumonii (sindrom Mendelson);
 Peritonite;
 Socul: pe durere, hipovolemie,
endotoxine, peritonite si MSOF.
 Prognostic
 Este rezervat.;
 Foarte rar ocluzia se rezolva spontan
sau printr-o clisma.
 Evolutia spontana este grava si de cele
mai multe ori duce la exitus;
 Interventia operatorie amelioreaza
prognosticul dar el ramane rezervat.
 Tratamentul
 Este complex;

 Obiectivele sale sunt:

-reechilibrarea bolnavului;
-decompresiunea bolnavului;
-rezolvarea cauzei de ocluzie;
-profilaxia recidivelor.
 Reechilibrarea bolnavului
 Hidrica : 30-50 ml/kg corp pana la reluarea unei
diureze de un ml/min;

 Electrolitica: pe baza ionogramei;

 Nutitiva : G10% tamponata cu insulina, solutii

de acizi aminati, lipide hidrosolubile, 35-
50cal/kgcorp/zi;

 Nervoasa: alfa-beta blocante, antispastice,

antitoxice, tranchilizante;

 Antibiototerapie.
 Decompresiunea abdominala
 Preoperator: sonda nazogastrica sau
intubare rectosigmoidiana;

 Intraoperator: enterostomie de golire,

enterotomie, anus iliac, cecostomie;

 Postoperator: se va mentine sonda de

aspiratie nasogastrica pana la reluarea
tranzitului de gaze.
 Rezolvarea cauzei
 Tratarea fistulei anastomotice;
 Abces peritoneal;
 Pancreatita;
 Rezectii de intestin;
 Extragerea obstcolelor intralumenale;
 Sectionari de bride sau aderente;
 Devolvulari de anse sau dezinvaginari;
 Rezolvarea cauzelor de strangulare: hernii,
brese, eventratii, evisceratii.
 Profilaxia recidivelor

 Spalarea peritoneului cu aranjarea

anselor in pozitie anatomica si
acoperirea lor cu epiploon;
 Enteroplicaturi;
 Sutura breselor si a spatiilor decolate;
 Reluarea precoce a peristalticii.