Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
3Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
despre originea şi ţările vikingilor

despre originea şi ţările vikingilor

Ratings: (0)|Views: 148 |Likes:
Published by Mitu-Creţu Gh.
istorie
istorie

More info:

Published by: Mitu-Creţu Gh. on Apr 03, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

 
DESPRE ORIGINEA ŞI
ŢĂ
RILE VIKINGILOR(I)
Motto:
“Reputatia este ceea ce altii stiu despre tine. Onoarea este ceea ce tu stiidespre tine insuti.” Lois McMaster Bujold 
Scurta introducere
Invadatorii din Nord sau normanzii (lat.
normanorum
), cunoscuti si subdenumirea generica de
vikingi
au dat Europei anglo-saxone si maitarziu Lumii Noi o alta geografie politica. Coordonatele geografice aleScandinaviei au fost delimitate aproximativ inca din Antichitate. Piteasdin Massalia patrunde la sfarsitul secolului al IV-lea i.Hr. mai spre Nord amintind de enigmatica insula Thule. O data cu expeditiile luiJulius Caesar (100-44 i.Hr.) in Gallia, litoralul Marii Nordului sauMare Germanicum este mai bine cunoscut, iar nave romane in vremeadomniei luiTiberiu (42 i.Hr.-37 d.Hr.) ocolesc Pen. Iutlanda in anii 4-5 d.Hr. identificand Scandinavia, care pana in secolul al XII va ficunoscuta ca o insula. Despre aceste tinuturi indepartate siinospitaliere, inconjurate de mari reci, episcopulIordanes, citand dinopera pierduta a inaintasului sauCassiodorus(490-585), sublinia:
Scanza (denumirea latina a Peninsulei Scandinave) e un mare rezervor de
 
 popoare
. Aceasta afirmatie, ascunde in spate un adevar stiintific: deplasarea imperceptibila si in masaa unor popoare pana atunci sedentare, datorata excesului demografic constatat inca din secolul al III-lead.H. prin migrarea gotilor spre sud, din insula Gottland sau Tara Gotilor si care a atins apogeul intre anii832-1000 la vikingi. Exodul scandinav care a “socat” Occidentul lui Carol cel Mare si a reusit in bunamasura sa starneasca panica calugarilor anglo-saxoni din Northumbria, un regat pe teritoriul englez,facandu-i sa exclame la sfarsitul litaniilor:
 Apara-ne Doamne de furia
 
normanda!,
isi are precedentul inconditiile climatice blande din Nord, de dupa retragerea calotelor glaciare, care au favorizat dezvoltareaagriculturii sezoniere. Surplusul demografic a determinat in cele din urma deplasarea popoarelor  Nordului in cele patru directii cardinale, pentru a coloniza noi teritorii.
O alta imagine istoriografica a Nordului
Istoriografia apuseana a preluat si dezvoltat teama fata de migratorii germanici amplificand gradul deconfuzie. De ce? Iata o intrebare la care vom incerca sa raspundem pe baza celor mai noi investigatii privind lumea scandinava, dintr-o perspectiva mai apropiata de realitatile indepartatului Nord. Cronicilemedievale redactate in preajma Anului 1000, plaseaza in centrul atentiei continuitatea imperiala romanasub diverse forme, aureolata in mantia crestinismului, punctul central fiind statul franc si evident figuraarhietipica a luiCarol cel Mare, rege al francilor (768-800) si imparat al Occidentului (800-814).Celelalte realitati geopolitice ale batranului continent sunt trecute sub tacere, fie din ignoranta, dar maiales din nestiinta. O data cu secolul al XIX-lea, prin revigorarea nationalismelor, cu precadere celfrancez, german, putem vorbi de o istoriografie europo-centrista, al carei punct de plecare il constituiefara indoiala incoronarea lui Carol cel Mare, ca imparat al Occidentului, in Domul San Pietro din Roma, in ziua de Craciun a anului 800.Dupa 1960, prin introducerea la scara a unor noi metode de cercetare si investigare istorice si istoriogra-fice, bazate pe interdisciplinaritate si pluridisciplinaritate, conceptiile istorice se amplifica, devin cat maiobiective, trec dincolo de axiomele impuse, redimensioneaza istoria europeana, reintegrand-o unui altcircuit valoric diferit de cel conventional si mai aproape de realitatile trecute. Printre metodele cele maimoderne de cercetare, conservare si reconstituire istorica, atat in ceea ce priveste lumea vechescandinava de care ne ocupam pe parcursul acestui articol, cat si alte teritorii si areale geografice, cafocare de civilizatie, amintim: magnetometria cu particole protonice, tehnici radar avansate, hartilegeoclimatice, teledetectia, aerofotografia, hartile luate de sateliti si altele. O data cu saltul tehnologic de
1
 
la sfarsitul secolului trecut, cand majoritatea tarilor au implementat internetul ca o metoda eficienta deinformare, s-au dezvoltat tot mai multe locatii web de specialitate desprevikingicu aspecte care vizeazain mod direct cultura sicivilizatiaacestora, valorificand cele mai noi descoperiri in domeniu.
Tinuturile si teritoriile vikingilor
Europeanul occidental, inchistat si timorat, incapabil sa vada dincolo de limes-urile lumii romane s-aconfruntat cu “drama”, asaltatarii limes-urilor de catre neamurile germanice in general, cu un alt mod deviata, cu alte mentalitati, diferite de lumea civilizata romana, de civilizatia crestina de mai tarziu. Ingeneral, despre miscarile imperceptibile ale neamurilor germanice, se cunosteau foarte putine lucruri, iar anticii nu le-au dat importanta cuvenita, motiv pentru care atunci cand valurile au rabufnit de la Nord laSud, ele au provocat un soc, o adevarata surpriza. Lumea romana, obisnuita sa-si duca existenta in inte-riorul limes-urilor, in opulenta provinciilor, avea cunostinte geografice foarte rudimentare despre tinu-turile din afara sau despre
mundus barbaricum
, de mai tarziu. Hartile nu se inventasera inca. Meritul lor le va reveni arabilor, iar perfectionarea genovezilor si venetienilor. Prima deplasare este cea a goti-lor,in a doua jumatate a secolului al II d.H. (150-180). Ei vor antrena sau vor impinge si alte neamurigermanice. Cu toate aceste lacune, un cunoscut istoric latin, Publius Cornelius Tacitus(55-120 d.Hr.) ii aminteste pe germani in opera saDe origine et situ Germanorum, carte unica in literatura latina, in careautorul prezinta conditiile geografice ale regiunilor de dincolo de Rin si Dunare, cat si despre originea simodul de viata al germanicilor. In partea a doua a operei sale, Tacitus ofera si o descriere a principalelor triburi. Societatii romane corupte ii sunt opuse in mod idealizat simplitatea, cinstea, setea de libertate sicurajul acestor triburi barbare. Acelasi autor spunea:
 germanii sunt un popor cu moravuri foarteridicate
.Se cuvine pentru inceput sa definim termenul de migrator ca fiind acea persoana care deja are un mod deviata, care se deplaseaza voluntar, provenind dintr-o structura mentala bine delimitata. Cu alte cuvinte,migratorul se deplaseaza sub influenta anumitor factori. La celalalt pol se situeaza nomadul, o persoanade aceasta data care nu are stabilitate, care se muta dintr-un loc in altul pe fondul unor factorieconomici, religioasi sau de alta natura. Acesti doi termeni, opusi ca inteles, se confunda de cele maimulte ori. Prin urmare, vikingii aveau un mod de viata inainte de migratii si daca asa stau lucrurile, cusiguranta ca isi aveau teritoriile si pamanturile lor, de unde ulterior au migrat presati de anumiteconditii.Cine erau acesti vikingi? Termenul sub care erau denumiti in diverse surse istoriografice contemporane(sec.VIII-IX) era cel de
normanorum
sau oamenii veniti din nordul continentului. Li s-a atribuit maitarziu, o data cu dezvoltarea ramurilor de limbi nordice substantivul comun de
vikingi
, insemnandfoarte probabil locuitori ai fiordurilor (vik=fiord, in norvegiana) sau razboinici pe mare. Dupa tarile lor de bastina, normanzii au fost definiti ca danezi (cei din Danemarca), norvegieni (Norvegia) si suedezi(Suedia). Ultimii s-au deplasat pe marile rute ale Rasaritului, fiind mai mult comercianti si mai putinrazboinici. Rasaritul i-a numit
varegi
, iar de la tara lor de bastina, Suedia, s-au numit mai apoi
svezi
.Regiunea Svealand a definit ulterior intreaga tara. Se cunoaste faptul ca acest termen comun desvezi se intalneste in toate limbile de origine germanica si anglo-saxona. In engleza, spre exemplu,denominatiunea Suedia este Sweden.Cert este faptul ca vikingii in ansamblu, s-au deplasat din peninsulele din nordul Europei: PeninsulaIutlanda (etimologic=tara iutilor, o alta populatie germanica), din Peninsula Scandinava (teritoriile deazi ale Norvegiei si Suediei) si insulele din largul Marii Baltice, teritorii care se intind, cum prea binecunoastem pe suprafete foarte vaste, cu populatie dispersata. Aceste trei tari au o pozitie diferita fata demare: Danamarca are marea spre vest si sud-vest, Norvegia spre vest si acel vest indepartat nordic spreCercul Polar, iar Suedia spre est si sud-est. Fiecare dintre aceste tari au cate o trasatura distincta care vamodela configuratia lor politica ulterioara. Pentru Norvegia lantul Alpilor Scandinavi intinsi de la N la S pe aproximativ 1000 km care au inaltimile cele mai mari in partea central sudica (Jotunheimen 2468 m.)si in Nord se afla cele mai intinse suprafete ocupate de ghetari din Europa. Suedia ocupa cea mai mare parte din Peninsula Scandinava si numeroase insule in Marea Baltica si Golful botnic. Alpii Scandinaviformeaza granita comuna cu Norvegia, cel mai inalt varf fiind situat la altitudinea de 2122 m. la Keb-nekaise. Danemarca este situata la poarta Marii Baltice si este formata din Peninsula Jylland sau Iut-
2
 
landa, si aproximativ 500 de insule, dintre care amintim pe cele mai importante Zealand, Fyn, Lolland.Relieful este de campie joasa, sub 170 m. altitudine.
Artizani pe marile Nordului
Fara corabii, expansiunea vikingilor ar fi de neimaginat, la fel ca sifara stapanirea unor cunostinte solide de navigatie. Scandinaviitraiau langa si prin mare. Istoricul roman Tacitus, in jurul anului 90d.H., ne-a lasat o descriere plastica a ambarcatiunilor vikingilor, pecare o redam in continuare spre o lamurire deplina:
“Navele lor nu seamana cu ale noastre; cu o prora la fiecare capat, ele pot fi usor trase la mal. Nu sunt carmuite cu vintre si nici nu au barci pentrulopatari.”
Daca in Europa, inca din Antichitate si pana in veacul al XIV-lea, senaviga in mod obisnuit de-a lungul coastelor si la adapostul acestora,metoda numita
cabotaj
, nordicii au infruntat vitregia valurilor datorita unor tipuri de ambarcatiuni specifice, sesizate de acelasiautor latin la sueoni, stramosi ai danezilor, adaptate conditiilor maritime atlantice. O caracteristica aparte a acestor ambarcatiunierau
etrava
si
etamboul
construite la fel. Ele puteau sa-si schimbecursul cu 180 de grade fara sa fie necesare manevre de intoarcere.Ambarcatiunile scandinavilor au fost definite de contemporani dupa sculpturile care le infrumusetau provele sau partea din fata a unei corabii:
drakkare
(dragoni, balauri – 
 foto
)
 
si
snekkare
(serpi). De laacest termen a derivat in engleza, sub stapanirea daneza, substantivul
snake
. Sapaturile arheologice auconfirmat multe dintre observatiile istoricului latin Tacitus, fiind scoase la iveala o serie de corabiivikinge.Exemplele clasice sunt: corabia Tune, construita foarte probabil la sfarsitul secolului al IX-lea,descoperita in 1867 in partea de est a Oslofjord-ului, corabia Goskad din aceeasi perioada, scoasa lasuprafata in 1880 intr-un cimitir din partea de apus a capitalei norvegiene si corabia Oseberg, gasita in1903 tot la Oslo. Aceste trei corabii renumite sunt expuse astazi spre vizitare la Muzeul Maritim Bygdoydin Oslo. Au fost catalogate ca fiind ambarcatiuni funerare, al caror scop era de a grabi plecarea inlumea cealalta a unei capetenii scandinave.Corabierii scandinavi aveau o metoda de navigatie bazata pe bunul simt. In largul marii, ei navigau pelatitudine, orientandu-se dupa puncte fixe: soarele si steaua polara. Puteau sa identifice usor pestii si pasarile din apropierea fiordurilor. In nord mirajele optice sunt foarte reale si dincolo de real imaginarula deschis porti nebanuite, spre alte lumi. Navigatia pe longitudine putea sa-i depaseasca, insa, sedeplasau de-a lungul unei latitudini fixe pana cand se apropiau de tarm si apoi se indreptau spre sud saunord in cea mai frumoasa epopee pe care o vom dezvolta in episodul urmator.(
va urma
)
Tags:
7 responses so far ↓
1
ermino
// Apr 1, 2006 at 7:05 pmEste bine sa se studieze din mai multe puncte de vedere aceasta istorie a vikingilor. Existanumerosi cercetatori in istorie care demonstreaza ca Peninsula Scandinaviei nu putea ofericonditiile pentru un spor demografic suficient pentru a da atatea populatii asa-zis germanice. In plus, de ce isi spun danezii daci (dutch)? De ce nobilii spanioli spun ca se trag din daci? De ce
3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->